ROMANIA CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA HOTARARE privind actualizarea Planului de analiza si acoperire a riscurilor al judetului Suceava, aprobat prin Hotirarea Consiliului Judetean Suceava nr.110/2008, in concordanti cu datele, informafiile si elementele de noutate identificate in anul 2011 Consiliul Judetean Suceava; Avand in vedere: - Expunerea de motive a domnului Gheorghe FLUTUR, presedintele Consiliului Judetean Suceava nr. 4.527 din 22.03.2012; - Raportul Directiei generale de dezvoltare, strategii si programe nr. 4.528 din 22.03.2012; - Raportul Comisiei pentru studii, prognoze, buget ~ finante, societati comerciale, regii autonome si servicii; - Raportul Comisici pentru administratie publica locala, juridicd, de disciplina, apararea ordinii publice, respectarea drepturilor gi libertajilor cetitenilor; - Hotararea Consiliului Judetean Suceava nr.110/2008; - Adresa nr.1301806 din 20.03.2012 a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta ,.Bucovina” al judefului Suceava; - Dispozitiile art.15 lit. (@) din Legea nr.307/2006 privind apararea impotriva incendiilor gi ale art.6 din Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor si a Structurii — cadru a Planului de analiza si acoperire riscurilor; fn temeiul art. 91 alin. (1) lit. d) si alin. (5) lit. a) pct.8 si al art. 97 alin. (1) din Legea nr, 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completirile ulterioare, HOTARASTE: Art.l. Se aproba actualizarea Planului de analiza si acoperire a riscurilor specifice judeului Suceava, aprobat prin Hotiirdrea Consiliului Judetean Suceava nr.110/2008, in concordanfi cu datele, informatiile si elementele de noutate identificate in anul 2011, conform Anexei nr.1, care face parte integranté din prezenta hotardire. Art.2. Directia general dezvoltare, strategii si programe si Directia generala juridica si administratie publica locala, din cadrul Consiliului Judefean Suceava, vor aduce la indeplinire prevederile prezentei hotarari, Secretarul jugéfului, Dumitru PASNICIYC[CONSIIUL JODETEAN S-CEAVA | ANE NL) DATE, INFORMATII SI ELEMENTE DE NOUTATE (TRODUSE iN PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR PENTRU ANUL 2012 Anexa nr.1 CAPITOLUL If CARACTERISTICILE JUDETULUI SUCEAVA (pag 18) 11.3 Caracteristicile pedologice ale solului Clasele si tipurile de soluri si repartitia acestora pe teritoriul judefului, 4) Clasa protisoluri cuprinde soluri incipient formate, cu pedogenezi impusi de roca dur’, grosimea superficial, de intensitatea procesclor fluvio-denudationale, prezenta proceselor fluviale de acumulare prin revarsiti, dar si prin reluarea pedogenezei pe materiale redepuse in urma activititilor umane. Apare pe 80995 ha (20,31 % din total) Aceasti clasa are cea mai mare extindere in Carpati gi Podigul Sucevei (indeosebi regosoluri), edt si pe vile mari: Siret, Suceava, Moldova, Bistrita (unde domind aluviosolurile). Orizontul A este predominant ocric (uneori molic la aluviosoluri), cu confinut de humus foarte variabil si grupeaz urmatoarele tiputi: litosol, regosol, aluviosol si entiantrosol. Litosolul este prezent in zona montand pe culmi, pe terasele inalte ale rdurilor mari in lunci cu depozite aluviale grosiere (pictriguri), avind o dezvoltare sub forma de petice. Se gaseste pe 6395 ha (1,60 %). Are o fertilitate foarte slaba indus de volumul edafic extrem de mic, de inundarea periodica sau de conditiile climatice (in cazul litosolurilor montane), Regosolul are cea mai mare extindere in Catpati, Podigul Piemontan, Podigul Dragomimei si Podigul Filticenilor, pe versanfii unde procesele fluvio-denudationale depigesc ca intensitate pedogeneza. Acest tip de sol prezinti o fertilitate scizutd, cauzat de prezenta alunecitilor stabilizate si semistabilizate, si de eroziunea geologicd. Regosolurile se preteazA ca utilizare pentru pajisti naturale (pasuni), insa oferi o productivitate redusi. Unele dintre ele, mai.ales in zona montana si premontand, acoperite de paguni inchegate, nu prezintd eroziune de suprafaté, Descori apar in complexe de alunecare, cu gleiosoluri, preluvosoluri stagnice si erodosoluri. Ocup’ 12658 ha (3,17 %). Aluviosolul predomind in Culoarul Siretului, Valea Sucevei si a Moldovei, dupa care urmeazii ca pondere pe vaile mai largi din Carpati gi Podigul Piemontan, Este amplasat in lunci si pe trepte joase de terasi fara gleizare excesiva, pe materiale variate, cu sau fliri schelet, ceca ce induce 0 mare variabilitate a caracteristicilor fizico-chimice si implicit a fertilit{tii. Ocup’ 61379 ha (15.39 %). Prezenta la mica adéncime a nivelului freatic faciliteazi in unele cazuri dezvoltarea proceselor de gleizare. Freevent sunt folosite ca terenuri arabile, unele cu o stare de calitate gi favorabilitate foarte buna (subtipurile cutric si molic), Predomina subtipurile eutrice, molice, calcarice, prundice si gleice (renate). Entiantrosolul este dezvoltat pe materiale remaniate prin activititi umane, avind 0 dezvoltare punctual, mai cu seami in veciniitatea unor orage, Dispune de o fertilitate foarte scizutd, ocupand 563 ha (0,15 %). }). Clasa cernisoluri are in alcdtuire soluri cu o acumulare evident de materie organicd, bine sau moderat saturate cu baze de schimb, in culori molice gi in orizontul intermediar, cu peste 3% humus. Clasa este larg rispinditi in Podisul Falticenilor, partea central-nordici a Podisului Dragomirnei, extremitatea esticd a podisului Piemontan, Culoarul Siretului. in Iuncile vailor mari apare indeosebi la contactul cu versantii. In zona montana apare pe marginile sinclinalului cristalino- mezozoic, unde sunt mult mai putin profunde, Grupeaza tipurile faeoziom gi rendzing, primul atingiind stadiul de climax, Ocupa 74709 ha (18,73 %). Faeoziomul, este, alaturi de preluvosolul tipic si molic, solul reprezentativ pentru Podisul Sucevei, intélnit in areale ce beneficiazd de mai multi umezeald comparativ cu cernoziomurile de la sud gi est Se giseste pe 73553 ha, (18,44 %). Ocupa de obicei reversurile de cucsta, ou pante intre 0-10 %, cu expozitic predominant sudic& sau sud - esticd. Sunt printre cele mai fertile soluri ale judefului fiind prezente si pe terasele mai inalte de lunci ale Siretului, Sucevei si Moldovei, ca subtipuri predomindnd cele stagnice si argice, mai rar cele cambice. Rendzina este prezenti local in Carpati, unde se dezvolti pe un substrat calcaros, specific depozitelor ce afloreazi pe flancurile sinclinalullui marginal, mai ales fn zona Rardu, apoi in obcina Mestecdnigului, pe vaile Bistritei si Moldovei, in suprafafa de 1156 ha ( 0,29%)..¢) Clasa umbrisoluri cuptinde solurile ce au orizont A umbric cu crome <2 la umed, si orizont intermediar cu crome gi valori sub 3,5 (umed), Acumularea de humus este mare, dar este un humus brut si acid. Nigrosolul apare pe areale izolate, doar in spatiul montan, pe 739 ha sau (0,18 % din total), in zona muntilor Bistrifei. Are proprieta{i fizico-mecanice bune. Se giseste rispindit in aceleasi conditii de clima cu districambosolurile. @). Clasa cambisoluri reprezinté gruparea la care diagnostic este orizontul B cambic (By). Acumularea humusului se realizeazi doar superficial, iar culorile se deschid rapid spre profunzime. Cambisolurile au 0 larga reprezentare in domeniul montan (urmare a pedogenezei specifice), si insular in zona Podigului Sucevei, unde procesul de eroziune diminueazi evolutia pedogenetici. Tipurile de sol caracteristice sunt cutricambosolul si districambosolul. Impreund ocupi 80982 ha, (20,30 % din total). Eutricambosolul s-a dezvoltat in conditii de pedogeneza incipient, in areale prezente in podigul Sucevei,sau ca efect al interventiei conditiilor de genez proprii ariei montane. Ocupa 34370 ha (8,61 %) predominand clar in aria montana, pana la altitudini de 700-800 metri, deseori si mai sus, insular chiar pana la 1200 metri. Eutricambosolurile specifice versantilor montani prezinté un potential productiv moderat pentru pasuni si finefe si necesit’ anumite investitii pentru ameliorare, Predomind subtipurile tipice, scheletice si stagnice. Cele din zona de podis sunt soluri fertile, optim aprovizionate in baze de schimb . Districambosolul este prezent doar in spatiul montan, la altitudini de peste 700 m (uneori chiar de peste 100m), pe roci parentale mezobazice gi oligobazice. Acest tip constituie 0 prezenti aproape constanti pe culmile montane ale obsinilor fligului, Sunt soluri intens sardcite in baze de schimb si elemente nutritive, Alituri de eutricambosoluri, sunt solurile specifice Obcinelor Feredeului si Obcinei Mari. Predomina subtipurile tipice, litice, scheletice si mai rar prespodice. Demn de remarcat este faptul ci in zona montana se intdlnesc deseori situafii in care dispunerea altitudinal a cambosolurilor este risturnatd de chimismul rocilor pe care s-au dezvoltat, astfel apar districambosoluri 1a altitudini mai mici, pe versanti, urmate de cambisoluri la altitudini mai mari in cadrul unui si aceluiasi versant, Districambosolurile ocupa 46612 ha (11,69% din total). ¢). Clasa luvisoluri alituri de facoziomuri constituie clasa de soluri definitoric pentru Podigul Sucevei. Individualizeazi solurile ou orizont B argic (Bt) si un continut de humus ce scade rapid spre profunzime. Solurile din aceasté clas au cea mai mare pondere in judef. Sunt specifice culmilor piemontane sau de podis, glacisurilor si versantilor inferiori montani. Prezinti cea mai mare Taspindire in zona podigului Piemontan, unde predomina in mod evident faté de alte clase de soluri, dupa care urmeazi ca pondere zona inalti a podisului Dragomimei gi cea a Podigului Falticenilor, mai ales in preajma masivelor paduroase. Sunt reprezentative pentru unitii de relief mai inalt, cu bilant hidroclimatic excedentar. Grupeaz tipurile preluvosol, luvosol, ocupdnd 101032 ha (25,33 % din totel). Preluvosolul este al treilea tip de sol din judet ca rispindire (dupa faeoziom si aluviosol) si se interpune intre faeoziomurile pozitionate la altitudini mai joase si luvosolurile specifice culmilor deluroase fnalte. Sunt larg risp4ndite in partea mai inaltd a Podigului Dragomimei si pe suprafete mai mici in Podigul Falticenilor, dar gi in partea esticd a podigului Piemontan. Se remarcd printr-o fertilitate destul de bund, dar diminuata progresiv odata cu intensificarea fenomenelor de acidifiere si stagnogleizare. Se intinde pe 51770 ha (12,98 %), iar mai frecvente sunt subtipurile stagnice, tipice si molice. Luvosolul este al patrulea sol ca pondere din judet, fiind prezent la nivelul platourilor si culmilor de podis sau piemontane, pe glacisurile submontane sau pe terasele inalte ale marilor vai Ocupa 49262 ha sau 12,35 % din total. Se intilneste mai ales in zona centralA si nordic a podigului Piemontan, ca gi pe culmile mai inalte ale Podigului Dragomimei si Podigului Falticenilor. Mai jos de valea Moldovei apare pe suprafefe mari in dealurile piemontane, la contactul albiei Moldovei cu Subcarpatii Moldovei. Prezinta frecvente procese de stagnogleizare, uneori pronunfate. Mai freevente sunt subtipurile tipice, albice si stagnice. ‘JD. Clasa spodisoluri este caracterizati prin aparitia 1a nivelul culmilor montane inalte, unde afloreazi roci consolidate acide sedimentare (gresia de Kliwa) sau metamorfice ale zonei (sisturi sericito - cloritoase). Sunt soluri pufin favorabile pentru utilizri agricole, dar permit o buna dezvoltaream a arborilor cu inrédicinare superficialé. Ocupa 7453 ha (1,86 %). Aceast& clasi cuprinde tipurile prepodzol si podzol. Prepodzolul este larg raspindit in Obcina Mestecdinisului, pe culmile inalte ale Obeinei Mari, in Giumalau, Muntii Bistritei, partea central - nordici a Suhardului. Se intinde pe 7108 ha (1,78%). Apar pe trupurile de pajisti si in padurile de conifere de pe culmile inalte montane, caracterul acid al rocilor parentale contribuind la o debazificare intensi pe profil. Sunt valorificate ca pajisti secundare gi piduri, Podzolul are o dezvoltare punctual in perimetre cu roci intens acide, atat pe culmile inalte ale muntilor cristalini, dar gi in fligul oligocen, unde se dezvolta gresia de Kliwe. Apare in aceleasi areale ca si prepodzolul, doar cd apare pe suprafete mai mici: 345 ha (0,08 %). g). Clasa Andisoluri caracterizeazi solurile formate pe materiale parentale provenite din alterarea de roci eruptive efuzive (andice), cu formare de material amorf. Cuprinde un singur tip de sot si anume andosol. Andosolul apare pe 0 suprafati de 1806 ha (0,45 %), find caracteristic muntilor Cilimani. Solificarea in cazul andosolurilor se caracterizeazd printr-o orientare in directia debazificarii si acidifierii, a acumularii intense de humus brut, inchis la culoare, cu un grad de saturatie in baze scizut. h). Clasa Hidrisoluri prezint& o extensie relativ mare, cu reprezentare in lungul albiilor majore,in depresiuni,sau pe terascle plane cu drenaj defectuos. Ocupa 28032 ha (7,02 %). Tipurile de sol sunt gleiosolul si stagnosolul Gleiosolul predomin mai ales in depresiunea Radu, in depresiunea Baia, in albiile majore ale Sucevei, Moldovei si Siretului .Astizi, mai ales in depresiunile Baia si Ridauti acestea sunt parfial supuse actiunii de desecare-drenaj. Se intinde pe 21031 ha sau 5,27 % din total, Multe din ele apartin subtipului molic, cu o fertilitate potentiala ridicata. Stagnosolul are aparitii destul de modeste, cu precidere in areale discotinui, pe terase care beneficiaza si de aportul scurgerii de pe versanfi, cu drenaj intem defectuos. Pe suprafete mai mari sunt vestice a podigului Piemontan, la contactul cu Obcina Mare, ca si in zona Straja-Vicova de Sus. Ca subtipuri, predomina cele luvice si albice. Ocupi 7001 ha (1,75 %). ¥). Clasa Histisoluri caracterizeazi solurile ce prezinti un orizont folic sau turbos in partea superioari a solului. Cuprinde tipul de sol histosol. Histosolul apare pe 120 ha sau 0,03% din total, local in petice in zona depresiunii RAdaufi si in apropierea turbariilor de la Poiana Stampei si Sara Domei. D. Clasa Antrisoluri este reprezentati prin tipul erodosol (2788 ha, 0,69 %), caracteristic pantelor accentuate, cultivate agricol, unde eroziunea a indepartat cel putin orizontul de acumulare a humusului. Acest tip este larg extins in zona de podis. Tipul antrosol (278 ha, 0,07 %) este raspandit punctiform, pe mici suprafefe, in apropierea locurilor de veche si dens& populare, cu o veche traditie de cultivare a solului, (pag 26) Sectiunea a4-a Populatia 11.4.1 Numirul populatici in conformitate cu Rezultatele provizorii ale Recensiméntului Populatiei si Locuintelor (RPL 2011) publicat de Directia Judefeand de Statistic, populafia stabil a judefului Suceava a fost de 61445. de persoane, avand urmitoarea distributio: ] Populatia stabil (persoane) TOTAL JUDET 614451 din care, in localitatea: MUNICIPIUL SUCEAVA 36282 ‘MUNICIPIUL FALTICENI 24619 MUNICIPIUL RADAUTL 22145 ] MUNICIPIUL CAMPULUNG MOLDOVENESC 16105 | ‘MUNICIPIUL VATRA DORNET 13659 Total orage/municipii 249276 Total Comune 365175, 11.4.2 Structura etnici a populatici stabile a judefului Suceava La recensmantul din octombrie 2011 rezultatele provizorii relevi faptul ci, din totalul populatiei stabile a judefului: 614,4 mii persoane (96,1 %) s-au declarat romani, 11858 romi,reprezentand 1,9 % din total, 5698 ucraineni, respectiv 0,9 %din total, 1909 poionezi, respectiv 0,3 % din total si 1717 rusi lipoveni, reprezenténd 0,3 % din total. Densitatea populatiei judetului este de aproximativ 71 loc/km?, mai mici decét densitatea medie pe tari (~90%), dar relativ ridicata, daci finem seama de faptul ci zona de munte reprezint& aproape 2/3 din suprafaa judetului Prineipalele directii de deplasare ale populatiei sunt, in interiorul judetului, din rural cdtre urban, iar in afara judetului predomina plectrile de populatie citre alte judete comparativ cu sosirile din alte judefe, Aproximativ 7 % din populatia judetului este plecati temporar sau definitiv tn strainatate. Populatia este predominanta fn jumatatea estic’ a judetului, respectiv in zona de podig. Cea mai mare densitate de populatic 0 inregistreazi municipiul Suceava cu ~2000 loc/km?, urmat de oragele Falticeni cu ~1000 loc/km’ si Hi cu~ 900 loc/km’. 