Sunteți pe pagina 1din 42

Modulul 4

Calculul Tabelar

Microsoft Exc el2007


PrefaIii

fialeu! tahe0er

Les$ie-3*r:Us!ffffi rsaeslnss.Hql_Hreel
.l-, f. iJeschiclerea gi inch ieierea a plica.f iei Excer,,..,,.,,..
I
1,2 Deschiderea giinchiderea unui registru de calcul 11
11",3 Crearea unui registru de calcul nou,
t,J
1",4 Salvarea unui registru de calcul pe rrn dispozitiv de stocare, Salvarea unui 1"3
registru de calcul cu alt nume
ll.5 Salvarea registrelor sub alt forrnat,.,.,,,, 14,
lI,6 Comutarea intre mai multe regis.tre de calcul cleschise IE
1", / Folosirea 'l'uncfiei de ajutor ([-lelp)..,,,,.,,,
16
:1.,8 (zoort).,.,,,,,
l-ol<lsirea instrLrrnentelor rje panorarnnre tl
1,9 \4inimizar.ea gi relscalarea zoneide instrumente (Ribbon).,.,, l"B
'I,J.0 Ser'l"area op'i:iurrilor
de baz5 ale ap1icafiei,,..,,,,.,.,,,,,,,, ,. Z0

Leutra_?.
2..1lntroducerea dateloL textului intr..o celiilfi 2I
2,2 Cornpletarea autornatd a seriilor de date,,",.,, 22
2.3 Anularea gi refacerea comenzilr:r,. z3
2.4. Selectarea celulelor'; coloanelor gi rdndur i1or,,,,..,,,,.",, 24
2,5 Copierea $i nlu1iarea textul ui sau a date1or,,,,,,,,.,,,,.,,,, 26
2,6 $tergerea textului sau a date1or.,,,,",,".,,,,.,.,., 27
2,7 Gdsire gi inlocuire.. 27
2.8 lVoduri de luo'u cu 16nduri gi cnloane.., 29

L_ectiq
3.1luerul cu foile de calcul.,,.. 33

I functfli
4. 1^ Referinfele celulelor, 37
4.2 Forrnule aritffi etiee.., 39
4..3 Lu cru l cr.r fun clii , ., ,
42

5. 1 Formatarea datelr_rr...,..,.., 48
5,2 Formata rea privi nd al inierea
5,3 Formatarea textului
5L

Lectia 5 - Grafice
6.L Utilizarea graficelor gi diagramelor,
55
6.1,1. Crearea graficelor de diferite tipuri 55
6,1,2 Modificarea unui grafic,.
56

Lectia 7 - lrnprimarea foilor de calcul


T.L Setarea paginii,
63
7 .2 Vizualizarea inai ntea impri ma rii.,
68
7.3lmprimarea
69

Simulare Excel.
7L
Lecgia X.
Utili zarea aplicagiei Excel
lViicrosoft Excel este un program care manipuleaz5 date organizate malriceal in
linii 5i coloane gi face parte din suita de progranle Microsoft Office, Aplicafia
N/licrosoft Excel este folositd in general pentru planificarea bugetelor si lucrul cu date
financiare.

L.1- Deschiderea $i inchiderea unei aplicaliei Excel


e Eeschide*ree apliqetiel
Pentru deschiderea aplica[iei Mlierosoftri Oftice Hxcel t00Z se aparsd butonul

(start) din bara de aplicalii, apoi opliunea Al[ Frognarns (Tuate ap0iea{iile)
9i
dirr directorul (folder-ul) Microsoft Office se selecteaz6 aplicalia tVilcrosoft Offiee
Exeel 2007.

ffi Open Microsoft Office fJocumenr


Windows DVD lvlaker
Windows Fax and Scan

ft'Windows Update
g{ XPS Viewer
{4 Accessories
$ EASFUS Partition Master 7.:[.1 l-tolne
tl Games

it} Maintenance
jl Microsoft Office
,,fr Microsoft offlce Access 2007

i,J; Microsoft Office Outlook

Aplicaiia i\,fi lerosoft


Microsoft office Publi
@ Offiee Hxcefi 20{}7
@ Microsoft Office Word
: iiit lvlicrosoft Office Tools
$; Oracle VM VirtualBo:

l!91,?.tr!i.-1111,'".l11- :- - *_{l

incep6nd cu sistemul de operare Microsoft windows Vista, un figier sau o


aplicalie se poate deschide folosind cAmpul de cdutare (Seareh), disponibilin meniul
Start. Astfel, se apasd butonul gi se tasteazd numele aplica!iei in
cdutare. Rezultatele cdutdrii sunt afigate c6mpul de
in timp real, in funcfie de caracterele
introduse.

Programs (1)

Files (5)

$ excell,docx
![] prlnt excel,prrg
@ evidenta.xlsx
S regtstru.xlsx
$ vr_vr,o,ooa
See more results

']
I excel .
.--* - --:. I

se executd crick st6nga pe rezurtatur Microsoft office Excer 2007


deschide aplicafia de calcul tabelar.
Dacd pe ecranur de rucru (desktop)
se gSse$te scurt5tura cdtre apricafia
Microsoft office Excer 2007, dubru crick
stSnga pe aceastd pictogramd,
deschide, de asemenea, aplicalia,
ln acest moment, pe ecranur monitorurui apare
program, ce cuprinde; interfaia specificS
- Bara de titlu - afigeazd numele
- Quick Access Toorbar (Bara deregistrului de calcul,
instrumente de acces rapid) rocarizatd
coltrul din st6nga sus al ferestrei - in

- Ribbon (,,Pangricd") ce confine butoane


organizate in grupuri rogice denumite
tab-uri (F{ome, Insert, etc)

- bara de formule ce permite afigarea/editarea


valorii sau formulei utilizate
intr-o celuld.
foaia de calcul
bara de stare - o zond orizontalS situatd in partea inferioard a ferestrei, ce
furnizeazd informalii despre starea curentd a ceea de vizualizatiin fereastrd.

. tnc.hiderea aplicafiel

lnchiderea aplicafiei Microsoft office Excel 2007 se realizeazd prin apdsarea


butonului (regire din Excer) existent in meniur ce apare ra serecfia

butonului ). Butonul x"Erit'E(cet' inchide toate fisierele Excel din


Taskbar (BarE de aplicalii).

L.2. Deschiderea $i inchiderea unui registru de calcul


o Deschiderea unuI registru de ealsul

Un registru de colcul este un figier cu extensia ,xlsx in care vd putefi stoca


datele, pe care apoi le putefi prelucra prin operalii diferite. Un registru de calcul
poate avea una sau mai multe foi de lucru,
Foaia de /ucru este documentul elementar utilizat in Excel pentru prelucrarea gi
stocarea datelor. Ea apare numai in cadrul unui registru de calcul. pentru fiecare
foaie dintr-un registru, Excel afigeazd o etichetd deasupra barei de stare de la baza
ecranului. Foaia de lucru este configuratd sub formd de grilS cu r6nduri gi coloane,
Dreptunghiul format la intersecfia unui rdnd cu o coloanS este denumit celutd.
registru de ealeul exisLent pe discr"rl caleulatorului
LJrt
sau pe un alt dispozitiv de
stc)care a clatelor; se poate creschide
apds onur i ,
(Desehidere)
existert in lister ce apare ra se recfia butonurui
ffflee), atd fereastra rre
navigare prin structura arborescentd de elireetoare (foldere),
av6ncl cleschis irnplicit
direet'rul nts {Eoeurnemte}, se n p6nd'ra figierur dorit, se
selec;teazd se deschide cu butonul (Deschidere) sau cu clulolu
clicl< stdnga

Fereastra 0pen
(Deschidere)

0.te hodified

2 t<8
B I(B tuilcfosofl offlce E,, 4/2012011
r'l t(B l\rlcrogoft Of{loo E.,. 4/20/201i 1Ol

F Fi Plc(uros
lf Vrtsos

a !$ conrputor

['r'*i'] Fereastra Open (Deschidere] se de;schide gi


cu combina]ia de taste etrl+o.

. tnq!riderea regIstruIul de eateuG


lnchiderea unui registr.u de calcul se poat e in mai multe moduri: cea mai
uzitat:i nretodii este apdsarea butorrului C|ose (inchidere), existent pe bara de
titlu a aplicafiei,
Bard de tifiu

O altS modalitate constd in selecfia comenzii ' \z ose


r
(Tnchidene) din meniul
cierulant asociat butonului Office
6b Combina.fia de taste Alt + Fzn inchirle fereastra
aplica!iei active, Se poate folosi
pentru a inchide orice aplicalie deschisd qi
activ5.
t2
1.3. Crearea unui registru de calcul nou
La lansarea aplicafieiMicrosoft Office Excel 2007, este deschis implicit un registru
de calcul nou. Dacd aplicalia este deja deschisd gi se doreSte crearea unui registru de

calcul nou, se apasd butonul (Nou) din meniul Office.


