IENNIFER L.

ARMENTROUT

INTOARCEREA
Seria
TITANII
(}O VoLUMTJL 1 C-(J

Tiaducere din limba englezi gi note de

Ar,rxaNone Fusor

Con(rr
BOOKS
-*2417*
 CAPrrorut
| !:::

ix vllA ERA liniste, aga cum mi-aq fi dorit s[ fie gi in capul

meu. Niciun zgomot - nici micar o risuflare greoaie sau o
vorbi goptiti. O adevirati binecuvintare.
Pagnic.
Decorul era insl alti poveste.
Din punctul meu de observalie, aflat in capul sclrii princi-
pale, primul etaj, deschis gi opulent, arilta de parcl prin uqile
duble de bronz intrase un camion gi descircase pe podea un
transport de SpaghettiOst. Totul era improqcat cu roqu gi mi-
zerie gi arita de parcl o baterie intreagl de tunuri trlsese un
guvoi interminabil de ravioli cu viti pe tavane qi pereli... gre-
mezi de hilci dintr-o grimadi de tipuri diferite de substan{e
solide care se afli in general in interiorul unui corp.
N-o si mi mai uit niciodati cu aceiasi ochi la o conservi de
ChefBoyardee2.
IMarci americanl de conserve de paste flinoase in form[ de,,O", cu
sos de brinzi sau rogii.
: Marci americani de conserve cu paste, inclusiv ravioli.
 lO JnNurnrn L. AnmpNrnour

Totugi, pe mine nu ajunsese nicio picituri de s6nge. Ciz-

mele mele negre luceau; pe pantalonii militari negri qi cimaga
Under Armourr, uniforma standard a Strijerilor, nu era nicio
picituri de singe inchegat. Aveam talente - talente majore.
Mi-am plimbat privirea peste inciperea de dedesubt.
Asta trebuie si fi fost, de departe, una dintre cele mai reugite
Decontamindri ale mele - ceea ce insemna gisirea Ei distru-
gerea triditorilor care, acum mai mult de un an, ll suslinu-
seri pe Ares cind lncercase si preia controlul asupra lumii
muritorilor.
AmirA[ii iia n-aveau nicio gansi in Hades.
Bielii pflmtnteni obignui]i care se amestecaseri unde n-ar
fi trebuit ziceatmor[i printre odraslele olimpienilor. Dar ma-
joritatea celor imprlgtiali pe podeaua de dedesubt erau pur-
singe. Numele lor oficial era Hematoi. Mi-am dat ochii peste
cap. Erau pe cit de ingdmfali le sugera numele. Erau produ-
sul a doi semizei care gi-o triseseri. Singele lor era conside-
rat pur in compara{ie cu cel al categoriei complementare lor,
semipurii, rodul impreunlrii dintre un pursinge gi un muri-
tor. Din simple considerente genetice, semipurii erau mai slabi
decit purii. Aveau in ei mai pu{rin eter2, substanla care incon-
jura Olimpul gi era, totodati, insigi fo4a vitah care curgea ln
singele zeilor gi ln toate crealiile lor. Eterul ne permitea si ne
sim{im unii pe a\ii. Purii aveau in ei mai mtalt eter dec6t semi-
purii gi de aceea purii puteau controla elementele, exact ca zeii,
dar semipurii nu puteau. Societatea noastri fusese impnrfitn
mii de ani, pentru ci purii se consideraseri dintotdeauna
1
Companie americand producitoare de imbriciminte pentru actiyi-
t5[i sportive.
2
Conform unor teorii antice, al cincilea element al Universului (all-
turi de foc, api, pnmdnt gi aer), din care sunt alcituite corpurile ceregti.
 lNrolncEnpe 11

