MICROBIOLOGIE

Curs 1
Obiectul, importanta si evolutia microbiologiei

Microbiologia este stiinta care se ocupa cu studiul microorganismelor

(microorganisme vizibile numai de aparate speciale) capabile sa mareasca o
imagine de cateva zeci pana la sute de mii de ori, cu strucura unicelulara sau
subcelulara relativ simpla. Cuvantul microorganisme provine de la:
 „micro”- mic
 „bios”- viata
Sunt reprezentate de alge, fungi, bacterii, virusuri, viroizi, prioni.
In evolutia microbiologiei ca stiinta se ramarca 4 etape importante:
 Etapa intuitiva din antichitate pana la prima jumatate a secolului al XVII-
lea, in aceasta perioada se elaboreaza teoria contagiunii ( bolile sunt
provocate de niste particule numite „seminaria”entitati vii, capabile de
multiplicare.
 Etapa descoperirii bacteriilor din a doua jumatate a secolului XVII-lea
prima jumatate a secolului XIX, se descopera bacteriile si se introduce
aceste termen, se introduce microscopul si se fac primele incercari de
clasificare a microorganismelor, bacteriile se scot din organismul animal
si se introduc in regnul vegetal pe baza existentei peretelui celular. Se
infirma teoria aparitiei spontane sustinute de unii clerici ai timpului care
afirmau ca bolile erau provocate de forte divine de natura vegetala.
 Etapa fundamentarii bacteriologiei ca stiinta este dominata de 1. Louis
Pasteur si 2. Robert Kock.
1. Louis Pasteru de profesie chimist toata viata si-a dedicato studierii
microorganismelor, motivul pentru care si-a schimbat domeniul de
activitate a fost faptul ca in urma studierii unor reactii si-a dat seama ca
acestea sunt produse de microorganisme.
Contributii:
 - A demonstrat natura microbiana a fermentatiilor;
- A demonstrat rolul drojdiilor in fermentatia alcoolica;
- A studiat bolile vinului si a berii;
- A studiat fermentatia lactica si butirica si a demonstrat ca prin incalzire
vinul asi prelungeste perioada de conservare, procedeul este folosit in
industria alimentara sub denumirea de PASTEURIZARE;
- a fundamentat natura microbiana a infectiilor;
Bolile sunt produse de microorganisme specifice care se transmit de la un
individ la altul putand declansa epidemii, a demonstrat ca bacteriile prezenta in
organismul oilor moarte de Antrax, (Bacillus enthracis) reprezinta cauza bolii si
nu o consecinta a acesteia.
- A studiat posibilitatile de distrugere a microorganismelor punand bazele
asexiei in practica medicala. A insistat ca bandajele utilizate pentru
pansare sa fie curate iar instrumentarul sa fie fiert inainte de utilizare.
Joseph Lister un chirurg englez este cel care a pus bazele asexiei in practica
chirurgicala medicala cu ajutorul studiilor lui Pasteur.
- A infirmat teoria generatiei spontane, ca microorganismele ajung intr-un
anumit substrat prin contactul acesteia cu apa ( un mediu nutritiv pentru
bacterii introdus intr-un recipient de sticla etans la flacara, ramane steril
pe o perioada nedeterminata).
- A preparat pentru prima oara vaccinul impotriva holerei ......., a
antaxului, vaccinul antirabic.
- A descoperit agentii etiologici ai unor boli Clostridium septium,
stafilococi, streptococi.

Curs 2
”ROBERT KOCK’’
Este considerat ad doilea fondator al microbiologiei ca stiinta fara a avea geniul
lui Louis Pasteur, este fondatorul scolii de microbiologie germane.
Contributii importante:
>a elaborat postulatele sau triada lui Kock, pe baza carora un micro-organism
este considerat agentul etiologic al unei infectii;
-micrioirganismul in cauza trebuie sa fie prezent la toti indivizii bolnavi sau
morti care au prezentat , aceleasi sintome de boala;
-microorganismul in cauza sa poata fi izolat , in culturi pure;
- trebuie sa reproduca infectia experimentala, identica sau asemanatoare, cu
boala naturala, prin inoculare la diferiti subiecti.
>a pus la punct metodele de izolare a microorganismelor in culturi pure,cultura
pura , este cultura in care se gaseste o singura speciemicrobiana pe mediile
insamantate,in mediul natural exista asociatii microbiene.
In fecalele pacientilor cu salmolenoza, pe langa bacteriile cu Salmonella exista
si alte milioane de bacterii, pentru a pune diagnosticul de salmonela, este
necesar ca salmonella sa se izoleze in culturi pure.
>a semnalat pentru prima oara fenomenul de alergie si a inventat tuberculina,
subtanta folosita in diagnosticarea tuberculozei, la orice aimal.
A studiat si a izolat agentii etiologici e unei infectii cum ar fi:baculul bifteriei ,
antaxului , fibrionul rabic.A demontat definitiv teoria existentei „pasunilor
blestemate”.
I. Mecini Kov , a studiat mecanismul digestiei la echinoderme , si a descoperit
existenta unor celule la nivelul tubului digestiv ,capabile sa inglobeze si sa
ingere pe langa particulele de hrana si particule straine, cum ar fi
microorganismele. Celulele le-a denumit fagocite, iar mecanismul, fagocitoza.
Prin fagocitoza organismul asi creaza substante antimicrobiene crescandusi
astfel imunitatea.Este considerat fondatorul imunologiei ca stiinta. A scris
prima carte de imunitate, iar in 1908 a luat premiul Nobel.
Dimitrie Ivanovski a studiat microorganismele din sol, si rolul acestora in
fertilitatea solului , insa contributia cea mai importanta consta in faptul ca a
descoprit virusurile., si anume: a studiat boala mozaicul tutunulu si si-a dat
seama, ca este provocata de microorganisme extrem de mici ,invizibile cu
microscopul optic capabile sa treaca prin filtrele care retin bacteriile si
incababile sa se dezvolte in afara unui organism gazda.
Victor Babes este primul profesor de microbiologie la facultatea de medicina si
este considerat fondatorul microbiologiei in tara noastra. Este sustinatorul
serologiei , pledand in favoarea inocularii cu ser a oamenilor si animalelor
bolnave, cu ser provenit de la nimalele vaccinate. A scris primul tratat de
bacteriologie impreuna cu Vec Ornil. Este cel care a descoperit cu o echipa de
laborator, incluziile Babes Negri care apar in rabie si copusculii Babes Ernst apar
in pifterie.
Ioan Cantacuzino colaborator este fondatorul institutului de seruri si vaccinuri
Cantacuzino, a studiat agentii etiologici ai mai multor boli, si a elaborat prima
lege de sanitatie, din tara noastra, reorganizand structura medicala.

