2 LEI E X E M P L A R U L Fîaira • ticouiH — —

Anul XI Nr. 177

Heg. piibl. Trib. Neamţ ar. 5/939

OxmHt:
Autorizat de M ia litirol de Interne
cu nr. 247/939.
Tira j 1300 exemplare
Abonamentul 100 lei anual
Autorităţile 200 lei anual

Redacţia Şi ad-ţia str. Ş t cel Mare, 4

limttii: M.LL litcili sl t. Tini

Z IA R S Ă P T Ă M Â N A L — C U L T U R A L Ş l IN F O R M A T IV .

J.âxg.ui M-eatnţ, &âng.â Cetatea Voevo^duiut J-tefan cei JAxVve,

ia CHG.ug.uKat tu pKe/ze.H.ţa JA- S j2eg&£uC CafutJL II, fn&fuifneafcu#
eAo.Ciox pKunuiui 0L.atadCo.ft. ai vanatohCtoK de munte.
Solemnitatea de preamirire a Bălăşescu-Moreni şl C. Rafailă Sus, la menument, M. S. a col. FlHti, adjutant regal, col. dova gemea de boale şl de pa
eroilor din primul batalion al care a adunat fondurile necesare, fost tntimplnat de d. av. Balan, Mihailescu, maior Iile Radu apoi costea rusească, — Vânătorii de
vânătorilor de munte, înfiinţat iar comitetul ad-hoc local, for­ primarul Tg-ulul Neamţ după d. Bl anu directorul siguranţei Munte — ofiţerii şl trupa, conş­
de M. S. Regele, la 28 Octom- mat din d-nli prof. Bârllba, Gh. care a primit raportul d-lul gen. statului. tienţi şl fanatici, aplicau cu
vrie 1916, pe atunci principe Popescu, lng. G. Cojoc, Iov. Bădulescu şl a trecut în revistă A t rmat Tprezentarea drape- o exemplară stăruinţă toate în­
moştenitor, s’a desfăşurat într’o Stamate, I. Rafailă, I. Blcleanu văţămintele, care desăvârşiau pe
înaltă Însufleţire şi pe un timp şi Ghe. Negoiţă au dat tot con­ flecare in parte şi ii topea apoi
admirabil, pe „Dealul G ol" lân­ cursul in localitate pentru a- •^•în 4 luni — în acel cumplit
gă Cetatea ridicată de cavalerii ranjarea terenului, unde, cu a- instrument de luptă — care avea
teutoni, in care Ştefan cel Mare jutorul premllltarilor şl a o c o ­ să înfăptuiască minunea dela
yi plăeşii de mai târziu au lă­ lului silvic s’a amenajat un drum Tg.-Ocna.
sat urme adânci in paginile is­ admirabil, croit prin te brazii Meniţi a pieri în lupte până
toriei. Monumentul primului ba­ colinelor depe „Dealul Gol". la unul — fără a mai putea fi
Iniţiativa luată acum câţiva Înlocuiţi prin elemente aduse din
talion al vânătorilor de munte
s’a ridicat din iniţiativa unui ani a devenit fapt Împlinit da­ centrele de Instrucţie obişnuite
comitet central, format din d-nll torită contribuţiei Vânătorilor ale armatei — Vânătorii de Mun­
g-ral Virgil Bădulescu, G-ral de munte, a ofiţerilor din pri­ t e — s’au pregătit dela Început,
mul batalion şl in mare parte ştiind că viaţa fiecăruia trebuia
Pantazi, Georgescu-Coşna, col. vândută cât mai scump.
Pălăgeanu, col. Ionescu-Breaza, soc. Cultul Eroilor şl Reziden- De aici acele nenumărate ex­
col. Săulescu, lot. col. MJşu ţiei Regale a ţinutului Prut, ca­ emple de iniţiativă în operaţiu­
Mihailescu, maior Ilie Radu, M. re a contribuit cu 115.ooo lei. ni de demnitate şi de fanatsim
Descrierea Monumentului ostăşesc şi românesc.
Iată dece noi — puţinii rămaşi
Monumentul a fost lucrat din | tregire, la Tg. Ocna, Măgura, din acel batalion— cu înaltul
piatră cioplită din carierele m-rei Cireşoaia, Coşna. sprijin al MajestâţU Voastre am
A ga pi a de d. ing. Ga vrii Petrescu, înspre cetate, pe solcul al < ţinut să se ridice aci acest mo­
după planurile d-lul arh. Ealoşio, II-lea, se află Instalat un vultur nument — mărturie cu întreită
iar partea din bronz de d-1 arh. de bronz in greutate de lo o o semnificaţie.
Bftrcă şi Impresionează prin so­ kgr., cu raza de doi metri. Sub El este mărturia vizibilă a
brietatea lui cu adevărat ostăşea­ vultur, placa cu inscripţii expli­ recunoştinţei neţărmurită ce p o­
scă. Are 14 m. înălţime. Deasupra cative asupra felului cum au porul român poartă dragilor săi
lui se află o monogramă per­ decurs luptele dela Clreşoaia- Vânători de Munte — căzuţi glo­
forată, având in Interior un Coşna şl numele eroilor căzuţi rioşi pe câmpul de luptă.
mare glob electric spre a lu­ la datorie. Deasupra basore­ El va aduce mereu aminte că
mina insigna „V. M.“ . Pe par­ liefului se află Crucea de răs- trupele de munte sunt opera
tea dinspre Tg. Neamţ se află boi. Pe partea estică o placă marelui Rege Carol al U-lea şl
portretul in bronz al M, S. de marmoră de trei metri cu­ în sfârşit — tot prin El se cons­
M. S. REGELE CAROL II AL ROMÂNIEI
Regelui Carol 11-lea de 1 m. şi prinde numele comitetului de finţeşte Încă odată Tg.-Neamţ—•
jumătate mărime. Tot pe a- construcţie, iar deasupra, in­ batalionul I d e v â n ă t o r i . I laiul ciuruit de gloanţe a prl- I ca leagăn al vitejiei româneşti.
ceastă parte se mai află placa signa vânătorilor de munte 1 M u z i c a militară a Intonat mulul batalion al vânătorilor A ici plăeşll lui Ştefan cel Mare
care reprezintă victoria şl o m. şi jumătate, din b r o n z ; În­ Imnul Regal, după care M. S. de munte, după care un sobor au făcut minunea din Cetatea
placă de marmoră cu urmă­ spre oraşul Tg. Neamţ se gă­ a luat loc in tribuna amenajată de preoţi in frunte cu pr. Nl- Neamţului — şl de aici plecând
toarea inscripţie : „ De pe aceste seşte placa reprezentând vic­ de subsecretariatul presei şl colaescu, confesorul militar, plăeşii Principelui Moştenitor
plaiuri şi-a luat «borul in zorii toria. ,Pe monument se mai află propagandei. In tribună au mai a oficiat slujba religioasă, răs­ Carol — au făcut minunea dela
zilei de 27 Iulie 1917, primul decoraţia „Mihal Viteazul", fă­ luat lo c d-nli i prim ministru punsurile fiind date de corul se­ Tg.-Ocna.
batalion de vânători de munte cută din bronz de 1 m. şi ju­ Armând Căllnescu, Paul Teodo- minarului monahal dela m-rea
sub comanda maiorului V. Bă­ mătate. Sub placa eroilor se Socotim Majestate că Târgul
rescu, ministru aerului şl mari* Neamţului, condus de d. p ro­
dulescu. Înfruntând urgia focu­ află cripta cu osemintele celor Neamţ care a fost reşedinţa
nel, general Uaslevld, mareşa­ fesor Tebelcă. S'a oficiat şl un
lui duşman, Vânătorii de munte 16o de eroi, depuse prin grija principală de Întremare şl pre­
lul palatului, general dr. Marl- parastas pentru eroii căzuţi,
au Înscris pagini de glorie in căminului cultural de sub con­ gătire a primilor Vânători de
nescu, ministru Sănătăţii, Eugen care au fost pomeniţi nominal.
Istoria războiului nostru de in- ducerea d-lul Gh. Popescu. Munte — nu şl-a pierdut nici
Titeanu, ministru propagandei După slujbă, cel dintâi a vorbit
unul din darurile sale naturale
generai Mihail, subsecretar de d. general Virgil Bădulescu, p ri­
Sosirea M. S. Regelui — Solemnităţile stat la ministerul armatei, Tra- mul comandant al Întâiului ba­
şl istorice, şi de aceia respec­
Sosirea M. S. Regelui a fost tuos ne Îngăduim a crede că ar
naţionale, de străjer! şl străjere ian lonaşcu, rezidentul ţinutului, talion de vânători care a spus
anunţată pentru ora 11 şl ju­ fi bine să se găsească aci moda­
cu flori in mână, de autorită­ Curtea militară a M. Sale cu d. urm ătoarele:
mătate la Tg. Neamţ. M. S. a litatea cultivării mai departe a
ţile comunale şl căminele cul­
| a acelui spirit militar care plu­
venit cu trenul regal până in turale, care in urale nesfârşite Cuvântarea d-lui general V. I. Bădulescu teşte in atmosfera Cetăţii Neam*
gara Paşcani, unde a fost in au făcut o entusiasmată Întâm­
iâmplnat de d. Tralan lonaşcu, pinare convoiului. MAJESTATE, sporit Încrederea populaţiei in ţului — şl a acestui monument.
