Este vorba despre singura companie din România certificată 5S Best in

Class, un principiu de bază al sistemului japonez de management

Kaizen. Certificarea a fost înmânată fabricii în 2009 chiar de către
părintele filozofiei Kaizen, Masaaki Imai. De atunci, în urma auditului
periodic, producătorul continuă să obţină recertificarea an de an. Kaizen
înseamnă îmbunătăţire continuă, cu paşi mici. O organizare simplă şi
firească. Uşor de explicat, dar dificil de menţinut. Kaizen cuprinde orice
idee care duce la ceva bun, de la marcajele de pe podele pana la cifrele
care arată indicatorii de performanţă si standardele vizuale afişate peste
tot în fabrică, unde este nevoie.

Vorbim despre primul producător de ţigarete din România care a

obţinut, în 1999, ISO 9001, certificarea internaţională a Ssistemului de
management al calităţii, de catre Lloyd’s Register Quality Assurance
(Londra). Au urmat: în anul 2000, certificarea ISO 14001 pentru
Sistemul de management al mediului, în 2005, OHSAS
18001, certificarea Sistemului de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale, în 2013, ISO 10001 şi ISO 10002, cu privire la satisfacţia
clienţilor şi tratarea reclamaţiilor acestora. Sistemul de management şi
performanţele producătorului au fost, de asemenea, recunoscute prin
acordarea, în premieră în România, în 2001, a Premiului Român
pentru Calitate - Premiul de Excelenţă în Afaceri patronat de către
Fundaţia J.M. Juran.

Tutunul este o plantă originară din America de Sud. Astăzi se cultivă în

toată lumea. Recoltarea cere multă muncă fizică. Muncitorii culeg mai
întâi frunzele din partea de jos a plantei şi revin săptămânal să culeagă
alte 2-3 frunze. După ce se recoltează, frunzele verzi se pun la uscat.
Urmează balotarea şi drumul către fabrică.

Tutunul ajuns la unitatea de producţie este de mai multe tipuri. La

fabrică, baloţii vor trece prin mai multe etape pentru a ajunge cea mai
importantă componentă a unei ţigări. Primul pas este condiţionarea.
Aici, tutunul este tratat pentru a-şi păstra elasticitatea. Frunzele sunt
trecute printr-o baie de aburi. Apoi sunt trecute printr-un cilindru, unde
are loc procesul de “sosare”, realizat pentru îmbunătăţirea calităţii.
Următoarea fază constă în eliminarea corpurilor străine.
A doua etapă este procesarea. Aceasta începe cu tăierea frunzelor şi
uscarea acestora într-un proces de suspensie cu aer cald, la o
temperatură foarte ridicată. Urmează mărunţirea şi eliminarea
nervurilor. Sortimentele de ţigări diferă în funcţie de aromă şi cantitatea
de nicotină, astfel că sunt aplicate tratamente de aditivare şi
aromatizare specifice fiecărui tip de tutun.

După finalizarea celor două procese tutunul ajunge să fie depozitat în

containere personalizate în funcţie de tipul acestuia. Fiecare este
etichetat cu data de fabricaţie, data expirării şi cantitatea.

Descărcarea se face automatizat. Tutunul alimentează liniile de

confecţionare şi împachetare unde ajunge prin transport pneumatic.

Tutunul ajunge în utilajul de confecţionat, denumit maker, unde este

preluat de o bandă transportoare cu vaccum şi înfăşurat în foiţa de
confecţionat, formând un şnur. Urmează procesul de tăiere, o baghetă
având lungimea a două ţigări. După introducerea hârtiei de filtru,
bagheta se taie pe jumătate, rezultând două ţigări. Tigaretele sunt apoi
perforate, pentru a se obţine ventilaţia dorită, care determină cât aer se
trage din ţigară şi cât din afară.

Drumul tutunului către consumator continuă cu etapa de împachetare.

Dacă vă întrebaţi cum sunt aşezate ţigările în pachetul de 20 de bucăţi,
trebuie să ştiţi că acestea sunt introduse în trei şiruri pe formula 7-6-7.
Urmează înfolierea în foiţa de aluminiu şi împachetarea propriuzisă.
Foarte important, ţigările nu sunt introduse în pachet, ci acesta se
formează în jurul lor. Etapa următoare constă în lipirea timbrului fiscal
şi transportarea la maşina de înfoliat pachete. Aici se aplică şi firul de
rupere, pentru deschiderea uşoară a foliei protectoare.

Câte zece pachete sunt aliniate pentru a forma cartuşul. După

adăugarea etichetelor, cartuşele sunt trimise la pe bandă, la linia de
paletizare. Prima maşină care formează baxul se numeşte case packer.
Acest utilaj ia cartonul, îl desface şi introduce cartuşul. Din nou se
etichetează şi se transportă la roboţii de paletizare. Totul este
automatizat, cei doi angajaţi din secţie având doar atribuţii de
supraveghere.
Roboţii au un cititor de bare, recunosc baxurile şi ştiu să le pună pe
paleţii corespunzători. Când un palet este complet, vine o maşină-robot
care-l preia şi îl duce la partea de înfoliere. Din tot acest proces eroarea
umană este exclusă.

Paleţii cu baxurile de ţigări sunt preluaţi de un stivuitor şi transportaţi în

depozit. De la depozit paleţii sunt încărcaţi în camioane şi transportaţi
atât în ţară, cât mai ales în străinătate. Aproximativ 70% din producţia
anuală a fabricii este destinată pieţelor externe, ţigările româneşti
ajungând în peste 50 de ţări.

Înainte de a ajunge la consumatorul final, ţigările sunt trecute prin mai

multe filtre de analiză a calităţii. În laborator sunt efectuate teste fizice
şi vizuale: de la tutun la filtru, ţigară, pachet şi cartuş. Tot aici sunt
verificate umiditatea, rigiditatea şi ventilaţia.

Aşa cum am menţionat, contrabanda este principala ameninţare la

adresa pieţei legale a ţigaretelor. Marii producători au semnat acorduri
de cooperare cu Comisia Europeană, pentru limitarea comerţului ilegal
cu produse din tutun. Sistemul de trasabilitate Track&Trace este parte
a acestor acorduri. Proiectul asigură urmărirea produselor până la
primul client. Aplicarea T&T a presupus şi dezvoltarea unui sistem
capabil să identifice produsele şi să certifice autenticitatea lor. Fiecare
cartuş de ţigarete este identificat printr-un cod unic de urmărire pe
etichetă, cod scanabil şi lizibil. Toate informaţiile T&T sunt stocate într-
o bază centrală de date, la care autorităţile vamale pot avea acces
online.

Și dacă vă întrebaţi ce cantitate de tutun se află într-o ţigară, vă putem

spune că depinde de mai multe elemente, de la dimensiune la
concentraţie şi tipul acesteia: slim, light. Cert este că poate avea cel
puţin 0,5 grame, dar poate să ajungă şi la 1,5 grame de tutun.