deasupra semipurilor, practic inrobindu-i pdni acum un an,

doar din cauzA,ci, genetic, aveau mai mult erer.
Dar cind mureau, erau to{i la fel, adici impufifi, murdari
9i mor[i.
Mi-am intors privirea spre ugile duble clscate. Strajerii erau
aici. Le simfeam ezitarca de a intra in clidire, le simfeam pe
vArful limbii ingrijorarea. Un zimbet mi-a incollit pe buze.
$tiau ci erameu aici. $i ei mi puteau simfi, dar eram ceva mult
diferit de ei.
Eram semipur, dar eram gi Apollyon, copilul unui pursAnge
qi al unui semipur, o impreunare care fusese interzisivreme de
o mie de ani, pentru ci uh Apollyon era mai puternic decit ar
fi putut spera weodati s[ fie un pursinge sau un semipur.
$i intotdeauna ajungeam inaintea lor la ascunzitorile tri-
ditorilor, aqa ci Strljerilor nu le mai riminea de obicei decit
s[ string[ dupi mine, ceea ce sunt convins ci-i lncinta peste
mlsuri.
Prima care a intrat a fost o femeie semipuri, imbricati
exact ca mine. P5rul negru era strins intr-un coc in virful ca-
pului. Era mai in virstl, avea probabil weo 35 de ani. Pen-
tru un Strajer, era destul de neobiqnuit si triiasci aga de mult.
S-a oprit chiar lingi intrare qi tenul ei smead a pilit. A strins
ln miini pumnalele de titan, de parci se agtepta si sari ceva
nlrivag de sub toati mizeria insingeratl.
Femeia a ridicat bdrbia, iar lumina de deasupra i-abfizdat
pomefii largi. Avea o cicatrice crestati sub ochiul drept, unde
pielea era mai deschisi la culoare. M-a vizut qi a incremenit.
Eu am ztmbit mai larg.
ln urma ei, a nivilit un alt Strijer, aproape doborind-o.
M-a vizut gi a goptit:
 JeNNrrsn L. AnurNrnour

Seth.
-
Imi spusese numele de parci gisise un monstru sub pat, iar
mie mi-a cam plicut. Apoi a apirut un alt Strijer qi apoi lnci
unul. Al cincilea a aruncat o privire la proiectul meu de design
interior gi s-a pribugil Lovindu-se cu miinile peste genunchi,
a lnceput si-qi verse mafele.
Drngul!
Societatea noastri fiinfa total necunoscuti pentru murito-
rul de rind gi funcfionaseweme de mii de ani in bazaacevaca-
noscut drept Orinduirea Rasei. Orinduirea fusese desfiinlati,
ceea ce insemna ci semipurii nu mai erau obligali si aleagi
intre a deveni Strljeri - care si vineze creaturi violente, si-i
apere pe puri, si aplice legile qi, in general, si moari al naibii
de repede flcindu-gi treaba - sau servitori, o ocupa{ie care nu
prea era ocupafie, ci mai degrabl sclavie. De atunci, mu\i puri
rizgiiali se inrolaseri si devini Strijeri, compensind pierde-
rea semipurilor care incepeau s[ zici ,,t u-mi pasd de rahatul
dsta, m-am cdrat".
Ceea ce nu era neapirat un lucru bun.
De exemplu, idiotul care virsa pe toati podeaua mea insin-
geratd era un pur. Cind s-a indreptat de mijloc, cam verde la
fa!6, s-a dat inapoi, scuturind din cap:

- Nu pot, a icnit. Nu pot si fac aqa ceva.