Etapa Contamporana
Ca si contributii importante mentionam decoperirea unor noi categorii de
microorganisme : viroizi , frioni , si incadrarea lor taxonomica.
Descoperiri in domeniul geneticii microbiene .
Studierea particularitatii si fiziologiei bacteriene.
Descoperirea chimioteracilor [sulfanide] si a antibioticelor, studierea
infrastructurii virusurilor. Datorita multiplelor domenii pe care le studiaza
microbiologia sa impartit in mai multe ramuri , daca ne referin la microbiologia
vegetala exista: -virusologia sau inframicrobiologia studiaza virusurile parazite
pe plante ;
-bacteriologia studiaza bacteriile care determina imbonlavirea plantelor sau
modalitatile de imbunatatire a fertilitatii solului;
-algologia studiaza bolile algelor;
-parazitologia studiaza parazitii plantelor;
- micologia studiaza fungii care imbonlavesc semintele.
Daca ne referim la domeniul de aplicare exista microbiologia umana , studiaza
microorganismele care determina imbonlavirea omului. Microbiologia
veterinara studiaza microorganismele care determina imbolnavirea animalelor.
Microbiologia insectelor studiaza microorganismele care determina bolile
insectelor sau bolile care se transmit la om si animal prin insecte.
Microbiologia plantelor studiaza microorganismele care determina
imbolnavirea plantelor.
Microbiologia industriala, tehnica sau a fermentatiei studiaza microorganismele
implicate in anumite reactii chimice folosite pe scara industriala, cum ar fi:
aclool etilic, acetona, glicerina, acid acetic etc.
Micribiologia solului studiaza microorganismele din sol , rolul lor este pentru
imbunatatirea fertilitatii.
M. alimentelor studiaza microorganismele utile care se folosesc in industria
alimentara , microrganismele care produc defecte in produse finite precum si
microorganismele patogene.
M. geologica studiaza microorganismele cu rol in formarea zacamintelor.
M. marina sau pelagica studiaza microorganismele din mari si oceane capabile
sa transforme substantele organice si anoganice.

Bacteriologia [urmatoarea
lectie]

Lumea vie a fost impartita de catre Linne in doua regnuri : regnul animal si cel
vegetal.
Unitetea structurala a lumii vii este considerata a fi celula.
Cu cat microorganismele sunt mai mici cu atat asemanarile dintre ele sunt mai
mari. Au fost impartite in 4 diviziuni:
-Protozoare apartin regnului animal orgaizare unucelulara tip de diviziune
eucariota;
-fungi sau miceti apartin ragnului vegetal unicelulare tip de diviziune eucariota;
-bacteriile organisme cu structura si mai rudimentara decat diviziunile
prezentate anterior care reprezinta peret celular [fapt care le deosebeste de
protozoare] cu o structura chimica difetia, speciala , fapt care le deosebeste de
fungisau miceti , au fost incadrate in regnul procaryota.
-VIRA include virusurile formatiuni cu structura si mai rudimentara decat a
bacteriilor cu material genetic al carui dintro singura molecula ADN sau ARN
fara echipament enzimatic propriu parazite obligatoriu pe plante , animale sau
bacterii.

Curs 3 14.03.