Şl acum, domnule primar —-
Rezidentul Regal al ţinutului La intrarea in Tg. Neamţ, un Din nenumăratele amintiri de armele noastre şi au insuflat
Prut, şl d-nli locot. col. Ho- inamicului respect şl teamă. îţi Încredinţăm acest monument
mare arc de triumf pe care era lupte grele şl glorioase sacrifi­
ciung Eugen, prefectul judeţului scris „Trăiască M. S. Regele cii din marele nostru războlu— Au fost suficiente 3 lovituri la a cărui făurire atmosfera c o ­
munei Tg.-Neamţ— a contribuit
Neamţ, col Creţolu, prefectul Carol U-lea“ . Pe trotuare şi pe patru mai cu seamă — au rămas hotărltoare, in interval de 8 zile
judeţului Baia, d. general Io- — la Cireşoaia — şi Coşna — atât de mult.
şoseaua până la monoment erau să Întruchipeze de-a pururi —
uescu Ştefan, comand, corpului in rânduri şcolile primare, ar­ pentru toţi românii — sfânta e- toate restabilitoare de situaţie, Sunt convins că el va fi o
4 armată, o delegaţie de co ­ caşii, primarii din Întreg judeţul, popee a întregirii neamului; rămasă astfel neschimbată până adevărată atracţie educativă şi
mandanţi străjer! din ţinutul căminele culturale şi membrii acestea sunt: Oituz, Mărăşti, M&- la terminarea războiului, — pen­ edilitară, şl că d-vs., Împreună
Prut in frunte cu d. comandant gărzilor naţionale In frunte cu răşeştl, Tg.-Ocna. tru ca „faima", „nebunia" Vână­ cu toţi responsabilii comunei
îndrumător al ţinutului, Octav d. căpt Şt. Ghlorghiu — toţi a- De T g-O cn a însă şl mal ales torilor de Munte să treacă fron­ veţi face totul ca el să rămână
Cădere. vând in mână steguleţe iar !n de Vânătorii de Munte s'a v o r­ tierele şl să la Început de le­ mai departe o făclie a spiritu­
Cu un tren speclal, Înainte piept portretnl M. Sale Regelui. bit — oficial — mai puţin, în tot­ gendă. lui de jertfă, pentru Ţară, Neam
de sosirea M. S. Regelui a so­ La intrarea in Tg. Neamţ şl pe deauna pe apucate... şl numai Aceasta este zestrea transmi­ şt Rege I
sit d. prim-mi nistru Armând Câ- intreg traseul până la monument glasuri răzleţe s'au ridicat să să Ţârii — prin actualul Corp al D. av. Ion Balan, primarul
linescu şl ceilalţi membri ai urale nesfârşite au isbucnit din Împărtăşească şi altora eroismul Vânătorilor de Munte — de către nr>'-Iul Neamţ, primind monu­
guvernului. miile de piepturi ale asistenţei. de basm al acelor bravi intre acel mănunchi de oameni — pe mentul pe seamă a spus că-1 va
Prima maşină care a deschis La urcarea spre monument, bu­ bravi, cari n'au cunoscut Înfrân­ care Majestatea Voastră i-a vrut păstra cu sfinţenie pentru p o ­
cortegiul a fost a d-lui prefect ciumaşi!, urmaşi ai plăeşllor gerea — sub nici o formă, cari, să fie Vânăto'i de Munte şl au steritate ca un simbol de vitejie
de Neamţ. Pe tot drumul până lui Ştefan in frunte cu pădurarii prin acţiunea lor fulgerătoare, fost. şi arme, făcute de nemuritorito-
Ia Tg. Neamţ, M. S. Regele a Loghln Apetroale şl Petre Mun- trâmbiţată şl de armatele aliate, Când unii priveau cu Îndoială
k)*t Întâmpinat de ţărani îm­ teanu-Ţibucanl au dat semnalul au restabilit situaţia grav com ­ I rostul şl posibilitatea de afir­ (Continuarea in pag. 4-a)
brăcaţi in frumoase costume din buciume. promisă a Armatei a Iî-a, au mare a acestui Corp, când M ol­
 „A V A N T U L"

C a s fâ r , : i j « a n ş c o la r

S'a Încheiat an nou an de vreme, — ba chiar ultimul tri­ a disciplinat pe copil, le-a trezit
Prom oţia 1908 — 1909 a liceului de băieţi din
şcoală. Ziua sfinţilor apostoli mestru a fost destinat repetiţii­ simţul răspunderii şi al chemării Piatra-Neamţ s’a întrunit sub preşedinţia a 4
Petru şi Pavel a fost ziua în­ lor, — iar copiii au putut să se la datorie. In al doilea rând, din foştii profesori.
cheierii unui an de apostolat bucure, alături de părinţi şl de prin străjerie, profesorii au pu­
pentru profesori şi a unui an de profesori, de roadele foarte bune tut să cunoască mai bine pe
Joi 29 Iunie — ziua împărţiri agricultorii individualişti, care
muncă, in lumea slovelor, pentru pe care le-a dat acest an. Pe elevi şl deci să-i aprecieze cu
elevi. premiilor — exact după 30 de j trebuesc socializaţi, muncitori!
deoparte s'a început a se forma o mal dreaptă măsură. Copiii
Nu ştiu sigur care a fost re­ între copil acel spirit de disci­ au văzut in profesori nu numai ani dela absolblrea liceului, s'au I predlspuşl să colinde fabricile
întrunit în localul liceului din | şl Industriile, care trebuesc
zultatul promoţiunii la alte şcoli, plină şl uneori de mândrie a un domn cu catalog, care pune,
dar aproape c& nu ne interesea­ Piatra, supraveţultoril seriei de j iixaţi şl profesioniştii intelec­
disciplinei şl ordinei,— atât de rece, note reci, ci au găsit în ei
ză atunci când este vorba de strict necesară unei sănătoase un prieten înţelegător. S'au re­ absolvenţi d i n anul şcolar ! tuali care trebuesc umanizaţi.
1908/909. Este o observaţie interesantă
făcut unele constatări generale educaţiuni. Şl nu trebue uitat că găsit unii cu alţii.
relativ de felul cam s'a muncit şcoala nu trebue să se preocupe Revederea a fost emoţionată, i aceea pe care o face d-l pro­
Fireşte, totul este un inceput. Din cei 20 de absolvenţi de ! fesor Panaite Criveţ, că ac­
pe ogorul şcolii şi la roadele numai de simpla „Instrucţiune" Putem însă prevedea o adâncire
care s'au cules. Este poate sufi­ ci de „educaţie" complectă. Şi i a acestei regăsiri şi un avânt acum 30 de ani mal trăiesc ! tuala Constituţie a împărţit pe
cient să privim rezultatele obţi­ străjeria a venit tocmai în spri­ nou ce va ieşi din această apro­ numai 9, din care doi au fost ! alegători tocmai în aceste trei
nute la o singură şcoală, pentru jinul acestui lucru. absenţi. Au răspuns deci la a- i categorii, după cum tot intere­
piere de suflete. pelul rostit solemn de către | santă este şl cealaltă observaţie
a urmări aceste roade şi a face Pe de altă parte, nici „instruc­ A . A. Rotunda decanul profesorimii pensionare a d-sale, că Servicial Social are
ânumite constatări. ţiunea" cărturărească n'a avut
Anul acesta şcolar s'a deose­ de suferit. Dovadă că promoţiu- din Piatra— d-l Panaite Criveţ, j tocmai acest rost de a umaniza
următorii : Barcan Eugen — prim j profesioniştii intelectuali.
bit de alţi ani de şcoală printr'o nea s'a făcut în condiţii excep­
Inovaţie : aceea că o zi pe săp­ ţionale. lată, de pilda, ia liceal Despărţirea pretor de Neamţ, Roşescu Ion— In continuare d-l Criveţ sfâ-
judecător de instrucţie la Bacău, tue pe foştii săi elevi să se fe­
tămână a fost hărăzită activităţii de băieţi; din 333 elevi care au wsmmmmam
noului fel de viaţă a tineretului, frequentat şcoala, 228 au trecut cu grad de preşedinte de tri- j rească de rutină, care înseamnă
n ’O a n s l’ c m b r e d e la nu*! bunat, Zota Dimitrle— locotenent i moartea individului creator.