11.7.3 Locuri de adunare si cazare a populatiei in situafii de urgenfa (pag 33) Facilititile de cazare a populatiei (sinistrati, evacuati) in situatii de urgent civild (prevazute in planurile de evacuare a localitatilor), reprezentate spatiile amenajate la intemate scolare, cimine studenfesti, sali de sport, c&mine culturale, unititi de primire turistic’ g.a. care pot asigura i conditii de preparare si servire a hranei, de aprovizionare cu materiale de prima necesitate gi igiena colectiva (anexa nr.19). Cand capacititile de cazare previzute in planurile de evacuare sunt insuficiente sau au fost afectate de dezastre se organizeaza tabere de sinistrati in taberele de sinistrati se sigur conditii de cazare, cu aplicarea normelor profilactice de igiend individuali si colectiva, aprovizionare cu alimente de baza si ap’ potabili, hrinire, asistent& medicali, psihologicd, religioasd si veterinara, mijloace de comunicatii, precum si condifii pentru desfisurarea altor activitati necesare CAPITOLUL HI ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUATH DE URGENTA (pag 34) I11.1.1 Analiza riscurilor generate de fenomene meteorologice periculoase In judetul Suceava, printre fenomenele meteorologice extreme manifestate in ultimii 20 de ani sunt furtunile care insotesc precipitatii abundente sub forma de averse. Cele mai semnificative hazarde meteorologice sunt reprezentate de furtunile puternice din lunile iunie - august 2002, 2004, 2008, 2009, 2010si 2011, care au precedat precipitatii abundente si inundatii de mare amploare si care au afectat arcalul depresionar Radauti si partial zona montan, indeosebi Obcina Mestec’nisului. fn anul 2011, pe fondul unor conditii climatice extreme s-au produs furtuni putemice care uneori au avut elemente caracteristice tomadelor. Furtuna putemic&, insotitid de grindind si fenomene orajoase, din 17.06.2011 a afectat o parte din oragul Milistuti, producind pagube serioase infrstructurii E-ON gi gospoditiilor cetitenilor, Ce mai elocvent exemplu il reprezintd vijelia cu caracter de tomada din 16.07.2011 care a produs distrugeri importante in unitatile administrativ-teritoriale Iaslovat, Milisduti, Grinicesti, Mitocul Dragominei, Zvoristea,Darmanesti, Hantesti, Todiresti, Adancata s.2. Valurile de frig. In judoful Succava cele mai afectate de ricirile masive sunt regiunile extracarpatice, fapt ce subliniazd rolul de baraj orografic al Carpatilor. ins’ valurile de frig patrund sub forma unor mase de aer foarte reci si groase de 500-600 m, maxim 1500 m, penetrand adanc in interiorul ariei montane, in lungul vailor gi al depresiunilor, afectind frecvent spatiul aferent accstora. Minimele istorice absolute inregistrate in judet sunt: Suceava 31,8°C (20.02.1963), Radiuti -34,2°C (28.12.1996), Campulung Moldovenese -33,9°C (11.01.1940), Vatra Domei -36,5°C (13.01.1950) si Carlibaba -37,2°C (27.01.1954). Zapoarele de gheatd constituie un alt fenomen extrem care se produce iama gi primivara in bazinul hidrografic al rdului Bistrita si care genereaza inundatii care afecteazd localitatile riverane. Degi judetul Suceava este incadrat unui climat in general rcoros si umed, valurile de cdldurdi se manifest totugi in aria extracarpaticd unde temperatura poate urca la cote foarte ridicate. Maximele istorice inregistrate sunt: Vatra Domei 36,4°C (18.07.1904), Suceava 38,6°C (17.08.1952), Falticeni 37,8°C (15.08.1957), Radaufi 37,7°C (12.05.1958). Inghetul si bruma, in medie, in judeful Suceava prima brama se inregistreazA intre datele de 15 septembrie - pe culmile montane gi 10 octombrie - in zonele sud-estice, iar ultima bruma in prima jumatate a luni aprilie, in zonele sud-estice, si pand la inceputul lunii mai, pe culmile montane. In Podigul Sucevei se produc freevent ingheturi gi brume timpurii incd de la inceputul lunii septembrie, si(CONSTHUL TERA ANDRA sae Mn BY, brume trzii, pana la jumitatea luni mai. Ingheful si bruma afecteaza cultufile agricole, in special sectorul pomicol si viticol, dar au efect si asupra populatiei, prin starea de disconfort creat sau prin efectul negativ asupra cardiacilor. Zonele cele mai expuse acestui risc: Gulea - Poienari - Dolhestii Mici, Fetesti - Grigoresti - Siminicea - Salcea, Horodniceni - Botesti - Vornicenii Mici, Calinesti - Srbauti - Zvoristea, Negostina ~ Balcuti - Siret, Horodnic - Galinesti - RAdaui Bruma se produce in noptile cu temperaturi scdzute de primavard, toamna si iam. Depunerile de cristale de gheaté pot afecta culturile pomicole si agricole, in funcfie de perioada de vegetatie in care se gisesc. Seceta gi uscdciunea. in judetul Suceava se pot diferentia secete de iarnd, de primivar’, de vari si de toamni, Caracteristicile principale ale secetelor in Podigul Sucevei sunt: umiditate scdzuté in act (sub 50%), umezeala insuficienti in sol, ploi rare in timp, dominatea vanturilor uscate ce ampl fenomenul de evapotranspiratie, dominarea regimurilor barice anticiclonice uscate ce marese insolat invazii de mase de aer tropical etc. In plan teritorial secetele se produc mai frecvent in partea extracarpatica a judetului, Secetele influenteaza in primul rnd covorul vegetal natural gi antropic, fiind unele din cele mai agresive fenomene de risc cu urmari asupta conditiilor de trai ale populatiei si mediului Durata si intensitatea secetei, precum gi uncle fenomenc care premerg seceta sau care 0 insofesc fi determind caracterul de calamitate. De exemplu seceta prelungitd din anul 2007 a afectat si regiunea de podis din sud - estul judefului. Carcterul dezastruos al secetei este influentat si de urmitoarele elemente: - durata - de la cteva luni la cétiva ani consecutivi - deficit important de apa din perioada precedenta - asocierea mai multor factori meteorologici( insolatia, temperatura ridicat, umezeala redusa a aerului, vanturi putemice, absenta precipitatiilor - declangarea secetei in timpul celor mai importante faze de vegetatie ~ _lipsa irigatiilor etc. Riscuri asociate secetei: - reducerea rezervelor de ap& potabili prin secarea albiilor ( reducerea aportului de apa din precipitatii gi din depozitele subteranc, sccarca fantanelor gi izvoarelor datoriti retragerii panzei fieatice sa) - _apariitia bolilor specifice , a epidemiilor si epizootilor. - _ uscarea vegetatiei gi dimunuarea productiei agricole = esecul unor utilitai publice - incendii la culturile agricole,la vegetatia uscata si la fondul silvic - impact economico - social negativ - disconfort termic pentru populatie cu precidere asupra cardiacilor ete, Orajele (manifestirile electrice) au o frecventi destul de mare in zonele montane cat si in cele de podig ale judetului, indeosebi pe parjile superioare ale versantilor expusi dinamicii dominante a maselor de aer. Ariile cele mai expuse riscului acestor fenomene sunt cele intens umanizate, sau din lungul viilor din zona de podig. in judetul Suceava grindina este specificd sezonului cald. Caderile de grindin& sunt de nivel mediu in aria de podis si combinat in zona montana (mare pe varfuri, culmi si versanti expusi advectiilor; mic in depresiuni gi pe culoarele de vale unde efectul de adapost este mai pronuntat). Ceafa urmeazi cursurile vailor (Siret, Moldova, Suceava, Bistrita) sau strabat zone depresionare (Caémpulung Moldovenesc, Vatra Domnei, R&diufi). Zilele cu ceafa predomin’ in intervalul noiembrie-februarie si sunt foarte rare in lunile de var’, afecténd intre 1/6 si 1/4 din timpul unui an, Teritorial, ceata este mai frecvent in aria culoarelor de vale (zona montana) si in ccle cu caracter depresionar (zona de podis), acoperite uncori de suprafefe intinse cu soluri umede sau cu unititi acvatice mai mult sau mai putin intinse. Desi este previzibila, ceata creea7i mari dificultiti navigatiei aeriene in zona de operare a Aeroportlui ,,Stefan cel Mare” Suceava, transpoturilor rutiere - prin cresterea numérului de accidente gi implicit a numarului de victime. in anumite situatii se pot produce adevarate catastrofe. Ceata este mai fiecventi noaptea si dimineata, toamna si iarna,ie Zonele de producere a cetii urmarese de obicei vaile cursurilor de api” Dolhasca, Bogdihesti, Lisaura, Salcea, Slobozia, Zvoristea, Gura Soleii, Siret, Ridauti, Gura Humorului, Cosna, Berchigesti Chiciura se manifesta mai ales in regiunile montane inalte, dar si in anumite locatii din podis, mai ales in cadral suprafetelor pomicole. Fenomenul poate produce avarii la magistralele de transport energie clectrica datorita ingreundrii acestora. Zone unde se produce frecvent chiciura: Gulea - Poienari - Dolhestii Mici, Dothasca - Siligtea Nou - Budeni, Dolhestii Mari - Comi, Preutesti, Arghira, Husi, Vadu Moldovei, Cémérzani, Dumbravita, Spitiresti, Leucugeni, Fantana Mare, Bogdinesti, Buda, Slitioara, Paiseni, Sasca Mare, Valea Moldovei, Mironu, Mandstioara, Vulturesti, Plivilari, Meresti, Moara, Ipotesti, Varfu Dealului, Gura Humorului, Paltinoasa, Costina, Mihoveni, Poieni Solca, Fetesti, Sélageni, Dirminesti, Gura Soleii, Solca, Srbduti, BalcSuti, Galinesti, Horodnic, Voitinel, Marginea, Milisauti, Sucevita, Brodina, Izvoarele Sucevei, Valea Putnei, Satu Mare, Brosteni, Panaci, Iacobeni., Poleiul este specific agezirilor umane intens circulate, drumurilor europene (ex. E85 Siret - Suceava, Falticeni-Dréguseni etc), drumurilor nationale (ex. DN 17 Suceava - Vatra Domei, DN 17B Suceava - Borca, DN 17 Siret - Rdaufi - Vatra Moldovitei - Pojorata) etc. Poleiul afecteaz in special transporturile rutiere si prin cablu, pomicultura, viticultura etc. in judet fenomenul se produce, de obicei, in areale Dolhasca, Fanténa Mare, Ragca, Gura Humorului, Higesti, Suceava, Granicesti, Radduti, Campulung Moldovenese, Crucea, Satu Mare, Brosteni, Vatra Domei, Pojordita Jn sezonul rece al anului, precipitatiile care se inregistreazi in judet sunt predominant sub forma de ninsoare. Stratul de z8padi cumuleaza, in medie, intre 150 si 200 mm, fiind mai gros in arealele inalte din Podigul Sucevei si in cele montane (depresiuni, culm). Viscolul este caracteristic icmnii, dar el poate s& apari si in anotimpurile de tranzitie, spre sfargitul toamnei sau la inceputul primaverii, Viscotul se manifesté fntre lunile noiembrie $i martie, si mai rar in octombrie sau aprilie, iar zonele cele mai afectate sunt cele extracarpatice la care se adauga varfurile gi pasurile montane (Mestecinig, Tihuta, Prislop, Ciumarna etc.). Viteza mare a vantului determin’ spulberarea zipezii, dezvelirea culturilor, ruperea crengilor, reducerea vizibilitatii, blocarea cailor de transport rutiere si CF si cresterea numdrulvi de accidente, Riscul se amplific’ prin faptul cX ambulanfele, autospecialele pompierilor si alte mijloace de interventie nu pot patrunde in zonele inzipezite. in anumite situatii viscolele pot produce victime prin instalarea hipotermici. Topirca rapida a stratului de zSpada depus de viscol poate conduce la inundatii grave. Arii afectate in mod frecvent de viscole: Falticen - Spitresti - Fanténa Mare, Comu Luncii - Sasca Mici - Dumbrava, Paltinoasa - Capu CAmpului - Berchisesti, Iligesti - Bragca - Stroiesti, Suceava - Moara - Liteni, Fanténele - Cotu Dobei - Slobozia, Dumbraveni - Salageni — Siminicea, Suceava - Scheia - Mihoveni , Soca - Poieni Solca, Gura Solcii - Iacobesti , Siret - Nrgostina, Galnesti — Voitinel, Vicovu de Sus - Vicovu de Jos - Putna — Straja. (pag.38) I11.1.2 Studiile gi cercetarile roménesti din ultimele decenii si experienta acumulati in domeniul meteorologiei gi hidrologiei ne conduc la concluzia ci viiturile cu un caracter mai general se produc de reguld in conditiile unei circulatii retrograde a maselor de aer care se incarci cu umiditate deasupra Marii Negre. Contextul sinoptic general al viiturilor din anii 2005, 2006, 2008 si 2010 este aproape identic. In primul rand masele de aer dinspre vest si sud-vest, mai umede, produc precipitatii in partea de vest a Roménici si pe versantul transilvan al Carpatilor Orientali, care reprezinté 0 veritabil& barieri hidroclimatica. fn al doilea rand masele de aer care traverseazi Cémpia Romani (culoarul dintre Carpafii Meridionali si Balcani) ajung in Dobrogea siricite de umezeali, Deasupra Marii Negre masele de aer se reincarci puternic cu umezeala si evolueazi ciclonic (in sensul invers acelor de ceasomic) citre est. Faptul ci in Cémpia Rus& presiunea atmosferici este de regul mai ridicat’, masele de aer umede se abat spre nord-est, apoi spre nord gi spre nord-vest. in deplasarea lor spre nord-vest gi vest masele de aer umede escaladeazi forme de relief din ce in ce mai inalte (Podigul Volano-Podolic, Podigul Moldovei, Subcarpatii Moldovei si Carpafii Orientali) si odati cu aceasti crestere bruscd gi importantd a altitudinii se produc precipitatii bogate. Dup& amplitudinea evolutiei ciclonului catre nord-vest si vest se identifica trei situatii: arcuire larga (1969, 2006, 2008), care afecteazi jumitatea de nord a ,,Spatiului hidrografic Siret”, arcuire stransd (2005), care afecteaz& jumatatea de sud a spatiului hidrografic si arcuire generalizatd (1991, 2010), cu influenti pe toat rama de est a Carpatilor Orientali=| Intensitatea si amploarea precipitatiilor este diferitd (cele care se produc ca urmare a evolafiei fronturilor atmosferice afecteazi suprafete intinse, in timp ce cumulizirile genereaza viituri locale). Pentru judetul Suceava cele mai reprezentative exemple din ultimele sase decenii sunt viiturile din anii 1969, 1970, 1991, 2006, 2008 si 2010. b) Caracteristici geomorfologice. Albiile minore si majore ale cursurilor de api din judet prezinti diferente semnificative intre ele privind pantele, morfometria de amanunt, gradul de sinuozitate sau de despletire, rugozitatile ete. Caracteristicile geomorfologice ale vaii rdului Siret, pe sectorul judefului Suceava sunt esentiale in analiza hazardelor hidrologice. Albia minora prezint& despletiri de tip piemontan pani in aval de oragul Siret, apoi treceri cétre sectoare unitare sinuoase $i meandrate, Albia major prezinti latimi care cresc din amonte spre aval: 1-3 km, in amonte de confluenta cu réul Suceava si 4-5 km in aval de aceasta confluentd. Pe partea sting rdul Siret este insofit de cursuri secundare, paralele (Molnita, Garla Hutanilor, Sirefel), in albia majord se disting mai multe terase de Iunca” cu altitudini relative de 0,5-1 m, 1,5-2,5 m si de 3-4 m, fiecare dintre acestea fiind inundate la debite mari cu diferite asigurari, de la 50% la 0,5%, Versan{ii vaii Siretului sunt mai domoli gi terassti pe partea stingi, mai abrupfi si uneori cuestiformi, pe partea dreapti, Specificitatea producerii marilor inundatii in cazul rdului Siret este dat de fuptul c& viiturile se formeazi in sectorul superior, amonte de granita cu Republica Ucraina (situatie similara cu viiturile de pe réul Prut). La statia hidrometrica Siret debitele marilor viituri au atins gi au depigit 1000 m’/s (1193 m’/s in 1969 si 1125 m’/s in 2010), Spre aval aportul lateral este in general nesemnificativ, lunca se Targeste mult si cuprinde numeroase albii si meandre vechi parisite, precum si unele cursuri paralele, Toate aceste elemente contribuie semnificativ la atenuarea debitelor maxime, chiar in condifiile naturale anterioare amenajérii lacurilor de acumulare Bucecea si Rogojesti. Asa se explici debitele maxime de la viitura din 1969 la statia hidrometricd Siret si in aval, la statia Hutani. Dintre toate cursurile de apa ce traverseaza judeful, cu siguranfd raul Suceava prezinti cele mai numeroase riscuri, si impreund cu afluentii si, att de pe partea stanga (pe teritoriul Republicii Ucraina) cit gi cei de pe partea dreapti constituie cel mai ,agresiv” bazin hidrografic din punct de vedere al hazardelor hidrologice. Pentru argumentarea acestei afirmafii, mentionarea principalelor particularitati ale acestui bazin hidrografic este absolut necesara, Forma general a bazinului Suceava prezint& dowd alungiri: una vest-est, de la obarsie si pan’ la rama de est a Depresiunii Rad&uti si o a doua nord vest - sud est, de la réul Sucevita spre aval, pant la confluenta cu réul Siret. Pe ambele sectoare predomini afluentii montani si piemontani de pe partea dreapt (Brodina, Putna, Horodnic, Sucevita, Solea si Solonet) cu pante mari si timpi redusi de concentrare a precipitatiilor, fapt ce determina debite foarte mari la confluenfa cu réul Suceava, Albia minora a Sucevei prezinti caracteristici diferite de la izvoare si pana la varsarea in raul Siret, corespunzatoare zonelor de relief pe care le traverseazii. in zona montana albia minora este unitar, mai mult sau mai putin sinuoas’, sculptata in roci dure, cu praguri gi repeziguri care favorizeazi dezvoltarea unor viteze mari, cu important putere de distrugere, Albia majori este slab dezvoltatd, ins acolo unde exist este inundabila. Din dreptul localititii Straja, réul Suceava patrunde in Depresiunea Radauti, iar cursul acestuia capatd caracteristici piemontane tipice: despletiri, ostroave, maluri joase, schimbéri ale cursurilor, albie majord joasi si larg. Acest sector tine pana la confluenta cu réul Sucevita. Desi pantele de scurgere sunt destul de mari (3,5-4,5 %), predomina aluvionari intense din cauza granulometriei grosiere, factor ce conduce inevitabil 1a formarea despletirilor gi la existenta malurilor joase, usor inundabile. Traseele de lunci cu altitudini relative de 0-0,5 m si de 2-3 m sunt foarte extinse si adesea inundabile, iar cele mai inalte (4-5 m si 6-7 m) se dezvolta fragmentar, pe pérfile laterale ale luncii sila contactul cu versantii. in general podurile traseelor sunt netede datoriti aluviunilor superficiale mai