Pe ecran va apdrea o fereastrd din care vb puteli alege op{iurrea doritd:
n Pentru a crea un nou registru'de calcul, executa[i dublu clicl< pe
butonul Blank workbook (Registru de calaul necompletat),
o Pentru a crea un registru pe baza unui gablon existent pe
calculatorul dumneavoastrd (raport v6nzdri, buget, etc), alegefi op!iunea
Installed Ten'lplates (gabloane instalate)
' Dacd sunteti conectat la Internet, veli putea vizualiza si gabloanele
disponibile pe tvtlcrosoft oftiee online, Ele sunt impdrgite pe categorii, in
funclie de necesitdlile dumneavoastrd.

Dupd ce s-a selectat formatul dorit, se apas5 butonul (ereane)"


t@ un registru nou se mai poate crea 5i aBEsand simultan tastele ctrlc.N.

1.4. salvarea unui registru de calcul pe un dispozitiv


de stocare, salvarea unui registru de carcul cu alt
nume
Un registru de calcul nnu creat este stoeat temporar in mernoria de lueru a
sistemul de ealeul, DacS se inehide eomputerul, registrLrl se va pierele. pentru
stoearea permanentS Be un dispozitiv de stocare (prineipalull dispozitiv fiind hard
discul - diseul intern), se giroeedeazE la salr.rareir r.,lqi!j rLtlui,
butonul Office
Se apasd
5i se selecteazi comanda (Salvare) sau
se apasd butonul 813 existent in bara de acces raoid.

Se poate folosi gi combinalia de taste Ctrl+S.


in fereastra save As (sarvare ca) se introduce un nume in cdmpul File Name
ier), se alege un director (folder) pentru stocare si se apasd butonul
(Salvare).

Directorul (folder)in care se


Qrgantc. N#fold.r I

--'$;';;;irG";" tt --' .-- --*.-:-'. -'*--.t'[-'*=


salveazd ttg
registrul
";,; "tU
6B Ltbra.t€s IA. Documente (idanalla) ' shorlcut 4/20/2011 11;24AN4 shortcut

{BN€twork

Dupd salvarea registrului de calcul, numele acestuia


va fi afigat automat in bara
de titlu a ferestrei Excel,

Pentru salvarea unei copii a registrurui, cu art nume, se apasd butonul


(salvare ca) din meniul office. Se completeaz5
nour nume in c6mpul
File name (Nume figier), se alege un director (folder) pentru
stocare 5i se apasd
butonul Save (salvare),

1'5. salvarea unui registru de catrcul sub alt format


Formatul implicit utilizat pentru salvarea unui registru de
calcul Excel 2007 este
xlsx' Litera x din extensie semnificd faptul c5 registrul salvat
nu confine macrouri, pe
cdnd formatul xlsm conline macrouri. Un-macro reprezintd
o succesiune de comenzi
si instructiuni, inregistrate sau programate cu scopul automatizdrii unor procese gi
sa rci n i.
Pentru crearea Sabloanelor se folosegte formatul xltx sau xltm.
un gablon este un
figier pe bazd cdruia se pot crea registre noi,
Pot fi create 5i registre pentru versiuni Excel 97-2003 prin seleclia
formatelor xls
gi xlt. Alte formate utile sunt:
- txt (plain text = text simplu) pentru registrele care
stocheazd doar text $i care pot fi
deschise giin alte aplicaf ii;
- rtf (rich text format = format de text imbogdlit) pentru registre
care, pe l6ngd text
pot stoca obiecte, formatdri ale conlinutului, etc.
Salvarea unui registru de calcul in alt format se realizeazd in
fereastra Save As

(Salvare Ca) ce apare la apdsarea butonului


din meniul Office. Lista
derulant5 a cdmpului Save as type (Tip flsier) permite selectria formatului
dorit,

Q xiiuml&*
fiilu)
*cel Mr cro.tn.bl ed TEmpt ar. (.drorl
EEel9?-200J Temp'rre (1ytU

Formate
disponibile
Ief(MS-oOS) e,u
. csv(Mrcinrodt (,(!v)
csv(Ms-D0s) (",c!v)
0lF (Drt. Interch.nqe Fo,mat) f ,dif)
sYL( (symbolic Link) (..dt)
ErrelAddJn (.sdm)
Ei.(l 97-fr01 Add-ln (.rti)

L,6. comutarea intre mai multe registre de calcul


deschise
Toate registrele de calcul deschise sunt reprezentate prin butoane in bara de
activitSli. in mod implicit, Windows grupeazd automat registrele deschise intr-un
singur buton pe bara de activitSfi, neetichetat. IndicAnd spre butonul din bara de
activitdli, se deschide o listd derulantd cu figierele con!inute in grupul respectiv, de
unde se selecteazd figierul dorit.
Dacd nu dorili sd grupali butoanele de pe bara de
aetivit5fi, aceastd opliune se poate clezactiva.
1", Executali click dreapta pe taskbar 5i alegefi op!iunea
Properties (Pro priet5!i).
2. in flla Taskbar, din meniul Taskbar buttons (Butoane
Taskbar), selectali Never cornbine (Nu se combini
niciodatd) Si apoi apdsa!i Ol( pentru inchiderea
ferestrei.
in acest caz, fiecare fereastrd deschisd va fi
reprezentatd in taskbar printr-un buton separat. pentru
a comuta de la o fereastrd la alta, executali un simplu I o. llcu i

click pe butonul de pe bara de activitdti asociat ei.

6 Tastele Alt+Tab apdsate simultan permit navigarea prin ferestrele deschise gi


seleclia unei aplicatrii, l-lentru un e{'eet tridimensional se apasd
simultan tastele
(Windows)+Tab,1

1-.7. Folosirea funcfiei de a!utor (Help)


Un instrument utilin lucrulcur aplicalia Microsot office
Excel 2007 estefuncfia de
ajutor (Help), ce oferd informalii gi explica.fii despre comenzile
5i opliunile aplicaliei.
se poate apela prin apiisarea butonului !ffi1 existent in partea din
dreapta sus a
ferestreic{e lucru, sub butonul ele inchidere, sau prin apdsarea
tastei Fl.

Ft6qEbndd
MFfrliv r$nmkmtilgement

klfu6d qdbbro
M
Futu.€t€ffie Htrfhg,sqi !d

' Efectul tridimensional funclioneaz6 numai clacd este activatd


interfata Aero,
t_D
ln cdmpul search (cdutare) se tasteaz eie pentru care se doregte sd
fie gdsite informalii gi se apasd butonul sau tasta Enter, Rezultatele
gisite sunt afiSate sub forma unei liste de linkuri. Linl<ul conlinAnd infomaliile dorite
se deschide cu clicl< st6nga pe titlul acestuia.
Aplicalia de ajutor (Help) pune la dispozitia utilizatorului gi un cuprins, util pentru
o navigare facilS la o anumitd categorie de informalii,

(-^
1.8. Folosirea instrumentelor de panoramare I.ZU
O foaie de calcul poate fi mdritd pentru a vedea datele mai in \'
detaliu sau poate fi micgoratS pentru a face posibilS vizualizarea Zoom
unei pdrli mai mari din paginS,
Dimensiunea de vizualizare a paginii se modificd din tab-ul
View (Vizualizare), comanda Zoom (panoramane).
se deschide fereastra Zoorn (Panoramare) 5i se bifeaz6 opfiunea doritd,

Zoonr

DupS mdrirea sau micgorarea vizualizSrii, se poate reveni la aspectul inilial prin

apdsarea butonului

Butonul (Potrivire seleclie) realizeazS panoramarea unei anumite zone de


celule astfel inc6t aceasta sd ocupe toate pagina curent vizualizatS.

O modalitate mult mai raoidd de modificare a


dimensiunii de vizualizare constd in deplasarea indicatorului aflat in bara de stare.