străjeria. Lucrul a alarmat pe promovaţi direc-, din care 80 c a c k c b ie n ic n d c p a r l”
un:i părinţi şl uneo i chiar pe au avut medii peste 7.50, fiind colonel şl avocat in Bucureşti, I Ia cuvântul apoi fostul elev
tâorneîlle Felix lpcar — reprezentant al Borş, care-şi exprimă in numele
anii din profesorii care erau meaţionaţi onorabil,— rămânând
îngrijoraţi de răpirea unui timp corigenţi 97, iar repetenţi numai Nu e nevoe totuşi să cunoşti societăţii Generala la Piatra, | seriei emoţia şl bucuria reve­
preţios ce se lua din zilele des­ 13 în toate cele 8 clase. Este acest clasic vers ca să procedezi Borş Dimitrie — comandor, di- | derii colegilor şl a profesorilor,
rectorul docurilor Galaţi, Pru- ; precum şi fostul elev Pruteanu
tinate altădată pentru carte. un record, faţă de alţi ani şco­ la fe l; e nevo 2 de un singur
Se zicea, pe deoparte, de către lari când nnmai îatr'o singură lucru: să simţi cu adevărat teanu Ion — inspesor silvic, ! care istoriseşte interesante ar
directorul regionalei Bacău, Reiss j mlntiri din timpul când a fost
unii părinţi, că ziua străjeriei de clasă erau mai mulţi repetenţi omeneşte.
jo i este o zi obositoare pentru decât sunt azi în întregul liceu. Aşa. şi-a anunţat plecarea, A. — directorul societăţii pe- ! elev.
trolifere Colombla din Bucu- j Şedinţa la şcoală fiind ter­
copii, că le răpeşte timpul pregă­ Iată deci că din acea conlucrare I fără surle, distinsa doamnă reşti.
tirii lecţiilor, că-i împiedică dela dintre şcoală şl străjerie, n'a Ivafrosina Săvescu, directoarea minată, grupul de foşti absol­
Dintre foştii profesori, în a- venţi a plecat la cimitir unde
preocuparea continuă a învăţă- I ieşit un desastru, cum se îngri­ şcoli normale de fete; într'un
fară de d-l P. Criveţ, au mai s'a făcut o rugăciune pe mor­
turii. Şi se mai zicea, de unii jorau unii, ci dimpotrivă o spor­ cerc oarecum restrâns: câţiva
fost de faţă d-nli Ion Ciuca, mintele colegi tor şi a profesori­
profesori, să lipsindu-le Joia, nică şi îmbucurătoare promo- prieteni, toate colaboratoarele
sale şl careul alb cu eleve. preotul N. Gr. Roşescu, P. Po- | lor morţi.
nu vor putea mântui materia de ţiune.
cursuri. Dar, iată s'a terminat Se cuvine a arăta aici, pe Căci lacrimile nu au nevoe povlci şl Aurel Rotundu — dl- j Serbarea s'a încheiat cu o
rectorul liceului. masă camaraderească la un
anul, materia s'a mântuit la I scurt, de ce. Mai întâi, străjeria { nici de vulgarizare nici de
spectacol. După ce părintele Roşescu a i restaurant din localitate, unde
In inceput de amurg, când rostit rugăciunea, a luat cuvân- au luat cuvântul d-nll profesori
NOTARU I soarele lunecase dincolo de tul d-l P. Criveţ, care a ţinut o | P. Criveţ şl A. Rotundu şl fos­
| frunţile verzi ale brazilor, cu­ interesantă lecţie, cu subiectul tul elev Zota.
vântul său de despărţenie a „Cum se oglindeşte vleaţa la Cu această ocazie la propu­
Unul din funcţionarii de stat puţin din vina lui şi mai mult curs când liniştit, când sugrumat literatură şi cum se încadrează nerea d-luî A. Rotundu s'a luat
care a fost privit sub o lumină din vina timpurilor şl a împre­ I de emoţie; într'o atmosferă în ea în forma de stat". iniţiativa alcătuirii unui comitet
nouă de uitimile două legi ad­ jurărilor. j care tot începutul mocnea a D-sa arată că omul este un de sprijin al liceului, din care
ministrative este notarul. Când Actualul regim aduce prin reţinere; apoi dezlănţuirea cal­ rezumat al societăţii — o fiinţă să facă parte foştii absolvenţi
legiuitorul din 1938 a stabilit o lgea administrativă din August dă şl sinceră a izbucnit ca o socială individualizată. Activi­ care vin la Piatra să-şl serbeze
analogie prin art. 110 intre a- 1938 speranţe noi şl in primul uşurare. Sentimentele sugrumate tatea omenească s'a despărţit 30 ani dela terminarea liceului,
tribuţlunile notarului comunal rând salarizarea : iar câd a- o clipă de cenzura creerului şl de mult în trei mari categorii: precum şl foştii profesori.
a secretarului general a primă­ ceastă justificată grijă a legiul~ ! prejudecăţii, s'au revărsat în
riilor urbane, a pus în acest torului se va traduce în fapt, | boabe de rouă, strivite de colţul
text un mare adevăr. Dar no­ notarul va atinge unul din cele | şorţului elevelor sau de batista
tarul nu este numai „şeful" ci mai înalte deziderate ale sale. ce-şi c&ta loc pe obrajii umeziţi
Şapte decenii de activitate
tehnicianul în adevărata accep­ Am motivul să cred că însuşi | de emoţv.
la liceul de băieţi „Petru-Rareş“ din Piatra-N.
,
ţie a cuvântului. Primăria ru­ prestigiul său va creşte şl odată Sun. .uit.-tente pe cari omul
rală, prin varietatea lucrărilor, cu acesta chiar prestigiul insti­ | nu le uită in viaţă. Când ochii Vechea instituţie de cultură ţescu Gh. III cu 838. Menţionaţi:
prin legile ce se cer aplicate tuţiei din care face parte. miraţi şl întrebători privesc o care este liceul de bâeţi „Petru- Tlfescu Gh., Popa, Stâcescu,
acolo, nu rămâne cu nimic în Legea administrativă în dls- ' realitate cu care se învăţaseră; Rareş" din Platra-Neamţ, şi-a Popovicl Marcel, Măzăreanu, A-
urma unei primării urbane. Aci poziţlunile sale tranzitorii arată pe care o crezuseră eternă. Şl sărbătorit azi îacheierea celui petrei, Rinţler, Almaşanu, lo-
există aplicat principiul divi­ că in privinţa salarizării se va ! atunci, când sfârşitul inerent de al 70-lea an de rodnică muncă nescu, Butnaru, Aliincil.
ziunii muncii din Economia P o­ aplica tabelul anexă, ceace în­ dar stupid îşi face apariţia, şi activitate. Clasa III: Osoianu C. I cu
litică şl cred că în mod fatal seamnă că vor fi două categorii | căci fenomenlil de dezagregare In cuvântarea sa, d-l Aurel 9 22, Scripcaru M. cu 8 42 But-
există şi o diviziune a cunoş­ de notari: notari clasa I cu o e adevărata esenţă a acestei Rotundu — directorul liceului, naru C. 8 ~9. Menţionaţi: Modo-
tinţelor. In definitiv la o pri­ retribuţie lunară de lei 5450 şi vieţi, îţi îneci revolta spiritului arată roadele fericite ale acestui ranu, Iconaru, Diaconescu P.,
mărie urbană nu se poate pre­ notari clasa Il-a cu 4100 lei, în stoicism şi resemnare. an şcolar, când sub spiritul Revent, Gavrllescu, Mănescu,
tinde şefului serviciului stării desigur menţtnându-se şi in­ Aşa ca elevele acestea din nouei şcoli de educaţie, care Zenembizls, Săndulescu, Teofâ-
civile sa cunoască, hai să zicem, demnizaţiile. faţa mea, care-şi strivesc amă­ este străjeria, liceul are 25 de nescu, Toader, Tlfescu.
fazele formării unui buget, teh­ De încadrarea în una din a- răciunea în frământarea palme­ premianţi şi 56 menţionaţi pen­ Clasa IV : Nistor M. I cu 9 22,
nica executării lui sau inchee- ceste clase ar trebui să se bu­ lor, în timp ce boabele de la­ tru silinţă la învăţătură. Desigur, Mihallescu Corn. II cu 885, Do-
rea conturilor de gestiune!, cure toţi actualii notari în func­ crimi le încălzesc obrajii şi le faptul se detoreşte, în primul brescu Eugen III ca 8 32. Men­
chestiuni cu care se ocupă legi ţiune. Pentru cei ce nu satisfac umezesc guleraşele. rând, muncii şi destoiniciei pro­ ţionaţi: Ciobanu, Iosifescu, Po-
ilnanclare şl de contabilitate. cerinţele art. i31 din lege să in acest moment, când scobora fesorilor liceului, pe care-i ca­ povici M., Poli, Herescu, VicoL
Dar notarul ? El bine notarul nu 11 se dea dreptul la avan­ pentru ultima oară în această racterizează, în câteva cuvinte Clasa V: Role M. I. cu 954,
le ştie şl le lucrează pe toate, sare. Această încadrare şl pen­ calitate pavilionul naţional, di­ expresive. Un alt sprijin şl în­ Vasliiu P. il cu 8GG, Rotenberg
ca să nu mal pomenim cele tru motivul că elementele slabe rectoarea şcolii a voit să fie demn a găsit şcoala în comitetul III cu 8°°. Menţionaţi: Weintraub,
„99“ de legi uzuale pe care le s'au cernut cu timpul. singură. şcolar şl în personalul ad-tiv. Sava, Butnaru, Lubiniţchl,
aplică in variatele sale atribuţii. Ca să se apuce omul la bă­ O mamă, care şi lasă copiii— Una din marile realizări ac­ Weinstein, Zvaricl, Moraru Ion.