Apoi s-a intors qi gi-a miqcat curul pe ugl afar6.
Am oftat. De-asta n-aveam de niciunele.
Femeia-Strijer avea coaie mai mari decit oricare dintre
masculii care erau cu ea. S-a apropiat, pigind peste un picior
care-i aparlinuse tipului care... nu, piciorul dluia era lingd,
scari. Nu qtiam de unde apiruse primul. A deschis gura de
parci ar fi dat si vorbeasci, iar eu abia agteptam si aud ce-avea
 INroencr,nr,a 13

de zis, dar apoi aerul din incipere s-a schimbat, saturAndu-se

de electricitate Ei un freamlt de energie. Glifele antice mi s-au
rispAndit pe piele, involburindu-se qi formind sigilii de pro-
tecfie pe tot corpul.
O coloani de lumini albastrd pilpditoare a stripuns tavanul
inalt, coborand panl-n podea, la ciliva paqi de femeia-Strijer.
In lumina care se risipea, s-a aritat un zeu.
Strejerii s-au dat inapoi in pripi. Ci{iva s-au aruncat in ge-
nunchi, flri si dea atenfie mizeriei de pe podea. Eu, in schimb,
am ridicat mina dreaptl gi m-am scirpinat pe frunte cu dege-
tul mijlociu.
Personajul care-mi plicea cel mai pulin din tirimul mu-
ritoiilor, Olimp gi Tartar la un loc imi rinjea infatuat, incru-
ciqandu-qi bralele la piept. $i-a dat pe spate capul lui plin de
fumuri, afectat, jalnic qi, in general, inutil qi s-a uitat la mine
cu ochi de un alb pur - flri pupile, fbri irisuri. O ciudilenie
dati naibii.
Am simlit o perturbare a forlei, mi-a zis.
-
Mi-am mijit ochii qi am suflat exasPerat.
- Pe bune, ai citat o replici din Rdzboiul stelelor?
Apollo, zeul Soarelui gi al altor chestii enervant de impor-
tante care impiedicau practic uciderea lui daci nu voiai si ter-
mini qi lumea, a ridicat dintr-un umir.
Poate ci da.
- viti
Avusesem o seari buni. Mincasem la cini mugchi de qi

homari. Omorisem nigte oameni. Speriasem niEte puri gi niqte

semipuri. Aveam de gand si mai fac ovizitlla colegiul de fete
pe care-l descoperisem acum vreo trei luni. Fetele alea pot ln-
veseli orice biiat. Dar acum apiruse el. De-aici incolo, totul
avea si se duci naibii.
 14 jaNNrm L. AnunNrRour

Mi furnica pielea de furie, frcflnd glifele s6 se agite

intruna.
Apollo qi cu mine ne qtiam bine din trecut - un trecut foarte
nasol. Nu m[ putea ucide. Nu gtiam sigur cum m-ar fi putut
ucide oricare alt zea olimpian, dar gtiam c-o s-o facl pini la
urmi. Atita doar ci nu inci - mai aveau nevoie de mine.
- Ce wei?
$i-a inclinat capul intr-o parte.
- Intr-o buni zi o si mi te adresezi cu respect, Apollyon.
- lntr-o buni zi o si-[i dai seama ci nu te respect.
Strijerii din incipere s-au holbat la mine de parci tocmai
imi didusem jos pantalonii gi-mi b{iiam mddularul pe la
nasul lor.
Pe buzele zeului s-a ivit un zimbet sublire, un zimbet de
genul ascunde-li-copiii-Si-pe-cei-dragi, dar, cum n-aveam aga
ceva, nu m[ intimida.
Trebuie si stim pulin la taclale.
-
Pini s[-i pot rispunde, a pocnit din degete, iar eu m-am
trezit deodati ln fala vilei, cu cizmele in nisip, cu mirosul
de sare coplegindu-mi toate simfurile qi cu vuietul oceanului
in spate.
in gAt mi s-a ridicat un mdriit de furie.
- Nu-mi place deloc cind faci asta.
A zimbit gi mai larg.

- $tiu.
Pur qi simplu nu puteam suferi chestia asta, iar nenorocitul
o ftcea de cite ori putea - de obicei, cam o dati la cinci minute
cind eram in prezen{a lui Ei in general ftri niciun rost. Uneori,
mi arunca pe neagteptate dintr-o cameri intr-alta, doar de-al
naibii. LJltimul an din via{a mea chiar imi pusese la incercare
pu[ina mea ribdare.
 14 JeNNrrn L. AnunNrnour

Mi furnica pielea de furie, ftclnd glifele si se agite intruna.