fine, iar pe acestea se pot observa urme ale bratelor vechi, pirisite. Terasa de 2 m domind in general cu un abrupt albiile si bratele rdului Suceava, iar fruntile teraselor de 4-5 m si 6-7 m sunt usor tesite,F pe va intre confluenta cu raul Sucevita si cea cu raul Solonet albia Sucevei “devine wnitara, Wor sinuoasd gi cu maluri mai inalte. Panta talvegului este de 2-2,5 %, iar transportul de aluviuni grosiere se atenueaza din amonte spre aval. Albia major’ este larg (1,0-1,5 km) si terasat®, dar aici predomind terasele inalte de 4-5m si de 6-8 m. Terasele joase de 0-1,5 m si de 2-3 m au o extindere mai mic& si constituie albia major inundabila, Pe suprafata luncii sunt unele sectoare de albie vechi, parasite, Scctorul din aval de confluenta cu ru! Solonet (sectorul inferior) capt aspectul unui ses bine dezvoltat, prezentind o albie minor& unitari, dar puternic meandrat’, cu maluri inalte (4-5 m), alterndnd cu altele mai joase (2-3 m), cu numeroase albii si meandre vechi parasite, aflate in diferite stadii de stingere, Marile viituri inunda albia majora (terasele de 0-1,5 m si de 2-3 m) si uncori pirtile cele mai joase ale terasei de 4-5 m. Gradul mare de meandrare gi pantele mici (0,5-1,5 %) nu favorizeazi dezvoltarea unor viteze mari de tranzit ale viiturilor, fapt ce determina cresteri de niveluri suplimentare. Activitatea erozionala este deosebit de intensi, cu precidere asupra malurilor inalte, concave. Pe sectoarele convexe se produc sedimentiri ale aluviunilor mai fine (pietrisuri, prundiguri, nisipuri), care se constituie in resurse balastiere importante, Si afluenfii importanfi ai Succvei (Pozen, Sucevita, Solea, Solonet), pe scctoarele lor piemontane, prezinta albii majore si lunci bine dezvoltate. Ali afluenti care curg in totalitate (Brodina) sau aproape pe toati lungimea lor (Putna) in zona montani nu au lunci eu Litime mare, desi pe respectivele cursuri de api se produc inundatii frecvente. Raul Sucevita prezinté caracteristici piemontane tipice, cu despletiri ale albiei minore, cu numeroase ostroave, suprainal{ari ale albiei si inundatii pe suprafefe intinse, cu deosebire in aval de confluenta cu piraul Bercheza. Aici pot fi identificate in principal doud trepte de terasi: 0 treapté de 0- 2 m, freovent inundabili (a ostroavelor) si o treapti de 3-4 m (de luncd inalti), inundabila in p&rtile sale mai joase numai in cazul viiturilor exceptionale. Albiile minore ale réurilor Solca si Solonet sunt mai bine conturate in relief, au malurile mai inalte (2-3 m) si rareori prezinta despletiri. Pe aceste cursuri inundatiile se produe mai ales in albiile majore $i pe terasele joase de lunci, La viiturile foarte mari sunt inundate gi terasele mijlocii de luncé, asa cum s-a intdmplat in anul 2006 pe réurile Solonet si Solca (cu afluentii sai), precum si in anii 2008 si 2010 pe réul Solonet. Degi pe afluentii Sucevei pantele sunt mai mari, fapt ce ar impune cresteri ale vitezelor gi implicit niveluri mai reduse, evolutia ostroavelor gi a albiilor despletite creeazé blocaje, cu cresteri mari ale cotelor de inundati. fn cazul tuturor raurilor din zona un rol negativ in asigurarea unui transport normal al undelor de viiturd prin albii il constituie podurile si subtraversirile subdimensionate si colmatate. Efectele inundatiilor din 2002, 2006, 2008 si 2010) de pe réurile Clit si Saca din bazinul hidrografic Solea sunt relevante in acest sens, Albiile majore ale §omuzurilor (Somuzul Mare si Somuzul Mic) sunt relativ netede fiind alcituite din aluviuni fine, Terasele de lunci sunt putin dezvoltate, Albiile minore prezint maluri relativ inalte (2-3 m) si cursuri sinuoase. Trebuie precizat faptul ci ccle doud rauri sunt amenajate piscicol, indeosebi in jumitatea superioara a bazinelor hidrografice, influenfind astfel regimul scurgerii. {in cazul réului Moldova, inundatiile se produc atit in albia minor gi major a acestuia cat gi in albiile cursurilor de api ale afluentilor principali si secundari. Albia réului este in general unitara pe sectorul montan (pang la Gura Humorului), cu trasee mai mult sau mai putin sinuoase (meandrate), cu maluri destul de inalte (2-4m), cu unele praguri gi repezisuri si cu aluviuni grosiere (bolovanisuri gi pietriguri). In aval de confluenta cu raul Sadova, in depresiunile Campulung, Vama, Molid, Frasin gi Gura Humorului, albia major’ este mai largi si are 2 sau 3 trepte de terasi (1-2 m, 3-4 m, si 5-7 m). De regula se inunda terasa de 1-2 m, dar sunt freevente i cazurile cand apele mari invadeaza gi partile mai Jjoase ale terasei de 3-4m, in aval de Gura Humorului cursul rdului Moldova patrunde in zona de podis. ‘Albia majora se lirgeste mult si partea ei median devine un pat de despletire ou latimi de péna la 1 km, Exist mai multe brate despletite si ostroave aflate intr-o evolutie continua, cu schimburi alewe teraselor in plan sau ale formei si dimensiunilor ostroavelor, la care exploatarea intensiva a balastiere contribuie din plin, Extinderea mare a luncii joase cu albii despletite si ostroave permite imundarea, in timpul viiturilor a unor suprafefe intinse, dar cresterile de niveluri nu sunt prea mari. fn general ageziirile sunt situate pe terasele mai inalte ale luncii gi nu sunt afectate de inundatii decat in cazuri exceptionale, Situafii grave din punct de vedere al inundatiilor s-au produs indeosebi pe afluentii principali ai Moldovei (Moldovita, Suha Bucovineané, Suha Mare, Suha Mic’, Rasea) si pe unele cursuri de apa mai mici (Valea Seacd, Sandru, Voronet, Bogata etc). Pe réurile Suha Bucovineand, Suha Mare si Suha Mic’ - pe sectoarele lor inferioare, luncile sunt de asemenea largi si cu brafe despletite deoarece exist un aport important de aluviuni grosiere, Malurile sunt joase, cu o mare variabilitate altitudinala si pozitionala deoarece aluviul luncii este format numai din pietrisuri si bolovaniguri Gradul mare de impadurire al bazinului hidrografic Bistrita influenteazi mérimea viiturilor, inundatiile provocdnd in general pagube mai putin importante, Exceptic fac situatiile cand acestea sunt provocate de alimentarea viiturilor din ploi, la care se adaugi, in mod nefericit, apele provenite din topirea brusca a rezervelor de zpada, aga cum s-a intdmplat in luna mai 1970. Din punet de vedere al risourilor si hazardelor hidrologice, definitorii pentru acest bazin hidrografic sunt inundatiile din perioada de iam (decembrie-martie) generate de formarea zapoarelor si podurilor de gheat’, Pentru exemplificarea celor menfionate anterior este suficient analiza inundafiilor din 2008 si 2010. Ca areal de manifestare, elementul comun al viitutilor din 2008 si 2010 consti in evolutia lor transfrontalierd, in anul 2008 fenomenul a cuprins $i Republica Ucraina (bazinele superioare si mijlocii ale rdurilor Suceava, Siret si Prut), iar in anul 2010 inundafiile au afectat si Republica Moldova (bazinul mijlociu si inferior al Prutului). Pentru a explica conditiile meteorologice care au determinat cantitijile mari de precipitatii, formarea viiturilor si producerea inundatiilor este necesar& abordarea cronologica a evolutici situatiei sinoptice din acea perioada, fn zilele de 20-22 iulie 2008, o ramuri a frontului atmosferic deosebit de umed care a afectat Transilvania, Crisana $i Maramuresul a traversat spatiul dintre Carpafi si Balcani, a ajuns deasupra Marii Negre si s-a reincrcat cu umiditate, Deplasarea frontului a devenit astfel retrograda, cu trecere de la direcfia V-E citre SV-NB, S-N, SE-NV, cu afectarea partii nordice a Carpafilor Orientali. in Nordul Moldovei si in Bucovina s-a realizat un centru de presiune minimé, in troposfera mijlocie, chiar deasupra vestului Ucrainei, cu o durati Iunga de stationare, de circa 48 de ore. fin perioada 22-31.07.2008, in bazinul hidrografic Siret, in special in subbazinele Siretul superior, Suceava, Moldova si Bistrifa au cizut cantitati insemnate de precipitatii. Volumele de apa insumate in intervalul 22-27 iulie 2008 au depasit mediile lunare (in 4 zile a plouat cu mult mai mult decat intr-o lund iulie normal) si sunt acclea ce au declangat in fapt inundatiile din regiunile nordice ale tarii, cu deosebire viiturile de pe Siret - curs superior si mijlociu si de pe afluentii sii de dreapta (intre care cea mai importanti a fost viitura de pe raul Suceava). {in acest areal cantitifile de apa de peste 150 Im? au cuprins si municipiul Suceava, iar in nordul Carpatilor Oricntali cantititile de api au depisit sistematic 100 Im? in pericada 22.06- 27.06.2010. Precipitajiile bogate cizute in aceeasi perioada in Bucovina de Nord (Ucraina), au fost estimate in jurul a 150-200 Vm’, punctiform chiar mai mult, incat putem afirma cA peste viitura generat 1a izvoarele Siretului s-au suprapus undele de pe afluenti, conducind la debite istorice pe sectorul romanesc al Siretului, in amonte de confluenta cu réu! Trotus. Evolutia hidrologica din aceste zone s-a caracterizat prin producerea, in numai 2-3 zile, a doud viituri succesive extrem de violente in bazinul hidrografic Suceava. Aceste viituri s-au propagat pe raul Siret consemnéndu-se, pe sectorul dintre confluenele cu raurile Suceava $i Bistrita debite istorice (cele mai mari cunoscute). {ntr-o prima etapa au clizut precipitatii bogate in bazinul superior al raului Moldova, cu inundatii in zona Pojoréta - Campulung Moldovenese - Stulpicani, iar dupa 24 de ore un alt val de precipitatii a afectat bazinele Succava, Siret si Prutul superior. Precipitatiile semnificative cdzute in bazinul Moldovei in perioada 23-24.07.2008 au totalizat 74,1 V/m? la Fundul Moldovei, 62,8 Vm? la Prisaca Domei, 69,3 I/m* la Gura Humorului si 87,8 1/m? la Pojorata - pe raul Moldova, 66,8 I/m? la {PONSUG oeTErerceny i| oye(cons mr ve | Lungulet si 83,2 I/m? la Dragoga - pe raul Moldovita si 85,8 I/m” la Stulpicani= pe SU “Cele mai mari cantitifi de ploaie au céizut in zona Pojorata - Campulung Moldovenesc - Stulpicani unde au produs gi inundatii cu pagube materiale importante, De asemenca, in bazinul hidrografic Moldova au cazut precipitafii bogate si in zilele de 26 -27 iulie 2008, insé fira influenfe majore. Alte cicluri de precipitatii bogate s-au manifestat cu deosebire in bazinele hidrografice Suceava si Siretul superior. Cantitaile totale de precipitafi care au produs viiturile - considerate pentru intreaga perioada, respectiv 22-27 iulie 2008 au avut valori de 262 /m? la Brodina - pe riul Succava, 192 Vim* la Horodnic - pe raul Pozen, 183 Vin? ta Sucevifa ~ pe raul Sucevita, 17,4 Vim’ la Parhauti - pe raul Solonef, 176 W/m? la Siret - pe raul Siret, 173,4 l/m? la Tibeni - pe raul Suceava gi in aval, 130,3 lim? la Lespezi - pe raul Siret, in judetul Iasi. La majoritatea stafiilor hidrometrice din zona afectatd s-au determinat de fapt dowd viituri in timp relativ scurt (24-36 ore). Ca urmare este greu de cuantificat cantititile de precipitatii care au produs fiecare viiturd in parte. Se apreciazi cd prima viiturd s-a produs ca urmare a precipitatiilor c&zute in intervalul 23.07 - 24,07, pan’ al orele 19.00, iar cea de a doua viiturd a fost efectul precipitatiilor cXzute ulterior. Este evident faptul c& pe sectorul inferior al riului Suceava si pe cel mijlociu al réului Siret viiturile s-au produs datoriti precipitatiilor si a propagirii din amonte. Ploile cizute dupi data de 27.07.2008 nu au mai fost semnificative pentru viiturd. Si tn bazinul superior al rdului Bistrifa s-au produs precipitatii locale semnificative cu depisirea cotelor de atentic, ins fard efecte hidrologice deosebite Succesiunea precipitatiilor abundente c&zute cu intensitate mare si la intervale relativ scurte a determinat producerea unor viituri de exceptie, cu caracter istoric, asa cum am mentionat anterior. Pe rdul Siret, pentru diminuarea debitelor din aval au fost necesare pregoliri 1a acumularea Rogojesti (pind la cota 297,8) si la acumularea Bucecea (pana la cota 270.45), atenudndu-se pe parcursul viiturii un volum de 10,9 mil. m?. S-a executat de asemenea pregolirea de siguranti a Acumulérii Somuz. II Moara atenuaindu-se pe rul Somuzul Mare un volum de aproximativ 4 mil. m’, Pregoliri s-au efectuat si fn aval, la acumolirile Hidroclectrica - Baciu Il, Raciciuni, Beresti, Calimanesti si Movileni. La inceperea viiturii lacul Galbeni era deja golit din cauza infiltratiilor prin dig (mal drept). Imundatiile catastrofale din perioada 24.07- 27.07.2008 au provocat - direct sau indirect - distrugeri importante, atat in domeniile socio-economice c4t si la nivelul populatiei si mediului. Au fost afectate toate cele 114 unititi-administrativ teritoriale. Din nefericire, in timpul viiturilor trei persoane gi-au pierdut viata prin inec, iar altele au fost ranite. Bilanqul pagubelor s-a materializat prin distrugerea totali a 203 de case si afectarea, intr-o mésuri mai mic sau mai mare a alto 2206. Au fost distruse sau avariate 220 poduri, 723 de podete si 1218 km de drumuri nationale, judefene, comunale gi forestiere. S-au produs avarii la unele Iucrdri hidrotehnice, la elemente de infrastructura rutiera si de cale ferata. in unele localitati au fost distruse refelele electrice (234 km) si echipamente de alimentare cu energie electrica (85 posturi TRAFO). S-au semnalat pagube la refelele de telecomunicafii, indeosebi la cablurile ingropate, la jonctiuni si subtraversiri de drumuri si poduri. Nu au beneficiat temporar de servicii telefonice aproximativ 3500 de abonati. ‘S-au produs avarii la refelele de utilititi comunale (uzina de ap’ a municipiului Radauti nu a functionat timp de dow’ siptimani fiind colmatata). De asemenea, s-au inregistrat pagube importante in agriculturd (18867 ha cu diferite culturi) gi {n silvicultura (84,17 ha plantatii si pepiniere, 451 km de drumuri forestiere, 643 de poduri si podete, 9 de baraje de colectare torenti etc.). Efectele indirecte sunt elocvente: au fost evacuate initial 4943 persoane gi 561au fost salvate de la inec, Localit&ti precum Ulma, Brodina si Vicov au fost izolate total sau partial pentru céteva zile din cauza distrugerilor, pe anumite sectiuni a c&ilor de comunicatie rutiera si CF. La acestea s-a adaugat si {ntreruperea legaturilor telefonice fn refelele fixe gi mobile. Pentru judetul Suceava precipitatiile cizute fn intervalul 18-29 iunie 2010 depigese senmificativ cantititile medii lunare multianuale, fiind comparabile cu cele misurate in intervalul cu ploi abundente din julie 2008. De data aceasta intensitatea ploilor a fost mai mare in intervalele 21-24ee al 31 26-29 iunie 2010, ceea ce a determinat pe raul Siret si pe afluentii sti de dreapt ‘erit de viithri In aceasti zona s-au consemnat, datoriti scurgerilor torentiale pe versanti, viituri rapide in bazinele mici. Harta sinoptici din perioada 18.06-27.06,2010 arata un areal extins de precipitafii cu peste 100 Vm? in tot judetul si areale ceva mai reduse de 150-200 /m? in zona Carpatilor Orientali, dar cu un impact maxim asupra formirii scurgerii. Cantititi insemnate de ap, comparabile cu cele mentionate anterior, au czut in accleasi zile gi in Bucovina de nord (Ucraina), acolo unde este bazinul superior al Siretului conducand la debite ridicate ale acestui réu la intrarea in judeful Suceava, peste care s-au suprepus viiturile formate pe afluentii din nordul Roméniei Din punct de vedere meteorologic, ploile abundente s-au datorat combinarii a doi factori sinoptici: pe de o parte mentinerea dorsalei Anticiclonului Azoric deasupra Europei Centrale (ceea ce a asigurat aportul deasupra Romdniei a aerului rece polar pe o circulatie predominant nordicd) i pe de alti parte advectia aerului tropical pe deasupra Peninsulei Balcanice c&tre regiunile situate la est de Muntii Carpati, inclusiv in acea aflata in vestul Ucrainei. in zilele in care fronturile atmosferice astfel formate au fost alimentate suplimentar cu ‘umezeala preluati de deasupra bazinului Marii Negre, ploile cizute in zona de interes au fost cele mai mari. La scara sinoptich s-a putut observa transformarea ciclonilor cu evolutie direct (c inifial urmau o traiectorie sud-vest cétre nord-est) in cicloni retrograzi, inaintand dinspre vestul Marii Negre citre nordul Moldovei si Bucovinei de Nord. Situatia agravanti din punct de vedere pluviometric pentru judetul Suceava a fost determinat’ de blocajul sistemelor noroase, datorate prezentei unei dorsale anticiclonice foarte putin mobile in troposfera mijlocie i care se prezenta foarte ine dezyoltata deasupra vestului Cémpiei Ruse. {in intervalul 27.06-28.06.2010 masele de aer incarcate cu umezealai au patruns prin nord-estul extrem al {&rii (judeful Botosani) generind precipitatii importante (163 Vm‘/24 h) in bazinele hidrografice Prut, Siret, Succava si Jijia. Cantitatile mari de api cizute intr-un interval scurt de timp au produs imediat viituri pe afluenii acestora, viituri formate initial din scurgerile pe versanfi. Instabilitatea s-a manifestat in