Şl n’ar fi deloc o glumă dacă trâneţe de şcoală, examene şi pe unii încă în cuib, pe alţii, tuale ale şcolii este clădirea nouă Clasa V I: Purice S. I cu 8**,
aşi aminti următoarele: în co­ concursuri ar fi lucru cam a- cu aripi mai crescute, pe cine a internatului şcolar, ridicată Gheorghiu D. II cu 8W, Bombiger
mună, când omul se naşte, tre­ nevolos, ştie ce colţ golaş de stâncă, ar din coatribuţla părinţilor elevi­ T. III ca 8°°. Menţionaţi: David,
bue neapărat să ştie şl să facă Gheorghe Fidler vrea să fie cu tot denadinsul lor, a foştilor elevi, a diverselor Romaşcanu, Sapira, Panaitescu.
acte notarul, socoteala arma­ singură. instituţii şl dintr'un imprumut Clasa V II: Constantlnescu E.
tei să i-o ţină notarul, la căsă­ Iar când indiscreţi, ca mine de un milion, garantat de mem­ şi Soroceanu C. I cu 890, Măcă-
torie notarul, când îşi bate baba sau ca alţii părăsesc poteca şi brii comitetului la C asa de rescu Vasile pr. II cu 849, Lubi-
moşneagul, notarul, câte găini 1. S. Marele Voievod B a i privesc peste gard, simţi cum Depuneri. niţchl C. III cu 82°. Menţionaţi:
şl pui are in cotineaţă omul s'o a prim it un d a r dela stolul mâna părăseşte în mod reflex Pentru terminarea acestei clă­ Popescu, Grigoriu, Helghis, Poli,
ştie notarul, câte curci şl câţi fcoalel gprlmare N r. 3 de fete, zăplazul şi se furişează după nă­
diri se cere sprijinul tuturor Stecher.
câini notarul, câte grăunţe în din Hum yleţtl frama care culege rodul dureri­ oamenilor de bine şl a statului. Clasa V III: Ghlţescu V. pr.
pod, notarul şi dacă omul moare lor despărţirii căci „en tous I cu 917, Walsman D. II cu 846,
Cu ocazia vizitei Marelui lleux un de'part est chose triste Situaţia şcolară la finele a-
uâ'i facă act de moarte tot no­ cestui an şcolar este următoarea: Segal Mişu cu 884. Menţionaţi 1
tarul I Săracul notar I Şl dacă Voievod Mihal la casa Iul Ion â voir“ . Arteni, Popa, Bombiger, Ghelase,
acestea sunt lucruri încadrate Creangă, stolul şcoalel primare Const> Dinclulolu 35o elevi înscrişi, 8 retraşi, 1 ex­ Lecca, Davidovicl, Manoliu.
Nr. 3 de fete din Humuleştl, de matriculat şi 3 eliminaţi. Au
perfect în legi, aş putea să a- frecventat deci şcoala 338 elevi, Premii de onoare : 1 Fond „N.
mintesc de unele mici mizerii sub comanda d-nei Măria I. " Duminică 25 Iunie a. c. din care au p r o m o v a t 228. şi Maria Gârneaţă": Vasliiu
inerente serviciului său — ca Papuc — învăţătoare, a oferit
ora 4 p. m. a avut Ioc în Restul sunt corigenţi (97) şi re­ Eugen cl. II, având cea mai mare
să le nesocotesc pe cele mal M. Sale in dar o frumoasă tavă medie din liceu, Glţescu Vasile,
înflorită cu motive naţionale. sala „ Regal o conferinţă a petenţi (13).
mari I ci. VIII, având premiul I în toţi
Dat fiind şl mediul in care Tava a fost proprietatea d-lu Profesor G. Galinescu Lista premianţilor:
anii.
(şl exercită funcţia sa, notarul d-nel Papuc. dela Academia de muzică Clasa I : Bârzescu Alexandru 2. Premiul „prof. Ecat cpt.
ar putea face apostolut şi sunt Iaşi întitulată „Pomi şi flori I cu 9 20, Chlribău Victor II cu Gârneaţă" pentru studii, purtare
elemente care muncesc tinzând în cântecul Românesc“ Pro­ 8 sa, Gheorghiu Gh. III cu 8 80. caracter:' Lubiniţchl C. cl. VI.
la această distincţie.
Citifi fi răspândiţi
ducţia muzicală a fost exe­ Menţionaţii Veinrauch, Cosma, Premiul „ Viorica Vasilce-Nicu-
Trebue insă pentru aceasta Marc, Ungureanu, Niţă.
«ă existe o anumită tihnă...
Nenorocul a fost că o ceaţă
„Avântul” cutată de corul Bisericii Sf. Clasa I I : Vaslllu Eugen I cu
lescu" de 1.000 lei pentru ştiinţe
Gheorghe din Piatra-N. A 9 s0 (cea mai mare din şcoală), naturale: Chlribău Victor, cl. I-a.
deasă la umbrit todeauna, mai asistat un numeros public. Popovicl Const. II cu 9 oS, Ghl-
 ,A V A N T U L“

K P. S. S. Nicodem Munteanu Cronica săptămânii

noul Patriarh alRomânei L O C A L A runile primăriei s’au înconjurat gul Neamţului dă astăzi p e Su­
cu gard verde de brad. A fost veranul bisericii române, pe Ni­
I. P. S. S Nicodem s'a năş­ In 1912 este ales episcop al Au trecut vreo două săptă­
poate singurul spectacol urât ce codem , ales mitropolit primat al
it in anal 1866, in comuna, Pi- eparhiei Huşilor, ande păstore­ mâni, în care n’am mai însemnat, Unguro-VIahiei şi Patriarh al
a oferit Piatra Suvereanului.
fugar, evenimentele ce se pe­
rig, jad. Neamţ, din obârşie şte până in anal 1923, depunând Poate n’ar fi fost rău să României. încât dacă avem o
rănească. Părinţii călugărin- o muncă osârdică şl toată râv­ trec. Las’ că n’am avut ce în­ părere de rău că va părăsi m i­
lipsească şi acesta, mai ales că
a-se, li s au dat numele, tată- na in slujba întăririi credinţei semna, dar anumite împrejurări, tropolia noastră, avem în schim b
se ştia că vom avea această
d Varnava Munteanu, la mâ- strămoşeşti. — care nu sunt de trecută nu­
înaltă vizită şi s'ar fi putut grăbi mângâierea de a da dela no*
In timpul războiului (1917), mai decât în cronică, — au stat
ţştirea Neamţ, iar mamei Ml- mai de mult terminaYea dără- I ceea ce avem mâi reprezentativ,
ofana Munteanu, ia mănăstirea reprezintă biserica română la stavilă nouă şi altora de a o face. în locul cel mai de cinste al bi­
mării.
Marele Sinod al Bisericii ruse­ Săptămâna care se încheie a sericii noastre.