Pe langa cele 4 diviziuni de microorganisme enuntate se mai pot adauga si

alte formatiuni cum ar fi: viroizii si prionii agenti infectiosi ai plantelor si
animalelor , despre care nu se cunosc insa la ora actuala foarte multe date .
Termenul de bacterie a fost introdus decatre Ferdinand Cohn in 1872 , si a
incercat sa faca primele clasificari ; acest termen este diferit de cel de
microorganisme care include toate vietuitoarele invizibile cu ochiul
liber.Bacteriile sunt organisme unicelulare cu tip de organizare procariot
caracterizat prin absenta structurilor intracelulare, despartite de membrane .
Materialul genetic este alcatuit dintr-un singur cromozom format dintro
molecula mare de ADN si unitati extracromozomale numite plasmide formate
din molecule mici de ADN care reprezinta 1% din materialul genetic .
Bacteriile nu au mitocondrii , aparat Golgi , si reticul endoplasmatic .
Aceste functii sunt indeplinite de catre membrana citoplasmatica , unele
bacterii prezinta pe suprafata lo organite celulare numite cili sau flageli pili sau
fimbrii.Bacteriile prezinta sistem enzimatic propriu putandusi efectua
metabolismul prin reactii chimice .
Vizavi de modul de hranire: daca ne referim la modul in care substantele
nutritive intra in celula hranire de rezlizeaza prin absorbtie, iar daca ne referim
la modul in care se asigura necesarul de energie hranirea poate fi de tip
himiotrof sau fototrof .
Bacterii cu implicatii in patologia umana si veterinara folosesc modul de
hranire chimiotrof , iar cele cu implicatii in patologia vegetala folosesc modul
de hranire fototrof.
Inmultirea se realizeaza prin diviziune simpla .
In natura se gasesc sub 2 forme: celula vegetativa care intruneste toate
caracteristicile speciei si forma de spor care apare ca o forma de rezistenta la
 actiunea factorilor de mediu nefavorabili nu se poate multiplica si prezinta
toate procesele vitale in stare dormanta .

Morfologia celulei vegetative

Bacteriile sun organisme unicelulare asexuate , cu celula somatica identica cu

cea reproductiva , cu tip de organizare procariot .[cu nucleu fara membrana cu
un singur cromozom]
La o celula bacteriana distingem struturi esentiale : nucleu , membrana ,
citiplasma acestea alcatuiesc plasmodiumul iar la majoritatea bacteriilor tipice ,
acesta este protejat de un perete rigid; si structuri neesentiale : cel de-al
treilea invelis numit capsula si la organite[cili flageli pili sau fili].
Froma bacteriilor: - forme principale : forma de coc[ sferic sau oval] , forma
de bacili sau bastonas drept . forma de vibrion[bstonas incurbat ascutit la
ambel capete], forma de spirochet;
-forme intermediare : cocoida sau cocobacil;
-forme ramificate :lanceilata , reniforma , haltere[cu dezvoltatea uneia sau altei
extremitati
Dimensiunea bacteriilor: >lungime 1 pana la 7 micrometrii , unele pot
ajunge pana la 15 micrometrii[becillus si clostridium] grosime 0,1-0,2
mircrometrii.
Modul de grupare al bacteriilor : anumite speacii bacteriene se pot grupa
intrun mod caracteristic care rezulta din faptul ca in urma diviziunii celulele
fiice nu se separa , acest mod de grupare reprezinta un rol foarte important
constituind un criteriu de identificare a speciilor .
1 GRUPAREA DIPLO> doi coci = diplococi ;
 2 bacili =diplobacili , bacilii pot fi asezati unul in prelungirea celuilalt sau sub un
anumit unghi in forma literei V;
2 GRUPAREA STREPTO – streptococi [mai multi coci grupati in lant];
- Streptobacili [mai multi bacili grupati in lant];
3 GRUPAREA TETRADA – patru coci;
 4 GRUPAREA SARCINA opt coci sau 2 tetrade;
5 GRUPAREA PALISADA SAU GRILAJ mai multi bacili asezati in paralel
asemanator dintilor unui pieptene;
6 GRUPAREA STAFILO mai multi coci asezati in forma de ciorchine ;
7 GRUPAREA FILAMENT;
8 GRUPAREA RAMIFICATA [examen] ;
9 GRUPAREA IN LITERE CHINEZESTI mai multi bacili pozitionati asimetric fara
ordine anume;

Forma , dimensiunea si module de grupare al bacteriilor nu sunt fixe ,

polimorfismul trebuie acceptat cu diferite grade de intensitate datorita actiunii
factorilor externi si a mediului in care se gasesc bacteriile .

Constantele fizice ale bacteriilor

Se refera la suprafata , volum si greutate specifica. Raportul dintre suprafata si
volum si respectiv suprafata si greutate specfica prezinta valori mai mari decat
in cazul organismelor superioare, densitatea bacteriilor umede este apropiata
de cea a apei 1,07 pan ala 1,82 , valoarea acesteia scazand daca continutul in
lipide creste , sau creste in cazul in care continutul in protide si saruri minerale
este mare.

STRUCTURA CELULEI BACTERIENE

Desi sunt organisme extrem de mici bacteriile au ou strucura complexa care

se pune in evidenta prin metode de investigatii speciale. Structura bacteriilor
este alcatuita din invelis si continut:
- invelisul este alcatuit din membrana citoplasmatica , perete celular , si capsula ;
- membrana citoplasmatica , structura fina , grosime 7,5 pana la 10 nanometri
fara rezistenta mecanica cu structura lipoproteica , [40% lipide 60% D P D V
chimic] este alcatuita dintrun strat dublu fosfolipidic care ai confera un rol
 important inreglarea presiunii osmotice fiind totodata , si un sediu pentru
enzime acestea putandu-se deplasa catre interiorul sau exteriorul celulei.