cea mai mare parte a Moldovei, ins cea mai afectat’ zon fost nordul extrem al rogiunii, respectiv judefele Botosani si Suceava. Precipitatiile bogate din prima parte a zilei de 28.06.2010 au provocat inundatii in sud-estul judefului, in localitafile Dothasca, Liteni si Udesti. fn unitafile administrativ teritoriale amintite ‘Somuzurile si afluenfii acestora au inundat peste 100 de gospodarii, sectoare importante de drumuri judetene si comunale $i sectiuni de cale feratd. fn a doua parte a zilei, catre sear, formatiunile noroase (4 nuclele) care afectasera cu cAteva minute mai devreme municipiul Dorohoi au desc&rcat, odat% cu deplasarea lor c&tre sud-vest, cantitati deosebite de precipitatii (ruperi de nori) in localititi din nord-estul judetului (Zamostea, Zvoristea, Grimesti, Darminesti, Domesti, Patrauti, Serbauti g.a). S-au produs aproape instantaneu adevarate ruperi de nori, cantitatea de precipitatii masuraté la unele posturile pluviometrice indicénd valori de 150-200 V/m? in numai 2 ore. De exemplu, in urma misuritorilor pentru reconstituirea debitelor maxime pe paraul Ruda din localitatea Dornesti a rezultat cA viitura produsi fn 28.06.2010 a avut un debit de 290m'/s, depdgind asigurarea normali de 1% care era de 175 m’/s. De asemenea s-au efectuat misuritori la secfiunea podului pe acelasi pardu si a rezultat cA acesta putea asigura scurgerea unui debit de circa 60-70 m*/s, fapt ce a dus la inundarea gospodatiilor din Dornesti. Podul in aceasta situatie s-a comportat ca un bara. In jurul orelor 19.00, in estul judefului erau inundate peste 20 de localitati iar viiturile se propagau rapid in aval cu debite cumuiate. Statistica ultimilor 20 de ani releva faptul cA practic fiecare localitate din judet a fost afectati, uncori in mod repetat, de inundatii. Aceasti situatie este favorizati de structura, densitatea gi dispunerea refelei hidrografice cat si de cauze si determiniri antropice: deftisari si despaduriri masive, neintrefinerea albiilor, a lucririlor de aparari de maluri si a digurilor de protectie, eroziuni de maturi, existenta construcfilor neautorizate in albia major, nefinalizarea unor investti, etc. in bazinele superioare ale principalelor réuri, aferente scctorului muntos, se produc inundatii cauzate de masive scurgeri de pe versanti si a capacititii reduse de colectare a afluentilor. Aceste fenomene generaz pagube importante atit cetafenilor cat si operatorilor economici din sectorul{CONSIGUL JTDETEAN Su< EAVA| f i Sore forestier si de prelucrare primaré a materialului lemnos. Domeniul silvic"é&ste-pu lafectat de furtunile si scurgerile de pe versanti care genereazi un volumului mare de doboraturi si distrugerea drumurilor forestiere. Se produc de asemenea blocaje in zona podutilor si podetelor, colmatiti gi devieri de albii si distrugeri de aparari de maluri. (pag.47) 11.1.3 in anotimpul rece 2009 - 2010 primele formatiuni de gheaf& pe raul Bistrita (sectorul superior aparfindnd judetului Suceava) au aparut toarmna térziu (ace de gheat’, gheata de fund sau gheafa la mal). Urménd succesiunea natural’ de fenomenelor de inghet, in prima decadi a luni decembrie, pe raul Bistrita s-a format pod de gheat’, o formatiune foarte stabild i de duratZ. La acea dati se formase deja o aglomerare de gheati cu o lungime de 1,5 km in amonte de municipiul Vatra Dornei. Formatiunea a blocat albia réului, iar cursul deviat al apei ameninta mai multe gospoditii. Ca urmare a cresterii valorii temperaturii exterioare si a precipitatiilor mixte stabilitatea podului de gheata a fost intrerupti in data de 24.12.2009. S-au produs dislocari ale formatiunilor de gheati care, antrenate spre aval odati cu scurgerea apei, au blocat albia in porfiunile mai inguste provocdnd 2ipoare (baraje, ingraimadiri de ghoturi). Aglomeritile de gheafi au generat oresterea nivelului apei in amonte, depisind local cota de atentie cu 32 em (CA = 200 cm). in general efectele ale inundatiilor se materializate in: pagube importante provocate cetitenilor a gospodatri, anexe, imprejmuiri si colmatarea fintinilor, modificati ale albiilor cursurilor de apa si distrugeri de aparéci de maluri, alunecari si pribusiri de teren, distrugeri la infrastructura rutierd si CF, avarii la conducte magistrale si locale destinate transportului gazelor naturale, avarii si distrugeri la tefelele de gospodarie comunali (api, canal, termoficare), avarii la refelele magistrale gi locale de transport si distributie a energiei clectrice, avarii la sistemele de telefonie fixi si GSM., pagube in agriculturd si la fondul forestier si int-un anumit nivel al dezorganizarii economice si sociale. (pag. 48) IIL1.4 Analiza riscului la incendii de pidure PAdurile ocup’ aproximativ 51% din suprafata judetului constituindu-se in cel mai intins si bogat fond forestier al farii si reprezinti o pondere de peste 7% din intreg potentialul silvic al Roménici. Repartitia procentuali a speciilor de arboret care alcdtuiesc pidurile judefului: rasinoase - 76 % (molid 64%, respectiv 84 % din total riginoase gi brad (12%), foioase 24 %,, din care: fag (17%), respectiv 70 % din total foioase, stejar (1%), alte specii (6%). Padurile din judetul Suceava, datoriti mai multor parametri conjuncturali defavorizanti, sunt expuse factorilor de rise declangatori ai incendiilor, cu evolutie ascendenti in timp. Astfel, situatia din ultimii ani arati o crestere a numirului de incendii in zona forestierd, o extindere in teritoriul judetului a locafiilor afectate, precum si a diversificarii cauzelor de incendiu si a factorilor conjuncturali favorizanti care concuri la initierea, intretinerea si dezvoltarea acestora in timp si spafiu. Factorii naturali de rise la incendii de padure, predominanti in judet sunt: arboretul, clima, presiunea atmosfericé si curentii de aer, relieful, refeaua hidrografich Arboretul este principalul material combustibil din pidure. fn cazul p&durilor din judetul Suceava acesta este bogat si divers ca specii, predominand in mod covarsitor raginoasele - 76%, dintre care molidul cu 64% la total compozitie fond forestier, respectiv 84 % din total riginoase. Ca si mod de comportare la incendiu, molidul intruneste toate conditiile pentru a fi apreciat ca fiind arborele cu cele mai multe calitifi care favorizeaza initierea si dezvoltarea incendiului. Astfel, datorité compozifiei chimice 2 materialului lemnos (celuloz4, ragini, uleiuri eterice, gume) sia frunzelor, cu un raport favorabil intre suprafafi si volum datoriti dispunerii frunzelor, molidul are cea mai mare vitezi de ardere - 80,1 g/min; a doua putere caloric& dup& pin - 15,596 Mj/kg; cu indicele de combustibilitate 6, este al doilea dupa pin. ‘Analizénd numérul anual de incendii, reiese faptul cd factorul climatic (temperaturi ridicate si seceti) a influenfat semnificativ numirul de incendii, acesta find mai ridicat in anii secetosi si cu temperaturi mai mari decét normalul termic pentru acea perioad’. Umiditatea excesiva reduce viteza de ardere, in schimb usc&ciunea ridicata o ridicd substantial. Curengii de aer - vantul - exercit’ o mare influen{S asupra vitezei de ardere a materialelor combustibile. La munte, locul predominant al pidurilor din judetul Suceava, curentii de aer sunt prezenti cu caracter de permanentf, iar pe vant puternic arderea este alimentatd intens cu oxigen, deci gi viteza de ardere este avceleratd,a Relieful influenteaza riscul de incendiu, in sensul cresterii acestuia, prin implicatiile pe care le are asupra curentilor de aer, iar prin pozitionarea arboretului in pant conduce la o propagare rapida a incendiului pe inaltime. Pantele abrupte determin 0 accesibilitate redusi pentru oameni si tehnica de interventie la incendii, ceea ce conduce la o ingreunare a operatiunilor de interventie cu consecinte asupra maririi duratei acestora, cu prelungire in pierderi. Initierea unui incendiu pe un versat poate conduce foarte ‘usor la propagarea acestuia pe alt versat, nu prin contact direct, ci datorita curentilor de aer si pozitionarii relicfului, cate favorizeaza transportul scénteilor de material combustibil la distante destul de mari, Acest fapt trebuie tratat cu maxima atentie de cdtre fortele de interventie, atét pentru a controla propagarea incendiului, cét mai ales pentru a preveni surprinderea. De asemenea, la munte solul este afénat, fiind format din straturi succesive de litier’, ceea ce permite si favorizeaza acumularea de oxigen, cu consecinfe directe asupra dezvoltirii incendiilor forestiere prin subteran. in cazul reliefului muntos, trebuie tratat in mod separat riscul de incendiu pentru fondul forestier determinat de descarcdrile electrice din atmosferé. Se cunoaste c& zona de munte are predispozitie citre acest fenomen, Ca factor de risc natural, dar care isi pune amprenta in mod indirect asupra initierii si dezvoltirii incendiilor, refeaua hidrograficd contribuie mai mult la influentarea timpului de ducere a operatiunilor de interventie, deci poate hotira prin prezenti si volum amploarea dezvoltacii incendiului forestier. fn cazul padurilor din judeful Suceava, cu o retea hidrografica de 1370 Km, din care 395 km de rauri, 975 km de pAraie si 0,31 kmp lacuri si iazuri raportat lao suprafati de 439.862ha, rezult 0 densitate a cursurilor de api de 0,003 kin/ha de fond forestier. Aceasta densitate scdzuta a cursurilor de ap’ coroboraté cu lipsa amenajirilor si acumullrilor hidrotehnice, care si asigure o rezerva de api sigurd gi stabila, cu o accesibilitatea redusa a mijloacelor de interventie — un numér total de 48 rampe de alimentare a autospecialelot, precum si cu o repartifia neuniforma a acestora in teritoriu, conduce la © influent negativa, in sensul cresterii, a riscului de incendiu in pidurile sucevene. Factorii antropici de risc la incendii de pédure, predominanti in judetul Suceava sunt: forma gi tipul de proprictate / administrare / exploatare a padurii, activitatea umana in zona fondului silvic, (refeaua de drumuri, rofeaua de cai ferate, liniile clectrice de medie si inalté tensiune, activitatea de exploatare a fondului forestier, activitatea turistica, existenta sondelor de foraj si exploatare ziciminte de gaze naturale, amenajiile hidrotehnice, constructiile de cult, profilul psiho-social al populatiei si starea economic’ a acesteia Forma si tipul de proprietate / administrare / exploatare a pddurti constituie un factor fundamental in determinarea riscurilor antropice. Astfel, la aceasti dati, in cadrul Directici Silvice Suceava, care administreazi direct sau cu contract de prestari-servicii intregul fond forestier al judetului, sunt organizate 4 puncte intirite de interventie la incendii (Ia ocoalele silvice Falticeni, Marginea, Crucea, Pojorita), sunt dotate 565 pichete de incendiu, iar personalul ce incadreaz echipele de interventie la incendii este in numar de 646 silvicultori care deservese in acest sens 75 motopompe de stins incendii. Activitatea umané in zona fondului silvic, este prezenta sub diverse forme, precum: refeaua de drumuri (influenteazi in mod direct cit gi indirect factorii de rise la incendiu), Fondul silvic al judetului Suceava circumscrie de 56 km DN, 380 km DJ, 540 km DC si 2435 km Drumuti forestiere. Traversarea padurilor de calle de comunicafii presupune, in primul rand, asumarea acelorasi riscuri din punct de vedere al incendiilor precum existenta activitatilor economice. fn plus fat& de acestea trebuie Tuat in considerare prezenta factorului uman care exploateaza spatiul respectiv gi varietatea mijloacelor de transport in directa Jegaturi cu destinatia si caracteristicile cdilor de comunicatii. Astfel, pe langa riscul tehnologic acceptat, prin functionarea utilajelor specifice si a continutul incarcaturii din mijloacele de transport creste riscul de incendiu. Nu putine au fost cazurile in care un incendiu izbuenit Ia un autovehicul s-a propagat fard control la vecinatiti, cu posibilitatea extinderii la fondul forestier. Pe de alta parte, infrastructura insuficienta a cdilor de acces in fondul forestier face ca monitorizarea iscului de incendiu sé se faca deficitar, observarea si anuntarea incendiilor s& se faci cu intarziere, iar operatiunile de interventie s& se desffgoare anevoios, fir posibilitatea unui atac perimetral, cu accesul limitat al tehnicii de interventie pana la un anumit nivel, deci inclusiv folosirea conditionatd a apei pentru stingerea incendiilor. Acest fapt impune un timp mare pentru deplasarea pedestra a forfelor de interventie, in final cu consecinte directe asupra timpului de interventie si a marimii pagubelor. Apare,Paes mE” de asemenea, ca deficitara refeaua drumurilor forestiere de graniti, ae iat feobaiiate si an fost interventii la incendii izbucnite fie de pe teritoriul Romaniei fie de pe teritoriul Ucrainei, la care propagarea incendiului peste granité poate avea consecinte diplomatice, insi intervenfia roméneasca nu se poate face decit pedestra, cu unelte de mani, fir a putea beneficia de aportul tehnicii de interventie. Rejeaua de cdi ferate ce traverseazi fondul forestier sucevean este de120 km, Sunt atit c&i ferate clectrificate, cAt si cai ferate destinate locomotivelor diesel sau cu aburi, Riscul la incendiu in cazul chilor ferate este similar celui determinat de ciile de cominicatii rutiere, cu deosebirea c& in cazul cailor ferate apropicrea de fondul forestier se face mai mult decat in cazul drumurilor. $i in eazul de fatii riscul de incendiu este dat atdt de aspectul tchnologic al mijlocutui de transport, cat si de inciredtura diversi ce existi in vagoane si nu de putine ori de comportamentul inadecvat al cAlitorilor. Liniile electrice de medie gi inalté tensiune ce strabat fondul silvic insumeazi 7968 km, dintre care: 2640 km lini de inalté tensiune si 5328 km linii de medie tensiune. Liniile electrice de joast tensiune sunt realizate doar perimetral. Riscul de incendiu, in cazul liniilor electrice aeriene pozitionate prin fondul forestier este determinat de: descaircarile electrice ce se produ intre cabluri pe timp de vant si furtund, descarcirile electrice ce se produc intre cablurile ce se rup gi pméint, descarcitile electrice atmosferice in stlpii de medic si inalti tensiune, ruperea stilpilor datoriti alunecérilor de teren si dobordturilor din fondul forestier sau ruperea arborilor gi atingerea sau ruperea cablurilor electrice. Activitatea de exploatare a fondului forestier. Existenta activitatilor economice in pidure (exploatiri forestiere, culegere fructe de pidure) presupune actiune uman’, existenfa unor utilaje gi instalatii, folosirea focului sub diferite forme. Activitatea cconomicd in perimetrele forestiere implicd existenta construcfile civile (peste 125210) si industriale la distanfe mai mici de 200 m fata de arboret. ‘Nu este lipsit de importanfi activitatea din vecindtatea fondului forestier, mai ales activitatea agricola. A dova cauzi generatoare de incendii pentru fondul forestier din judet (34 % din totalul incendiilor) este data de incendiile provocate din exteriorul fondului silvic. Este o practic in ultimul timp ca activitatea de curatare a pajistilor si finejelor montane rimase necosite din anul precedent si se faci ,ptin foc deschis” la inceputul primaverii gi toamna tarziu, Riscul de incendiu consti fn aceea ca focul este provocat fri a se tine seama de: distanta fati de fondul forestier, directia predominant’ a vantului, numarul prea mic de persoane pentru a controla si dirija focul, lipsa mijloacetor initiale de stingere, neobtinerea aprobarilor legale de la autoritiile locale, anuntarea cu intérziere a incendiului sau chiar pArdsirea locului faptei. Judeful Suceava, prin relieful pitorese, traditii si vestigiile istorice si-a dezvoltat 0 bogati activitate turisticé, in aceast& actiune nu putea fi omis fondul forestier, deoarece padurea cu flora si fauna pe care le ate, agezat pe un relief divers si drenat de ape atrage un numir important de turist Aceasti activitate implicd un rise major de incendiu la fondul forestier. Confirmarea faptului de mai sus este dati si de existenta celor 488 de cabane gi case de vinitoare, a 192 locuri de popas, campare gi amenajate pentru fumat in fondul forestier. Sondele de foraj si exploatare a zicdmintelor de gaze naturale, Din totalul de 42 sonde existente in judet, 30 sunt amplasate in fondul forestier sau fn vecinitate. Riscul de incendiu este determinat de urmatoarele elemente: autovchiculele gi utilajele participante la activitatea de foraj si exploatare, instalafia electricd existent in incinta sonde, gazul metan ce se exploateazi Amenajtirile si constructiile hidrotehnice contribuie la majorarea riscului de incendiu. Densitatea mic a cursurilor de apa si repartitia lor neuniformé la nivelul fondului forestier si existenta unor amenajairi hidrotehnice care si asigure un volum stabil si sigur de apa ar permite organizarea si desfasurarea in mai