Modificdrile efectuate asupra dimensiunii de vizualizare nu afecteazS


dimensiunea realS a paginii sau caracterelor.
!.9. Minimizarea Ei rescalarea zonei cu instrumente
(R,ibbon)
Aplicafia Microsoft office Excel 2007 confine
o zond de lucru in partea de sus a
ferestrei aplicatiei, numitd Ribhon (panglicd).
in cadrul .1, inrirrnruntele (butoanele)
de lucru sunt organizate in grupuri logice
numite tab-uri,

t9'ge_qg!rt*4 Grup de butoane

Banda de butoane (Ribbon) poate fi minimizatd, in scopul mdririi spaliului de


I ucru,

Se apasd sdgeata din dreapta barei de acces


rapid (Quick Access Toolbar)
localizatd in partea stenga sus a ferestrei
aplicafiei gi se selecteazd opliunea
#sllElF.esth$&lhbe,e

o altd variantd
mult mai rapidd de minimizare a ribbon-ului
constd in executarea
unui dublu click pe numele tab_ului dorit.
Reafi5area ribbon-urui se rearizeazd prin
repetarea operaliiror de mai sus.
18
Aplicalia Microsoft Office Excel 2007 oferd posibilitatea
particularizErii barei oe instrumente Quick Access Toolbar (Bard
de instrumente acces rapid) prin addugarea sau $tergerea
diverselor butoane. Apdsarea butonurui ltl situat in dreapta barei
de instrumente acces rapid deschide lista derulantd de comenzi
disponibile, in dreptul butoanelor deja existente in bara de
semn de bif d i/1. prin selectarea gi
se realizeazd af iga rea Si respectiv

lista derulantd, se
selecteazd opfiunea Mlore Commands (Mai rnulte comenzi).
in fereastra
Exee[ options (op]iuni Excel], cu ajutorul butoanelor Add
(Addugane) gi Remove {gtergere,).,.putgli addusa gi respectiv gterge
butoane.
De asemenea, butoanele tfiJ 5i :.i+'r;{ realizeazd reordonarea comenzilor
din para
de acces rapid.

Addugarea butonului Create


Ghart (Greare diagrarnd) in
bara de instrumente acces rapid

L_a"13J
:::::n:::.0"'^'n'nn
Dflrte (rll!.,, i Lgr"r*J
DitelB Sh.rt Colunnt
Drlete Sheet Ro$/r
E.mdlf Confirmarea modificirilor efectuate
In5.rt Crllr...
se realizeazd prin apdsarea
El Siow qolcl{.Aftr$ Iootbdr trato!'r butonului OK.
--,

i*:-\€.8=1.-=r=:-r+

O metodd extrem rapidd de addugare a butoanelor


in bara de acces rapid este prin click dreapta pe butonul {u5tomirequi(kAccessToorbar"'
dorit (localizat in ribbon) 5i alegerea opliunii Add to !h?.1i-'1!:L!!l_111..r!llB_,1Y,!lIb!"n-
Quick Aceess Toolbar {Addugare la bara de li,lilinrirtthe Rihbon

instrumente Acces rap[d). De asemenea, pentru stergerea unui buton din bara de
acces rapid, se executi click dreapta pe el gi se alege opliunea Remove from euick
Access Too!han {Eliminare din bara de instrunnente Acces rapid).
1.10. Setarea opfiunilor de bazd ale aplic{iei

Butonul 3-E# (Optriuni Excel) din meniul Office deschide


fereastra cu
opliunile aplicatiei,
nalizarea aplicaliei cu un nume de utirizator
dorit, se apasd butonur
din stdnga ferestrei gi se compreteazd c6mpur lJser
name (Nume
uti!izator).
in pagina (Salvane) se poate alege ce format de
registru de
calcul sd fie implicit selectat, directorul in
care se stocheazd fi5ierele salvate automat
gi directorul implicit forosit ra stocarea
registreror de carcur,

2Q
Lecfia 2
Lucrul cu celule
2.1 Introducerea datelor, textului intr-o celuli
in cadrul aplicatiei Microsoft Excel, datele sunt organizate pe 16nduri
identificate prin numere:!,2,3 gi coloane - identificate prin litere:A, B, c, Microsoft
office Excel 2007 oferd mai multe r6nduri gi coloane dec6t orice altd versiune
anterioard: tB.27B coloane 9i 1.048,576 de 16nduri.
intr-o celulS aveli posibilitatea sd introducefi numere, text, date calendaristice,
Valorile din celule pot fi introduse manual sau pot fi rezultate in urma evaludrii unei
formule, Prezenla unei formule intr-o celulS este intotdeauna identificatf, de
caracterul = la inceputul acesteia,
Datele sunt introduse prin aclionarea tastaturii, Vd pozilionali pe celula doritd gi
cu ajutorul tastaturii introduceli datele. Atunci c6nd ali terminat de introdus datele,
apdsali tasta Enter sau Tab. in mod implicit, dacd se apasi tasta Enter, seleclia se
mutd mai jos cu o celul6, iar dacd se apasd tasta Tab, selecfia se mutd o celuld la
d rea pta.
De asemenea, editarea datelor direct in celul6 se poate realiza execut6nd clublu
click pe celul6 sau apds6nd tasta F2,
La introducerea datelorin celule, ar trebui sd se !ind cont de anumite reguli:
- o celulS poate conline doar un anumit tip de date (text, numere, etc), ca
urmare/ este recomandabil sd introduceli valori separate in fiecare celuld (de
exemplu: numele intr-o celuld, prenumele in alta, numdrul de telefon in alta
S.a,m.d).
- o listi (un tabel) nu trebuie sd confinb rAnduri sau coloane goare
- celulele din jurul unei liste ar trebui sd fie goale
- pentru crearea unui aspect profesional, ar trebui aplicat un chenar celulelor
dintr-un tabel.
Pentru a identifica o celulS, Excel folosegte o adresd sau o referinfd formati din
litera coloanei gi numdrul liniei pe care se aflS celula respectivS, De exemplu, celula
din collul stdnga-sus al foii de calcul are referinla AL. Celula activd sau. curenti,
indicat5 printr-un chenaringrogat, are afigatd referinfa in caseta de nume. Caseta de
nume este localizatd in capdtul din stdnga-sus al barei de formule qi este folositd
pentru afigarea referinlei celulei selectate,
2.2. Completarea autornatd a seriilor
de date
Microsoft Excel vd oferd posibilitatea
completdrii automate a seriilor de.date
fie
folosind ghidajul de umplere
iEii, fie comanda Fiil ([Jrnp!ere] existentd in tab-u,
Hole (pornire), secfiunea Editing
tfUltanel,
In primul r6nd' scriefiin douf
celule alSturate primele doud varori
selectali aceste varori, pozifionafi are seriei, Apoi,
selectate pand c6nd cursorur ia
,orl"-rt in corfur din dreapta jos ar cerureror
forma unei cruciurife de curoare
cu mouse-ul exact at6t de mult neagrd gi apoi tragefi
c6t dorifi pentru a completa seria.
De exemplu, dacd dorifi s;
introoucepi numdrul curent pentru
o serie de 100 de
2 varori are seriei ii ,p"i sd compretali
lJll;ll;'r"fr1,il:n:fflilrimere seria

Cdnd ajungeli la
vatoarea dorltd,
eliberafi butonul
mouse-ului gi seria se
va completa automat.

Seriilese pot compreta at6t crescdtor,


c6t 5i descrescdtor, pentru a compreta
crescdtor o serie, trageli seria
respectJ;1n^io, sau ra d eapta; penrru
descrescdtoare, a crea o serie
trageli de ea in,r;;;;l. rtang.,

22
Pentru a folosi comanda Fill (Umplere), procedali astfel:
- incepdnd cu celula care contine prima valoare a seriei, selectali zona de celule pe
care dorili sd o completali cu valorile seriei
- in tab-ul Home (Pornire), sectiunea Editing (Editare) se apasd butonul Fil!
(Urnplere)gi apoi se selecteazd comanda Serles (Senii)
- in caseta de dialog Series (Serii) specificati unitatea de incrementare in caseta
Step Value (Valoare pas)

Facilitatea de completare automat5 a seriilor este valabilS giin cazul formulelor,


Daci aveti de calculat aceea5i formula pentru o serie mare de date, pentru a nu
introduce manual in fiecare celulS aceeagi fbrmulS, selectali celula ce cuprinde
formula corespunzdtoare gi apoi tragefi de aceasta in dreptul celulelorin care dorifi
sd calculati formula.