Curs 4
Rolul membranei citoplasmaticei :
- delimiteaza celula de mediul inconjurator , intervine in procesele de diviziune
celulara , si sporogeneza ;
- reprezinta sediul unor echipamente enzimatice cu rol in respiratie si in unele
procese de sinteza celulara ;
- intervine in reglarea presiunii osmotice ;
- asigura patrunderea substantelor si eliberarea metabolitilor [ rol de filtru
selectiv] ;
- exclude substantele care nu au sistem de transport , impiedica accesul
substantelor cu molecula mare si a celor cu structura specifica , exceptie ADN ;
- membrana citoplasmatica si mezozomii reprezinta ediul unor enzime
respiratorii [citochromoxidaze] de hirogenaze , catalaze ale unor reactii de
oxidoreducere ;
- mezozomii rezulta prin plierea si invaginarea membranei citolasmatice catre
interior , pot avea forma veziculara sau tubulara , o celula bacteriana poate
avea unul sau 2 mezozomi care fac legatura intre peretele celular si nucleu ;
Rolul mezozomilor suplinesc rolul lizozomilor si a mitocondriilor de la celulele
eucariote , intervin in unele procese secretorii cum ar fi eliberarea penicilinazei
din celule , transmit impulsuri biochimice de la periferia celulei catre materialul
nuclear ;
Reprezinta segmente specializate pentru patrunderea ADNului transformant.

PERETELE CELULAR

Prezinta o grosime de 17-35 nanometri [uneori chiar 90 nanometri] mai

mare decat a membranei citoplasmatice , de care adera prin stratul sau bazal .
 Spre deosebire de peretele celular al celulelor vegetale acesta nu contine
celuloza , prezinta insa componenti cu structura specifica .
Structura sa chimica determina grisimea , afinitatea tinctoriala si elasticitatea
. Peretele celular la bacteriile Grama pozitive este mai gros si mai rigid decat cel
albacteriilor Gram negative care este mai subtire si mai elastic.
Peretele celular la bacteriile Gram pozitive este alcatuit dintr-un strat de
peptido-grilan sau mureina cu ocomponenta peptidica si una glicanica .
Peretele celular la bacteriile Gram negative este mai subtire si mai elastic ,
are o strucutura complexa , fiind alcatuit dintr-o membrana externa , si un strat
lipopoliglucidic . Spatiul periplasmic este situat intre membrana citoplasmatica
si peretele celular , reprezinta sediul unor enzime ca fosfataza alcalina ,
penicilina Z , deoxiribonucleaze care pregatesc substantele , care au traversat
peretele celular sa patrunda in membrana citoplasmatica .
ROLUL Peretalui Celular::::: - mentine forma celulei , are un rol redus in
permeabilitate datorita structurii porilor care nu lasa sa treaca decat substante
cu greutate moleculara reduse [mai mica de 10 000 ] ;
- protejeaza celula impotriva actiunii fizice , mecanine si chimice , a factorilor din
mediul extern , asigura mobilitatea fiind suport pentru cili in cazul bacteriilor
ciliate ;
- intervine in procesele de nutritie , si in cele secretorii datorita porilor ;
- are rol in reglarea presiunii osmotice interne ;
- permite diferentierea tictoriala a speciilor bacteriene , nu are functie
metabolica ;
Desi indeplineste numeroase functii bacteriile asi pot continua activitatea si
prin distrugerea peretelui celular . O dovada o constituie „propoplastii” .
Acestia sunt celule bacteriene carora li sa distrus peretele celular sub actiunea
lizozimului sau a penicilinei .
Protoplastii pastreaza caracteristicile celulei din care provin , insa au si
proprietati specifice : forma rotunda indiferent de forma bacteriei din care
provin , intotdeauna prin metoda de colorare Gram se coloreaza in rosu , nu
sunt mobili , se divid dar nu formeaza colonii vizibile pe agar. Protoplastii nu asi
pot reface peretele celular .
Sferoplasti sunt celule bacteriene are caror perete celular este distrus partial
sub actiune lizozimului , deoarece acesta nu actioneaza asupra componentelor
lipidice . Formele „L” sunt celule bacteriene implicate in anumite infectii
 cronice ale caror perete celular este distrus sub actiunea lizozimului si
penicilinei . Denumirea aceastea de „L”provin de la institutul LISTER .
CAPSULA apare la anumite specii bacteriene si in anumte conditii . Speciile
patogene capsuleaza in interiorul organismului iar in conditii de alborator
ïnvitro” se dezvolta pe medii de cultura care contin plasma , ser .
Apare ca o retea fibroasa , poliglucidica in jurul celulei bacteriene , si este
denumita „glicocolix” in functie de modul de aderenta , constitutie , exista 4
tipiri de capsula ::::
- microcapsula apare ca o retea foarte fina invizibila la microscopul optic , o
putem intalni la pasteurella sau la clostridium perfringens ;
- capsula propriuzisa prezinta o grosime egala cu a celulei bacteriene inconjura
celula bacteriana si este vizibila la microscopul optic , o putem intalni la bacillus
anthracis si la steptococcus pneumoniae ;
- substanta capsulara mucoasa este difuza , se pare ca nu adera la celula si o
intalnim la clepsiera ;
- zoogleea , structura mucilaginoasa inconjoaza celulele bacteriene si o intalnim
la bacteriile saprofite din natura .