bune condifiuni a operatiunilor de interventie 1a incendii. in acest context trebuie amintite cele 48 rampe de acces gi alimentare a autospecialelor de stins incendii, Ia cursurile de apa din interiorul fondului forestier. Obiectivele de cult au fost construite, de reguli, in zone care si permit izolarea de grijile cotidiene sau de alte tentatii. Din totalul de 558 lcase de cult din judeful Suceava, la ora actuala, aproximativ 30 % sunt amplasate in fondul sau limitrof fondului forestier. Dintre acestea, aproximativ 4 % sunt considerate constructii izolate, accesul fiind permis numai pedestru. Riscul de incendiu pentru aceste constructii nu este dat att de activitatea interna, care este de altfel utilizatoare si generatoare a surselor de foc, cat mai ales de faptul c& izolarea in care sunt construite nu permit 0asemenea, ci majoritatea schiturilor care s-a construit izolat, are ca material de constructie dominant - Jemnul - iar pe léng& constructiile proprii personalului monahal, mai sunt realizate, din acelasi material, construcfii pentru cazarea pelerinilor. Toate acestea conduc la cresterea probabilititii de propagare a unui eventual incendiu la fondul forestier, din interior, Rezuménd, risoul de incendiu la fondul forestier este cauzat de unmitorii factori: - combustibilitatea ridicata a lemnului in anumite perioade ale anului si in anumite conditi. - _activititile de intejinere i exploatare, alte lucrari mecanizate desfigurate in fondul forestier de citre personalul propriu gi de personalul muncitor al unor operatori economici . arderea resturilor vegetale, a ierbil uscate si a litierei. Sursele de aprindere sunt diverse : = desciircirile electrice - _ruperea liniilor de transport energie electric = actiune intentionati - focul deschis lisat nesupravegheat - _razele solare (autoaprindere cu cioburi de sticla prin efectul de lupa) Perioadele de producere a incendiilor sunt, in functic de frecventa statistic’, perioadele de ursciciune excesiva : in lunile martie — aprilie si septembrie - octombrie. Luand in considerare factorii si sursele potentiale de aprindere, teoretic toate suprafefele impadurite pot fi afectate de incendiu Zonele de risc 1a fondul forestier identificate de cétre Directia Silvicd Suceava sunt precizate in anexa nr.11. (pag. 52) 1111.5 Anatiza riscului de avalanse ‘Avalangele sunt procese gravitationale reprezentate de masele de zipada si gheaf§ care alunecd sau se rostogolesc la vale, marindu-si in aval volumul, greutatea gi viteza. Avind in vedere cf in judeful Suceava suprafata montani reprezinta 2/3 din teritoriu, avalansele constituie un rise posibil a se ‘declansa daca sunt cumulati urmatorii factori: factori potentiali: acumularea zipezii pe versanfi, structura stratelor de zipada gi rezistenta paturii de zaipadi = factori declansatori: factorii potentiali - cnd depigesc pragurile ce condue dezechilibrarea maselor de 2ipada, vantul, trepidatiile antropice sau cutremurele. Zonele din judet unde exist riscuri mari de producere a avalangelor sunt masivele Calimani gi Rardiu. Grosimea zipezii proaspete este factorul esential in declansarea avalangelor. Prin urmare avalangele se pot declanga oriunde in zona muntoas& inaltia judefului, atunei cand sunt indeplinite conditiile mentionate anterior. Declangarea avalangelor este influentati in mare masura de gradul de impZdurire al versantilor, Dupi grosimea zpezii sc consider c4 prezint& un anumit rise pentru: turigti 30 - 50 cm, ci de comunicatii 40-70 cm, case 70-100 cm si catastrof% peste 110 cm, Momentul deplastrii este in functie de valoarea precipitatiilor si de structura stratului de zipada. Vanturile puternice insofesc sau premerg avalangele desi nu este obligatoriu, Tipuri de avalange care se pot declansa in zona muntoasi a judetului: - avalansa de zépada prafoasd - presiunea static& exercitata de stratul de aer comprimat este mare (0,latm) , cand avalanga loveste direct 0 constructie; presiunea de oprite poate atinge valori foarte mari, de ordinul tonelor pe metru pitrat; victimele sunt proiectate de catre suflu sau sunt axfisiate de zipada pulverizata, = avalansa de zdpadd umeda ( 2ipadi grea) - se deplaseaza pe diferite culoare cu o vitezi de 30...80 knw/h; presiunea acestei avalange este foarte mare putand atinge 10...20 tm’. ~ _avalansa in placi de rostogolire - se produce la 3-4 zile de la ciderea zipezii, cdnd se formeaz& © crust superficial si o anumitd consolidare si datorita vantului; deplasarea este determinat& de straturile de pada care actioneaza ca un lubrifiant. - avalansa de primavard - se produce in zipezi mai grele si vechi, la primele temperaturi ridicate de primivara; sunt avalange mari, de adéncire, care antreneazd si o parte din materialele de pe versanfi; survin de obicei in locuri previzibile si de aceea pagubele sunt mai reduse.COREL OTERO “ye IIL.L.6 Analiza riscului fenomenelor distructive de origine geologien | ==: (pag.55)_111.1.6.1 Cutremurele. 5. Zona Cimpulung Moldovenesc - Gura Humorului Pe data de 24.06.2011, ora 13.08.40, a avut Ioc un cutremur in zona Ostra (Campulung Moldovenese ~ Gura Humorului), pe coordonatele 47.38N / 25.818, cu o magnitudine MI = 4.5, la 0 adincime de h ~ 6km. Intensitatea cutremurului in zona epicentrald a fost de I= 5 Fenomenul a fost de naturi tectonicd, specialistii geofizicieni excluzind orive cauzit antropica (pribusiri de grote, explozii in subteran etc). Cutremurul a fost precedat de 2 presocuri (13:04:56 gi 13:06:56) si urmat de alte 31 de replici. Dintre acestea doar 5 au fost inregistrate la un numér suficient de stafii care si permit o localizare gi doar 3 au avut Ml >2. Lista lor si paramettii localizarilor sunt: 24.06.2011, 13:06:37 | 2.0} 5| 47.47N | 25.87E | ROMANIA - Moldova. 24.06.2011, 13:31:29 | 2.4]5| 47.38N | 25.74E | ROMANIA - Moldova 25.06.2011, 01:43:21 | 2.4| 6] 47.36N | 25.81E | ROMANIA - Moldova b) Zone eu rise selizut 1. Zona extrema de S - SV a judetului, care cuprinde locelititile dispuse in raionul de interventic al detagamentului Vatra Dornei: Nr. | Unitatea administrativ - Localitifi Observafii crt. teritoriala apartinatoare 1 _| Vatra Domei Vatra Dornei, Argestru, Rosu, Todireni, 2 | Brostent 3 | Carlibaba Carlibaba Nout, Tedu, Sesuri Tibiu, Valea Stanei. 4_| Ciocinesti Ciocinesti, Botos. Cosna, Podu Cosnei, Romanesti, Tesna, Valea 5 | Cosna Bancului. 6 _| Cruces ‘Crucea, Chiril, Cojoci, Satu Mare. 7_| Doma Candrenilor Doma Candrenilor, Dealu Floreni, Porana Negri, Holipiets sate Doma Arini, Cozdnesti, Gheorghifeni, Ortoai, Rusoa Sunitori 9-_[Tacobeni Tacobeni, Mestecdinis ; Panaci, Catrinari, Coverca, Drigoiasa, Glodu, 10 | Panaci pees Poiana Stampei,Césoi, Domigoara, Pilugani, Préleni, Tataru, Tesna, ‘Neagra Sarului, Sara Dornei, Gura Haitii, Plaiu arului, Sérisor, Sirigoru Mare, Saru Bucovinei. 2. Zona centrala si de N-NV a judefului, care cuprinde localititile dispuse in raionul de interventic al detasamentului Cdmpulung Moldovenese si al GIS Gura Humorului: 11 | Poiana Stampei 12. | Saru Domei Nr. | Unitatea administrativ - Looalititi Observatii crt. teritoriala apartinitoare 1_[C-lung Moldovenese | C- lung Moldovenese 2 | Breaza’ Breaza, Breaza de Sus, Pariul Negrei, 3 |r Frumosu, Deia, Dragosa, Gura Dragosel, Fundu ‘ramos Frumosu. Fundu Moldovei, Botus Botugel Branistea, 4 | Fundu Moldovei Colacu, Delnita, Delut, Obcina, Pai, Smida ‘Ungurenilor. 3_| Tzvoarele Sucevel Izvoarele Sucevei, Bobeica, Brodina 6_| Moldova Sulita Moldova Sulifa, Benia, Lucina. Moldovita, Argel, Demacusa, Rasca, Puina Sicries. 7 | Moldovitacrea ECE | 8 Pojordta Pojordta, Valea Putnei, Et 9 Sadova Sadova, Holohosca. 10_| Vama Vama, Molid, Prisaca Dornei, Stramtura. 11 | Vatra Motdovitei Yatra Moldovie Ciumarna, Paltinu, Valea 12_| Gura Humorului Gura Humorului, Voronet. 13_| Berchigesti Berchisegti, Corlata. 14_| Capu Campului Capu Campului 15 | Fresin Frasin, Bucsoaia, Doroteia, Plutonia, Valea Seaci, 16 | Mandstirea Humorului | Manistirea Humorului, Plesa, Poiana Micului. 17_| Ostra Ostra, Tamicioara, Tarnita Baidiasca. 18 | Paltinoasa Paltinoasa, Capu Codrului. F ‘Stulpicani, Gemenea, Slitioara, Vadu Negrilesei, 19 | Stulpicani i stilease 20_| Valea Moldovei Valea Moldovei, Mironu. (pag. 57) 1.1.6.2 Analiza risculut la alunecdri si pribusiri de teren Cantititile mari de precipitatii cdzute in luna iunie 2010 au declangat noi alunectri gi prabusiri de teren si au reactivat altele mai vechi. Dac in 2008 erau inventariate peste 100 de aluneciti - din care circa 60 reprezentau riscuri majore directe pentru populatie -, in anul 2010 fenomenul s-a manifestat in alte 32 de perimetre. Impactul alunecdrilor de teren asupra societifii este caracterizat att prin urmitile directe, ce vyizeazi in general declangarea si evolutia acestora, cét si prin urmétile indirecte, legate de formele de relief create, forme ale c&ror utilizare in agriculturi este diminuati datoriti degradirii terenurilor, riscul manifestindu-se timp indelungat. Distrugerile directe ale alunecarilor de teren constau, in principal, in distrugerea constructiilor, avarierea si distrugerea infrastructurii rutiere si CF, colapsul retelelor de utilititi publice (api, canal, termoficare), avarii 1a refelele de telecomunicatii, de alimentare cu energie electric si a magistralelor /conductelor de transport gaze naturale, a). Riscul la aluneciri de teren pe teritoriul Municipiului Suceava. Substratul geologic pe care este amplasat municipiul Suceava si regiunile sale limitrofe apartine formatiunilor argilo-marnoase si nisipo-grezoase voliniene (sarmatian inferior). Depozitele mai recente (cuaternare) care stau pe cele marine, voliniene, sunt reprezentate prin materiale aluviale si deluvial-proluviale de varsti Riss, Wiirm si holocen, cu grosimi ce pot atinge si peste 10 metri. Coloana litologici a depozitclor voliniene, ce insumeazi o grosime de circa 500 m, este reprezentata printr-o succesiune de complexe argilo-nisipoase, in care domin’ uneori argilele, alteori nisipurile, separate de structuri calcaro-grezoase. Aceasta este demonstrat’ de forajele executate in regiunea comigei gi pe versant, prospectiuni ce au scos in evident’ urmitoarea altemant&: un complex de marne argiloase cenusii-vinefii, cu intercalatii subtiri de nisipuri, un orizont de nisipuri galbene, slab cimentate, care include gi strate subfiri gresificare (1,5-1,8 m grosime), un orizont de gresie durd, cenusie - albicioasa (1,2-1,6 m) si un complex de marne argiloase cenusii cu intercalatii de nisip fin (cu grosimi de 0,5-50 cm), pe seama ciruia au luat nastere depozitele cuatemare. Aceste depozite cuatemare sunt agezate direct peste cele voliniene. fn zona platoului suita litologici a depozitelor fncepe cu un orizont de nisipuri fine argiloase si prafuri argilo-nisipoase de culoare galben-cafenie (2,5 1m grosime). Acestea prezinti intercalatii subtiri de nisipuri cu o granulatie mai grosier§, 1a diferite niveluri, iar in partea superioari contin orizonturi cu coneretiuni calcaroase. Stratele au o inclinatic mica c&tre sud-est (pani la 2°) si suport depuneri eoliene reprezentate prin prafuri argilo - nisipoase loessoide cu grosime variabilé (18-30 m). Pe versant, deluviile, tot de varst4 cuaternard, sunt constituite litologic din luturile loessoide remaniate (in partea superioar’) si din piménturi argiloase. Morfologia actuala a Podigului Sucevei este rezultatul actiunii unui complex de factori, intr-o perioada relativ indelungata, din postsarmatian pana in prezent. in cadrul paleoevolutiei un rol esential a revenit instaldrii refelei hidrografice. Procesul a fost facilitat de alcatuirea geologica si de oscilatiile climatice din cuatemar. Raul Suceava face parte din prima generatie de vai, eu caracter conseevent,Pee oe Nad, yes datorit’ dezvoltarii ei in sensul inclinarii stratelor. Se menfioneazi insi 8; ita~sa;—valea Sucevei capitti pe alocuri sectoare cu aspecte de subsecventi, in stadiul actual putind fi socotita doar fn ansamblu 0 vale consecventii. Cunoscut sub numele de ,Coasta Septilici", versantul drept al raului Suceava dintre paraicle Scheia si Cetatii reprezintd, din punct de vedere al intensititii proceselor geomorfologice actuale, unul din cele mai active areale ou aluneciri de teren de pe teritoriul municipiului Suceava, Zona este afectati de aluneciri (in diferite stadii de evolutie) pe o hungime de peste 2 km. Cu toate lucrarile de stabilizare din ultima jumitate de secol, pericolul declansarii unor noi deplasari de teren este incd mare, iar implicatiile socio-economice sunt importante. in acest perimetru sunt situate cartiere rezidentiale, cu infrastructura stradal& aferent’, cu retele de telecomunicatii, refele de apa si canalizare, retele de distributie a energiei electrice, conducte de transport agent termic, DN2 (str. Cernduti) si DN29 (str. Unirii). Aceste ci de comunicatii asigura legitura cartierelor centrale cu zonele industrial-rezidentiale Burdujeni si Itcani. ‘Toate elementele enumerate anterior au determinat specialistii si administratia locala includerea acestui perimetru in categoria zonelor cu risc ridicat. Frecventa studiilor geomorfologice de detaliu asupra zonei, ca gi interesul edililor locali, care au finantat din 1960 si pnd in prezent executarea a numeroase studii geotchnice (40) si luerari de consolidare sunt pe deplin justificate. Versantul face racordul dintre platoul structural Zama si Iunca réului Suceava intre confluenta cu pardul Scheia si pardul Cetatii, Structural este o cuesti, tip de relief care favorizeaz aparitia si dezvoltarea alunecitilor, cu panta general mai mare 15°, Un prim segment de alunecare este localizat pe versantul de nord-est al oragului fiind delimitat fintre strizile Petru Rares si Traian Vuia, intre intersectia lor (in zona fostului Autoservice Dacia) si strada Ana Ipatescu. Al doilea areal se desfigoard pe versantul de nord-vest (platforma oragului Suceava) si cuprinde zona festonati dintre Maniistirea Zamea $i Calea Obcinilor, in baza céreia curge pirdul $cheia, Un al treilea perimetru este pe versantul de est, situat spre Cetatea de Scaun, intre strazile Cetditii si Mirauti Din anul 2006 s-a reactivat gi extins pe teritoriul municipiului Suceava o alt alunecare, in Dealul Manistirii - Teodoreni, cartierul Burdujeni, pc versantul sting al raului Suceava. Expunerea general a Platoului structural Zamea citre nord-est a conditionat o evapotranspiratie potential mai redusd si, in consecint, 0 umectare mai accentuata a substratului. Aceste conditii topoclimatice, in corelatie cu particularitiile substratului litologic (Iuturi loessoide ce stau pe argile si nisipuri sarmaticne), cu deplasarea réului Suceava citre sud-vest, care a cauzat subsaparea bazei versantului, au favorizat deplasitrile in masa gi activarea lor periodic’. Urmare a evolutiei indelungate, morfologia de detaliu a arealului este caracterizata.printr-o alternanti de comige secundare de versant de 2 m pani la 10 m, cu pseudoterase si monticuli. fn raport cu structura, alunecirile sunt de tip insecvent gi asccvent (cele care se produc in deluviu), iar ca mod de producere se poate considera ci initial au fost de tip delapsiv, pentru ca in prezent si domine caracterul detrusiv. in afara cauzelor amintite, un important rol a avut panza freaticd, al cdrei nivel hidrodinamic a fost putemnic influentat de pierderile de apa din refeaua urbané de alimentare cu api si de evacuare a apelor reziduale sau din precipitafii. Actiunea acestor factori a generat la un moment dat la o alunecare de teren masiva, pus’ in evidenti de existenta comigei superioare gi de forajele efectuate pe versant. 