Aceastd completare automatd nu se poate realiza decdt pentru celule alSturat

2.3 Anularea gi refacerea comenzilor


Comanda de editare Undo (Anulare) permite anularea ultimelor conrenzi aplicate

registrului de calcul gi se identificd prin butonul existent in bara de acces rapid


(Quick Access Toolbar), Apdsarea butonului anuleazd ultima comandd de editare
efectuatd, Pentru anularea mai multor comenzi in acelagi timp, se apasd sbgeat#
din dreapta butonului 5i se selecteazd grupul de comenzi ce urmeazd sd fie
anulate. Anularea ultimei comenzi se realizeazd gi prin ap5sarea simultand a tastelor
Ctrl+2.
Refacerea unei comenzi anulate :g*rjalizeazd prin apdsarea butonului Redo
(Refacere) identificat prin pictograma din bara de acces rapid (Quick Access
Toolbar). Apdsarea simultanE a tastelor Ctrl+Y, reface, de asernenea, o comandd
anulatS,
2'4 selectarea celureror, coroaneror gi
randuriror
selectarea celulelor se realizeazd
fblosind tastatura sau mouse-ul, cea
de serectare a unei cerure consrd mai simpld
in executarea unui crick st6nga pe cerura
;:?ffil',r,"

'l

o altd modalitate de selectare a unei celule este cu ajutorul casetei de nume,


Plasa;i cursorul in caseta de nume gi
introduceli referinfa ..rrr.i dorite, De exempru,
pentru a vd poziliona in celula 82,
introducefi in caseta de nume aceste coordonate
apoi apdsafi tasta Enter. pi

Referin{a celulei BZ
este introdusd in
caseta de nume

selectarea
unui grup de cerure se rearizeazd
apSsat butonul st6ng, al mouse-ului
tot cu ajutorut mouse_urui, Jinefi
qi deplasali cursorul mouse-utui peste
care se doresc a fi selectate' Toate..lul"l" celulele
selectate vor fi incadrate intr-un chenar
negru/ cu un fundal albastru.

Nu puteli serecta un grup de cerure


, lt","*tllf dec6tintr-o singurd direclie, de ra
dreapta la st6nga, de ra st6nga ra dreapta, de sus tn jos
sau de jos in sus,
Pentru a renunfa.ra sereclie dali
un simpru crick oriunde p.
Selectarea celule ".rrn,
rS
e .,,,,, :";'s"" fi :,ffi fi :ll'"'.::
co m b in aI i

"
selectare a unui grup
|
tf
:ffi :1 ::: :1Hl
de celule este urmdtoarea: executafi
n; l,fi :ill IT:
col;ul st6nga sus ar grupurui de cerure, click stenga pe celula din
apdsali 5i m"n1in"1i apdsatd tasta shift
executali crick pe cerura din corfur 9i
dreapta jos ar grupurui re cerure.
24
in cazul in care celulele care se doresc selectate nu sunt adiacente, se
fine
apdsatd tasta ctrlgi apoise selecteazd cu mouse-ulfiecare celuld doritd,

mouse-ului deasupra coloanei pe care doril;i sd o selectafi (numitd


5i etichetd de
coloand gi marcatd cu literele A, B, c, etc) qi apoi, printr-un click
de mouse, selectali
coloana doritd, Pentru a selecta un rdnd intreg, deplasafi cursorul la
capdtul 16ndului
pe care dorili sE il selectali (denumit gi etiafiret5 de rdnd gi
marcat cu cifrele 1,2,3,
etc) 5i apoi printr-un click de mouse selectaf i 16ndul dorit,
Pentru a selecta mai multe rAnduri adiacente, se selecteazd eticheta primului
r6nd, se line ap5satd tasta Shift 9i se selecteaz6 eticheta ultimului r6nd, pentru
a
selecta mai multe rAnduri neadiacente, se selecteaz5 eticheta primurlui
16nd, se iine
apdsatd tasta Ctrl 5i apoi se selecteazd etichetele celorlaltor 16nduri.
Similar se
procedeazd in cazul coloanelor.

Pentru a selecta simultan un r6nd gi o coloan6


fineli ap5sat5 tasta Ctrl in timp ce
selectafi coloana Si rdndul dorit.

Selectare simultand
a coloanei B gi
rdndului 3

selectarea intregiifoi de colcul- se realizeazd cu ajutorul mouse-ului printr-


un click st6nga pe cdsula aflatd la interseclia rdndurilor cu coloanele,o altd
variantd este prin apdsarea simultand a tastelor CtrlSiA.
2.5 copierea gi mutarea textului sau a dateror
odatd introduse anumite date, acestea pot fi repozilionate
sau copiate in cadrul
foii de calcul, in orice moment al sesiunii de editare. programur
Excer pune ra
dispozilia utilizatorului mai multe metode de realizare
a acestoioperafii.
copierea unui text sau a unor date se referS la crebrea
unui duplicat al
textului/datelor gi lipirea acestora intr-o zond diferitd a
registrului de calcul, pentru a
copia un textsau datein altd parte a foii de calculsauintre
registre de calcul diferite,
se selecteazd datele care se doresc copiate (prin metodele
de seleclie enunlate mai
sus), dupd care se apasd butonul (Copiere) disponibil in grupul de butoane
Clipboard, existent in tab-ul Home (pornire),

Butonul Cut
(Decupare)

Butonul Paste Butonul Copy


(Lipire) (Copiere)

se selecteazi celula care^ va constitui coljul din st6nga sus al domeniului

destina;ie 5i se apasd butonul S


t,.,o,r"l existent tot in tab-ul Home (pornrre),
Pentru comenzire copy (coprere)
/paste (Lipire) se poate torosi iimeniul
contextual ce apare cu click dreapta pe celulele
selectaie, sau combinafiile de taste
Ctrl+C pentru copiere gi Ctrl+V pentru lipire.

Cut

Sopy
easte
Paste

lnsert,..
Meniu
contextual
Dolete.,.
Clear Coltentg

Spre deosebire de copiere, operafia de mutare (Cut)


se referd la schimbarea
poziliei in care se gdsesc datere in foaia
de carcur. primui pas constd in selectarea
celulelor gi apdsarea butonului .t*eq (Decupare),
iar pasul al doilea este
reprezentat de selectarea celulei care va constitui
coltul din st6nga sus al domeniului

26
destinalie 5i apdsarea butonului ffi
(r,o,r"t. se pot utiliza gi comezile din meniul
contextual sau combinaliile de taste ctrl+x pentru decupare gi
ctnl+v pentru lipire.

2.6 $tergerea textului sau a datelor


Dacd dorifi sd gtergeli intreg continutur unei cerure, pozilionafi
mouse-ur pe
celula respectivd gi apdsatitasta Delete sau Backspace.
DacS dorifi sd gtergefi doar anumite caractere
din
pozifionali mouse-ul pe conlinutul celulei afigat
in bara
de formule, dupd care alegefi una din urmdtoarele
metode:
- apdsatitasta Delete, pentru a gterge caracterele aflate la dreapta
cursorului
- apdsali tasta Backspace pentru a gterge
caracterele aflate la st6nga cursorului

2.7 Gd,sire $i inlocuire


r Gdsirea unor date tn foaia de calcul

un instrunnent util in gdsirea anumitor date intr-un registru


de calcul Excel este
repezentat de opliunea Find (G6sire),

cd uta rea,
& Select

comanda

l@l o alti metodE constd in apdsarea simultand a tastelor ctrlgi F.


Dacd apelali funclia ,Find (Gdsire) fErd a selecta o coloand
sau un r6nd, cdutarea
se va realiza in intreaga foaie de calcul.
ln cdmpul numit Find what (De gdsit) se introduc datele cdutate. pentru
a
declanga procesul de ciutare, se apasd butonul Find Next (urmdtorulg6sit).
De fiecare datb cAnd datele c;utate au fost gdsite, cdutarea este intreruptd gi
celula apare seleetatd. Pentru a reporni procesul de cdutare se apasd din nou butonul
Find Next (UrmEtorul gdsit),
in cazulin care datele cSutate nu aparin foaia de calcul, utilizatorul este anunlat
prin intermediul unui mesai de forma:

Mcosoft Excel cqrret


Ir fu'tre dab you're seudfig for,

n Tnloculrea unor date in foaia de calcul

Butonul Find & Seleet (Gdsire gi selectare) din tah-ul l-lonre (Pornire) contine gi
_t_
opliunea "rc lKeplace"' (Tnlocuire), ce permite inlocuirea facilS a unor date existent
cu alte date,
in fereastra Find and Replace (G6sine giinlocuire) se completeazd in cdmpul Find
what (De cbutat) datele cdutate, iarin cAmpul Replace with (Tnloculre cu) se tasteazH
noile date.

Prin apHsarea br"rtonuluil*p-geNeli (Unrndtorul edsit] va fi selectatd o primd


aparifie a textului cdutat, Pentru inlocuirea apariliei selectate se apasd butonul
(TU_":gI$. igr pentru inlocuirea tuturor apariliilor textului cdutat, se

apasS butonul ri&gbqkiL. fnlocuire peste tot).