Curs 5
Capsula reprezinta rezultatul activitatii biosintetice a celulei , fiind
determinata genetic si supusa variatiilor fenotipice si genotipice . Variatiile
fenotipice sunt reprezentate prin actiunea factorilor externi dinte care cel mai
impotant este organismul infectat , variatiile genotipice se ferera la mutatiile
suferite de bacterii . Tulpinile acapsulogene , sunt de regula apatogene , dar asi
pestreaza proprietatile antigenice fiind folosite , in prepararea unor vaccinuri .
Rolurile capsulei :

- reprezinta un factor de virulenta ;

- Are rol de adezina permitand fixarea bacteriilor de celulele indivizilor infectati ;

- Protejeaza bacteriile impotriva actiunii bacteriofagilor si protozoarelor ‚

- Reprezinta un sediu pentru substantele antigenice [ bacullul antraccis si la
Streptococcus pneumoniae ]
Prin pierderea capsulei bacteriile nu mor , iar coloniile rugoase se pot
transforma in colonii netede , sau mucoase .
Glicocalixul prezinte o structura asemanatoare capsulei dar mai simpla unii
au doi nu o considera o entitate separata . Este alcatuit dintr-o retea
poliglucidica in exteriorul celulei bacteriene prezenta in conditii naturale dar
absenta invitro . Ajuta bacteria sa se fixeze de celule si totodata are si un rol
patogen declansand si mentinand unele infectii la nivelul mucoaselor digestive
si urinare .
CONTINUTUL CELULEI BACTERIENE este reprezentat de citoplasma in
care pe langa alte formatiuni exista si material genetic . Materialul genetic este
reprezentat de genom situat in centrul citoplasmei si plasmide. Genomul sau
materialul genetic nuclear sau cromozomul bacterian sau nucleoid , este
alcatuit dintr-o molecula de ADN dublu catenara cu o lungime de o mie pana la
1400 nanometri care formeaza o ansa inchisa se leaga de citoplasma prin
ribozomi , nu prezinta invelis proteic . In structura citoplasmei genomul nu se
poate diferentia prin metode uzuale de colorare necesitand metode speciale de
colorare . Diviziunea sa precede pe cea a citoplasmei , si a peretelui celular de
aceea in perioada de multiplicare a bacteriilor se pot observa 2 pana la 4 nuclei.
Materialul genetic al bacteriilor este reprezentat si de plasmide , molecule
mici de ADN , reprezentand aproximativ 1% din cromozomul bacterian .
Acesta reprezinta cam 15 % din volumul celulei si are aceeasi forma cu
celula .
Totalitatea plasmidelor formeaza plamodiul , rolul biologic al materialului
genetic se refera la autoreplicare , heteroreplicare , determinarea caracterelor
genetica , si transmiterea lor ereditara .
AUTOREPLICAREA incepe cu sinteza ADN nou , care este identic cu cel
parental . Prin heteroreplicare se asigura sinteza unor proteine functionale cum
sunt enzimele .
 CITOPLASMA
Citoplasma este un sistem granular complex amorf , cu consistenta unui gel
, alcatuit din glucide , lipide , proteine , saruri minerale si apa . Ca si mod de
organizare difera de cea a celulelor eucariote include materialul genetic si
structuri granulare incluzii si vacuole . Pe masura ce celulele imbatranesc
citoplasma se retracta asi pierde afinitatile tinctoriale , si se transforma in
granule cu vacuole . Structura granulara este conferita de prezenta zecilor de
mii de granule de ARN ribozomal cunoscuta sub denumirea de ribozom sau
granulele lui palade . Reprezinta apriximativ 80-90% din totalul ARNului si au
rol in sinteza proteinelor .
In citoplasma bacteriana exista si ARN de transfer care reprezinta circa 10-
20 % din totalul ARNului .
RHAPIDOZOMII apar in citoplasma unor bacterii , au o structura ribo nucleo
proteica , forma tubulara si o semnificatie biologica putin cunoscuta .
Incluzii , compozitia citoplasmei , ,.................care apar ca mase de polimeri
organici [ amidon glicogen ] sau naorganici polimetafosfat sau corpusculii Babes
– Ernest , ca si semnificatie biologica se pare ca reprezinta rezerve de substante
nutritive care se acumuleaza in celule pe masura imbatranirii .
MACNETOZOMII sunt incluzii care comtin frier sub forma de magnatica apar
in citoplasma bacteriilor acvatice si au rol in deplasare .
VACUOLELE apar de regula in cazul celulelor tinere contin apa sau gaz [ azot]
si intervin in reglarea presiunii osmotice fata de mediul extern . Cromatoforii
reprezinta aparatul fotosintetic al bacteriilor fotosintetizante , si actioneaza
printr-un mecanism asemanator fotosintezei . La bacteriile din genul
chlorobyum apar sub forma unor vezicule mari rotunde .
PIGMENTII apar in citoplasma unor bacterii , reprezinta criterii importante
de identificare a speciilor , iar semnificatia biologica nu este pe deplin
cunoscuta . Citoplasma reprezinta sediul central al metabolismului celular , aici
au loc procesele de asimilatie a subtantelor nutritive din mediile de crestere ,
prcesele de dezasimilatie sintezele celulare , si transformarile calitative , care
influienteaza unele procese cum sunt multiplicarea si sporogeneza .
Organitele Celulare , anumite specii bacteriene prezinta organite celulare
numite cili pili.
 Cilii sunt filamente lungi [ cu o lungime aproximativ de doua ori mai mare
decat cea a celulei bacteriene ] ondulare regulat si flexibile . Au o grosime
foarte mica 0.01 pana la 0.02 micrometri . Datorita faptului ca sunt foarte
subtiri cilii nu se pot vedea decat la microscopul electronic . Necesita metode
speciale de colorare iar in practica de laborator se pun in evidenta prin
preparate proaspete intre lama si lamela sau prin cultivari pe medii semisolide
sau solide unde formeaza colonii difuzabile in masa mediului , sau se poate
constata fenomenul roire sau aparitia unui film continuu . Cilii reprezinte criterii
importante de identificare a speciilor , toate bacteriile care prezinta cili sunt
mobile. In functie de prezenta sau absenta numarului si dispozitia pe suprafata
celulelor exista :
1. Bacterii fara cili atricha
2. Bacterii care prezinta un singur cil situat la una din extremitatile celulei . [
MONOTRICHA , PSEAUDOMONAS AERUGONISA ]
3. Bacterii care prezinta un cil la fiecare extremitate amfitricha
4. Bacterii care prezinta mai multi cili la una dintre extremitati [lafotriha]
5. Bacterii care prezinta cili pe toata suprafata celulei se numesc PERITRICHA.
[Escherichia coli , { E coli } , Proteus mirabilis , Salmonella thyphi].
Cilii apar in principal la bacili si vibrioni mai rar la coci . Ca si structura cilii
prezinta un corpuscul bazal format din doua discuri la bacteriile gram pozitive ,
in rosu.
Cele patru discuri de numesc:
- Discul M disc de membrana sau disc rotor
- Discul S este situat submembranar si este numit disc stator
- Discul P din stratul de peptidoglican
- Discul L situat in membrana externa
Cele patru discuri sunt interconenctate printr-un ax longitudinal intre aceste
si filament , exista „carligul „ sau articulatia felxibila . DPDVC cilii au o structura
proteica fiind alcatuiti dintro proteine numita flagelina cu o structura
asemanatoare miozinei .
ROL ::::: ajuta bacteriile , le dirijeaza , acestea patrund in tesuturi , si aung la
substantele nutritive de care au nevorie pentru hranire , [ acest rol este cunoscut
ca chimiotactism pozitiv ] sau le indeparteaza de substantele daunatoare [ ioni
de H , alcooli ...... proprietate numita chimotactims ] . Sunt determinati genetic
dar anumiti factori de mediu determina variatii fenotipice [ Yersinia
 enterocolytica si Lesteria monocytogenes sunt mobile la 25 grade celsius si
imobile la 37 grade celsius .

