Schema modelului conceptual

CUPRINS INFORMATII DE AJUTOR

1.Date generale despre  fost depozit de produse petroliere
amplasament  Depozitul de produse petroliere a fost demolat,a fost indepartata
sursa initial generatoare de poluare
 Localizare: in cel mai sudin punct al tarii
 Altitudinea medie a amplasamentului este de 280 m

2.Descrierea Suprafata fostului depozit de produse petroliere este de 16410
amplasamentului m2

Suprafata totala a amplasamentului este de 16410 m2

Din suprafata totala a amplasamentului (16410 m2), a existat
suprafata construita,suprafata libera si suprafata pentru cai de
transport .

Componenta amplasamentutului a fost : rezervoare de
inmagazinare benzina-motorina,rampa de incarcare cale ferata,
peron de incarcare auto,magazii

Obiectul desfasurarii activitatii pe amplasament a fost
depozitarea de produse petroliere

Principalele activitati desfasurate pe amplasament au fost
aprovizionarea si descarcarea produselor petroliere atat de la
rama de cale ferata cat si rutier in rezervoare de depozitare si de
stocare,incarcarea autocisternelor la rampa auto in vederea
comercializarii lor

Zona în care se află este in partea de NV a orasului.

Zimnicea are un climat temperatcontinental cu amplitudini
mari ale temperaturii aerului, cantităţi reduse de precipitaţii şi
adeseori torenţiale în timpul verii, precum şi frecvente perioade
de secetă, media precipitaţiilor anuale fiind sub valoarea de
500mm. Clima se mai caracterizează prin puternice contraste
între vară (30 ÷ 40°C) şi iarna (-30°C).

Datorită diferenţei de temperatură dintre uscat şi apă se
resimte briza Dunării. Caracterul de tranziţie este dat de
interacţiunea maselor de aer uscat care vin din est şi nord-est,
cu masele de aer tropical care vin din sud, sud-vest şi masele
de aer oceanic din vest.

3.Zone invecinate  La nord : teren agricol

amplasamentului  La sud : zona industrial si teren agricol
 La est : teren agricol si drumul 51
 La vest :teren agricol si drumul 51A
4.Geologia  Pentru identificarea stratificatiei litologice au fost executate un
amplasamentului numar de 5 foraje de investigare cu adancimi cuprinse intre 5.5
– 7 m.
 Distantele intre foraje sunt urmatoarele
o D1 intre F1 – F2 : 22,50 m
o D2 intre F2 – F3 : 12,50 m
o D3 intre F3 – F4 : 15,50 m
o D4 intre F4 – F5 : 10,00 m
 Cele 5 foraje au strabatut urmatoare stratificatie litologica
o In forajul F1 pe o adancime de 0,3 m pamant vegetal ,intre 0,3
– 2,1 nisip prafos , 2,1 - 4,0 pietris cu nisip, 4,5 - 5,0 argila
o In forajul F2 pe o adancime de 0,3 m pamant vegetal , intre 0,3
– 1,8 nisip prafos , 1,8 - 4,4 pietris cu nisip, 4,4 - 4,5 argila

