AMNEZIA

Definitie
Amnezia se manifesta prin abolirea proceselor de fixare, conservare, recunoastere si reproducere
ale memoriei, fie separat, fie in totalitatea lor.
Exista o amnezie de fixare sau anterograda, in care bolnavul este incapabil sa pastreze amintiri
ale faptelor foarte recente, care sunt totusi bine percepute. El isi poate aminti cu usurinta
evenimente din tinerete, dar nu si pe cele petrecute cu o zi inainte (in starile de dementa senila,
postencefalitice, stari toxiinfectioase, paralizia generala progresiva - P.G.P.). in amnezia de
conservare sau retrograda gasim o stergere a amintirilor fixate inaintea debutului bolii (in
traumatisme cranio-cerebrale, de exemplu).

Amnezia este pierderea totala sau partiala a capacitatii de memorizare a informatiei si de

reamintire a informatiei inmagazinate. O amnezie poate fi cauzata de o leziune a ariilor
cerebrale legate de functiile memoriei, de origine vasculara, tumorala, traumatica (comotie
cerebrala), infectioasa ( encefalita ), degenerativa (boala lui Alzheimer), hemoragica (hemoragie
subarahnoidiana) sau consecinta lipsei de vitamina B1, observata mai ales la alcoolici (sindromul
lui Korsakov).

Amnezia mai poate surveni si in cursul bolilor psihiatrice, ca urmare a unei crize de epilepsie
sau a unui soc. In sfarsit, numarul tulburarilor de memorie este legat de consumul de
medicamente, in particular de tranchilizante ( benzodiazepine ). Utilizate pe lunga durata, ele
induc adesea o amnezie anterograda, care se manifesta prin imposibilitatea de a fixa amintirile
noi, sau prin tulburari acute de memorie apropiate de ictusul amnezic.

Amnezia este asociată cel mai adesea fie cu traume cerebrale, fie cu degenerarea celulelor
creierului, situaţie specifică instalării demenţei. În ambele cazuri, celulele creierului sunt
pierdute şi ca urmare a conexiunii celulare complexe din interiorul creierului, ele nu pot fi
înlocuite. Cele mai grave afecţiuni cerebrale apar atunci când creierul este vătămat, aşa cum se
întâmplă în cazul accidentelor de maşină, a căzăturilor sau a loviturilor puternice în zona
creierului. Aceste traume tind să creeze o stare de confuzie şi pierderea memoriei. Infecţiile care
afectează creierul, precum encefalita, reprezintă o altă cauză a pierderilor de memorie.
Alcoolismul, abuzul de droguri, malnutriţia privează creierul de nutrienţi, fapt ce duce la moartea
unor celule cerebrale şi chiar la apariţia amneziei. Pierderea memoriei poate apărea şi în urma
unui atac cerebral, dacă afectează zona creierului care se ocupă cu funcţionarea memoriei.

Amnezia se poate instala subit sau treptat, iar pierderea memoriei poate fi temporara sau
permanenta. In plus, pierderea memoriei poate privi evenimentele recente sau cele din trecutul
indepartat, sau poate fi o combinatie de ambele tipuri. Desi procesul de imbatranire duce in mod
normal la dificultatea de a invata si de a retine informatii noi, ea nu este responsabila si de
pierderile insemnate de memorie decat daca este insotita de o boala.

Clasificare
Amnezia globala tranzitorie (ictus amnezic) reprezinta pierderea brusca, completa, de scurta
durata si trecatoare a memoriei.

Amnezia anterograda (amnezie de fixare) se refera la incapacitatea de fixare a evenimentelor

recente, in urma unei traume, in timp ce reamintirea evenimentelor din trecutul indepartat nu este
afectata.

Amnezia retrograda (amnezie de conservare) se refera la stergerea amintirilor anterioare unei

traume, in timp ce fixarea amintirilor noi este posibila.

Amnezia lacunara se refera la o perioada limitata si relativ scurta din timpul trecut si este
caracteristica starilor confuzive. In amneziile de evocare , bolnavul este incapabil de a evoca
atunci cand are nevoie. De cele mai multe ori aceasta se intampla cu numele proprii. Atunci cand
procesul recunoasterii sufera, se produc amnezii sau dismnezii de recunoastere.