Curs 6
Organitele celulare . PILI

Sunt organite celulare prezente la anumite specii bacteriene apar sub

forma unor apendici filamentosi subtiri mai scurti decat cilii dispusi foarte des
pe suprafata celulei . Din punct de vedere chimic au o structura de natura
proteica , dar care se deosebeste antigenic de cea a cililor .
Pilii sunt prezenti in cazul bacteriilor gram negative si mai rar in cazum celor
gram pozitive , care se coloreaza in albastru violet . Exemple : genul
streptococcus , corynebacterium . In functie de proprietatile proprietatile
morfologice , numar si functii biologice pilii se pot impartii in mai multe
categorii :
I. In ultima perioada sa decis ca pilii de la I. Sa se numeasca fimbrii fiind diferiti
ca structura si functii , de tipul F cu rol in fenomenul de conjugare al bacteriilor.
Rolul Fimbrilor – maresc gradul de vitalitate al bacteriilor si rezistenta la
fagocitoza , favorizeaza aderarea celulelor la epitelii determinan colonizarea ,
maresc gradul de aderare a unor hematii inducand hemaglutinarea . Determina
aparitia de membrane in mediul lichid .
Tipul F intervine in fenomenul de conjugare al bacteriilor favorizand alipirea a
doua bacterii , pilul F are rol de ,...................... cu transfer de ADN .