Lgapla. Odată trecuţi fiorii acestei
şti, întrunit la M oscova; iar fost o săptămână bogată, ca şi
Şcoala primară a fâcut-o in revederi regale, tărgal s’a lăsat
aiul natal, iar seminarul la după revenirea Basarabiei la cea dinaintea ei, pentru oraşul
din nou pradă preocupărilor E X T E R N A
patria-mumă i se Încredinţează şi judeţul nostru. Cea trecută a
şl. Remarcat şi preţuit de fo­ din jurul bacalaureatului ce se A colo e tărăboiu mare. Se
conducerea şl reorganizarea bi­ fost ilustrată prin vizita în jude­
tul vlădică al Moldovei, losif tine la liceu. Iar curioşii, se fierbe piatra •scumpă a eveni­
sericii în această provincie. ţul nostru a M. S. Marelui Voe-
vaniescu, este trimis de acesta ţin lanţ acolo. mentelor celor mal neaşteptatei
Revenit pentru câtva timp în vod Mihai. Cea de acum, prin
i-şi desăvârşească stadiile la vizita JM. S. Regelui. Judeţul a Nu se poate şti de unde va veni
fruntea eparhiei Huşilor, se re­ IN T E R N A
lew, de ande se înapoiază ca îmbrăcat haine de' sărbătoare, surpriza. Ori din extremul orient,
trage apoi la mănăstirea Neam­
linloma de doctor in teologie. cerul a oprit crugul ploilor, Viaţa parlamentară şi-a luat unde încordarea a ajuns la culm e
La mănăstirea Neamţu intră ţului — „cetate a tradiţiei bise­
riceşti şl naţionale, In a căre- pentru a da o zi de măreaţă cursul normal, cu discuţia răs­ şi uneori chiar la ciocniri armate
n tagma monahală, urcând re­ seninătate vizitei regale. punsului la mesajul tronului. destul de serioase, cum au fost
pede toate treptele ierarhiei a- blbliotecă trăesc Încă mărturiile
de mancă şl de Înţelepciune ale Sfinţirea şi inaugurarea mo­ Iar alături de asta s’a lucrat luptele aieriene de acum câtev a'
eesteia. numentului vânătorilor de munte ia pregătirea congresului care zile dintre ruşi şi ja p o n e z i; ori
I In 1900, ca prilejul sărbăto­ unei lami de cărturari" — cum
mărturisea insnşi înaltul chirarh dela Tg. Neamţ s’a putut deci avea să aleagă pe noul condu­ de foarte aproape de noi,— ceea
ririi a 25 de ani de păstorire desfăşura în toată strălucirea. cător al bisericii noastre orto­ ce este mai greu de crezut, — -
ai Mitropolitului losif al II-lea la instalarea sa ca Mitropolit
al Moldovei. După 30 de ani Dumnezeu şi R tgele au con­ doxe române, S’au făcut felurite dela Danzig, unde se pare? că
Eel Sfânt, a fost inălţat la răn­ tribuit ia aceasta, spre mulţu­ pronosticuri, dar la 30 Iunie, evenim entele se va vor precipita.
de activitate pastor iă rodnică
eai de arhimandrit mitrofor. s'a retras la mănăstire, ande se mirea tuturora. toate au căzut, rămânând vala­ Deocamdată este semnificativă
Kumit vicar al Mitropoliei din va consacra exclusiv studiului Târgul nostru s’a bucurat de bile numai acelea privitoare la scurta întrevedere,— neconfirma­
Iaşi, vădeşte însuşiri de gospo­ şi scrisulat bisericesc. trecerea M. S. Regelui pe aici. I. P. S, S. Mitropolitul nostru tă dar şi nedesminţită încă, —
dar şi se relevă prin predicile In decursul vremii a publicat O clipă s’au oprit în loc toate Nicodem. In adevăr din cele a- dintre d-nii Musolini şi Hiţler,
substanţiale pe care le rosteşte. numeroase traduceri şi lucrări treburile şi toate gândurile, proape 450 de voturi, peste 400 la graniţa italo-germană.
După stingerea din vieaţă a originale de o vastă erudiţie. toate fiind aţintite asupra aces­ s’au dat mitropolitului nostru, Mă rog, căldurile astea de vară
Mitropolitul losif, trece ca vicar Pe temeiul acestei opere şi re- tui eveniment. Oraşul s’a împo­ lată deci pentru noi nemţenii o trebue să coacă ele ceva.
lai episcopiei Dunărei de Jos, cunoscându-i-se marele aport pe dobit de sărbăroare. Pănă şi nouă bucurie şi mândrie. Pipiri- | Cronsx-
[funcţionând şi ca director al tărâmul literatarii bisericeşti, a
[seminarului din Galaţi. Revine
la laşi, după urcarea mitropoli­
fost ales membra •onorar al A-
cademiei Române şl proclamat
p£.n&ai asactaţia ţ.o.&tifc>\ <zfLzvi ai OlcauAul Sfintisea si ridicarea pariiioiilii
tului Plmen in scaunul metro- doctor honorls causa ai Univer­
Ca prlleju* sărbătoririi a 3o , Severin şi un număr nesfârşit
al st. din Cârai-Bicaz
fcitan al Moldovei. sităţii din Cernăuţi.
ani dela absolvirea liceului, a j de oameni mari strălucesc în Zilele trecute s’a făcut sfinţi-*
Op era Ctlcrarâ promoţiei de absolvenţi din anul I această asociaţie. Pe vremuri au rea şi ridicarea pavilionului N a­
19o9, mi-am îngădalt a propune întemeiat acolo, în târgul Boto­ ţional la stolul şcolii primare din
EHn vasta sa operă, desorindemsl de-Aur ; 39) Sfânta Melania Ro- acestor f o ş t i elevi alcătuirea şanilor o universitate populară, Cârnu-Bicaz jud. Neamţ de sub
r I ) Propaganda papistă Ia ro- | manca; 40) Cinci mărgăritare ; unei Asociaţianl a foştilor elevi care ţinea cursuri de câte şase conducerea d-lui înv. Gh. Trifan.
mâni, 2) Mult ştie oare omul j 41 Ce socotiţi voi de H ristos; şl profesori dela liceul „Petru- lan), în timpul de iarnă, cursuri Stolul şcoalei din Cârnu fiind
despre univers ? ; 3) Soarta creş- ! 42) Traducerea Bibliei în cola­ Rareş", o asociaţtune similară arhipline de auditor dornic să una din cele mai bune organiza-
Jinismalui prezisă de proorocul j borare ca preoţii Grigore Pişcu- ca a altor licee din ţară şl care mal audă un cuvânt autorizat ţiuni străjereşti de pe Valea Bi­
IDaniil; 4) Creaţiunsa înmii dnpă { lescu (Gala Galaction) şi V. s’au dovedit de un real folos | de la un om de cultură. Nu ştiu striţei, d-l Octav Cădere coman­
tstşfiinţă şi Biblie; 5) Cuvântări Radu! 43) Seminţe evanghelice atât pentru şcoală, — care a j dacă şl acum mai funcţionează dantul îndrumător a.1 Ţinutului
fdespre natură; 6) Saniherib. re­ pentru ogorul Domnului (volumul avut un sprijin în ea, — cit şl tot aşa de regalat; dar o altă străjeresc Prut, a ţinut să ono­
g ele Asiriei; 7) Ce să crezi şi | I, 75 predici catihetice) ; 44] Cu­ pentru foştii elevi care să nu | operă a asociaţiei aceleia se reze cu prezenţa sa această so­
(cam să trăeşti; 8) Cuvântări li- I vântări apologetice asupra ade­ se mal simtă Înstrăinaţi de menţine mereu, ca o flacără lemnitate venind dela Iaşi împre­
|tergice; 9) Călăuza creştinului vărurilor fundamentale ivoi. II);' şcoala ande au ucenicit anii nestinsă. Sunt concursurile a- ună ca d-l prof, Aurel Golimas
la biserică: 10) Pe urmele lui 45 Menirea ştiinţei şi artei [voi. liceului. nuale pe care le ţine această — cronicarul Ţinutului.
Hristos ; 11) Jos beţia!; 12) Re- III j ; 46) Viaţa şi operile Sfin­ Conosc o asemenea Asociaţie asociaţie, la sfârşitul anului, Din partea Legiunii de străjeri
■Aigiunea şi ştiinţa; 13) Biblia ca ţilor Părinţi [voi. IV ) ; 47) 38 cu­ pe lângă liceul „Laurlan” din pentru elevii liceului. Membrii Neamţ, a asistat d-l prof. A A .
|bază a educaţiei; 14 i Viaţa de vântări la postul mare (voi. V j ; Botoşani, unde eu Însămi am asociaţiei, f* -4 a se sdruncina Rotundu comandantul cohortei
ţseminar: 15) Lămuriri asupra 48) Predici la sărbătorile îm­ învăţat pe vremea mea. Figuri din ioc> ' . ţese află., institui
Piatra-N. şi d-l Calistrat Bogdan
I Bibliei (51 cuvântări); 16) Un părăteşti (voi. V I); 49) Cuvân­ distinse din viaţa culturală a anual aceste concursuri, dotân- comand, cohortei I. G. Daca.
mare păstor . 17) Argatul lui tări la sărbătorile Maicii Dom­ ţârii s'au strâns In jurul acelui du-le cu premii în bani sau în Au mai fost prezenţii d-l prim
Moş Procopie; 18) Oraşe şi nului (voi. V III); 50) Cuvântări liceu, formând o asociaţie mă­ cărţi, pentru diferite obiecte de pretor St. Stoian, ing. Solomon
oameni; 19) Crâşma trează ; 20) liturgice (voi. VIU) ; 51) Paisie, reaţă şl ca nume şi ca fapte. | studiu. O comislane sau mal şeful Domeniilor Coroanei-Bicaz.
vTileuirea crezului (26 predici) ; stareţul monastirei Neamţului Domnii N. Iorga. Ion Simlo- multe, după obiecte, alcătuită dr. C. Ciocan, S. S. preoţi V.
