CLASA a XI-a, varianta 2

Problema 1. Arătaţi că, dacă n ≥ 2 este un număr ı̂ntreg, atunci există matricele inversabile
A1 , A2 , . . . , An ∈ M2 (R), cu elementele nenule, aşa ı̂ncât A−1 −1 −1
1 +A2 +. . .+An = (A1 +A2 +. . .+An ) .
−1

Gazeta Matematică
−1 −1
Soluţie. Egalitatea este echivalentă cu (A1 + A2 + . . . + An )(A1 + A2 + . . . + A−1 n ) = I2 . . . 2p
Vom lua A1 = A, A2 = . . . = An = B. Cerinţa devine I2 +(n−1)AB −1 +(n−1)BA−1 +(n−1)2 I2 =
I2 . Notând AB −1 = X,  −1
 ı̂ncât X + X + (n − 1)I2 = 02 , sau X + (n − 1)X + I2 = 02 .
căutăm X astfel 2

1 n+1
Astfel, putem lua X = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
−1 −n    
1 1 −2n − 1 −3n − 2
Pentru acest X putem lua A = ,B= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
1 2 2 3
  
a b
Problema 2. Considerăm mulţimea M = ∈ M2 (C) | ab = cd .
c d
a) Daţi exemplu de matrice A ∈ M astfel ı̂ncât A2017 ∈ M şi A2019 ∈ M , dar A2018 ∈ / M.
b) Arătaţi că, dacă A ∈ M şi există numărul ı̂ntreg k ≥ 1 astfel ı̂ncât Ak ∈ M , Ak+1 ∈ M şi
Ak+2 ∈ M , atunci An ∈ M , oricare ar fi numărul ı̂ntreg n ≥ 1.
Soluţie. a) Luăm A ∈ M astfel ı̂ncât A2 ∈ / M şi A2 +  A + I2 = 0√ 2 , deci
 A = I2 = A
3 2019
∈ M,
A2017 = A ∈ M şi A2018 = A2 ∈ / M . Un exemplu este A = p1 6
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
− 3/2 −2
k+2
b) Din  teorema Hamilton-Cayley reiese recursiv că există α, β ∈ C astfel ı̂ncât A = αA + βI2 .
a b
Dacă A = , obţinem (αa + β)αb = αc(αd + β), de unde αβ(b − c) = 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . .1p
c d    
a b a 0
I) Dacă b = c, atunci A = sau A = ; ı̂n ambele cazuri An ∈ M, ∀n ∈ N∗ . . . . . .1p
b a 0 d
II) Dacă b 6= c, atunci α = 0 sau β = 0, Ak+2 = βI2 sau Ak+2 = αA şi analizăm ı̂n funcţie de
δ = det(A).
II.1) Dacă δ = 0, atunci A ∈ M şi An = (tr(A))n−1 A ∈ M pentru n ≥ 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
1 1
II.2) Dacă δ 6= 0, atunci A−1 = Ak+1 , β 6= 0 sau A−1 = Ak , α 6= 0, deci A−1 ∈ M . Cum
  β α
1 d −b
A−1 = , obţinem bd = ac, iar ab = cd duce la b(a + d) = c(a + d), deci a + d = 0. Aceasta
δ −c a    n 
n 0 bn n b 0
duce mai departe la a = d = 0, caz ı̂n care A = n pentru n impar şi A = pentru
c 0 0 cn
n par, sau la a = −d 6= 0, de unde b = −c şi A2n = (a2 − b2 )n I2 , A2n+1 = (a2 − b2 )n A; ı̂n toate
cazurile reiese An ∈ M, ∀n ∈ N∗ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Problema 3. Fie şirul (an )n≥1 cu proprietăţile an > 1 şi a2n+1 ≥ an an+2 , oricare ar fi n ≥ 1.
Arătaţi că şirul (xn )n≥1 dat de xn = logan an+1 pentru n ≥ 1 este convergent şi calculaţi-i limita.
Soluţie. Din ipoteză reiese 2 ≥ logan+1 an + logan+1 an+2 = x1n + xn+1 (*) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Deducem xn+1 ≤ 2 − x1n ≤ xn , deci şirul (xn )n≥1 este descrescător . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Cum şirul are termenii pozitivi, rezultă că el este convergent către o limită x . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Trecând la limită ı̂n (*) obţinem (x − 1)2 ≤ 0, deci x = 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Problema 4. Fie a < b numere reale şi f : (a, b) → R o funcţie astfel ı̂ncât funcţiile g : (a, b) → R,
g(x) = (x − a)f (x) şi h : (a, b) → R, h(x) = (x − b)f (x) să fie crescătoare. Arătaţi că funcţia f este
continuă pe (a, b).
c−a
Soluţie. Fie a < c < b. Pentru x ∈ (c, b) avem g(x) ≥ g(c) şi, cum x − a > 0, f (x) ≥ x−a f (c).
c−b c−a c−b
Apoi, din h(x) ≥ h(c) şi x − b < 0 rezultă f (x) ≤ x−b f (c). Deoarece lim x−a = lim x−b = 1, folosind
x→c x→c
criteriul cleştelui, deducem lim f (x) = f (c) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5p
x&c
Analog obţinem lim f (x) = f (c), deci funcţia este continuă ı̂n orice punct c ∈ (a, b) . . . . . . . . . 2p
x%c