5.Hidrogeologia
amplasamentului
6.Informatii despre surse
de poluare
7.Caracterizarea surselor
8.Potentiale cai de migrare
a poluantului
o In forajul F3 pe o adancime de 0,3 m pamant vegetal , intre 0,3
- 1,5 nisip prafos , 1,5 - 3, 7 pietris cu nisip, 3,7 - 6,0 argila
o In forajul F4 pe o adancime de 0,3 m pamant vegetal , intre 0,3
– 1,6 nisip prafos , 1,6 - 3,5 pietris cu nisip, 3,5 - 5,0 argila
o In forajul F5 pe o adancime de 0,3 m pamant vegetal , intre 0,3
– 2,0 nisip prafos , 2,0 - 4,4 pietris cu nisip, 4,4 - 7,0 argila
 In urma executiei forajelor de investigare a fost identificat
nivelul apei freatice care variaza intre 2,1 – 2,6 m
Nivel NHS
Foraj
(m)
F1 2,2
F2 2,1
F3 2,3
F4 2,6
F5 2,5
 Tipul de acvifer este cu nivel liber
 Deorece panta cea mai mica se afla in F4, d irectia de curgere
in cazul amplasamentului B se face spre forajul F4
 Dupa exploatarea forajelor acestea au fost echipate si
transformate in puturi de monitorizare a apei freatice
 Amplasamentul a fost contaminat cu produse petroliere de tip
motorina si benzina
 Din forajele de investigare au fost prelevate probe din zonele
contaminate si necontaminate de sol ,subsol,apa subterana care
au fost analizate pentru compusii THP SI BTEX.
 Dupa analizarea probelor s-au obtinut urmatoarele:
o in forajul F4 s-a identificat o concentratie de THP in sol mai
mare decat concentratia maxima admisibila de 2000 mg/kg
conform anexei Ordinului 756/1997
o in forajul F4 concentratia de THP in apa este de 0,78 mg/l
,valoarea de referinta pentru indicatorul de tip THP pentru
factorul de mediu apa ,conform H.G. 449/2013 este mai mica
de 0,6 mg/l
 Rezultatul analizelor indica un PRAG AL INTERVENTIEI
pentru teren SENSIBIL
 Sursele generatoare de poluare a mediului subteran au fost :
rezervoare de produse petroliere in momentele de incarcare-
descarcare,conductele de transport,rampa de cale ferata pentru
incarcare si descarcare in cisternele auto datorita scurgerilor in
momemntul transvazarii
 Afectarea calitatii solului – subsolului si ulterior a apei freatice
(prin percolare si conditii geologice favorabile) a fost realizata
de deversarile de produse petroliere pe suprafata solului si a
infiltratiilor de produse petroliere din rezervoare
 Pentru apa subterana : antrenarea poluarii din sol-subsol prin
percolare cu apele din precipitatii care au afectat calitatea apei
subterane
 Suprafata solului : contact dermic, inhalare respectiv ingestie.
Zona cu riscul cel mai ridicat de inhalare este zona sud
conform directiei dominante a vantului pe amplasament (zona
industriala).Prin percolare este afectata apa subterana
  Inhalarea vaporilor de catre lucratorii agricoli (nivelul apei
subterane ridicat + temperatura mare va rezulta evaporarea de
vapori de apa contaminata)
 Cai de migrare a poluatilor cu apa subterana :
o in sudul amplasamentului exista zona industriala care
exploateaza puturi pt folosinte in diferite scopuri, incusiv
alimentarea proprie cu apa potabila.
9.Receptori potentiali  populatia
o receptori umani
 apele subterane, apele de suprafata
o receptori ecologici situati in amplasament si in afara acestuia
(plante)
 activitati din zona
o receptori fizici amplasati in-situ si ex-situ (alte zone industriale)
 Schema sursa - cale – receptor

Caracterizarea factorului de mediu sol

Sursa (cale de acces la  Sursa de poluare este un fost deposit de produse petroliere.
poluant)  Poluarea amplasamentului a avut loc in urma scurgerilor din
conductele de transport a produselor petroliere, fisurarea
rezervoarelor, in urma scurgerilor la descarcare/ incarcare
produse petroliere.
Transportul poluantului  Transportul poluantului in sol se face prin infiltratia
produselor petroliere din cauza pamantului slab coeziv
 Exfiltratia din conductele de transport a produselor petroliere
Utilizari (activitati)  Pe amplasament se va construi un parc industrial.
 Pentru realizarea parcului industrial vor fi executate lucrari
de excavatie pentru realizarea fundatiilor, betonarea
amplasamentului dar si constructii edilitare.
 In partea de N a amplasamentului se vor executa constructii
pentru ridicarea birourilor
Cale de expunere  Expunerea receptorilor:
-muncitori (din ampasament si cei din zonele vecine)- inhalare
contact dermic, ingerare accidental
- locuitorii din zona amplasamentului- inhalare
Receptori  Receptorii de pe amplasament:
-muncitorii in perioada executieiei lucrarilor si apoi lucratorii
din parcul industrial
 Receptorii din afara amplasamentului:
- locutorii zonelor rezidentiale
- muncitorii din zonele industriale vecine