Morfologia sporului bacterian

Unele specii microbiene atunci cand nu intalnesc conditii optime pentru

dezvoltere se pot transforma in spori .
 Genul bacillus , clostridium sau specia de coc Sporosarcina Ureae.
Sub aceasta forma pot rezista cativa ani pana la zeci de ani . Sporul se
formeaza in interiorul celulei [ membrana citoplasmatica ] , se unde si
denumirea de endospor. De regula intr-o celula bacteriana se formeaza un
singur spor , mai rar 2 spori [ caz bactrii dispopulate ] .
Sporul nu reprezinta o forma de inmultire , exceptie actinomicetele unde
sporul reprezinta o forma de inmultire ca la ciuperci . Actinomicetele sunt
forme intermediare intre bacterii si ciupercile inerioare iar recent au fost
introduse in grupa bacteriilor .
Fenomenul de transformare al celulei vegetative in spor se numeste
sporogeneza . Are loc in patru etape :
1) Pregatire celulei pentri sporogeneza are loc contopirea materialului genetic ,
fragmentarea acestuia si reorganizarea in doi cromozomi separati .
2) Formarea presporului care reazulta prin invaginarea membranei citoplasmatice
sub forma unui set transversal .
3) Evolutia separata a celor 2 segmente : prespor si sporangiu . [ presporul
mareste gradul de opacitate fata de actiunea luminii iar sporangiul la unele
specii intruneste toate proprietatile celulei vegetative iar la alte specii se
lizeaza.
4) Maturarea sporului – repreazinta o etapa in care sporul preazinta proprietati
specifice : cresterearezistentei fata ce actiunea agentilor fizici si chimici ,se
reduce metabolismul , se reduce volumul [ datorita faptului ca compusii se
gasesc in forma concentrata ] . Se formeaza invelusurile sporale , sporii au de
regula formarotunda sau ovala cu dmensiuni mai mici dacat cele al celulei
vegetative 1,5-2 microni cu un diametru transversal de 1,2 microni . De la
interior catre exterior , invelisurile sporale sunt:
- inima sporului [core sau protoplast sporal] este alcatuita din sporoplasma [
corespunde citoplasmei celulei vegetative ] si nucleoplasma [ contine material
nuclear ADN ] .
- Membrana interna [ intina ] delimiteaza sporoplasma si formeaza uneori
mezozomi ;
- Cortexul strat gros din peptidoglican cu capacitate electrono optica redusa ;
- Membrana externa [ exina ] , cu structura plurilamelara
5) urmeaza exosporium , apare la anumite specii bacteriene [ corespunde capsulei
celulei vegetative] .
6) Apendice sunt situate la extremitatile sporului si prezinta functii biologice
incomplet cunoscuta
7) Corpii parasporali formatiuni cristaloide apar la anumite specii : sibtilius si
meghathirium se pare ca ar indica patogenitatea pentru anumite insecte .
Raportul dintre spor si sporangiu reprezinta criterii importante de identificara a
speciilor, sporii pot fi liberi integrati sau atasati .

Particularitatile biochimice , morfologice si fizice ale sporilor .

Sporii prezinte un continut in apa saruri de fosfor, potasiu si acizi nucleici ,
mai mic comparatic cu celula vegetatica si un continut mai mare in ioni ce
calciu , magneziu , mangan comparativ cu celula vegetativa . De asemenea
continutul in enzime este mai redus .
Nu prezinta permeabilitate fata de colorantii obisnuiti necasitand metode
speciale de colorare .
Sporul reprezinta o forma dormanta a bacteriei la nivelul careia nu se
realizeaza schimburi de substante cu mediul exterior ; meabolismul este
incetinit , nu creste si nu se multiplica volumul este scazut datorita continutului
scazut in apa. Prezinta rezistenta la actiunea factorilor fizici , temperatura ,
rezista si la 180 de grade caldura uscata sau la 120 grade caldura umeda .
Comparativ cu celula vegetativa care se distruge la 60 grade caldura umeda .
Rezista la uscaciune , rezista la actiunea agentilor chimici alcool , cloroform ,
etc .
GERMINAREA : reprezinta procesul prin care sporii se transforma in celule
vegetative cand se intalnesc conditii optime .
Are loc in doua stape :
1) Initierea germinarii
2) Dezvoltearea postgerminativa

Curs 7
1. Sporul creste in volum datorita absorbtiei apei si aincepe sasi piarda
caracteristicile, invelisurile sporale la unele specii se lizeaza iar la altele se
dezintegreaza .
2. Se redobandesc toate caracteristicile fiziologice si morfologice ale celulei
vegetative, atat sporularea cat si germinarea sunt determinate genetic
gasindu-se sub controlul a circa 50 de germeni.
Ambele procese sunt influientate de factorii de mediu.
Sporularea este influientata de temperatura nefavorabila, uscaciune, lipsa
substantelor nutritive din mediu, prezenta oxigenului in cazul bacteriilor
anaerobe.
GERMINAREA este influientata favorabil de temperatura, umiditate, soc termic,
PH cuprind intre 6-8, prezenta unor substante cum ar fi glucoza alfaalamina ioni
de Ca2+ , Sodiu si Potasiu.
Infectiile produse de bacteriile sporogene sunt considerate in general
neeradicabile iar in industria alimentara prezenta bacteriilor sporulate creaza
dificultati in ceea ce priveste procesarea si conservarea alimentelor.