1. Alunecitrile de teren de pe versantul de NE al municipi ipiului Suceava Alunecirile sunt localizate intre strazile Petru Rares si Traian Vuia, intre intersectia lor, in zona fostului Autoservice Dacia gi strada Ana Ipatescu. Pe versantul de nord-est al platoului Sucevei, ca urmare a evolutiei indelungate a proceselor de deplasare gravitational, se pot evidentia cel putin dou’ comige, care insofese versantul pe toati Tungimea sa. Prima se giseste 1a partea superioara a versantului, la limita cu platoul Zamca. Prezinta doud sectoare, cu pante accentuate intre 25-90°, despirtite in dreptul intersectici strizilor Cirimidarilor, Mihail Sadoveanu si Petru Rares de portiune cu pante mai reduse, 10-15° Primul sector, cu incepere din dreptul Cai Unirii, se desf’igoara paralel cu Strada Petru Rares si este intersectat de strazile Dimitrie Dan, Stefan $tefureac si Tabacarilor. Aceasti cornisi a fost afectatade reactivari repetate in ultima jumitate de secol: zona intersectiei strizilor Cernfuti, Dimitrie Dan si Calea Unirii in 1939-1940 si anii 1960-1970, zona din spatele pietii agroalimentare, garajelor de la capatul sudic al strizii $tefan $tefureac pana la Strada TAbacarilor in anii 1996-1997. Din acest motiv s-au executat aici mai multe luerdri de drenaj, concretizate prin aparitia pe comnigé sau la baza sa a unor aliniamente de chesoane, Cel de-al doilea sector al comigei principale se contureazé incepdnd din intersectia strizilor Mihail Sadoveanu si Petru Rares. Linia de desprindere a deluviului urmireste in acest sector aproximativ izohipsa de 380 m gi are un caracter continu pan dincolo de capitul de nord al strizii Mihail Sadoveanu. Intre Strada Petru Rares si sctile din capitul strzii Miragesti, cornisa cu inclindri de peste 25° si circa 4 m inalfime este inierbat& iar copacii nu trideaz posibile reactivari. Catre nord finsi, din dreptul casei cu numirul 5 de pe Strada M, Sadoveanu devin evidente semnele unor recrudescente recente, in plind desfugurare, Aceasti zona este in continuare afectatii de procese de alunecare incepute din 2001 si dezvoltate in anii 2002 si 2003. Pe Langa cornisa superioar’, un alt abrupt important de desprindere se contureazi in pastea mediand a versantului, care incepe si se evidentieze din dreptul garajelor de pe strada Stefan Stefureac, unde are dimensiuni modeste, cu indl{imi de 2-3 m si pante de 20-25°. Comniga este inierbatii iar vegetatia (specii de salcdm, soc, miices etc.) trdeazi deplasiri ale terenului. Citre nord, din dreptul str8zii Sipotelor, indljimea cornigei creste pana la 10-15 m, iar panta atinge pe alocuri 45°. Se pare c& aceasti zona a fost afectatii de alunecdri ined din 1912. Dincolo de artera de legitura dintre centrul civic gi zona industrial’, aceasta comisa este puternic impiduritd (cu specii de alun, mesteacin, molid, plop, salc4m, anin, tei etc.) gi inierbata. Indltimea sa este aici de circa 6-7 m, iar in partea superioar’ apar luturi loessoide la zi. Catre nord, pe comisa, se giseste 0 livada de meri in care copacii prezinti deformatii. Spre aval de aceast rapa de desprindere mai prezint& important comiga secundara din amonte de strada Stefan Stefureac, mai ales in sectorul acestei strzi. Comiga are circa 5-6 m de la nivelul striizii, este inierbati gi sprijinita cu un zid de piatrd in spatele caselor cu numercle 10, 12, 14, 16. Zona prezintd si in prezent trisaturi de instabilitate evidentiate de copacii inclinaji (pomi fructiferi cu diametrul sub 20 em) gi de fisurarea zidului de sprijin amintit (in dreptul caselor cu numerele 10 gi 12). Se consider’ c& alunecitrile au debutat cu desprinderea unor mase importante de pamént de la nivelul platoului, linia de desprindere fiind aproximativ paralela cu strada Petru Rares. Aceasta linie se intinde intre extremitatea nord-vesticd a strazii Mihail Sadoveanu si pan in apropierea Bisericii Sfantul Gheorghe (Miriuti), ‘Asa cum rezult& din forajele exccutate, deluviul desprins (de la un nivel de 80-90 m fati de Tunca actual a Sucevei) s-a deplasat mult spre aval, depisind piciorul versantului si acoperind gi o parte a luncii (asa cum reiese din primul raport geotehnic privind versantul studiat, intocmit in anul 1960). Fruntea alunecdrii a format un val alungit care astizi corespunde zonei inalte dintre strada Traian Vuia si Bisrica Sfanta Maria, Aspectul tipic de frunte de alunecare ¢ vizibil gi in modelul digital de elevatie. Jn spatele frunfii alunecarii s-a format o arie depresionara care a fost treptat colmatata cu material provenit din alunectirile ulterioare (material deluvial) si cu material provenit din eroziunea in suprafafi (coluvial), Datorit’ lipsei de scurgere, se pare c& in aceastii zona apele au baltit mult timp, fapt pus in evident de foraje, care la o adéncime de 8,70 m au intélnit un strat de argilé neagra, moale, ‘cu aspect milos, prezent pani la adancimea de 10,40 m. Deasupra acestui strat (de la 2,5 m pana la 8,70 m) a fost intdlnit un praf argilos galben-cafeniu, plastic moale, ce reprezinti materialul deluvio- coluvial. Pe Langa formele de relief amintite, aceasti deplasare de teren masiva a dus si la formarea, in partea superioar’ a versantului, a unei pseudoterase situatd cu circa 30-40 m mai jos fati de nivelul platoului Zamca. Pe aceasti treapti, cu pante mai reduse se afli situatd astizi strada Mihail Sadoveanu, Versantul de pe dreapta Sucevei a continuat si fie afectat succesiv de procese de alunecare ce au pus in migcare diverse porfiuni ale deluviului vechi si au determinat retragerea cornigei, incepand din 1912 gi ulterior in 1939-1940, 1963-1966, 1968-1970, 1996-1997. Alunecitile produse 1912, in urma unor ploi abundente, au afectat zona de la nord-vest de Sipotele Mici, linia de desprindere aparuti in cadrul vechiului deluviu fiind comisa ce se intinde tn aval de str. Mihail Sadoveanu, spre Ifcani. Urmitoarele alunecari semnificative pentru morfologia dedetaliu a versantului s-au produs in anii 1939-1940, cénd in zona intersectiei strazit Calea Unirii cu Strada Cemiuti a luat nastere 0 corniga cu o lungime de circa 400-500 m. Ulterior primelor aluncedii, procesul a continuat atét prin fragmentarea $i mobilizarea maselor alunecate anterior, ct si prin noi desprinderi de la nivelul platoului superior. Procesul este intrefinut si uneori amplificat de factori noi, de naturd antropici, cel mai important find acela al pierderii unor cantititi insemnate de apa in subteran din refelele hidro-edilitare. Fenomenul a condus, intr-un timp relativ scurt, la ridicdi importante ale nivelului apelor subterane. fn sprijinul acestei afirmafii stau miirturiile localnicilor care declara ci anterior realizarii refelei stradale de api ei se alimentau de la izvorul situat in strada Mihail Sadoveanu, in zona fanténile fiind foarte rare datorita nivelului cobordt al apelor subterane, Una dintre aceste fiintini exista si astizi la imobilul cu nr.4 de pe strada Bogdan Voda, in apropiere de intersectia cu strada Zamca Fantana are o adancime de 16,20 m, iar acum nivelul apei este ridicat la 2,50 m. ‘Acelagi proces de ridicare in timp a nivetului hidrostatic este semnalat si in imediata apropiere a comigei platoului Zamca. in zona Catedralei Ortodoxe ,.Nasterea Domnului”, situatd la intersectia strizii Grigore Ureche ou bulevardul George Enescu, nivelul hidrostatic se situa in anul 1977 (anterior construirii ansamblului de blocuri Zamea) la adéncimi de 10-11 m, pentru ca in anul 1991 el si se situeze la 4-5 m (niveluri hidrostatice intdlnite in foraje). in linii mari, urmiatoarele reactivari ale procesclor de versant nu au ficut decét si contribuie la retragerea comiselor formate anterior. Procesul de migcare a deluviului a continuat in cdutarea echilibrului, acest proces avind, pana in toamna anului 2001, un caracter lent, martori find deformatiile (fisuri, inclinari) ce puteau fi observate la anumite imobile (ex. strada Mihail Sadoveanu nr.13), fn afara treptei principale de desprindere de la nivelul comisei, in zona amonte de strada Mihail Sadoveanu se mai evidentia 0 treapti secundard de desprindere, marcata printr-o linie paralela cu comisa, curbati la extremitatea sa nord-vesticd, linie ce depaseste spre sud-est strada Mirigesti. Dacé initial caracteristicile substratului geologic, ale apei subterane si geomorfologiei zonei au reprezentat factorii favorabili, care au ingreunat masa deluviului, factorul declansator al recrudescentei din 2001 1-a constituit precipitatiile abundente din vara acelui an, in afara treptei principale de desprindere de la nivelul comisei, in zona amonte de strada Mihail Sadoveanu se mai evidentia o treapti secundard de desprindere, marcati printr-o linie paralela cu comiga, curbatd la extremitatea sa nord-vesticd, linie ce depageste spre sud-est strada Maragesti. Daca initial caracteristicile substratului geologic, ale apei subterane si geomorfologiei zonei au reprezentat factorii favorabili, care au ingreunat masa deluviului, factorul declansator al recrudescentei din 2001 I-a constituit precipitatiile abundente din vata acelui an, Alunecitile din toamna anului 2001 au afectat zona de la nivelul platoului superior Zamca (extremitatea nord-esticd a strlzii Bogdan Voda) pana in strada Mihail Sadoveanu, in apropierea ‘Tumului de api Zamea, pe o litime de aproximativ 100 - 150 m (pe directia nord vest - sud est). ‘Trebuie mentionat cd in perioada 1977-1978, zona aval de strada Mihail Sadoveanu a fost consolidati prin lucrairi de drenaj de adéncime (chesoane cu drenuri radiale vibroforate), lucriri de sustinere gi de sistematizare pe vertical. Aici s-a construit ulterior si o arterd rutiera important, care leagi cartierul de locuinte Zamea cu zona industrial din valea Sucevei. Comnisa rezultat& in urma recrudescentei din 2001 are o inaljime de 7-8 m si o pant de circa 80°.90°. Luturile loessoide in care s-a dezvoltat sunt stributute de numeroase fisuri si afectate de surpari (mai ales sectorul nordic), proces care contribuie secundar la retragerea comigei. Pachetele de luturi locssoide desprinse ating dimensiuni mari, au caracter de prisme triunghiulare sau de paralelipiped, cu indltimi de pand la 1,5 m gi volume de pnd Ia 0,5 m’ , Procesul de surpare a anumitor portiuni din comigi este lent si reprezinta un rezultat al largirii continue a fisurilor existente in cadrul rocii. Astfel, observatiile efectuate in octombrie 2002 au pus in evident existenta la partea superioari a comnisei a unei fisuri transversale care masura 12 cm latime si care in noiembrie s-a lirgit cu peste 60 om, in final blocul desprins prabusindu-se. ‘Talpa de alunecare, asa cum rezultd din foraje, a fost interceptatd la circa 5 m adancime, in cadrul unor strate in care predomina materialul prafos-nisipos. Deluviul este alcdtuit dintr-un material neomogen, cu catacter fimantat datoriti deplasdrii terenului. Deplasarea are un aspect valurit, mai evident in partea sa inferioara, unde se pot sesiza mai multe valuri de alunecare. Pe fondul topirii Z&pezilor, in primavara 2002 au putut fi observate numeroase fisuri transversale care indicau - la aceadata - c& procesul de stabilizare in zon nu s-a incheiat. Faptul avea si fie corifirmat de evolutia ulterioara. Masuratorile efectuate in toamna anului 2002 asupra fisurilor din apropicrea bazei comisei au indicat adincimi de peste 1,4 m si largiri fata de primavard, de la 10 cm pana la peste 100 om. in acelasi timp au fost identificate noi fisuri cu caracter transversal in partea median a deluviului (cu valuri de alunecare), a ctor adancime depgea 70 cm gi a cor Litime era de circa 10 cm. Formarea lor a fost pusi pe seama cforturilor de compresic-distensic exercitate in cadrul corpului alunecirii, datoriti diferentei de altitudine si deplasirii spre aval a pir{ii superioare a deluviului. Aclasi tip de fisuri, probabil cu aceeasi genez, au fost identificate si in nordul deluviului, citre strada Mihail Sadoveanu, Masuritorile efectuate pe data de 20 noiembrie 2002 de SC Proiect Bucovina au aritat c& acestea erau mai inguste spre amonte (circa 7 cm) si mai largi spre aval (circa 20 cm) si prezentau 0 evidenta tendinta de accentuare. in urma acestor observatii s-a concluzionat cA miscarea terenului se propagi dinspre amonte spre aval (detrusiv), pe fondul pantei, printr-o succesiune de compresii gi distensii ale deluviului. Fruntea alunecirii domind suprafata de teren neafectat& printr-o denivelare de 0,3-0,5 m. in perioada 2002-2003 s-au manifestat tendinte evidente de inaintare spre strada Mihail Sadoveanu, ca urmare a propagirii alunecirii dar gi a actiunii de subminare a fruntii exercitate de citre apele unui pardu. in urma observatiilor facute s-a cstimat cA fafi de situatia din toamna 2002, fruntea a fnaintat pani in primdvara anului 2003 cu 0,5-1 m. Fenomenul din octombrie 2001 a continuat si se manifeste gi in anii imediat urmitori. Pe data de 15-16 noiembrie 2002, pe fondul unei veri ploioase, alunecirile s-au extins si mai la sud, in dreptul casclor cu numerele 13 si 11 de pe strada Mihail Sadoveanu, A rezultat 0 comnis activa cu inaltimi de 4-5 m, in care apar luturi loessoide Ja zi, un deluviu frimintat, cu numeroase fisuri, iar fruntea alunecirii a ajuns si ameninte céteva locuinfe din zon’. in aprilie 2003, ca urmare a topirii zApezilor si infiltrarii apelor rezultate pe fisurile din marginca cornigei create in 2001, s-a produs o reactivare a acesteia pe o lungime de circa 220 m. S-au conturat astfel doudi noi trepte de desprindere, situate cu cca. 1,5 m, respectiv 2,5 fat de noua comisa, Aceasti reactivate a comnigei demonstra faptul cA procesul de stabilizare nu s-a incheiat si era de agteptat ca zona afectati de aluneciri si se extinda regresiv, treptat, spre centrul civic al oragului. Erau puse astfel in pericol constructiile situate pe platou, in apropierea comisei (ansamblul de blocuri Petra Rares si circa 60 de locuinfe particulare), Hala agro-alimentara, clidirea fostului Centra Militar Judetean, refelele de termoficare si alimentare cu apa gi DN 2. aceste circumstante administratia local, in baza unor studii geotehnice aplicate pentru consolidarea versantului nord-est, in zona strizilor Bogdan Vod8, Petuniilor si Lascér Lutia si in zona strizilor Bogdan Voda - Mihail Sadoveanu, a promovat si finantat noile proiecte de consolidare a versantului. Lucririle s-au executat in perioada 2004-2006. Actualmente alunecarea este consideratit partial stabilizati, insi sup’ cantititile mari de precipitaii din Iunile iunie-iulie 2010 fenomenul s-a reactivat. 2. Alunecifrile de teren de pe versantul de NV al platoului superior al mp Suceava. Obiectivul principal predispus riscului din acest perimetru este Scoala Crestini Filadelfia, unitate de invitdmént gimnazial si liceal situati pe strada Narcisclor. Aceasti cale de comunicatie face legitura cu partea superioara a platoului Zamea, Regiunea este situatd in partea de nord-vest a municipiului si este incadrati in interfluviul Suceava - Somuz, pe un nivel de terasi superioarii a réului Suceava, Relieful este de tip acumulativ, de varstd Pleistocen-Holocen, Platoul mediu al municipiului Suceava (in zona de cereetare) este racordat in trepte la platoul superior Zamea gi la platouri inferioare, cAderea general fiind spre sud-est. Nivelurile de platou ale municipiului pot fi asimilate cu terase vechi, cu suprafete in general orizontale, racordate prin pante line, Pe versant si la baza acestuia se intélnese si depozite de origine deluviala sau proluvialé, provenite in general prin antrenarea gravitational si depunerea acestora (in principal a celor provenite din depozitele cuatemare, iar subordonat si din cele sarmafiene). Formafiunile menfionate sunt acoperite de un strat continuu de sol vegetal, cu grosimi cuprinse fntre 0,60 si 1,20 m.rae ree Litologic, terenul cuprinde formatiuni cuatemare si formatiuni ee “Fornvatiunile voliniene sunt de natura unor argile gi argile mamoase oli si cenusii cu filme si incluziuni de nisip. Apar, de asemenea, si strate metrice de nisip, nisip argilos, ou permeabilitate ridicata. in sarmatian apar mai multe niveluri de gresie de 0,30...0,50 m grosime, in zona alunecirii, stratele cuaternare provin din alterarea formatiunilor sarmatiene si prezint& 0 litologie aseminatoare, argilos-nisiposs’. Pe versantul neafectat, apare un cuaternar argilos — argilos-priifos cu origine loessoida, Apele subterane au caracter de permanent, cu regimul scurgerii de “tip terasi" si provin din cele c&zute pe platoul inalt al municipiului Suceava si care prin infiltrare ajung in terase, drendndu-se apoi spre sud-vest. Stratul freatic este alimentat discontinuu, acumulindu-se in depozitele fine ale versantului, in zonele nisipoase din argilele cuaternare, sau in lentilele de nisipuri, localizate in argilele marnoase. © acumulare se produce gi in rocile putin permeabile, argile, argile prafoase, insi circulatia si cedarea apei din acestea are un caracter foarte lent din cauza permeabilitatii scAzute. Din punet de vedere al directiei de evolutie pe versant, alunecarea este de tip detrusiv gi s-a declangat in anul 2004, in prelungirea frontului de desprindere de pe versantul de nord-est, din zona Mindstirii Zamca, Fenomenul s-a dezvoltat intre anii 2005 si 2008, producind importante pagube prin pierderea unui hectar de teren (baza sportiva), preluat in corpul alunecdrii. in aceste conditii s-a impus realizarea unui studiu geotehnic, insi lucrarile de consolidare a versantului si de stopare a fenomenului au fost aménate din lipsa fondurilor S-au produs izvoréti a apelor pluviale si baltiri pe versant, cu zone de siroire cu trasee haotice, si s-au format curgeri noroioase 3. Alunecarea de teren Teodoreni-Dealul Manastirii din cartierul Burdujeni, mp. Suceava Alunecarea Teodoreni - Dealul Manistirii se giseste pe versantul drept al pérdului Velnita, intre Méndstirea Teodoreni si Statia de Transformare 110 KV Burdujeni. Din punet de vedere geomorfologic arealul este situat in Podigul Dragomimei (subunitate a Podigului Sucevei), in nord-estul municipiului Suceava gi este incadrat in interfluviul Suceava-Siret, pe un nivel de terasi medie a rdului Suceava, relief de tip acumulativ si de varstd Pleistocen-Holocen. Dealul Manistirii sc prezinti ca un platou, asimilabil unei terase superioare a réului Suceava, cu cideri sudice usoare si medii, Acesta prezinti un profil asimetric, cu pante line pe partea sa dreapt si pante foarte accentuate pe versantul sting (zona alunecitilor).. Apele subterane au caracter de permanent, cu regimul sourgerii de ,tip terasi” si provin din precipitatiile cazute pe versantul sting al vaii Sucevei si care prin infiltratie ajung in aluvionarul terasei drenandu-se spre rau. Curgerea subterand general este pe directia nord-sud si este tributara réului Suceava, Stratul freatic este alimentat continuu de sursele mentionate, acumulindu-se in depozitele grosiere ale terasei (prundisuri si nisipuri), in zonele nisipoase din argile sau in lentilele de nisipuri localizate in argilele mamoase. Apa subterand se acumuleaza si in rocile putin permeabile (argile si argile prafoase), ins circulatia si cedarea apei din acestea este foarte lent din cauza permeabilititii scdzute. fn zona se distinge o alunecare veche si alunecarea noud, declansata in vara anului 2006. Actualmente, alunecarea veche are o energie de relief destul de mic& si are un caracter de curgere noroioasi, in special in perioadele ploioase. {n baza suprafetei de desprindere, in apropiere de zona de contact cu alunecarea noui, s-a instalat un iaz natural, care are o descdrcare naturald spre pardul Velnita, De asemenea, se intainesc zone de mlastind gi unele miscari rupturale, fisuri si planuri de incalecare. in vara anului 2006, spre sud de aceasta alunecare, in lungul liniei de creasti a platoului superior, s-a declansat o nou alunecare de mari dimensiuni, cu latime, pe linia de nivel, de circa 250 mio lungime, pe inclinare, de circa 110 m. in portiunea superioard a aluneciiii, imediat sub suprafata de desprindere, s-a creat o fisura orizontals, Alunecarea noud prezinti unele caracteristici deosebite fat de aluncedrile cunoscute din Suceava, Astfel, corpul alunecitii a functionat initial ca un bloc unitar, iar ulterior, cu o migcare usor rotational si prin crearea unei fisuri orizontale in zona suprafefei de desprindere s-a fragmentat in citeva blocuri mari. Alunecarea Teodoreni - Dealul Ménistirii amenint& o serie de locuinte de pe strada Pictor Nicolae Grigorescu.