[el$] Fereastra de inlocuire poate fi deschisd 5i prin apdsarea tastelor Ctrl+H,

r Sortarea datelor

Sorta rea datelor permite ; vizua li.za rea ra pidd a datelor 5i o mai bund inlelegere a
acestora, organizarea gi gdsirea datelor dorite gi, in cele din urmd, luarea unor decizii
mai eficiente,

28
Excel vd oferd posibilitatea sd sortali date dupStext (de la A ta Z sau de laZla A),
dupd numere (de la cel mai mic la cel mai mare sau invers)
9i dupd date giore (de ia
cea mai veche la cea mai nouS sau invers) in una sau mai
multe coroane,
selectali datele care vor fi sortate gi accesali tab-ul (pornire), secfiunea

Editing (Editare), butonur sort & Fitter (sontare gifirtrare)


Din lista derulantd asociatd butonului, se alege varianta
cloritd:
AI
r u* - pentru a sorta datele crescdtor
EI
o rd+ - pentru a sorta datele descresc5tor

2,8 Moduri d'e lucru cu renduri gi coloane


o lntroducerea 16nduriror gi coloanerorin foaia de carcul

ln Excel, aveli posibilitatea sd inseralicelule necompletate <Jeasupra


sau la st6nga
celulei active intr-o foaie de lucru, deplas6nd celelalte celule
din aceea5i coloandln
jos sau pe cele din acela5i rAnd la dreapta. in mod
similar, aveli posibilitatea sd
inserati un rdnd deasupra unui art 16nd gio coloand la stanga unei
alte coloane.
Atunci c6nd dorifi sd introduceti un r6nd nou sau o coloand noud
in foaia de
calcul, putefi alege una dintre urmdtoarele opliuni:

lli_11-1*lL1-_- -. _-
hrcrt Shr.tAowJ
lnJaft Sftrrt Solumnl

foaie).
- Executali click dreapta pe randul deasupra cdruia dorifi sb inseralr
un 16nd nou gi alegeti opliunea Insert (lnserare) din meniul derurant
apSrut. AsemdnEtor, puteli introduce o coloanS noud, alegdnd din
meniul derulant apdrut opliunea lnsert (lnserare) (dupd ce ali
selectat coioana in stanga cdreia dorili sd introduceli o coloand noud),
ln caseta de dialog !nsert (!nserare) bifali opliunea doritd: Entire
row (RAnd intreg) sau Entire eolunrn (eoloanH lntreagd),

Insert

e) Shift cefls riqht


O shift cells {owr
@.r'giiiq'ri
(l) Entire golumn
. Stergerea rdndurilor gia coloanelor din foaia de calcul

$tergerea rdndurilor sau a coloanelor se rearizeazd


asemdndtor cu inserarea lor, pentru a sterge un r6nd sau o
coloanS, existd mai multe opliuni:
+ q{tite crilj,,,
j' ortetr sh€rt Rorvl

:if oetete sheet !olulrnr


[.'l oetete 5rreet

Sheet Columns (gtergere coloane foaie).

dt cu!
{i lopy
j Paste
I Pa:te Sp€clal,,,

Delete
,.
- Shift cells left
,. , Shift cells gp
-

Observotii:
.
Apdsarea tastei Delete va gterge numai continutul celulei
selectate, nu gi
celula in sine.
o
La gtergerea unei cerure, formurere care fac referire
ra celula gtearsd vor afiga
textul de eroare #REFl.

o Modificarea dimensiunli rAndurilor gi a coloanelor

intr-o foaie de lucru, avefi posibilitatea sd specificali ldfimea unei


coloane de la o
la 255' Aceastd valoare reprezintd numdrul de caractere care pot
fi afigate intr-o
celuld formatatd cu un font standard (implicit), L5!imea implicitd
a unei coloane este
de 8,43 caractere. ln cazur in care coloana are lilimea 0,
ea este ascunsd.
De asemenea, aveli posibilitatea s5 specificaliinSllimea
unui rand de Ia 0la 40g,
in5lfimea implicitd a unui r6nd este de L5 puncte, Dacd indlgimea
este setatd la 0,
rAndul este ascuns,
Pentru a modifica dimensiunea celulelor aveli de ales intre
urmitoarele dou6
posibilitdf i:

30
tA*
1

)
3

4
5

Similar se procedeazd gi pentru 16ndur.,


o metodd extrem de simpl6 pentru a modifica lSlimea unei
coloane astfel inc6t
sd se potriveasci conlinutului este urmdtoarea: selectali coloana pe care
vrefi sd o
modificafi 5i executafi dublu click pe marginea din dreapta
a etichetei coloanei,
simila4 selectafi rdndul a cdreiinSllime dorili sd o modificali gi
executali dublu click
pe marginea de sub eticheta de r6nd,

o Automat - Cu ajutorul funcliilor Row Height (in5l1ime r6nd)


9i columnwidth
(15!ime coloand) din tab-ul Home (pornire), sec;iunea
cells (celule), funclia
Format,

Cell Sizc
'|f Ror,; Hetsht,,,

AutoFit Ror,. Hetghl

Aceste funclii vor deschide fereastra Row Height (Tndllime rand) gi


column
width (tdfime coloand) in care puteli introduce dimensiunea doritd,

Bow helghtt

t-r
1.,qft.,J I qea l

Randurile gi coloanele pot fi ajustate astfelinc6t sd se potriveascd


automat cu
conlinutul lor, Butonul Format din tab-ul Home (pornire) oferd
opliunile
AutoFit Row Fleight (Fotrivire automatd tnillime 16nduri) giAntoFit Column
Width (Fotnivire automatd lSginne coloand)

lo,,.r C.r9ht
AutoFit Ro!r ii.rght

r1 Cclunrir UJth ,

A!t0Fi Colunrn \',frdln

9rlautl llloth ,

o L5[imea predefinitd a coloanelor poate fi modificatd cu ajutorul optiunii


Default Width (!-5fime implicitd) asociatS butonului Format,

e Fixarea pe €cran a rdndurilon gi eoloanelor

Dacd se deruleazd foaia de calcul pe orizontald sau verticalS, la un moment dat,


tn fereastrd primele coloane sau rdnduri nu mai sunt vizibile, Pentru a mentine
vizibile anumite coloane sau rAnduri atunci c6nd derulali datele pe ecran, parcurgeli
urmdtoarele doui etape:
t. Pentru a inghela datele pe orizontalS, selectali rdndul aflat sub datele pe
care doriti sd le pHstrati pe ecran. Pentru a inghela datele pe verticalS,
selectali coloana din dreapta datelor pe care dorifi sd le pdstrafi pe ecran,
Pentru a inghefa date atAt pe verticald cdt gi pe orizontalS, folosind tasta Ctr!,
selectati celulele din dreapta gi de sub datele pe care dori!i sd le pdstrati pe
ecra n,
2. in tab-ul view (vizualizare), grupul window (Fereastr6) apdsali butonul
Freeze Panes (fnghelare panouni). Din lista derulantd alegeli opliunea doritS:

l-F,it freere Fan€s


B_! Ktcp rolvt and coluorns yi5ible rvhile tha rlrl af
lha s/ofkrhrrt t(rollr (barpd on cutrent rrlrdion),
F:s Freqe Top Borv
u_U Kttp tht top ros/ vi5ibta lvhil. i<.ollinO lhrough
lh. fart ol tha rYorkrhret,
Freeze Firrtgolumn
K.cp thr llr5l (olumn vi!ible while r(rolling
through tbr rc!t ol lhr !,/orklhcrt.

Apari!ia unor linii ingrogate pe orizontalS sau verticald indicH fixarea coloanelor
sau rAndurilor.
cdnd inghelali panouri, opliunea Freeze Panes (inghelare panouri) din meniul
derulant asociat butonului Freeze Panes (lnghelare panouri) se modificd ln Unfreeze
panes (Anulare inghelare panouri) astfel inc6t sd anulafi inghelarea rdndurilor sau
coloanelor,
32
Lecgia 3
Foile de Calcul
3.1 Lucrul cu foitre de calcul
e Seleetanea foilor de caleul

Atunci cdnd deschidef i un registru de calcul, pe ecran sunt afigate


in mod implicit
3 foi de c s foi pe care te puteli introduce este 256, Foaia de
rt-''rmet'l- carcur activS are eticheta serectatd gi numere ei
apare scris ingroSat. Navigarea de la o foaie de calcul la alta se
face prinlr-un simplu
click pe numele foii de calcul,
DacS dorili sd introduceli sau sd editafi date in mai multe
foi de lucru in acelagi
timp, aveti posibilitatea sd grupafi foile de lucru.

O singurd foaie Executaficlick pe denumirea foiide calcul.