NEW CHAPTER Fizioligia Bacteriilo

Compozitia Chimica a bacteriilor

Celula bacteriana este alcatuita din elemente sau compusi anorganici cu

molecula mica, caracteristici tuturor organismelor vii precum si din compusi
organici cu molecula complexa specifici numai bacteriilor.
a. Compusi anorganici cu molecula mica.
1. Apa: reprezinta 75-85% din greautatea umeda a bacteriilor, se poate
gasi in stare libera sau in forma legata, sta la baza desfasurarii
tuturor proceselor vitale, in ea fiind dispersate substantele nutritive
si metaboliti. Are rol de reactivi pentru reactiile metabolice si
reprezinta etapa finala in cazul reactiilor oxidative.
2. Substantele minerale reprezinta 2 pana la 30%, din greautatea uscata
a celulei bacteriene acest procent variind in functie de specie varsta
culturii microbiene si compozitia mediului. Principalele elemente care
intra in compizitia substantelor minerale sunt Fosfor, sulf, O, H, Cl, Fe,
si in proportie mai mice Cu, Mg, Zn.
Rol: favorizeaza schimburile de substente cu mediul, intervin in
reglarea presiunii osmotice la nivelul membranei citoplasmatice,
activrezaunele sisteme enzimatice, regleaza Phul si potentialul redox,
intra in structura unor constituenti celulari.
b. Compusi organici cu molecula complexa:
1. Glucide acestea reprezinta 4 pana la 25% din greutatea uscata a
celulei bacteriene. Intalnim mono, di,tri si polizaharide si polimeri
 complcsi. Spre deosebire de celula vegetala celula bacteriana nu
contine celuloza.
2. Lipide reprezinta 1 pana la 20% din greutatea uscata a celulei
bacteriene procent care variaza in functie de specie, varsta culturii, si
compozitia mediului in care se gasesc.Reprezinta o rezerva nutritivacu
potential energetic superior. In celula bacteriana se gasesc in principal
fosfatide gliceride si mai rar ceruri.
3. Acizi nucleici in celula bacteriana se gasesc ambele tipuri de acizi
nuceici, ADN si ARN. ADNul reprezinta cromozomul bacterian fiind
alcatuit din 1500 perechi de nucleotide cu o greutate moleculara de
2,5 ori 109 reprezinta cam o cincime din continutul celulei. ARNul se
geste in ciotplasma sub forma de ARN de transfer mesager si
robozomal. ARNul din membrana citoplasmatica se gaseste in
cantitasi nesemnificative, ARNul total reprezinta 25% din grautatea
uscata a celulei bacteriene. ADN ul extracromozomal sau plasmidic se
gaseste in cantitati nesemnificative.
4. Proteinele reprezinta 60% din greutatea uscata a celulei bacteriene,
au rol important in desfasurarea functiilor vitale, se gasesc in stare
libera, sau legate de molecule neproteice formand complecsi lipo sau
glicoproteici. Proteinele se impart in doua categorii: proteine
constitutive si proteine enzimatice. Proteinele enzimatice catalizeaza
reactiile metabolice si alcatuiesc ansamblul su echipamentul
enzimatic al bacteriilor sinteza enzimelor este determinata genetic.
Bacteriile poseda mecanisme de control care confera posibilitatea
sintezei de enzime in functie de nevoi. In functie de locul de actiune in
raport cu celula exista.
I. Exoenzime acestea sunt sintetizate in interiorul celulei si
difuzabile in masa mediului transformand substantele cu
molecula complexa in substante cu molecule mici usor
accesibile bacteriilor [ se mai numesc si secretii bacteriene ] .
II. Endoenzime sunt nedifuzabilein masa mediului la randul lor
endoenzimele pot fi solubile [ separabile din lipaze ] , si
particulate [neseparabile de celule], enzimele se mai port
imparti in 3 mari grupe: enzime constituitive care sunt
sintetizate in permanenta de celula bacteriana. Enzime
adaptative sau unductibile acestea apar in prezenta unui
anumit substrat nutritiv .Enzime mutative apar in cazul unor
mutatii. In functie de reactia chimica pe care o catalizeaza,
 enzimele se pot imparti in hidrolaze, oxidoreductarea,
trensferaze etc.
5. Pigmentii sunt substante sintetizate de bacteriile cromogene.
Bacteriile cromogene in functie de localizarea pigmentilor in anumiti
constituienti celulari si in functie de proprietatea de difuzabilitate in
masa mediului se impart in: bacteii cromofore, acestea au pigmentul
ancorat in locul unde este sintetizat, bacteriile paracromofore, au
pigmentul localizat in peretele citoplasmatic, si bacteriile cromopare
au pigmentul difuzabil in masa mediului. In functie de structura
chimica exista pigmenti fenazinici: fluoresceuna, piocianina produsa
de specii din genul pseudomonas. Pigmenti carotinoizi: rosii,
galbeni,portocalii sunt produsi in general de stafilococi. Pigmenti
melanici de culoare bruna , produsi de specii din genul azobacter,
pigmenti chinoinici, bacilus tuberculosis. Pigmenti antocianici produsi
de actinomicete. Pigmenti pirolici produsi de bacteriile
fotosintetizante. Rolul biologic al pigmentilor nu este pe deplin
elucidat demonstrat cu exceptia pigmentilor pirolici care intervin in
fotosinteza. Pigmentii carotenoizi protejeaza celulele bacteriene
impotriva actiunilor radiatiilor UV. De asemenea unii pigmenti cum ar
fi piocianina si cei produsi de actiomicete au rol de antibiotic.[
piocianina produsa de pseudomonas florescens este antibiotic pentru
bacillus antrcis. Unele bacterii produc antibiotice polipeptidice si
vitamine bacilus licheniformis produce bacitracina, escherichia coli,
bacullus antracis produc biotina, baculus ruletilis produc biomina.
Criteri importante de identificare a speciilor:

Curs 8
Nutritia bacteriilor cu importanta pentru agricultura
Exista mai multe tipuri de bacterii:
- Bacteriile nitrificatoare care intervin in circuitul azotului in natura;
- Bacteriile sulfooxidante se gasesc in apele sulfuroase, mine se sulf,
namor, mal;
- Bacteriile feroase se gases in apele feruginoase pot aparea sub forma de
filamente sau colonii izolate transforma fierul bivalent in fier trivalent;
 Procesul de nutritie si multiplicare al bacteriilor se realizeaza pe baza
metabolismului bacterian aceste presupune urmatoarele categorii de
reactii: rectii catabolice, anabolice si amfibiotice [ includ rectii din ambele
categorii enuntate anterior ].