1) Ortodoxia şi creştinismul a- (voi. IX, 640 pagini); 52) Viaţa nescu, Octav Onlcescu, Emil din profesori şl foşti elevi, cer­ Ungureanu şi Romanescu, d-na
Iusean ; 22) Un păstor model; şi operile Sfinţilor Părinţi. cetează lucrările actualilor eleviMaria Bogdan comand, stolului
23) Mica Biblie; 24) Cu ce trăesc La 23 Ianuarie 1935, I. P. S. şl decern răsplata cuvenită. Este „Străjerele Satului“ Tarcăa, C-
oamenii i 251 Povestea lui Ion S. Nicodem a fost proclamat Ilustrată. Clişeele sunt adunate
de d. prof. I. D. Ştefănescu, iar acolo un fel de Înfrăţire intre Iliescu comand, şcolii din Bicaz,
cel prost; 26) Respectaţi femeia I; arhiepiscop al laşilor şl Mitro- generaţii, din care iese un sti­ căpitan Ilie Ţenea cu d-na, IX
27) Religia şi morala pot oare I polit al Moldovei şl Sucevei, textul ales şi cizelat, ca stil şi
formă, de I. P. S. S. mulent şt pentru unii şl pentru Dumbrăveanu comand, stolului
fi înlocuite de ştiinţă şi filosofie ?\ | printr’un consens general şi
28) Sfântul Vasile cel M are; | spontan al congresalul naţional E o operă ce stă, ca techni- alţii şl din care mai ales iese muncitoresc „ Albina", A . Grechi^
un nume bun al şcolii. înv. C. Avasiloaei şi C. Popa
-29) Noul Testament; 30) Mielul bisericesc, prezidat de Patriarhul câ şi gust, alăturea de cele mai Cam acest lucru am dori să precum şi numeroşi săteni ţi să­
Vai Dumnezeu; 31) Un sfat bun | Miron Cristea. alese lucrări Streine în acest gen.
La noi în ţară e unică în felul ei. facem noi la Piatra. Şi se pare tence din satele vecine.
mlădacelor creştine; 32) Psalti- Urmaşi al anor glorioşi vlă-
rea; 33) Unde-i iubirea, acolo e dlci şi capi ai bisericii strămo- Pentru toate vârstele le-a că seria anulai 1909 a primit Solemnitatea a început ea
Damnezeu ■, 34) Trei întrebări; şeştl, va păstori ca vrednicie, potrivit din Cartea Vieţii, câte cu bucurie această ideie. Dova­ slujba religioasă oficiată de &
Jp5) Dumnezeu şi Dreptatea la i; spre binele Bisericii şi al nea- ceva*, tineretului Mica Biblie, dă că, fără a cere şl fără a S. preotul Romanescu care a
ip6) Ialia; 37) Sfântul Grigore mulul, rânduindu-se în linia păturei culte: Biblia Ilustrată, insista, în scurt ni s'au oferit interpretat şi textul biblic, după
2ooo lei pentru biblioteca şcolii care a urmat întreg programai
Teologul; 38i Sfântul Ioan Gură- | marilor cârmultori duhovniceşti. iar obştei româneşti Biblia în­ de către d-I A. Raiss şl coman­ de sfinţire şi ridicarea pavilio­
treagă, cu V. şi N. Testament.
Ope\a înfăptuită ut tpahĂia MaGdcMei şC J-ucexei r Nu mai amintim de N. Testa­ dor D. Borş, ca un semn de nului cu tot fastul obişuuit.
ment care se tipăreşte în a FV-a bun început. Este, fireşte, un Au vorbit străjerilor şi săte­
J 1) Organizarea centrelor de \ câte un volum. Traduceri, pre­ ediţie, iar Cele patru Evanghelii zel deosebit, pentru care ră­
mânem recunoscători. Buni sunt
nilor despre importanţa solem­
nităţii, d-nii t Octav Cădere co­
mpropagandă lucrări, alcătuiri proprii, se suc- ! stau sub icoană în fiecare casă. aceşti bani, dar mai bună Încă
I 2) 91 Grija
firi in de
, amvon.'
ced în serie, fără sgomot, ca Cât norod nu s’a adăpat din mand. îndrumător al Ţinutului
3) lnacadrarea preoţimli între apa lină. Şi’ş îmbrăcate în lim­ trudnicia scrisului I. P. S. S. ? ni s'a părut inima bună cu care şi prof. A . Rotundu.
'eilalţi factori de educaţie. ni s'au dat. Gestul poate fl o Programul de dimineaţă s*a
bă de basm şi poezie. Dar peste Dar din dar se face rai.
4) Cultivarea artelor — mu­ toate stă ca o coroană ; Biblia. chezăşie că şl alte generaţii de terminat cu defilarea tuturor
ică, pictură, cărţi. &&zju1ltatu& m tu llu i foşti elevi şl profesori vor unităţilor de străjeri participante,
Puţini sunt ierarhii, cari s’au
5) Organizarea conferinţelor ostenit a pune la îndemâna ob- strânge rândurile în jurai vred­ după care întreaga asistenţă a
yopulare. ştei ortodoxe române, în grai La ora 1 fără un sfert, se stabi­ nicului liceu „Petru Rareş“ — vizitat o mare realizare străje-
leşte că I. P. S. S. Nicodem a mal ales acuma când ne găsim rească a micuţilor şcolari dela
PASIUNEA CĂRŢII ales, Sfânta Scriptură. In toată I întrunit majoritatea absolută a la aniversarea celor 70 ani de Cârnu „Satul în miniatură“ con­
In vălmăşăgul atâtor preocu- istoria noastră îi numeri pe de­ voturilor şi este din nou ova­ existenţă a lui. struit de străjerii acestui stol pe
pări de ordin cultural, adminis­ getele unei singure mâni. E şi ţionat. D. N. Zigre, ministrul Noi vom fi gata a susţine cu o întindere de 1 ha. care înfă­
trativ şi economic ale eparhiei, lucru extrem de greu, când te Cultelor, 11 felicită călduros. tot entuziasmai această regru­ ţişează o tabără model, amena­
ale mănăstirii Neamţu, In plus gândeşti că o viaţă de om ai să Despuerea scrutinului mai pare a tuturor acelora care jată după ultimile cerinţi de
atribuţiile mitropolitane de e- tălmăceşti, C u v â n t u l lui continuă câteva minunte, apoi doresc să pună umărul pentru traiu civilizat.
isctivâ supravegere — când în Dumnezeu, din limbi moarte, L P. S. S. mitropolitul Bălan plutirea cât mal sas a liceului Această realizare a stârnit car
I Bucovina, când in Basarabia,— !n limba ta. rosteşte următorul rezultat: nostru. riozitatea şi admiraţia tuturor
'.iernai socotind chestiunile sino­ Dacă ar fi făcut numai ver­ Votanţi 458. A . A . Rotundu vizitatorilor, fapt pentru car* d-l
dale şi cele ale diferitelor so­ siunea nouă a Bibliei şi cinstea Voturi albe 19. Directorul liceului .Petru Raree* Octav Cădere comand. îndrumă-
cietăţi culturale şi de binefa­ i-ar fi fost fără margini din par­ I. P. S. S. Mitropolitul Ni­ I tor al Ţinutului, a adus frumoase
cere, I. P. S. S. a avut şi are tea ţării întregi; dar I. P. S. S. codem 406. cuvinte de laudă d-lui înv. Gh.
jm prieten fidel şi nedespărţit: a înţeles că ea trebuia difuzată. I. P. S. S. Mitropolitul Bă­ Trifan iniţiatorul şi creatorul a-
Cartea, — cartea religioasă. Şi Şi pentru lumea pretenţioasă. In lan 12. Citiţi şi hâspăiicUţt cestei aşezări.
a bucurie şi la supărări o are casa căreia chiar cuvântul lui I. P. S. S. Mitropolitul Vi- Solemnitatea s’a terminat— ca
alături. Pe birorul de lucru e Dumnezeu trebue să intre îm­ sarion Puiu 12. I de obiceiu — cu o frumoasă şe­
[nelipsită testeaua de hârtie, din brăcat în haină anumită. Chirar- P. S. S. Tit 8. • \ v « n a f« a l zătoare la foc.
are se deapâna, pe nesimţite. hul Moldovei a alcătuit Biblia P. S. S. Nifon 1.
 j£a HjMJmţ, iângă Cotatav Koeyoxki&uC Ştefan cei Jlah&, s’a inaugurat in ptezenţa
tM>. <f. &qq*Pa*( Cahai II, monumentui exoUtox pUmuiui 6ata£ian
(Conţinu din pag. l-a)
fM eroi al primului batalion din
w. de mante. D-sa a mulţumit
Cuvântarea M. S. Regelui
Privesc eu mândrie fi cu drag
ncest monument, care aminteşte
rremarile pline de griji, dar fi
gie entuziasm tineresc, cari au
prezidat la alcătuirea primului
Batalion de „ Vânători de
Munte".
Aici, in Târgul Neamţ, unde
plutea încă amintirea plăefilor
lai Ştefaă cel Mare,, s ’a făurit
acest admirabil instrument de
luptă: „Vânătorii de Munte",
Toată lumea a rămas uimită
d e ocfiunea pe care au desfă*
şurat-o la Târgul Ocna. Aceia
dmtre noi, cari cunoaftem mai
de aproape secretul pregătirii
iar, nu am rămas uimiţi, dar
am tras un învăţământ, care fi
astăzi cântărefte greu în orga­
nizarea unei Oftiri.