Cu ajutorul sdgefilor de defilare


rintre foile de calcul.
Doud sau mai Executafi click pe numele primei foi de calcul,
fineti apdsatd
multe foi tasta Shift gi executali click pe numele ultimei foi de calcul.
adiacente
Doud sau mai Executafi click pe numele primei foi de calcul, !ineli ap5satd
multe foi tasta ctrl gi executali click pe numele celorlaltor foi de calcul.
nead iacente
Toate foile dintr- Executafi click dreapta pe numele unei foi de calcul gi alegeti
un registru de optiunea Seleet All Sheets (Selectare totalE foi)
I ucru

C6nd sunt selectate mai multe foi de lucru, in bara de titlu a registrului de
calcul apare textul [Gnoup] ([Grurp]]. pentru a revoca o selectie a mai multor foi de
lucru dintr-un registru de lucru, executafi click pe oricare.foaie de lucru neselectatd.
Dacd nu este vizibild nicio foaie de lucru neselectatS, executali click dreapta pe
eticheta foilor selectate gi alegeli comanda ungroup sheets (Anulare grupare foi)
Trebuie acordatd atenlie la gruparea foilor de calculintrucdt, odatd grupate,
datele introduse sau editate in foaia de lucru activb apar in toate foile de calcul
sel ectate,
e Inserarea unei noi foi de calcul

Pentru a insera o foaie de calcul suplimentarS, apelali tab-ul


:1
l{orne {Fonnire), grupul Cells (Celule), funcfia Insert (lnserare) 9i apoi Inserl Cells,,,

Inseft Sheet (lnserare Foaie). Noua pagind de lucru va fi inseratd Insen Sheet Eows

f 'l Insert sheetgolumns


inaintea foii active in momentul alegerii opliunii. I I lnsert Sheet

Acelagi lucru il puteti realiza gi execut6nd click dreapta pe eticheta foii de calcul gi
alegAnd opliunea Insert (lnserare). in fereastra Insert (lnserare) alegeli opliunea
WorkSheet (Foaie de lucru) qi apoi apSsali butonul OK. Si in acest caz, noua pagind
de lueru va fi inseratd inaintea foii active in momentul alegerii optiunii,

W@
ffi
ffit
ivls Excel 5.0
Dlalog

t -*--l [_i;:::] J

O metodd extrem de rapidd de inserare a unei foi de calcul pusd la dispozilie de


aplicalia Excel 2007 constS in executarea unui click pe butonul Insert Worksheet
(lnserare foaie de lucru) ffi
.n., in partea de jos a ferestrei, in dreapta foilor de
calcul. Noua foaie de lucru va fi inseratd la finalulfoilor de lucru existente.

o Redenumirea uneifoide calcul

Numele foilor de lucru apare in partea de jos a ecranului. 1n


mod inrplicit, foile de calculsunt denumite Sheet 1(FoaieL), Sheet
2 (Foaie2), etc., dar aceste denumiri potfi schimbate. pentru a vd I Uove or copy,.,
I
descurca mai ugor cu foile de calcul, este recomandabil sd le lC ylew Code

redenumifi, ddndu-le nume sugestive, care sd reflecte continutur r& Protectsheel...


i lab Color
lor. !lde
Redenumirea unei foi de calcul se realizeazd usor cu ajutorul Uiilr;te
Splect All Shmts
comenzii Rename (Redenumire) existentd in meniul apirut dupd
ce ati dat click dreapta pe eticheta foii
de calcul,
o modalitate extrem de rapidd de redenumire a
uneifoi de calcul este cu ajutorul
mouse-ului. Executafi dubru crick pe eticheta
foii de carcur pe care dori!i s5 o
redenumili gi apoi introducefi noua denumire,
Dupd introducerea numelui dorit,
pentru a face definitivd aceastd modificare,
apdsafi tasta Enter sau sd dafi un click oriunde
in foaia de calcul,

. gtergerea unei foi de calcul

$lr i qetete celr,,.

SilrDetetesheelBop,
It i Detdte stre.t gotunrnj

O altd modalitate constd in alegerea funcliei Delete (gtergere)


derulant apdrut dupd ce afi dat click dreapta pe eticheta din meniul
foii de carcur pe care doriti
sd o gtergeli.
Din motive de siguranld, in cazur tn care foaia
de carcur conline date, pe ecran
apare o casetd de dialog care va solicita confirmarea
operafiei de gtergere a foii de
calcul, Pentru a confirma gtergerea foii de carcur
apdsali buionur Derete (gtergere),
iar pentru a renunla la aceastd operafie apdsali
butonur cancer (Revocare),

Data may uiet ln UE sher(s) sdeted fw de{et psmfleflily ddete fre &b, pr6s HetE,
on, To

o Mutarea sau copierea unei foi de calcul in acelagi registru de calcul sau
in registre de calculdiferite

Mutarea sau copierea unei foi de calcul in acelagi registru


de calcul sau in registre
de calcul diferite se realizeazS executAnd click dreapta pe
eticheta foii de cal-cul gi
aleg6nd funclia Move or Copy (Mutare sau copiere),
Aceastd opfiune deschide fereastra Move or copy (Mutare
sau copiere) ce
conline diferite opliuni pentru foaia de cal:ul.
Registrul in care
foaia de calcul va fi
mutatd sau copiatd

Pentru a realiza o
copie a foii de calcul,
se bifeazd caseta
Create a copy
(Crearea unei copii)

Pentru finalizarea operaliei de copiere sau


mutare a foii de calc
oK.
o altd modalitate de a muta sau copia o foaie de calcul este cu ajutorul
mouse-
ului. Pentru a muta o foaie de calcul, se executd click pe eticheta
ei gi, !in6nd apdsat
butonul stdng al mouse-ului, se trage eticheta p6nd la locul
dorit. c6nd indicatorul
mouse-ului a ajuns in pozilia doritd, se elibereazd butonul
st6ng at mouse-ului, iar
foaia de calcul mutatd va deveniautomatfoaia de calculactivd
(eticheta este albd),

Pentru copierea uneifoi de calcul, se efectueazd


click pe eticheta acesteia,
butonul stdng al mous.e-ului apisat, se apasd tasta ctrl gi Jin6nd
apoi se trage eticheta p6n6
la locul dorit' c6nd indicatorul mouse-ului a aiuns
in pozilia doritd, se elibereazd int6i
butonul st6ng al mouse-ului gi apoi tasta ctrl, Noua
foaie de calcul va primi
denumirea foii surs5 5i un indicativ numeric care
indicd duplicarea (in cazul nostru
sheetl (2) ),

36
Leclia 4
Formule gi funclii
4,1 Referinf ele celulelor
o referinld identificd
o celuld sau un grup de celule gi ii specificd programurlui
Excel unde sd caute valorile sau datele pe care
sd le utilizezein formu!e, cu ajutorul
referinfelor puteli utiliza date existente tn diferite pdrli
ale foii de calcul sau puteli
utiliza rezultatul unei formule in altd formulS, De asemenea
cu ajutorul referinfelor
puteli face referire la date existente in altd foaie
de calcul, registru de calcul sau ?n
alte aplicafii,

Pentru a adduga o referinfd la o celulS, introducefi


litera corespunzdtoare
coloaneigicifra corespunzdtoare 16ndului, De exemplu,
adresa Dso se referd la celula
aflatS la intersecfia coloanei D cu randul 50. Pentru
a vd referi ta un grup de celule,
introducefi referinla celulei din collul stdnga sus,
urrnatd de ,,i,,gi apoi referinfa
celulei din col;ul din dreapta jos al zonei de celule,
Aceastd referintd, numit6
referin!5 de tipulAl, este utilizatd implicit de Excel gi cu
ajutorul ei puteli referi toate
coloanele gitoate 16ndurile dintr-o foaie de calcul.

Pentru a v5 referi la celula din coloana A A10


16ndul l-0 va trebui sd scrie!i:
Pentru a vd referi la un grup de celule din A10:A20
coloana A gi rdndurile j.0 p6nd la 20 va
trebuisd scrieti:
Pentru a v5 referi la grupul de celule de ne B1.5:E15
rAndul 15 gi coloanele B p6nd la E va trebui
sd scrieli:
Pentru a vd referi la toate celulele existenbe 5:5
in rAndul 5 va trebuisd scrieti:
Pentru a vd referi la toate celulele existente 5:10

H:H
pe coloana H va trebui sH scrieti;

Referinfa relativi : poartd acest nume deoarece, dacd la un


morrent dat
aveli nevoie ca in celula BL sd avefi datele existente in celula All, puteli
crea
in celula BL o referinld cdtre cerura AL prin introclucerea in celula Bl" a
semnului egal gi apoi selectarea celulei 4L gi apdsarea tastei Enter.
Atunci c6nd copiali o formuld, Excel modificd formula automat. Dacd se
efectueazd copierea formulei pe coloand, se va modifica
automat numdrul 16ndului.
Dacd se realizeazd copierea formulei pe un rdnd,
se va modifica litera coloanei
corespunzdtoare, in exemplul precedent formula din
celula BL este =Ai.. Dacd
formula va fi copiatS in celula 82, atunci celula 82
va avea ca formuli =A2, Daci
formula va fi copiatd in celula c1, atunci celula C1 va
avea ca formuld de calcul = Bj..
Avantajul oferit de referinfele relative este acela cd in
momentul in care ali
modificat valoarea existentd in celula AL automat se vor modifica
datele din celula
B1,

- Referinta absolutd - referd celulele dintr_o


pozilie fixd gi nu se ajusteazd automat la
copiere, Pentru a realiza acest lucru va trebui 2
3 6000
sd puneli semnul g in fala r6ndului gi in fala 8000

coloanei care dorili sd rdmdnd constantd. Pentru a realiza


o referinfE
absolutd la celula A1, va trebui si ;crieli
$Ag1,
De exemplu, in celura A1 introducem varoarea 2oo,
ln cerurere B1_, 82, 83 gi 84
introducem valorile !o, 20,30 5i respectiv 40, cerura
cr. va trebui sd reprezinte
produsul celulelor AL gi B1, celula c2 produsul
dintre 4L si 82 s.a.m.d. pentru
aceasta, in celula CL vom introduce urmitoarea
formuld: =B1*$AS1, Apoi, vom copia
formula giin celulele c2, cg gi c4. Astfel, se constatd
cd referinfa absolut6 a celuleiAL
va rdmSne neschimbatd, indiferent de cerura rn
care se copiaz5 formura.