Majoritatea vătămărilor cerebrale provoacă amnezie retrogradă şi confuzie post-traumatică, însă

cu cât lovirea este mai gravă, cu atât mai serioasă va fi amnezia. Bolnavii de Alzheimer arată la
început probleme ale memoriei imediate. Aceştia îşi amintesc cu greu evenimente care au avut
loc în urmă cu câteva zile, însă îşi aduc aminte cu exactitate de întâmplări care au avut loc cu ani
în urmă. La persoanele care suferă de Alzheimer în stadiu avansat, memoria de lungă durată
începe să fie afectată.

Alte tipuri de amnezie pot fi :

 Amnezia traumantică, cauzată de probleme cerebrale ca urmare a unei lovituri grave la

cap. Aceasta poate duce de la o pierdere de scurtă durată a memoriei şi uneori chiar la
comă. Amnezia traumatică este adesea temporară, durata sa fiind legată de gravitatea
afecţiunii.
 Psihoza Wernicke – Korsakoff este un tip de amnezie cauzat de consumul abuziv de
alcool. Aceasta este însoţită de regulă de probleme neurologice, precum mişcarea
necoordonată a mişcărilor şi pierderea simţului tactil.
 Amnezia trecătoare, "rapidă", este declanşată în mod normal de evenimente pe care o
persoană nu le poate procesa. În mod normal, memoria revine după câteva zile deşi
informaţiile referitoare la evenimentul care a declanşat trauma nu sunt recuperate în
întregime.
 Amnezia infantilă, a copilăriei, face referire la incapacitatea unei persoane de a-şi aminti
evenimente din primii ani de viaţă. Unii specialişti consideră că acest tip de amnezie
poate fi legată de dezvoltarea limbajului sau de faptul că unele zone ale creierului nu sunt
complet dezvoltate în această etapă a vieţii.
 Amnezia posthipnotică constă în uitarea
evenimentelor din timpul hipnozei.

Tratament
Atunci când celulele cerebrale mor, acestea nu
mai pot fi înlocuite. În funcţie de cauza amneziei,
creierul poate fi capabil să îşi recupereze multe
dintre capacităţile pe care le avea, sau, din contră,
starea bolnavului se poate în răutăţi. Persoanele
care au suferit pierderi cerebrale ca urmare a unei
leziuni, pot observa treptat anumite îmbunănăţiri,
în timp ce creierul încearcă să se vindece.

Cu toate acestea, persoanele a căror amnezie apare

ca un simptom al unei boli degenerative, precum
Alzheimer, au foarte mici şanse să vadă vreo
îmbunătăţire a memoriei. Unele forme de terapie
s-au dovedit folositoare amnezicilor, deoarece îi ajută să treacă peste pierderile de memorie. Spre
exemplu terapiile cognitive îi pot ajuta pe amnezici să îşi recapete aptitudini pierdute.

Stabilirea tratamentului potrivit

Diagnosticarea cauzei producerii amneziei implică efectuarea unei serii de teste. Oricine suferă
de pierderi inexplicabile de memorie ar trebui să consulte un medic specialist, deoarece acesta
poate stabili cauza instalării amneziei şi tipul de tratament necesar. Tratamentele pentru amnezie
diferă în funcţie de cauza care a dus la apariţia bolii. Însă, indiferent care a fost cauza declanşării
amneziei, reabilitarea cognitivă este prezentă în cazul tuturor bolnavilor, deoarece îi ajută să facă
faţă pierderilor de memorie. În cazul amneziilor apărute în urma comoţiilor, bolnavul are nevoie
de odihnă. Dacă alcoolismul este cauza amneziei, pacientul trebuie să renunţe la viciu şi să fie
susţinut emoţional, în timp ce amnezia cauzată de boala Alzheimer poate fi ameliorată cu
ajutorul medicaţiei.

Psihoterapia poate fi utilă persoanelor care suferă de amnezie ca urmare a unei traume
emoţionale. De exemplu, hipnoza îi poate ajuta pe pacienţi să îşi aducă aminte evenimente şi
amintiri uitate.
 Moldcoop

Colegiul Cooperatis din Moldova

Referat
La diciplina:Psihologia si dentologia profesionala

Tema:Amnezia

Elev:Ștefan Corin

Grupa:Mc-41

Profesor:Tătaru L.

Chisinau 2018