Calcularea pierderilor de sol din bazinul

hidrografic Doina –Miletin aplicând metoda

elaborată de Moțoc M.
1.Introducere.
Stabilirea limitelor bazinului hidrografic Doina – Miletin s-a realizat pe doua planuri
topografice la scara 1:5000, respectiv L-35-19-A-d-1-IV și L-35-19-A-d-3-II.Acest bazin
deserveste unui torent care apare la precipitatii mai semnificative.Suprafata bazinului este de
269,11ha.
Valea aferenta bazinului este de tip reconsecvent, ceea ce înseamnă că aceasta a aparut
mai recent , dezvoltandu-se pe o suprafață mai joasă, derivată din relieful initial. Bazinul
hidrologic este desfasurat pe directia N-S, astfel încât se remarcă o asimetrie de ordinul al II –
lea.Versantul stâng reprezintă frunte de cuesta, cu expozitie general vestică și cu utilizare
pasune, în timp ce reversul de cuesta reprezentat de versantul de versantul drept, cu expoziție
estică și utilizare agricolă.

Figura nr1.Poziția bazinului

Realizarea MNT-ului
Modelul Numeric al Terenului, MNT sau DEM (Digital Elevation Model) numit în
limba engleza, constituie o reprezentare tridimensionala a unei suprafete de teren. Acesta difera
de Modelul Suprafeței Terenului, deoarece ia în calcul doar altitudinile suprafeței terestre și nu
include altitudinile obiectelelor de pe suprafata terestra. MNT-ul se poate defini și ca
reprezentarea statistică a suprafeței continue a terenului utilizând un număr mare de puncte a
căror coordonate orizontale (x, y ) și coordonata altitudinii (z) sunt cunoscute, reprezentare ce
este realizată într-un sistem arbitrar de coordonate.
Crearea MNT-ului este necesar pentru calcularea unor elemente morfologice ale
reliefului precum panta, altitudinea și lungimea versantilor, cât și pentru analiza spatială a
diferitelor suprafețe, cu ajutorul Sistemelor Informaționale Geografice. Astfel MNT-ul constituie
fundamentul realizării diferitelor tipuri de hărți care au un rol deosebit de important în realizarea
diferitelor tipuri de harti care au un rol important in realizarea problemelor de geografie aplicata
si nu numai.
Realizarea acestuia presupune interpolarea curbelor de nivel cu ajutorul programelor
specializate SIG. MNT-ul bazinului hidrografic Doina-Miletin a fost creat cu ajutorul
programelor R2V, TNTmips si SAGA GIS. Ca primă etapa, am importat cele patru rastere ale
planurilor topografice și georeferențierea acestora, urmate apoi de identificarea bazinului . Dupa
identificare, am vectorizat curbele de nivel din interiorul bazinului cu ajutorul programului R2V
apoi am efectuat unirea acestora intr-un vector unic in cadrul programului TNTmips și am
corectat eventualele erori ale acestuia. Urmatoarea etapa a constitui-o atribuirea valorilor
altitudinilor pt fiecare curba de nivel si generarea efectiva a MNT-ului pe cinci linii si cinci
coloane.

Figura nr 2 Realizarea MNT-ului

Ulterior , pe baza MNT-ului au fost calculate pantele, umbrirea , aspectul și lungimea

versantilor, fiind obținute:
 harta hipsometrică
 harta pantelor
 harta lungimii versanților
De asemenea, utilizând elemente calculate enumerate anterior a fost aplicată geoformula
pierderii de sol erodat elaborată prin metoda ,, Moțoc ” și a fost realizată harta acestor pierderi.
 Figura nr3 Realizare in SAGA- GIS a lungimi versantilor

2.Caracterizare morfologică și morfometrică

2. 1 Harta hipsometrică

Harta hipsometrica este reprezentata de figura nr4 – Harta hipsometrică a bazinului

hidrografic Doina – Miletin. În cadrul acestui bazin altitudinile variază de la 76,93 metri pana la
165,69 metri. Tot odata din analiza acestei harti reiese ca altitudinea scade pe directia nord- sud.
Aceasta descrestere creaza o dispunere in benzi a altitudinii, cea mai mare aparte a teritoriului
bazinului având valori peste 112 de metri.

2. 2 Harta hipsometrică

Reprezentată de figura nr 5 Harta pantelor bazinului hidrografic Doina – Miletin. Pantele

au valori mici de 0 – 10% si 10 – 20 % în cea mai mare parte a bazinului in special cele cuprinse
intre 10 - 20% . Pantele cuprinse intre 0 – 10% sunt intalnite spre exteriorul bazinului dar le
putem observa si pe cursul torentului. În schimb valorile mari ale pantelor >40 apar in partea
inferioara a pantelor.

2.3 Harta lungimi versantilor

Reprezentata de figura nr6. Lungimea versantilor arată ca valorile oscileaza intre 5 metri
si pana la valori mai mari de 80 metri. Marea majoritate a acestora se incadreaza intre 5 m si 32
m.Versantii cu altitudini mai mari sunt intalniti in partea centrala a bazinului.
Figura nr4 – Harta hipsometrică a bazinului hidrografic Doina – Miletin
 Figura nr 5 Harta pantelor bazinului hidrografic Doina – Miletin
hiuhuijhuijh
harta