Acelagi lucru il obtineti i dacd apdsali tasta


F4 dupd ce afi setectat celula cdreia
dorili sd ii addugafi o refdqfd absolutd,

- Referinfa cu ajutorul numelor sau etichetelor


- pentru a nu vd referi la o
celulS prin intermediul adresei sale, puteli
realiza referirea celulei respective
cu ajutorul numelui sdu.
cfia Define Name (Definire nume) din tab_
deschide fereastra Define Name (Definire
i referitoare la noua referinld pe care o

38
In cdnrpul Nlatne
(Nume) irrtrocluceti
numele dorit

o alt5 modalitate murt mai simprd de a acorda un nume unei


celule se realizeazS prin tastarea numelui doritin caseta de
nume
gi apoi apdsarea tastei Enter, 20 400,0
l0 6000
Dupd ce ati creat o referingd prin nume, de fiecare datd c6nd 40 B0c,l)

veli selecta celula respectivS, in caseta de nume va apdrea denumirea


asociatd
celulei.

4.2 F'ormule anitrnetlce


o Crearea formulelor de calcul folosind operatori aritmetici gi
referiri
citre alte celule

Cu ajutorul programului de calcul Microsoft Excel, puteli realiza


<jiferite fr:rmule,
Formulele sunt ecualiicare realizeazd calcule cu valorile din foaia de lucru.
o formulS poate confine urmitoarele elemente: funcfii, rtlferinfe, operatori gi
constante.

'"t :
i*: '.-3.i
- prt) A2 J. :-i'..
itf..l

1 - funcf ia Pi 0 - returneazd valoare a 3,142.,.


2 - referinla 42 va returna valoarea inscrisd in celula A2
3 - constante - numere sau valori introduse direct in formuld
4 - operatori - * (asterisc) inmulfegte valorile, iar (caret) ridicd un numBr la putere
^
Pentru a introduce o formuld intr-o anumitd
celuld va trebui sd selectali celula
respectivd si sd introducefi semnur egar (=), Tot
ceea ce se introduce dupd semnu
egal este interpretat de programul Excel
ca o formuld,
construirea unei formure intr-o eerurd se poate
reariza prin doud modaritdli:
- tastarea referinfelor celulelor sau
- selectarea celulelor dorite cu ajutorul mouse-ului (in
acest fel se va selecta
automat adresa celulei dorite).
lntre referinfele celulelor, se intloduc semnele aritmetice
dorite (adunare (+),
scddere (-), inmultrire (*) sau impdrlire (/)), cend
ati terminat de introdus formula,
pentru a o fixa in celula respectivd gi pentru
a vedea rezultatul calculului, apdsali
tasta Enter,
De exemplu, pentru a calcula in celula
cL suma celulelor A2 5i43 9i apoi a impdrli
aceastd sumd la valoarea cerurei 82,vatrebui
sd rearizafi urm5toarere operafii:

Pe mdsura introducerii
formulei in celuld, ea apare
gi in bara de formule

La construirea formulelor, va trebui


sd !ineti seama de regulile elementare de
calcul aritmetic (ordinea operaliilor),

DupE introducerea formulei, in celula


CL va apdrea rezultatu,
calculelor efectuate, iar in bara de editare a formureror va
apdrea formula ce std la baza valorii
celulei CL.
ca o regulS de bazd, este recomandabil
ca la construirea formulelor, sa folosili
referinlele celulelor in locul continutului
acestora. Astf6l, dacd de exemplu, valoarea
din celula Aj. se.modificd, se vor modifir
a automat valorile tuturor celulelor care
confin referinfe la celula AL,
o formuld definitd anterior poate fi aplicatd altor
5i celule, folosind una din
urmdtoarele doud modalitdti:
o prin facilitatea de autoumplere
- se selecteazd celula care conline formuta
- se pozifioneazd mouse-ul in collul din dreapta jos al celulei selectate p6nd
c6nd cursorul ia forma unei cruciulile
culoare neagrd.
- se trage cu mouse_ul exact at6t de multdec6t se doregtle
- c6nd funcfia a fost copiatd in toate celulele dorite, se elibereazd butonul
mouse-ului.

40
1

2
3i

o folosind funcliile Copy (Copiene) - paste (Lipire)


- se selecteazd celula care contine formula
- se apeleazd funclia Copy (Copiere) prin una din
modalitdgile invdlate in lectia
2
- se apeleazd pe r6nd funclia Paste (Lipire) in fiecare celulS
unde se doregte
copiatd formuta,

o Recunoa$terea erorilor standard asociate formureror

Atunci c6nd construifi anumite formule, existd posibilitatea


valori, in celula respectiv5, sE apard anumite erori, Cele
ca, in locul unei
mai des intalnite erori sunt:
#NULL!, #DtV/o1, #VALUEt, #REF!, #NAME?, #NUtvl!,
#N/A!
tn tabelul urmdtor sunt descrise cauzele ce determind
aparilia acestor erori.
#NULL! Aceastd eroare apare atunci c6nd specificati o zond
formatd din doud
serii ce nu se intersecteazd.
#Dlv/o! Aceastd eroare apare atunci c6nd intr-o formulE incercafi
sd impdrfili
o anumitd valoare la 0.
#VALUE! Aceastd eroare apare atunci c6nd folosili in formuld operatori sau
date necorespunzdtoare. De exempru, dac6 vrefi sd adunafi
conlinutul
numeric al celulei4L cu conlinutultext al celulei B1, atunci calculul
nu
se poate efectua gi in celula in care ati introdus formula de
calcul va
apirea scrisd aceastd eroare,
#REF! Aceastd eroare apare atunci c6nd intr-o anumitd formuld folosili
o
celuld ce nu mai existS (pe care probabil ati gters-o sau faceli referire
la o celulE dintr-o foaie de calcul pe care aligters_o)
#NAME? Aceastd eroare apare atunci c6nd Microsoft Excel nu recunoagte
o
variabilS declaratd cu ajutorul comenzii DefineName.
#NUM! Aceastd eroare apare atunci c6nd intr-o anumitd formuld existd
probleme cu diferite numere, in sensul cd nu se incadreazd
in
domeniul corespunzdtor,
#N/A! Aceastd eroare apare atunci c6nd varoarea dintr-o anumitd celul6 nu
este disponibild in momentul in care se executd o formuld de calcur,
4.3 Lucrul cu functii
o scrierea formureror de carcur utiriz6nd funcliire sumd, medie, minim,
maxim, funcfia de numirare

Microsoft Excel pune la dispozilia utilizatorilor diverse


funclii,predefinite pot
fi impdrfitein mai multe categorii: funclii de datd si oia, financiare,care logice,
matematice, statistice, etc' Cdteva dintre acestea sunt
cele cu ajutorul cdrora putegi
calcula suma, media unei serii, puteli determina
elementul maxim sau minim dintr-o
serie de date Siputefinumdra elementele componente
ale unei seriide date,
Astfel, pentru a introduce o funcfie, indiferent de tipul
acesteia, apelali funclia

lnsert Function (rnserare Funcfie) existentd in tab-ul


Formulas (Formule) sau
apdsafi butonul dEOin bara de for

e).
$i
rei

Si

Introducefi numele
functiei direct in caseta
Or select d qategory: de cdutare
Select a function:

Pentru a introduce funcfia cu ajutorul cSreia


calculali suma unei serii, alegefi
domeniul Math&Trig( Mat & Trig) apoi, din
9i rista de funcgii apdrutd in partea de jos
a ferestrei, alegelifunclia doritd (in cazul
nostru SUM),

42
Sehct a functiogr

SUH(numberfnumber2;)
Adds ai fie ninbers iir a iange oFcefls)

llc]b. on thi$ f!netio-[ r--- I

l;;i,r$Hi:;l i

Dupd alegerea funcliei SUM, apdsafi butonul OK, pe ecran apare


o fereastrd in
care specificali zona de celule care va fiinsumatd.