Minunea s’a săvârfit din cauza
zmei pregătiri temeinice, cum nu
cred că a mai fost in Oftirea
noastră; şi cum din trecut tre­
ime tras totdeauna un învăţă­
mânt pentru viitor — şi mai a-
ies pentru tinerii ofiţeri ai Oftirii
noastre — să se ştie că pregă­
tirea din timp de pace, cu căi
este mai desăvârşită până in cele
mai mici amănunte, cu atui po­
sibilităţi'e de reufită pe câmpul
de luptă sunt mai sigure.
Dar această minune nu s’a
putut îndeplini mulţumită numai
pregătirii militare, ci fi faptului
s ă in acest corp de trupă a
domnit o camaraderie fi un su­
flet cum rar am mai văzut. Sunt
mândru că am fost Eu acela
care am luat iniţiativa creeril
trapelor de munte.
Şi astăzi. în calitate de Cap
ad oştirii, sunt mândru de a ve­
dea, că din sufletul acela care
s ’a plămădit aci la Neamţ, a
pornit o renaştere fi o organi­
La băile Oglinzi
M. Sa a mers apoi la băile
Oglinzi, unde a luat masa cu
toţi ofiţerii şi persoanele invi­
tate. Masa a fost pregătită sub
supravegherea medicală a d-l ui
Discursul Suveranului rostit la banchet
L a banchetul dela Oglinzi,
după desvelirea monumentului
Vânătorilor de Munte ridicat pe
Dealul Gol, Suveranul a ţinut
următorul discurs:
Iubiţi camarazi,
Ca în orice zi de adunare ca­
maraderească, datoria noastră
« s t e să ne amintim înainte de
toate de acei cari nu mai sunt
In mijlocul nostru şi primul nos­
tru pahar, în tăcere şi recule­
gere, să-l închinăm întru aminti­
rea colegilor noştri, pieriţi, cu en­
tuziasm şi avânt tineresc, care
l-a dat întâiul Batalion de
Munte, în luptele dela Târgul
Ocna. (Asistenţa în picioare pă­
strează câteva clipe de tăcere).
Camarazi!
Sunt fericit că serbarea de
astăzi coincide cu împlinirea a
25 de ani de la întemeierea a-
cestui falnic batalion.
Istoria îşi are înlănţuirea ei
fatală. Opera, care graţie unui
gând îndelungat şi ajutorului,
atât de pricepător al unor oa­
meni de bine, am putut s’o în­
deplinim, a început aici, căci
m etoda de camaraderie, a unui
singur gând şi a anei singure
credinţe, metoda de muncă, a
început în mijlocul vostru.-Iată
un fapt mai mult care Mă lea­
g ă de acest batalion.
înainte de rfizboiu a fost la
noi o armă care ţinea sus dra­
pelul şi fala armatei: au fost
Vânătorii.
Im prim eriile T ip og ra fiei Româneşti „GH. ASACHIH Societate Cooperativă Piatra-N eam ţ, Piaţa Tăchel Corbu
ai VanătcPafixiK de munte,»
comitetului de construcţie şl în
special d-lul g-ral Bădulescu.
zare a întregei Mele armate.
Inchinându-Mă. cu pioasă a-
mintire, acelora care au căzut
fi s’au jertfit în acele glorioase
zile dola- Cirefoaia fi Cofna, Mă
gândesc la acei cari, atunci când
ţara va avea nevoe, vor fti să
fie la înălţimea înaintafilor lor.
Cu această speranţă — mai
bine zis, cu această absolută si­
guranţă — strig din tot sufletul:
să trăiască primul Batalion de
Vânători de Munte l
Ural (Urale fi ovaţii puter­
nice).
• Decan, VASILE C. ŞOARECI
Toate aceste discursuri au
(ost difuzate in oraş prin insta­
laţii speciale f&cute de direcţia
propagandei, pentru numerosul
public care n’a putut pătrunde
la monument.
Dup& terminarea discursurilor
M. S. Regele a parcurs drumul
pe jos până la locul de defilare,
la poalele dealului, pe pajişte,
unde a luat loc singur în tri­
bună.
Au defilat !n cântecul mar-
fului vânătorilor veteranii su-
praveţuitorl, ofiţeri şi trupă din
primul batalion al vânătorilor
de munte şl compania de onoa­
re in frunte cu d-nii general
Bădulescu, g-ral Bălănescu P.,
comandantul brigăzii int&ia mix­
tă de vânători de munte, g-ral
PantazJ, g-ral Manoliu Gheorghe,
comandantul brigăzii a 2-a mix­
tă de vânători de munte, col.
Radu, col. Traian Cerchez, ge­
neral Flebs, locot. col. Focşe-
neanu, prim procuror Naum,,
mare mutilat, etc.
După terminarea defilării M.
S. s'a Întreţinut câteva minute
cu d-nii mlniştil şi ofiţerii pre­
zenţi.
dr. Eftimle.
Aci d. g-ral BSdulescu a ţi­
nut un tuast: la c a r e a
răspuns M. S Regele, care f.
bine dispus a spus urmfitoarele:
Tradiţia a fost perpetuată,
după răsboiu, întâi de către Ba­
talionul I şi pe urmă de între­
gul corp al trupelor de munte.
Opera aceasta de organizare
isvorîtă dintr’o tinerească ener­
gie şi dragostea de patrie a
două unităţi ale oştirii noastre,
liceul Mănăstirea Dealu şi pri­
mul Batalion al Vânătorilor de
Munte — căci de fapt ei sunt
părinţii sufleteşti ai acestor ba­
talioane de munte — a întru­
chipat şi a fost mărită prin su­
fletul plin de energie al acestui
Batalion.
Astăzi — cum a spus d. ge­
neral Bădulescu —■ aceasta a
devenit o legendă. Dar această
legendă a devenit o realitate
prin sufletul şi radiaţiunea pe
care a împrăştiat-o în întreaga
oştire.
Iată una din cauzele pentru
care, atunci când Fiul Meu a
fost înălţat la gradul de ofiţer,
am ţinut ca prima tresă să o
pună pe epoletul de subloco­
tenent al acestui falnic Bata­
lion.
Pentru Mine este un prilej de
adâncă mângâiere şi emoţio­
nante clipe acelea pe care le
petrec în mijlocul vostru şi
gândindu-Mă la toată fala tre­
cutului, din tot sufletul şi din
toată dragostea, ridic paharul
Meu întru sănătatea Batalionu­
lui I al Vânătorilor de Munte şi
al trupelor de munte, pe care
|le consider ca o şcoală a oş-
|tirii româneşti (Urale puternice
|şi ovaţii prelunginte)*
DECANUL CORPULUI AVd||
CAŢILOR DIN JUD. NEAM*}
Convocare
Nr. 623, Iunie In 26/1939 |
Discursul M. S. a fost aco­ de Munte. Adunarea Generală delibe <
perite de ovaţii, după care s’a M. Sa Regele foarte bine di­ raltvă extraordinară a Corpului I
Avocaţilor din Judeţul Neamţ j
intonat Imnul Regal. Apoi în­ spus a acordat autografe tutu­
treaga asistenţă şi M. Sa In pi­ ror mesenilor — deasemenea şi este convocată pentru ziua d«>
cioare au cântat marşul V. de d-nii miniştri. 8 Iulie 1939 ora 10 dimineaţa,
In Camera avocaţilor dela Trf>|
Asistenţa bunalul Neamţ, din Palatul Ad» j
mlnlstrativ din Piatra-Neamţ. j I
Din numeroasa asistenţă dela Ana Ion, locot. Vasilescu D-tru, Chestiunea la ordinea zilei n
solemnitate am remarcat pe i subit. Voicu Ion. Apoi d-nii;
„Primirea demisiunilor prezenţii
d-nele general Flebs, Otilia ge­ ing. Ratlescu, arhitect Baloşln tate de Decan şi membrii Con«l
neral Manoliu, — Bala Mare, dela cultul Eroilor, sculptor slliului din demnităţile în canP
d-na locot. col. Schnelder-Snider, Burcă, Cristian Râdulescu, cpt.
au fost aleşi, motivate de ne-j
dr. Eftimle. căpit. Scrldon-S ghet Zapan Grlgore, lct. rez. Rosete
reuşita operei de naţionalizai* >
şi d-na Repca. Domnit g-ral Sol eseu Teodor, căpit* Mazere a Baroului".
Bădulescu, g-ral Bălănescu, ge­ D-tru, locot col. Silvian Valen­
Dacă în acea zi, nu se va in-1
neral Rejinschi, g-ral Pantazl, tin, lct. Goldşteln Marcu (re­
truni numărul legal de membri,!
g-ral Partenle, com. corpului 5 zervă) insp. general C. Grlgoriu
adunarea se va ţine In ziua dtl-
armată, col. Alex. Păllgeanu, dela drumuri, Tiberiu Crudu, 15 Iulie 1939, In acelaş local flj
col. Al. Manolescn, col. dr. I. comandantul străjer al ţinutului
la acelaşi oră.