îFigura nr6
Lungimea
versantilor
harta

3.Calcularea perderilor de sol erodat în sistemul de agricultură deal-vale pe

modelul ,, Moțoc”
3.1 Factorii care influentează pierderile de sol
Factorii care influențeaza pierderile de sol sunt legati de modul de administrare a
terenului cat si a proprietatilor fizico-chimice a acestuia. In ceea ce priveste administrarea
terenurilor, putem aminti factori cum ar fi: modul de efectuare a araturii, pe directia deal – vale
sau pe traiectoria curbe generale de nivel, planta cultivata pe aceste terenuri, deoarece o
leguminoasa sau o graminee perena acopera mai bine suprafata trenului.
Pierderile de sol erodat din bazinul hidrografic Doina – Miletin au fost calculate conform
metodei ,, Moțoc”. Astfel eroziunea medie anuala, notata cu E in metoda , masurata in t/ha este
influentata de urmatori factori : K coeficient de erozivitate pe baza agresivităţii pluviale , S:
coeficient de corecţie pentru erodabilitatea solurilor; C: coeficient de corecţie pentru efectul
culturilor; Cs: coeficientul de corecţie pentru efectul lucrărilor antierozionale; L: lungimea
versantului și i: panta terenului (%). Valorile coeficentilor au fost obtinute studiind lucrarile de
specialitate referitoare la metoda ,, Moțoc” , iar lungimea versantilor și panta terenului au fost
calculate utilizand mijloacele SIG.Valorile factorilor sunt urmatoarele : coeficentul de
erozivitate pe baza agresivitatii pluviometrice este de 0,100, corespondentul partii central
nordice a Podisului Moldovenesc; coeficentul de corectie pentru erodabilitatea solurilor are
valoarea de 0,7 ;coeficentului de corectie pentru efectul culturilor este 1 , caracteristic terenurilor
cu porumb monocultură ;coeficentul de corecție penrru efectul lucrarilor antierozionale are
valoarea 1, corespunde culturilor și lucrarilor pe directia deal-vale, iar în acest caz valoarea sa
este maximaă penrtu toate clasele de pante .
Pentru calculul eroziuni medii anuale ( E ), lungimea versanților (L) si panta (i) sunt
ridicate la puterea 0,3 respective 1,5 Valorile acestora sunt medii și au fost obținute în urma
realizării MNT-ului și a hărtilor specific

3.2 Harta pierderilor de sol erodat

Harta pierderilor de sol erodat a fost realizată utilizând formula specific metodei Moțoc,
care a fost transformata intr-o geoformula identică, astfel încât să poata fi aplicata utilizand
programul TNTmips. Formula este următoarea, unde m=0,3 și n = 1,5

E=K * S *C *Cs* Lm * in
E=0,100*0,7*1*1*L0,3 *i1,5
 În cazul bazinului hidrografic Doina – Miletin pierderile de sol erodat variaza de la 0
t/ha/an si până la 122,91t/ha/an. Se observa ca pierderile de sol sunt mai reduse spre exteriorul
bazinului, acolo unde si panta este mai mica 0- 10% iar valorile mari sunt prezente in partea
inferioara pe versantul stang.

3.4 Histogramele aferente bazinului Hidrografic Doina –Miletin

3.4.1Histograma pantelor

Figura nr 7. Histograma pantelor

Analizand histograma pantelor bazinului hidrografic Doina –Miletin, reiese că în cadrul

acestuia predomina pantele cu valori reduse de 10 – 20%, cu o pondere de 53% . Cea mai mică
pondere de 0,91 % revine clasei de pantă de peste 40% . Aceasta fiind urmată de clasa 30 – 40 cu
o pondere de 5% Clasa de panta 20 – 30 are o pondere de 16,3% iar clasa 0-10 28,1% .Prin
urmare ,terenurile din cuprinsul bazinului hidrografic sunt caracterizate predominant de valori
mici ale pantelor , sub 20%, astfel încât prezinta potential de conservare a resurselor ridicat.
Concluzii

Bazinul hidrografic Doina- Miletin are o suprafață de 269,11 ha. Valea este de tip
reconsecvent, ceea ce înseamnă că aceasta a aparut mai recent , dezvoltandu-se pe o suprafață
mai joasă, derivată din relieful initial. Desfasurarea bazinului este pe directia N-S, astfel încât
se remarcă o asimetrie de ordinul al II –lea.Versantul stâng reprezintă frunte de cuesta, cu
expozitie general vestică și cu utilizare pasune, în timp ce reversul de cuesta reprezentat de
versantul de versantul drept, cu expoziție estică și utilizare agricolă. În cadrul acestui bazin
altitudinile variază de la 76,93 metri pana la 165,69 metri. Pantele au valori mici de 0 – 10% si
10 – 20 %. Lungimea versantilor oscileaza intre 5 metri si pana la valori mai mari de 80 metri.
Marea majoritate a acestora se incadreaza intre 5 m si 32 m. Pierderile de sol erodat 122,91
t/ha/an
Procesul de degradare este accelerat si datorita lucrarilor mecanice de pregatire a patului
germinativ pe directia deal – vale și nu pe directia generala a curbelor de nivel. Lipsa unui
asolament adecvat,din cauza cultivarii porumbului in sistem de monocultura duce la degradarea
solului.
Această practică agricolă nesustenabilă favorizează eroziunea în suprafata, prin acțiunea
picaturilor de ploaie si de asemenea a scurgerii liniare sau concentrata, ducand la modificarea
proprietatilor fizice si chimice ale solurilor si intr-un final la reducerea fertilitatii acestuia, cu
efecte vizibile in scaderea productiei agricole.
În concluzie, bazinul Doina –Miletin prezinta terenuri moderat degradate, procesul
intensificand-se din exterior catre interiorul bazinului.
Bibliografie

1. Moțoc M., Munteanu Șt., Băloiu V., Stănescu P., Mihai Gh., (1975)
Eroziunea solului și metode de combatere , editura Ceres, Bucuresti
2. Ioniță I. (2000). Geomorfologie aplictă. Procese de degradare a regiunilor
deluroase, Editura Universitatii ,, Al. I. Cuza” Iași