Se apasd butonul W Oin


dreapta casetei gi apoi se
selecteazd zona de celule
+!
'r doritd
Add! d the ffrbers h d rangq of e*,
Nomb€r1! nfiber tMbtr-2i.., de 1 [o 255 rurbers to M, togkd vdE dd tet
{e lgryed h ods, hdrd€d tf qped s dq|lmts, -

modalitate mai rapidd de calculare a sumei unei serii este cu ajutorul butonului

existent in tab-ul Formulas (Formule). Se selecteazd celula unde va fi afigat

rezultatul sumei gi se apasd , Excel va inconjura cu butonul i-*- il


un chenar punctat domeniul de celule car-r se presupune cd va
fi tnsumat' Dacd selecfia realizatd de Excel
este corectd, atunci se apase tasta Enter.
Dacd selecfia realizatd de Excel nu
este cea corectd, atunci se setecteazd mai
celulele care se doresc insumate si apoi int6i
se apasd tasta Enter,

Pentru a calcula valoarea medie, minimd,


maximd sau a numara termenii unei
serii, se procedeazd simirar, aregAndu-se
una din variantere de mailos:
' se alege func!ia Insert Function (lnserare Funcf ie) existenti
Formulas (Formule), 1n categoria statistlcal
in tab-ul
(statistice) se atege denumirea
funcfiei, dupd care se selecteazd domeniul
de celule dorit gi se apasd tasta
Enter,

9earch for a funcUon:

You cli*. i
I

E]
Select a function:

AVERAGEIF
rl
AVERA€EIFS
8ETA,DIsT

Hlil:#:filTi',:[i[1HT["J|:il,"e1'nil'",#:"*,whidrranbenurnbersor

Help on thls function


h*.rG [;*a-'l
- Se apasd sdgeata aferentd butonurui gi se arege funclia doritd, dupd
care se selecteazd domeniul de ceiule i se apasd-tasta Frrter"
Astfel, pentru a calcula:
- valoarea medie a unei zone de celule, se alege funcfia
AVERAGE
- valoarea minimd a unei zone de celule,
: Average

- vatoarea maximd a unei zone de celule,


se alege funcfia MIN ; sountNumbers

se alege funclia MAX l";


i nfor" tundton.,,.
Aplicalia Excel oferd o modalitate ra
numere. Aceastd funclie ignord celulele

realiza aceastd numirare, se apasd


butonu
Count Numbers, Apoi se selecteazii
domen

44
Dacd se doreSte numdrarea celulelor care confin
valori de tip text, se va folos.
funclia couNTA, se apereazd func!ia Insert Function (Nnserare
Funcf ie)
existentd in tab-ul Formulas (Formule)
9i apoi categoria statistical (statistice), unde
se regdsegte functia COUNTA.
o altd funcfie utilS este RouND, folositd la rotunjirea unui numdr
la un anumit
numdr de zecimale. De exempru, daci cerura Al
contrine varoarea 23,7g25gi dorilisd
rotunjifi aceastd valoare la 2 zecimale, cu ajutorul
funcfiei Round se obfine valoarea
23,79,

ategoria Math&Trig (Mat&Trig) se alege


ent se trece referinla celulei 41, a cdrei
ptul celui de al doilea argument se trece
numirul de zecimale dorit.

fomber jnr 23,7825


Irum_dioits )
lzl-

Ro:nds a nurnber 0o a specjfied number ofdlOih,

dunr*dgtts isdrerrumberofdgitstohfridtycruwdtttoround, l{egatveroundsbtre


*'""
teft of the decimat ioht; ,uro t"'G nili"iir-r#;,

Formdaresdt= 23,78

Help.on this function

Un alt element utir in rucrur cu funclii este bara de


stare, Aceasta este localizatS
in partea de jos a fere^strei apricafiei gi afiSeazi informafii
cu privire ra starea curentd
a registrului de lucru. in cadrul sdu este inclusd
gi o zonS,,Autocalculate,, (calcul automat)
unde sunt afigate, in mod predefinit, media, suma gi numdrul valorilor celulelor
selectate. Astfel, dacd dorili sd vizualizali suma unei
zone de celule' B a*-'s"
selectali aceste celule gi in bara de stare va fi afisatd suma ffi
celulelor ffH',ffi
selectate,
i4lnlmum
Dacd dorili sd calculati valoarea maximd a unei serii de
celule.
. .._
Ma{dmum

selectali zona de celule, executali click dreapta in zona Autocalculate, Hf]Sm


-? -
Si alegeti funcfia Maximum, iar in bara de stare va fi afi5atd valoarea
maximi din
zona de celule selectate,
. Construirea formulelor utiliz6nd funcfia lF

Ex situafii in care aveli


aceast uncfia condilionald lF
u

dacd e
farss ."',::;i1il:T.'i:i;
E
""': ";,;;5 "':.^;1 e
vvr!6v' *
'q vs F
este urmdtoarea:

I F( logica l_test, va lue_if_true, va lue_if_fa


lse)

Variabila logical-test (test logic) returneazd valoarea


1 dacE expresia evaluatd
este adevi a evaluatd este falsi. Aceastd variabild poate
conline
orice valoa ce poate fi evaluatd ca fiind adevdratd sau falsd.
De
exemplu, e adevdratd dacd in cerura A10 se afrd varoarea
L00, in
caz contrar fiind evaluatd ca falsd.
Variabila value-if-true (valoare adev5ratd)
este valoarea ce este returnatd atunci
c6nd testul logic este evaluat ca fiind
adevSrat. De exemplu, dacd aceastS variabild
cuprinde un text de genul "in Buget" gi variabila
logical_test este evaluati ca fiino
adevdratS, atunci funcfia rF va afigi texiur ,,in
aug"ti] Du.?irr,ro,ru rogicar_test este
evaluatd ca fiind adevdratd giin variabila
value-if-true nu este precizat nimic, atunci
funcfia lF returneazd valoarea O,
Variabila varue-if_farse (varoare farsd) este
varoarea pe care funcf ia rF o
,returneazd dacd testul logic este evaluat c r fiind
fals.
in exemplul urmdto[ daci valoaru, oin celula
A10 este mai mare dec6t valoarea
din celula A5' atunci variabila logical-test
este evaluatd ca fiind adevdratd gi este
afigat textul "Da,,. in caz contrar va fi afigat
textul ,,Nu,,.

lF (A1.0>A5,,,Dar,, "Ns" I

Observaf ie
structura unei funcfii incepe cu semnur egar (=),
urmat de numere funcfiei, o
parantezS deschisS, argumentere
funcliei 5i o paranteii inctrisa.

Numele funcliei Argumente


-...-| a.^\|
=lF (A10>A5,,rDarr,"Nu,')

Argumentele pot fi separate prin virgurJ


sau punct gi virgurd. Nu se pot forosi
de, separatoare in acelasi timp, insS
utitizatorutiei poate atege singur
il::r:Jlrui

46
Pentru utilizatorii sistemelor de operare windows Xp gi
Vista, se acceseazd
meniul start - control Panel, se executd dublu click pe piciograma
Regional and
Language options. in fereastra Regional options
se apasd butonul customize gi din
lista derulantd List separator, se arege tipur oe separator
dorit.

0simal.ymbol:

No otdiqits.llEt decim6l:

Digitgrouping synbol:

Disrl qouphq:

N€gsllre sbn tJ'mbol

Noqalivo n\mbot lotm!t:

Disllsy leochg z6tos:

Lisl sop!ralo,i

M oasuren6nt syslem:

@i[l@L!{Eeb"J
Pentru utilizatorii sistemului de operare windows 7, se
control Panel. se executd dublu click pe pictograma Regional
acceseazd meniul start-
and Language. Tn
fereastra Regional and Language se apasd butonul Addittnal
settings din lista 5i
derulantd List separator, se alege tipul de separator dorit.

p*ni"" 'izl.+so,ie9r0 fieg.rivel

0ftimaliynlboli

No. of digiB rlterdccirnlti

Digit g(oupiDg synrhotr

oighgrcupingl

Neg a tive 5i g n rymb! ll

N egrtive DUmbef fomit:


0ilplry lrnding zso$
Tipul de separator dorit
tBlsep.iaton

M eiru rem€nt syitenrl

St.ndrrd digiti
U5enativedilib
@a_
(lkk Rd4 to r.dore the rystem ddautt !d;no, for f_-
numbq cuil.ncv, tiilq ;nd d.te, - l .--lL*s-J,'

S-ar putea să vă placă și