Apollo gi cu mine ne gtiam bine din trecut - un trecut foarte
nasol. Nu mi putea ucide. Nu qtiam sigur cum m-ar fi putut
ucide oricare alt zeu. olimpian, dar gtiam c-o s-o faci pini la
urmi. Atita doar c[ nu inci - mai aveau nevoie de mine.
- Cewei?
$i.a inclinat capul intr-o parte.
* Intr-o buni zi o si mi te adresezi cu respect, Apollyon.
- Intr-o buni zi o si-(i dai seama c[ nu te respect.
Strijerii din incipere s-au holbat la mine de parcl tocmai
imi didusem jos pantalonii Si-mi ba$iam midularul pe la
nasul lor.
Pe buzele zeului s-a ivit un zimbet sublire, un zimbet de
gemtl ascunde-li- copiii- Si-p e- cei- dragi, dar, cum n-ave:rm a$a
ceva, nu mi intimida.
Trebuie si stim pufin la taclale.
-
PAni si-i pot rispunde, a pocnit din degete, iar eu m-am
trezit deodati ln fala vilei, cu cizmele in nisip, cu mirosul
de sare coplegindu-mi toate simfurile gi cu vuietul oceanului
ln spate.
in git mi s-a ridicat un mir6it de furie.
- Nu-mi place deloc cind faci asta.
A zimbit Ei mai larg.

- $tiu.
Pur gi simplu nu puteam suferi chestia asta, iar nenorocitul
o ftcea de cAte ori putea - de obicei, cam o dati la cinci minute
cAnd eram in prezenfa in general ftri niciun rost. Uneori,
lui gi
m[ arunca pe neagteptate dintr-o cameri intr-alta, doar de-al
naibii. Ultimul an din viafa mea chiar imi pusese la incercare
pu(ina mea ribdare.
16 JrNumpn L. AnurNrncrur

Metoda mea de indeplinire a ordinelor voastre? Ag zice ci ai

lucruri mai.bune de fbcut decit si risari aici qi si te viicireqti
cI fac eu mizerie.
- Nu e vorba doar ci facimizerie, Seth, qi gtii gi tu. E vorba
de tine.
A inceput si-mi zvicneasci un muEchi in maxilar. Am pri-
ceput ce sPunea.

- Asta sunt eu acum. Aqa ci asta-i situalia. Am dat si mi

intorc. Daci asta e, eu am plecat, am spus. Sunt niqte fete pe
care weau...

- Nu de-asta sunt aici.

Am inchis ochii gi am inghiqit un guvoi de blesteme. Sigur
ci nu. M-am risucit din nou spre el.
Ce-i?
-
Apollo nu rispunse imediat.
i1i aduci aminte de Perses?
-
Aea... Nu. Am uitat cu totul despre titanul de doi metri
-
gi ceva pe care l-am eliberat
din T[rtar. Mi-a iegit complet din
minte.
Vocea imi mustea de sarcasm, iar sclipirea de electricitate
statici din ochii lui cu totul albi imi ariti ci l-a remarcat. Iar
asta m-a inveselit ridicol de tare.