(cone oR EReET Se Evolutia alunecdrii pune in pericol si Statia de Transformare 110 KV Burdufenr-siteata pe platoul inalt al Dealului Ministirii, deoarece comiga platoului este afectatt prin dezvoltarea retroregresiva a alunecarii. Pentru inliturarea riscurilor, in iulie 2008 au fost executate primele ridicari topografice in vederea demararii lucrailor de stabilizare, Alunecarea a evoluet rapid iar in luna octombrie, o echip& mixta de speci 5 de cat isti solicitatd de citre autorititile administratiei publice locale a evaluat situatia gi a propus masuri de urgen{i pentru executarea unor lucréti de remodelare, matarea fisurilor, terasarca fundului grabenului cu asigurarea de pante de scurgere si a unui strat protector impermeabil, construirea de drenuri, canale si alte Iucrari de preluare a apei drenate prin foraje si evacuarea la ‘emisar. Din motive financiare promovarea si realizarea lucrarilor recomandate este anevoioasi. in luna aprilie 2009, 1a sesizarea proprietarilor din zona, referitoare la continuarea si amplificarea alunecrii, comisia mixt’, 1a care s-au aliturat si reprezentanti ai mediului universitar gi ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgent, a revenit pentru a constata evolutia fenomenului. Pfnd la acea dati s-a executat doar o remodelare parfiala cu descircare de greutate a versantului si descdrcarea partial a apei din baza alunecdrii vechi printr-un canal deschis spre pardul Velnita. Criza economico-financiari mondial&, resimtitt ined de la sférgitul anului 2008 gi in Romania, a ficcut imposibila finantarea si continuarea lucratilor de stabilizare, Fenomenele de miscare continua si in prezent, semnalandu-se noi fisuri si ebulmente fn zonele de emergent a apei subterane in apropierea proprietatilor Negrea, Simioneasa, Rotaru, Cosméncé s.a. Fisura existent a evoluat, constituind 0 zoni de infiltrare a apelor pluviale Se observa noi izvordiri gi biltiri pe versant, cu zone de infiltrare, ape de siroire cu trasee de curgere haotice, noi ,semiluni de desprindere” cu eroziuni. Se constat& noi fisuri transversale si longitudinale pe suprafata alunecat in blocuri mari. S-au format aluneciri locale in baza alunecttii generale, manifestate prin curgeri noroioase plasate pe emergentele concentrate de api din corpul alunccirii in zona proprietatilor Negrea, Simioneasa, Rotaru si Cosménca. Fenomenele de migcare s-au accentuat a baza alunectrii, formandu-se o suprafat’ de desprindere de 60 de metri in amonte de locuinta Negrea. Terenul din proprietate este putemnic afectat si prezinti zone de exfiltratii de apa. fn dreptul locuintei Simioneasa se produc impingeri ale terenului, cu degradari in zona ‘garajului gi a casei scarilor. in amonte de proprietatea Cosmanci sunt deplasari de teren cu formarea de ‘ebulmente, Lucraiile preventive executate pand in luna iunie 2010 s-au rezumat la descircarea partial a zonei superioare a versantului, ins ele nu au fost finalizate. Nu s-a creat o pant continua de curgere a apelor pluviale, conform recomandarilor proiectantului in anul 2008, nu au fost efectuate rigole de interceptie si canale de evacuare a apei gi nici Iucriri de matare a fisurilor. Solutia tehnici de prima urgent (si cea mai putin costisitoare) o reprezint& executarea a 5 chesoane cu drenuri suborizontale pozitionate la limita superioaré a proprictatilor enumerate anterior executarea unor Iucriri de terasamente, canale si inierbari care si atenueze infiltratia apelor in partea superioari a versantului, monitorizarea versantului pe durata lucritilor si ulterior executiei lor si promovarea etapelor ulterioare de consolidare. Se poate presupune in mod intemeiat ca, in lipsa unor masuri de consolidare, alunecarea va evolua, afectind tot ce se afl in aval, locuinte gi infrastructur’. 4), Alunecarea de teren din oragul Frasin, zona Bucsoaia in urma precipitatiilor exceptionale de la finele lunii iunie 2010 s-a activat alunecarea de teren din cartierul Bucsoaia, din perimetrul orasului Frasin, fenomen care amenint& 8 gospodarii. Alunecarea de pe versantul de nord-vest al deatului Varatecu, in dreptul locuintelor Grosar gi Morosan, porneste dintr-o suprafati cvasicirculard de desprindere (comnig de desprindere), cu pereti abrupji, cu indltime de 3-4 m si cu scurgerea gatuiti. in aval de acest ,ciro” s-a instalat in principal o scurgere noroioasa si subordonat o curgere in blocuri. Deluviul de alunecare este compus din material cuatemar (scoarfi de alterare), degradat in blocuri si curgere noroioasd, din argilé tiloidé (numita si wargila cu blocuri”), constituita din procente variabile de grohotis si material argilos sau argilos- nisipos. Fundamentul este alcituit din strate de Hangu, de varsti cenomanian’, constituite din alternante decimetrice de calcare silicioase cenusii-verzui, sisturi mamoase si sisturi argiloase cenusiiCor mi ee De mentionat cé sisturile argiloase si mamoase se degradeaz rapid ee: al i apei Grosimea deluviului cuatemar se estimeaz la 4 - 5 m (aga cum apare in comisa de desprindere) si este mai mare in amonte si mai redusf in aval. Pardul existent deverseaz actualmente in masa alunecatl. Dintre factorii favorizanti ai alunecirii putem mentiona: energia de relief (pant de 10-15%), prezenta apei subterane in apropiere de suprafata terenului, drenajul insuficient in conditiile unui surplus de alimentare cu api, intreruperea cursului natural al pardului existent pe amplasament si instabilizati locale prin lucrari de terasament, instabilizare prin eroziune in conditiile unor scurgeri de suprafafa exceptionale ca volum si intensitate, neintretinerea evacuarilor precum si existenta fn amonte a unor depresiuni naturale ale reliefului (relief periglaciar), depresiuni cu contrapanta spre aval si nedrenate. Existenta unei vechi captiri de alimentare cu api a ,,Taberei pentru tineret Bucsoaia”, a cfrei evacuare din tuburi ceramice a fost intrerupti prin migciri ale terenului, constituie un alt factor favorizant, Masurile urgente luate pentru oprirea alunecirii s-au coneretizat in siparea unor canale de evacuare a apei din masa noroioasa care aluneca si evacuarea partiala a apei din pardu si din circul de alunecare prin montarea unor tuburi flexibile. e) Alunceirile de teren din localitatea Voievodeasa, comuna Sucevita, 2010 Teritoriul afectat apartine geologic fligului oligocen din Obeina Mare gi se afla pe versantul sting al rdului Sucevita, pe teritoriul localititii omonime. Din punct de vedere litologic, materialele cuaternare din zona de studiu cuprind grohotiguri si blocuri fara liant (in baza varfurilor, aflorimentelor stincoase gi pe vaile torentiale), grohotiguri cu argili tilloida ( pe majoritatea suprafetei versantilor), formatiuni detritice rulate, bolovaniguri, pictriguri si nisipuri (in albia major a réului), argile eluviale si sol vegetal. Deluviul de pant& contine mult ‘material nerulat (colfuros), format in climat periglaciar, iar liantul argilos provine prin transformarea natural’ (alterare fizico-chimic3) a complexului fligoid argilo-mamnos. Dintre procesele geomorfologice care afvcteazi zona mentionm: procese de alunecare (versanfii sunt acoperifi cu o scoarf de alterare care formeazi deluviul de panti); pluviodenudarea (ablatia) care au ca rezultat eroziunea de suprafati, efectele fiind diminuate de prezenta vegetatici; croziunea torenfiali, manifestata intens pe versanti in perioada topirii zipezilor si a ploilor intense, apiirand forme specifice (ogase, ravene, vai torenfiale etc); solifluxiuni, care afecteazii o paturd superficial, cu caracter sezonier (inghet-dezghet); surpiri si rostogoliri; eroziune fluviald in albia minor’. in declansarea gi evolutia alunecdtilor de teren intervin urmatorii factori favorizanti: alternanta litologica a rocilor, panta versantului, apa freaticd si izvoarele de coast, excesul de umiditate, precipitatiile si apa subterand, ca si interventia antropic8. Energia reliefului si inclinarea versantilor determina 0 eroziune putemicd si o instabilitate a deluviului, frdmatd sau accelerata de structura geologic’, litologie, vegetatie, sol gi actiunea antropica. Apele de suprafaté gi cele subterane joaci un rol esential in dinamica detuviului, Alimentarea apelor de suprafati este predominant superficiala (60% din ploi si zipezi), aportul subteran find moderat (20-40%) si manifestindu-se in principal in perioada de iad. Scurgerea medie specificd are valori in jur de 10 Vs/km*, Scurgerea maxima se manifest in perioada martie-noiembrie, scurgerea maxima specifica avand valori de 1000-1200 litri/s/km?, {in ceea ce priveste mecanismul alunecarii de la Voievodeasa (Dealul Rau), acesta s-a produs la contactul dintre cuaternar si fundament. Corpul alunecirii (argila tilloida cuaternard) si-a pastrat structura, aparnd o fragmentare in lambouri mari, care prin deplasare tind si se fardmiteze. Suprafata afectata de alunecari este destul de mare, la fel si extinderea pe pantd. Avand in vedere cA suprafata precustemarului (caracterizata prin continuitate si inclinare ridicat&) reprezinti o suprafata potentiala de alunecare, existii tendinfa ca alunecitile apropiate si se uneasci pe linia de cea mai mare pant si s& rezulte un fenomen devastator, care si afecteze, printre altele, cursul réului Sucevita, prin blocarea acestuia. Rezumand, putem afirma ci alunecitile de teren din localitatez Sucevita sunt determinate de existenta unui aport de ap subterand la contactul dintre cuaternar si fundament, de structura geologicé si energia de relief favorabile alunecirii, de granulozitatea, caracteristicile fizice si tietoare ale pachetului cuaternar si factorul seismic. Cauza determinanta a alunecdrii este legat de prezenfa unuiSy aflux de apa subterand pornind din amonte, dar si ape din infiltrafii in perioadelé’plotoase;cum s-a {ntimplat si in luna julie 2010. 1), Alte zone cu aluncedri de teren, S-au activat alunecdiri de teren si in alte localititi din jude: Izvoarele Sucevei, Minastirea Humorului, Moldovita, Frumosu, Vatra Moldovifei, Ulma, Sadova, $a. Fenomenul aluneeitilor de teren afecteaza si numerosse portiuni ale clilor de comunicatie rutiere si feroviare: DN 17 - Obsinile Bucovinei, Ciprian Porumbescu, Péltinoasa, Frasin, DJ 208 - Preutesti si Dolhesti, DJ 209 - Varfu Dealului, Voitinel, DC13 - Boroaia, DJ 177 B Slatioara, DJ 175 A Rariu, DJ 209 G Faledu, sectorul de cale ferata Vatra Domei - Ilva Mica, in localitatea Floren. Alunecarea de teren din comuna Arbore - sat Bodnireni s-a declansat in anul 2010, pe ambii versanfi ai pardului Piertosu, ca efect al cantititilor importante de apa infiltrate in sol, in urma precipitatiilor abundente. fn primavara anului 2011 alunecarea a evoluat, in trepte, pe o lungime a comisei de circa 700 m $i pe o latime de aproximativ 50m. Deplasarea are un caracter detrusiv. Hazardul a provocat deplasarea a 2 stilpi de sustinere a refelei electrice de JT sia unui stilp de MT din administrarea E ON Moldova Distributie (PV 3569/30.03.2011/ comuna Arbore, 1746759/06.04.201 1/ISUS Sv si 1204/06.04.2011/E-ON). Fruntea alunecérii s-a apropiat la circa 5 m de gospodiria Bodnariu Dina punand in pericol anexele (NC 3859/07.04.2011/ comuna Arbore). Existi riscu! ca materialul alunecat s& blocheze albia pérdului Pietrosu. Cetitenii au plantat sade de salcie, ins deplasarea, in stadiul actual, nu mai poate fi opritd decat prin lucriri geotehnice de drenare: executarea unor santuri transverasle pentru eliminarea apei, nivelarea si matarea/astuparea cripdturilor (conform PV 3569/ 30.03.2011/ comuna Arbore). E-ON va adopta 0 solutic tehnicd viabila pentru reducerea riscului specific. (pag.73) 1.2.2.4 Analiza riscului la transportul prin refele magistrale Jn judeful Suceava acest tip de rise implicd refelele magistrale de transport energie electrici, conductele magistrale de transport gaze naturale si magistralele de transport api gi agent termic (la nivelul localitiilor). Cauzele producerii unor evenimente, la categoria de risc mentionati, sunt de origine natural gi antropic’. Astfel accidentele /avariile sunt induse de descatcari electrice, alunecdri si prabusiri de teren cutremure etc, sau de greseli de proiectare /eonstructie si erori umane. (pag.74) 11.2.4 Analiza riscului de poluare a apelor ‘Natura activitiilor industriale din ultimii 30 - 40 de ani desftigurate in judetul Suceava prezint& riscuri serioase in privinta poluirii apelor. Sectorul minier desi este in declin conservat mumeroase surse de poluare a apelor, atét cele de suprafati cat si cele subterane. Procesele de extractic gi prelucrare primara a minercului au utilizat reactivi puternic poluanti, substante care au fost depozitate impreuna de sterilul, in iazuri si halde (Ténicioara, Valea Straja, Ostra (A,B,C), Poarta Veche, Pardul Cailor, Fundu Moldovei, Tonegitesti, minereul de sulf de la Exploatarea Calimani, minereul de uraniu de la Exploatarea Crucea). Poluarea este mult mai activi in timpul functionarii efective a depozitclor in comparatic cu efectele din perioada de conservare, deoarece dupa sistarea activitafii de exploatare, apele din precipitafii, in curgerea lor prin sedimentele iazului au ca efect purificarea in timp a acestora. Dup& intrarea in conservare ofectul poluirii poate dura zeci de ani, in functie de compozitia mineralogici a sterilului depus, de natura reactivilor folositi la preparare, de dinamica precipitatiilor, apelor de suprafafi, apelor freatice gi de adéncime. De asemenea, datoriti coeziunii scazute a sterilului depozitat, precum si a prezentei apei, se poate manifesta tendinta de alunecare, de antrenare gi de sufoziune a ‘materialului din iazurile de decantare. Antrenarea apelor pluviale $i a sterilului de pe taluzurile din aval ale digurilor de amorsare si de inalfare, efect resimfit in special in albiile minore ale paraielor. Operatorii economici care folosesc in procesele tehnologice sau produc substante toxice si care ocolesc sau ignor’ procesul de epurare a apelor industriale constituie de asemenea un risc poluator al apelor. Cursurile de apa sunt poluate si de operatorii economici care proceseaz\ material lemnos §i constituie ilegal depozite de rumegus in imediata apropiere a albiilor. Degeurile de orice naturé deversate in apele curgitoare sunt o problemi de mare actualitate. (pag.74) 111.2.6 Analiza riscurilor in situafia osecului utilitatilor publice Sistemele, instalatiile si echipamentele a céror scoatere din functiune poate conduce la dezorganizarea activitafii sociale si economice in localit2ti din Judeful Suceava sunt :[CONS SUOEEMRSHENVA Spe 1. Alimentare cu apd. Avariile sau distrugerile la Iucritile Hidfotehtice (batajé, iazuri, acumulari), captirile de apa (de suprafagi si de adancime), statiile de filtrare gi statiile de pompare a apei, infrastructurile locale de transport side distributie a apei genereazi riscul aparitiei unor epidemii, indeosebi in localititile cu un grad inalt de urbanizare( municipii si orase), precum si perturbarea unor activititi industriale gi de alimentatie publicd (comert, turism $.2.). Riscul este mai mare in perioada de vara cdnd gi necesitatile de consum sunt la cote maxime. in aceste circumstante sistemul medical, prin DSP monitorizeazi permanent situatia si aplicd procedurile si programele standard de vaceinare preventiva si de control permanent a stiri de igiend colectiva a populatiei. 