Lascăr, col. Pălăgeanu Emil, col. Prut, insp. şcolar al judeţului
Radu Teodor, col. Bălăcescu Neamţ, d. Pricop, prof. N. Pascu,
Barbu, col. Cerchez Trăalan; comandantul de legiune a stră­ Secretar,
locot. colonei: Ionescu-Breaza, jer! lor din jud. Neamţ; Gh. Gh. Măndrilă
Mlhallescu Mihail, lonescu Gh. Popescu, Panescu Ioan, Barceanu
Sinaia, Păun Diogen, Constanti- Andrei, Grlgoriu Grlgore, Dra-
nescu Traian, Pandelescu Nico- gomlr Neculae, vânători. Iar din
&ut aite vketnukL
lae, Negulescu Şerban, Ignat j .comitet Niţă C. Georgescu Coşna,
La apelul nostru, de a nl se|
Virgil, Medianu Sabin, Popescu M. Bălăşescu-Moreni, secretar,
trimite spre publicare acte vechii:
Alex-, Vernescu Dante, Pascal medic veterinar Taraza Petre,
In legătură cu familiile şl cap
Gheorghe; maiori; Eremia Ho- Marinescu Trifan; insp. agr. locurile oraşului Piatra şl ju-
raţlu, lonescu Anghel, Chera- Ţapu, col. C. Tobescu com. reg. deţului Neamţ, au răspuns câţU4<
bach Radu, Anghel Const., Ghin­ 4 Jandarmi, inspector la cămi­ va din cititorii Avântului.
dă Ioan, Ghiorghiu Mihal, Po- nele culturale M. Avadanel, I.
C. T.
pescu-Amos, Popescu Ioan, etc.; Rafallă, institutor, ing. Cojoc, II
delegaţia de ofiţeri dela vână­ pr. Maxim, pr. Teodorescu, pr.
torii de munte, batalionul întăi i Gheorghiu, poliţai Manoliu şi D-l avocat I. Desila din ora-V
locot. col. Focşeneanu D-tru, Repca lt-col. Săvlnescu, cu 500 ful nostru ne aduce două hârtii\.
maior Ghiorghiu M., căpitan premllitari In costum naţional etc. vechi — referitoare la ridicaremi
in rangul de pitar a străbuni- 1
Trecerea Suveranului prin Piatra-Neamţ cului d-sale.
După terminarea mesei dela colorai românesc şl covoare Iată cuprinsul acestor hârtii i
Oglinzi — in care timp s'a mal naţionale. Gara P.-Neamţ a fost a).
servit o masă de 500 tacâmuri
pentru lumea nevoiaşă.* M. S.
împodobită numai cu covoare,
atât pe pereţi cât şl pe jos, iar
Duisali pitarului Spirul Ha.
în faţă un arc de triumf de Prea Înălţatul Domn binevoi nd;1
Regele luând pe d. prefect
toată frumuseţea. a te cinsti cu rangul de pitari
Hodung în maşina regală spre a
M. Sa a fost intlmplnat In pentrn slujblle ce ai făcut, joaf
se interesa de nevoile Judeţului
a plecat la ora 3 şl jumătate gară de toţi d-nii Miniştri, care Iscălitul află plăcere a-ţi ală­
la P.-Neamţ, parcurgând comu­ plecaseră înainte dela Tg. Neamţ, tura pe lângă aceasta domnes-t
nele Bălţăteşti, Crăcăuanl, Bo- de d. rezident regal Tr. Ionaşcu, cui decret sub Nr. 2561 înglu—
deştil Precista, şi Dttbrenl, fiind inspector Grigoriu-Iaşl şi av. rnălult după cuviinţă.
pretutindeni intlmplnat cu urale Chetreanu, primarul oraşului cu N. Mavrocordat
nesfârşite de autorităţile comu­ care s'a întreţinut câteva minute, şef. secţiei rangurilor,
nale, elevi, premllitari, popula­ Iar la ora 4 şl 10, cu trenul iv Baldovin
ţie, cămine culturale etc. In regal adus dela Paşcani. M. S. Secţia tatâia din Secretariatul de Stat*
aceste comune atât la Intrare şi a părăsit localitatea în urale şl Nr, 2 tl2 anal 1846 Iulie 17 zile In Iaş&;
entuziasm de nedescris.
eşire, cum şl la P.-Neamţ, s’au t).
ridicat arcuri de triumf Împodo­ Cu această ocazie d. rezident Cu mila lui Dumnezeu
bite cu brad şi tricolorul na­ regal Traian Ionaşcu a oferit noi
ţional. M. S. Regelui un album cu chi­ Mihail Grigore Sturza Vvd. '
puri şl icoane din ţinut, de o
La P.-Neamţ deasemenea M. Domn Ţărei Moldovei
frumuseţe aparte; o mică troiţă,
Sa a fost primit în triumf de
o machetă cu ruinile cetăţii Dum
isali Spilul Dtsiia.
toate autorităţile locale, toate
şcolile in frunte cu profesorii şi Neamţului precum şi raportul Din raportul dumisali isprav­
directorii şi directoarele. Oraşul anual al ţinutului Prut, litografiat. nicului ţănutului Tutovnii sub»
a fost frumos pavoazat cu trl- loachlm Moruzzl Nr. 5232, lănd cunoştinţă des­
pre slujblle ce al săvârşit Ins
Şcoala Serviciului social din Broşteni s’a Îndatorirea de stolicelnic în
conţlleria acel isprăvnicil, nofc.
închis cu două serii de absolvenţi după prerogativa ce avem, iată.
că prin acest al nostru domnesc]
In această regiune fermecătoa­ de costume, jocuri şl cântece decret iţi hărăzăm rangul de-
re a judeţului nostru a funcţionat naţionale şi s'au premiat cel mal
pitar, dandu-ţi dreptate a te is­
şcoala Serviciului Social, în frumoşi şl mai bine Îngrijiţi dintre căli şl a fl obşteşte cunoscut cu.]
două serii, până săptămâna tre­ copiii mld al sătenilor; s'a organi­
acest rangu, pentru care poron-J
cută,— având comandant pe d. zat căminul cultural din Broşteni cim şi sfatului administrativ caj
Victor Cojocariu şl profesori şl cele două sate alăturate, s'a
să te triacă prin actele cărmuireft
pe d-nii lacob Mihăilă şi Neculai donat o bibliotecă In satul Bro­
cu rangul de pitar.
Popescu. şteni, cu scrieri potrivite cu e-
M. Gr. Sturza
Cursurile au durat câte o lu­ ducaţla sătenilor şi s'au distri­
(L. P.) Nr. 2660
nă de flecare serie compusă din buit cărţi şl reviste din edlt.
6o de persoane. S’au ţinut lec- Fundaţiilor Culturale Regale, la Vel postelnic, N. Mavrocordat
ţiuni teoretice şl practice cu diferiţi cititori şt s'a organizat şef. secţiei rangurilor,
scopul de a pregăti cadrele Ser­ un muzeu de toată frumuseţea F. Baldovin (?)
viciului Social, pentru a con­ — prin donaţia făcută de şc. Secţia întâia din Secretariatul da Stal
duce echipele de absolvenţi ai primară locală. Nr. 2561 anul 1846 Iulie 16 zile In laşi
facultăţilor, cari vor lucra la
sate începând din luna August,
pentru a presta serviciul social
obligatoriu. lAveţ* nevoie de vreo analiză medicală ? ]
In afară de cursurile teoretice Laboratorul VOREL — secţia de
s’a lucrat şi in sat, fâcându-se analize biochimice şi de cercet&ri
cercetarea monografică a sate­ ştiinţifice—anunţă că d-nul Doctor
lor Holda, Broşteni şi Cotârgaşl. Ilie Micu, m edic - bacteriolog, s’ a
S'au făcut demonstraţii în gos­ întors din concentrare, reluându-şi
podăriile sătenilor, arătându-se activitatea, astfel că se execuţi
sătencelor cum să-şl Îngrijească iarăşi orice analize medicale (a-
copil), cum să-l ferească de boli, naliza sângelui: reacţia B ordet-
cum sc pregăteşte o mâncare Wasserman, dozarea ureei, nu­
bucă din produsele pe care le mărătoarea globulelor roşii; ana­
are ţăranul in casă şi cum să-şi liza urinei; analiza sputei ş. a).
întreţină gospodăria hlglenică, A dresaţi-vă cu încredere către:
S’a curăţat cimitirul satului,
s'au ţinut o serie de şezători cu Cabcralcrul Vcrel Statra m Neamf
care ocazie s'au dat sfaturi folo­ Secţia de analize medicale
sitoare ; s'au ţinut concursuri