- L-afi prins?
- Nu tocmai.
Mi-am dat ochii peste cap.
- Ce surprizl!
Eliberarea lui Perses fusese un efort disperat in lupta impo-
triva lui Ares. Titanul era probabil singurul lucru de care se
temea Zeul Rlzboiului, iar hotlrirea si-i agternem covorul
ro$u spre tirimul muritorilor fusese riscanti. In schimbul aju-
torului, i se promisese eternitatea in Cimpiile Elizee - daci se
 iNroeRcpRra 17

purta frumos. Evident, nu se purtase frumos, iar in momentul

ln care Ares fusese eliminat, titanul disp[ruse... si se ocupe de
ce s-or ocupa zeii str[vechi dupl ce au fost adormili vreo cA-
teva milenii.
Bag mina in foc c[ avea de-a face 9i cu ceva partide de sex.
O grimadl.
Sarcasmul qi jigodismul tiu obignuit nu sunt necesare, a
-
remarcat Apollo degajat.
Am rinjit la el.
Nu cred ci existi cuvintul,jigodism".
-
Existi dacd,zic eu. Apollo a tras adAnc aer in piept, semn
-
sigur ci starea lui de spirit se apropia de punctul aruncl-l-pe-
Seth-in-oceanul-din-zoni, apoi a spus: Perses a reugit si faci
inimaginabilul.
Erau o grimadi de chestii pe care eu le-ag fi considerat in-
imaginabile, cum ar fi, si zicem, jumltate din ce frceau zeii in
fiecare zi.
* Trebuie s[ mai restringi definilia.
A clipit gi,,cind a redeschis ochii, erau mai normali. Nu cu
totul normali, dar acum avea pupile qi irisuri. Avea ochii de un
albastru intens, spre indigo, cdnd s-a uitat in ochii mei de cu-
loarea chihlimbarului.
A mai eliberat gi alfi titani.
-
Astanu-i... stai.Ce?
-
A mai eliberat qi a[i titani, Seth.
-
Acum imi captase atenfia.
Pe tofi?
-
- $apte, a confirmat Apollo. Inclusiv pe Cronos.
Beleaua dracului in Hades... la asta numd aqteptasem. Am
fllcut un pas inapoi,lisindu-mi mAinile in golduri in timp ce
cugetam la evenimente.
l8 Jeururren L. AnueNrnour

- Cum mama naibii s-a putut lntimpla aga ceva? Hades

dormea in post sau cum?
* Da, Seth, a tras un pui de somn qi Perses s-a strecurat pe
uqa din spate gi le-a dat drumul. Dupi aia au spilat putina prin
Valea Plangerii, s-au oprit si faci un picnic qi apoi s-au hoti-
rit si plece incetigor din Infern, in timp ce Hades o freca gi nu
fhcea nimic.
Suna verosimil.
Nu, s-a ristit el, cu ochii albaqtri aruncindu-i vip[i.
-
Hades nu dormea in post. Niciunul dintre noi nu dormea, der-
bedeu idiot ce egti.
Am ridicat o sprinceani.

- P[i, asta chiar nu era necesar.

Apollo nu m-a bigat in seami.
* Folosegte-fi gi tu creierul mlcar o dati, Seth. Eqti bliat
iste!. $tii c[ eqti. $i qtiai al naibii de bine c[, daci Ares a fost eli
minat, o sI urmeze o reaclie in lan!.
* Mda. S-ar putea si-mi aduc aminte.
S-a dat cu un pas zdrav[n inapoi qi am qtiut ci o fbcea ca s[
nu mi pocneascl gi sl vid stele verzi.

- $tiam ci o si fie efecte secundare. A fost un risc pe care a

trebuit si ni-l asumim - aga cum a fost qi s[-l eliberim pe Per-
ses. Dar cind a murit Ares, tofi am fost sHbili intr-un fel sau
altul. Nu ne-am dat seama ci una dintre cele mai mari fisuri
in armura noastri o si fie sigiliile de protecfie care-i tineau
intemnifa]i pe titani. Cum gi-a dat seama Perses qi cum a ajuns
in Tartar ca s6-i elibereze nu se gtie Ei, de fapt, nici nu mai con-
teazd. in momentul ista. Unii dintre ei sunt liberi. $i sunt li-
bere Ei nigte suflete - umbre. $i nu doar nigte suflete obiqnuite,
ci suflete str[vechi care i-au susfinut pe titani cind domneau.