2. Canalizarea si epurarea apelor wzate. Sincopele in functionarea refelelor locale de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate (44) aparfinind infrastructurilor de gospodirire comunali si ale operatorilor economici induc riscul aparitiei unor epidemii, cu impact similar celor de la pet 1. Situatia statiiulor de epurare a apelor uzate (trepte mecanice si/sau biologice) din judet la 31.12.2011 este prezentati in anexa nr.18, 3. Transportul si distribusia gazelor naturale. Scoaterea din functiune a sistemului de alimentare cu gaze naturale (total sau partial) are ca efect intreruperea unor activititi socio-economice importante: producerea agentului termic, opritea operatorilor economici dependenti de aceasta sursi de energie, consumul casnic 5.a. 4, Transportul si distributia energiei electrice. {ntreruperea sistemului de alimentare cu energie electric poate paraliza desfigurarea activititilor din localitajile sau grupurile de localitati afectate, in functie de amploarea si durata avariilor/distrugerilor consecinfele economice sunt evidente. Pagubele pot fi catastrofale, indeosebi pentru localitatile urbane, in situatia producerii cutremurelor de pamént de intensitate mare, atunci cénd consecintele acestor riscuri se cumuleazi. (pag.76) 11. 2.8 Analiza riscurilor in exploatarea sondelor de foraj Campurile de sonde de foraj pentru extractia gazelor naturale sunt relativ reduse in jude, ins& constituie un rise potential important penta comunititi, infrastructuri, fond forestier si mediu. Riscurile specifice (incendii, explozii, poluarea mediului) sunt favorizate de functionarea defectuoasi a utilajelor/instalatiilor utilizate in activitatea de foraj si de exploatare, a instalatiilor electrice din incinte ete. Sunt identificate si monitorizate urmatoarele sonde si grupuri de sonde amplasate in judet: a). SC AURELIAN OIL & GAS SRL - Roménia (conform comunicatii nr.151/24.03.2011). Nr. | Nr. Sond (Genumire) “Amplavare Observatit ert. 1, BILCA 1 Fratdusii Noi extre 2. | BILCA? Frida Noi extavilan a FRATAUTI 1 Frétiutii Vechi_ ‘extravilan 4, | FRATAUTI2 Fria Vechi cextavilan intravilan 3. Wigan Sai Costiga /Fritduti Not extravilan 6. | RADAUTIEST T Riu - Dealul Crucit injeofe | extavilan (Sonda inject npe zcimant) 7__[ DORNESTISUDT Grinicesti = ‘conservare | extavilan &__[VOrTINEL | Vieovs de Tos ‘conservare | extravilan 9. [CuiMxUTIT sat Climaufi / Mugenija in funcfiune 8) SN GN ROMGAZ SA Sucursala Medias / Sectia Roman / FPGN Frasin ~ Roménia (conform comunicatii sy,30/24.03.2011).. Nr. ‘Nr. Sondii (denumire) ‘Amplasare ‘Sitwafia actual ert. 1._[ 915 FRASIN Frasin in fanctiune 2. 1 POCOLENT Ridigeni - Limiigeni ‘in functiune 3. 4 POCOLENI Radigeni - Limigeni in functiufe 4_| 2 BAIA Baia in funetiune s 4 BAIA Baia in functiune 6 1_VALEA SEACA EST Paltinoasa in funetiune 7. _|_2 VALEA SEACA EST Paltinoass in functiune 8. 3 VALEA SEACA EST. Paltinoasa in funetiuneSe Nr Nr. Sondit (lenumire) “Amplasare Situafin actuals crt. 9. ‘4 VALEA SEACA EST Paltinoasa’ in functiune 10._| 5 VALEA SEACA EST Paltinoasa in functiune 11. | 104 VALEA SEACA ‘Vales Moldovei - Miron {in functiune 12. | 203 VALEA SEACA Paltinoasa - Capa Codruluk in funcjiune 13.__ [210 VALEA SEACA. Capa ~ Campului in funejiune 14._[ 211 VALEA SEACA. ‘Capu - Campului ‘tn fanctiune 15._| I VALEA MOLDOVET Malin {in funciune 16, | 1 TODIRESTI “Todiresii- Costina {in funefiume 17,_| 2 TODIRESTI Todiresti~ Costéna fn fumetiune 18. | 5 TODIRFSTI “Todiresti - Costéina in funetiume 19. |_7 TODIRESTI Todiresti- Costéina {in functiune 20._| 15 TODIRESTI Todiresti- Costina ‘in functiune 21_| 16 TODIRESTT “Todiresti-Costina in funcjiune 22. [17 TODIREST Todiresti - Costéna {in funetiune 33. 1 COMANESTT ‘Cominestt ‘in functiune 724. | 2 COMANESTI Cajvana. in funciune 25._| 3 COMANESTI Botogana in funciune 26. | 4 COMANESTI Partesti de Jos fn funejiune 27._| 5 COMANEST Botosana fn funetiune 28. | 6 COMANESTI Botogana {in functiune 29. Botosana in Functiune 30. | 10 COMANESTI Comanesti inactiva (zd autorizare) 31. | 103 PACTIN Solca inactiva (fa proiect de instalare) 32, | 1 VARVATA Piriesti de Jos - Deleni inactiv (lez constructe) 33. | 2 VARVATA Prtesti de Jos - Deleni inactivi (fazi project de instalare) (pag.81) 111.3.4 Boli si ddunditori la fondul forestier a) Diunstori biotici a.l Insecte a.1.1 Insecte care atacd réidécina, tulpina, lujerii si frunzele (c&ribusi, coropisnife, larve sirmé, gindaci de intuneric, omizi de pimént, Tanymecus sp. Cryptorthynchus lapathi, Galerucella sp., Phylobius argentatus, Phyllodecta sp., Lepyrus palustris, Melesoma sp., Aphrophora alni, Hylobius abietis, Hylastes sp., Otimhincus sp., Rhyacionia bouliana, etc). al.2 Insecte care produc atacuri in lemn — xilofage (Cryptorthyncus sp., Cerambyx cerdo, Trypodendron domesticus, Trypodendron lineatum, Tetropium castaneum, Monochamus sp., Saperda sp, Paranthrene sp., Aegeria sp., Synanthrdon formicaeformis, Cossus cossus, Zeuzera pyrina, Rhabdophaga sp., Sirex sp., Criocephalus sp. ete). 1.3 Insecte defoliatoare a.1.3.1 Omizi defoliatoare (Lymantria dispar, Lymantyria monacha, Tortix viridana, Archyps sp. Geometriadae, Semiothiya sp., Malacosoma neustria, Euproctis chrysorrhoea, Phalera sp., Thaumaetopoea processionca, Dasychira pudibunda, drymonia sp., Orgia sp., Ticheria sp., Orthosia sp., Isophya sp., Leucoma sp., Hyphantria sp., Hyponomeuta sp., Earias sp., Dicranura sp., Caliroa sp., Stipnolia sp., Acronicta sp., Apethymus sp., Semasia rutimitrana, Cacoecia murinana, Diprion pini, Coleophora laricella, Pristiphora abietina etc). a1.3.2 — Gandaci defoliatori (carabusi, Haltica sp., Melasoma sp., Stereonichus fraxini, Phylodecta sp., Plagiodera sp., Galerucella sp., Lytta vesicatoria, Galerucella lineola, Orchestes sp., Cionus sp., Agelastica sp.) a.1.4 Insecte sugdtoare si de gale (Adelges laricis, Physokermes piceac, Aphrophora sp., Phyllaphis fagi, Mikiola fagi, Arnoldia sp., Phloemysus sp., Acchiphantes sp.) a.1.5 Insecte care atacd fructificatiile (Balaninus glandium, Laspeyresia splendama, Adleria quercus, Bradybatus creutzeri, Lignyodes enucleatot, Cydia strobilella, Diorictria abietella, Strobilomia sp., Pissodes sp. etc).SSE eo 41.6 Insecte de scoarfa (Ips typographus, Ips amitinus, Ls ll Polygraphus polygraphus, Dendroctonus micans, Hylurgops sp. Druocoetes sp., Ptyokteines curvidens, Blastophagus sp., Ips acurninatus, Scolyptus sp., Hylesinus sp. etc). a2 Paraziti vegetali 4.2.1 Parazifi vegetali ai rédécinilor (Rosellinia sp., Rhizoctonia sp. etc). 4.2.2 Paraziti vegetali ai frunzelor, lujerilor si tulpinilor (Micrisphacra sp., Uncinula sp., Marssonina sp., Mclamsora sp., Rhytisma sp., Taphma sp., Fusicladium sp. Phaeocryptopus sp., Mtcossphaerella sp., Coccomyces sp., Phoma sp., Coleosporiun sp., Chrysomyxa sp., Lophodermium sp., Dothistroma sp., Diplodia sp., Hypodermella sp., Sirococcus sp., Phomopsis sp., Botrytis cinerea, Venturia sp., Rhytisma sp., Herpottichia sp.). 4.2.3 Parazifi vegetali xilofagi (Armillaria sp., Dothichiza sp., Cytospora sp., Pseudomonas sp., Ophiostoma sp., Erwina sp., Ceratocystis ulmi, Nectria sp., Phellinus sp., Fomes sp., Agrobacterium tumefaciens, Xanthomanas populii, Stereum sp., Melempsorella sp.). 4.24 Antofitoze (Loranthus sp., Viscum sp.) iin arborete produse de mamifere Roaderea mugurilor si lujerilor terminali ai puietilor din plantatii, cAlcarea puietilor, roaderea cojii la arbori tineri - cervide mistrefi, iepuri, ursi, parsi, soareci, animale domestice. b). Vatimari produse de factori abiotic: dobordturi si rupturi de vant si zipada, seceta, inghejul, grindina si ploile torentiale, atunecatile de teren, incendiile de padure si noxele industriate. ©). Fenomenul de useare in masi a arboretelor (brad, stejar gi fag). (pag.83) Sectiunea a4 -a Analiza riscurilor de incendiu Riscul de incendiu este determinat de probabilitatea izbucnirii incendiilor in spatii, inciperi, construefii sau compartimente de incendiu ori instalatii, precum $i la fondul forestier, mijloace de transport, terenuti agricole etc si de frecventa cu care acestea se manifest. Factorii care influenteaza realizarea managementului riscului de incendiu sunt: Pericolul potential generat de sarcina termicé, conditiile de vizibilitate in caz. de interventie, toxicitatea si cresterea pagubelor cauzate de degajarea furmului, mérimea compartimentelor de incendiu si posibilitatea de evacuare a clidirii, fumului si de realizare a ventilétii incBperilor, indltimea inciperilor/a cladirii, eventualitatea cresterii valorilor pagubelor din cauza degajiri gazelor de ardere - a actiune coroziva, densitatea valorica pe unitatea de suprafata Masurile de protectie: - misurile normale (regulile generale si normele specifice) de prevenire si stingere a incendiilor, = masuri speciale (instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor, mijloacele de legatura cu unitatile de interventie, dotarea pompierilor, ignifugarea clementelor de constructie); - asigurarea unei anumite rezistente la foc a cladirilor (stabilitate,izolatic termica si etanseitate la flacari si fun). Situatia de urgent provocata de incendiu este, dupa cea provocata urgenta medicalé, principala generatoare de pierderi de vieti omenesti, respectiv de mari pagube materiale la nivelul intregii zone de competent. {in urma analizei statistice a interventiilor din perioada 2010-2011 in cazul situatiilor de urgent provocate de incendii se constaté ci acestea reprezint& aproximativ 25% din totalul interventilor. Riscul de incendiu este prezent, practic, la nivelul intregii zone administrativ- teritoriale a judefului Suceava, Totusi, folosind analiza intervenfiilor avute in anii 2010- 2011, putem evidentia ‘anumiti factori care ne pot sprijini in stabilirea unor parametti de stabilire a riscului de incendiu Ia nivelul intregii zone de competent: TIPULDE | Caracteristiele Zone afectate | Perioeda din | _ Consecinge asupra populate, RISC’ riscului an bunurilor, mediului si valorilor de patrimony Rise natural! Paduri, terenuri ou | Primfvara, | Cel mai afectat este mediul prin | actiunca omului in | vegetatic uscati vara, tamna | distrugerea floref;influentarea | vederea igicnizarii hhabitaclutui faunei din zon8; terenurilor agricole poluarea acrului prin degajarile(CONSUTEL THbET Ean SUzEATA Son en masive de -Teziltstet ‘urma arderit Rise industrial | Obiectivul implicat, Pot fi implicate in eveniment vecinatiti Hazard persoane aflate a locul Incendiu incidentului; incetarea productiei ‘sau diminuarea acesteia eu repercursiuni asupra salaratilor, picderi de bunuri materiale, utilaje afectate, cldiri de producti ete ! Rise de tansport | Cai simijloace de | Hazard ‘Apar de obicei fn urma unui | transport rater, accident sau a unor defectiani le feroviar, arian rmifjlocul de transport, sunt implicate in eveniment persoane; consecinte asupra bunurilor ‘materile; pot influenta in timp traficul pe calea de transport terestris Riseal Cidirile implicate si | Hazard {o urma incendillor la consiruchit constructiilor posibil vecine min persoane fri adipost, pot fi chiar surprinse de incendiu cu consecinte asupra sindtati; functie de amplosrea incendiutui Si structura cladiri afectate sunt cazuricénd cladirile sunt inutilizabile dupa eveniment Rise social Zona de acfimea | Hazard “Apar in urma unor evenimente de factorului social masi sau ce actiune intenfionaté a ‘unor persoane iresponsabile, cu vvizarea unui obiectiy clar sau a celora din zona evenimentului; de obicei sinitatea persoanelor ‘implicate este pus’ fn pericol, au Joc pierderi mari de bunuari materiale Explozivirmate | Dellagratie v Hazard Pot apairea victime in randul de incendii | ardere- cnvsecunda | evenimentalui persoanelor surprinse de Explozie v arder- ceveniment, distrugeri insemnate 10-100m/s de bunuri materiale, influent Detonatie— supra mediului datorita cexplozie in fevi produsilor rezulafi fn urma explozici 1, Riscul incendiului la evartale de locuine, este determinat in principal de: ~ construirea far respectarea normelor legale privind distanta intre cladiri - natura materialelor din care sunt construite; - mansardarea unor clidiri in vederea matirii spatiului locativ; - lipsa primei interventii asiguratd de Serviciile Voluntare pentru Situafii de Urgenta; timpul de rispuns relativ mare generat de amplasarea subunititilor de pompieri militari fata de local interventici, raza de actiune a unei subunititi fiind in medie de 30 km, iar cea mai mare distanfi este de 53 km (Detasamentul Campulung Moldovenesc- Izvoarele Sucevei); - caracteristicile reliefului din judet: drumuri in zona de munte si deal, precum si drumuri ce mu permit accesul autospecialelor de pompieri; + lipsa surselor de apa in localitatile rurale, de cele mai multe ori fiind necesard executarea de naveti de apa; ~ conditiile atmosferice gi de anotimp in care se produce incendiul. 2, Riscul de incendiu la mijloace de transport, doterminat de: ~ producerea unui accident pe cfile de comunicatii; = folosirea transportului rutier din ce in ce mai frecvent pentru substante periculoase, inflamabile; - calitatea infrastructurii cailor de comunicatie: rutiere/feroviare,“ joe TENSrENA| | + descompletarea elementelor de avertizare si siguranti a transporturilor de Citre persoane iresponsabile. 3. Rise de incendiu la fondul forestier si terenuri agricole, dcterminat de: ~ nerespectarea regulilor de lucru cu foc deschis; ~ folosirea focului pentru igienizarea unor terenuri agricole; = nerespectarea distanfelor fafi de fondul forestier gi neutilizarea spatiilor special amenajate pentru executarea focului; = existenta unor trasee turistice des freeventate precum si a spatiilor de agrement si cazarea existente in fondu! forestier; ~ extinderea unui incendiu pe zona de frontiera in Republica Ucraina. 4. Rise de incendiu la objective economice determinat de: - natura procesului tehnologic, substanfele care intra in cadrul procesului tehnologic; - modul de respectare la nivelul unitafii a normelor specifice de prevenire gi stingere a incendiilor precum gi nivelul de instruire a personalului si a utilizatorilor; - gradul de dotare cu instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor. Obiective economice cu risc de incendiu din cadrul zonei de competenti: statiile si depozitele de distribute carburanti, SC EGGER SA Radauti, SC Schweighofer SA Radauti, SC Flaga SA Veresti, SC Modomex SA Suceava, SC Supermag Imperial SRL Slobozia, Combinatul de Celuloza si Hartic Suceava, Complexe comerciale: SC Metrou SA, SC Iullius Mall, Bazarul Suceava, SC Dedeman SA, SC Duo Mat SA, SC Sell Gross SA, Lidl, SC Rai 88-sectia Domesti, sonde de extractie gaze naturale de peraza judetului, etc. Risc de incendiu la obiective sportive, social-culturale si din séndtate, determinat de: - afluxul mare de persoane; ~ cantitafi mari de materiale combustibite; - modul de respectare la nivelul unititii a normelor specifice de prevenire gi stingere a incendiilor precum gi nivelul de instruire a personalului si a utilizatorilor; = gradul de dotare cu instalafii de semnalizare si stingere a incendiilor Cateva exemple de obiective de important: - obiective culturale- obiective in patrimoniu UNESCO: mianistirile: Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor, Arbore, Putna si Probota - licase de cult: mandstirile: Dragomima, M-rea G. Humorului, Moldovita, M-rea Sf, Dumitru din Suceava ete; - Casa de cultur& a municipiului Suceava, Casele de cultura ale oragelor: Filticeni, Radauti, Cimpulung Moldovenesc, - din sindtate: - spitale: Spitalul judetean Sf Joan cel Nou de la Suceava; spitalele oraselor: Falticeni, Radauti, Campulung Moldovenese, Vatra Domei; - clidiri de asistenti social’: cimine de bitrini: Sf Ioan din Suceava, ri pentru copii cu dizabilita¢i si asistafi social: Asezimantul de copii din Radauti, Casa de copii Adancata, Scoala special’ Suceava, Scoala speciali Gura Humorului, ~ constructii pentru sport: sala sporturilor Suceava, stadioanele de fotbal din oragele: Suceava, Falticeni, Siret, etc. wl KE