Importanta ,risc  Importanta riscului este data de folosinta viitoare a

amplasamentului, in cazul de fata parc industrial, de directia
vantului si mai ales de vecinatatea cu zonele rezidentiale.
 In cazul de fata avand ca amplasament viitor parc industrial,
directia predominanta de batere a vantului este dinspre vest
iar zona rezidentiala este amplasata in sudul amplasamentului
nostru putem concretiza ca avem un risc mediu.
 Caracterizarea factorului de mediu apa subterana

Sursa (cale de acces la  Sursa de poluare in cazul apei este solul datorita coeziunii,
poluant) granulozitatii care permite infiltratia poluantului in mediul
subteran si deci poluarea acviferului cu nivel liber.
 Datorita faptului ca acviferul este cu nivel liber in urma
precipitatiilor nivelul apei in acvifer variaza ceea ce
determina spalarea solului poluat.
Transportul poluantului  Transportul poluantilor in mediul acvatic se face prin
percolare si prin solubilizarea poluantului in contact cu apa
din acvifer dar si prin infiltratie in urma ploilor
Utilizari (activitati)  Se va realiza captarea de apa prin puturi pentru apa potabila
, pentru spalarea platformei industriale (captarea apei se va
face amonte de forajul F4 unde este localizata pana de
poluant).
 Realizarea de epuismente din cauza nivelului ridicat al apei
subterane
Cale de expunere  Expunerea receptorilor se face prin:
- contact dermic
- ingerare (rezidenti, lucratori)
- afectarea vegetatiei din vecinatati prin udarea acesteia cu
apa poluata
- utilizarea apei pentru udarea terenurilor agricole, a
gradinilor, adaparea animalelor (afecteaza oamenii in urma
ingerarii produselor rezultate de pe aceste terenuri)
- inhalarea vaporilor de apa contaminata (in cazul dusurilor
din ampalsament sau din vecinatati daca folosesc aceiasi
sursa de apa)
Receptori  Receptorii de pe amplasament:
- muncitorii in perioada executieiei lucrarilor si apoi
lucratorii din parcul industrial
 Receptorii din afara amplasamentului:
- locutorii zonelor rezidentiale
muncitorii din zonele industriale vecine
Importanta ,risc  Importanta riscului este data de folosintat viitoare a
amplasamentului, in cazul de fata parc industrial, de directia
vantului, de directia de curgere si mai ales de vecinatatea cu
zona rezidentiala.
 In cazul de fata avand ca amplasament viitor parc industrial,
directia predominanta de batere a vantului este dinspre sud-
est, directia de curgere a apei este spre forajul F4 iar zona
rezidentiala este amplasata in sudul amplasamentului nostru
putem concretiza ca avem un risc mediu.
 Planul de management al zonei contaminate

In cadrul planului de management se vor prezenta masurile ce se vor lua in vederea

reducerii poluarii din amplasament precum si protejarea polulatiei, lucratorilor de pe
amplasament si din afara acestuia.

Gestionarea riscului pe un amplasament presupune :

 Controlul folosirii terenului
 Controlul managementului
 Remediere intrinseca
 Limitarea zonei poluate

Ca dezvoltare viitoare pe amplasament se va realiza un parc industrial. Avand in vedere aceasta

dezvoltare viitoare se va construi planul de management al zonei contaminate.

Controlul utilizarii terenului

 Se va evita executia de excavatii in zona de sud-est a amplasamentului unde

avem o concentratie a poluarii foarte mare (THP depaseste valoarea de
referinta conform ordinului 756/1997). Excavand particulele poluate vor fi
antrenate de vant si imprastiate pe amplasament sau in zonele vecine acestuia.
In aceasta parte a amplasamentului se va realiza o zona de parcare, limitarea
poluarii se va face prin betonarea si asfaltarea acestei zone.
 Se va evita executia de puturi, epuismente in zona de sud-est a
amplasamentului deoarece directia de curgere a apei subterane contaminate
este spre forajul F3 (aflat in sud-estul amplasamentului), concentratia de THP
in apa este mai mare decat valoarea de referinta conform H.G. 449/2013, care
specifica ca valoarea THP< 0.6 mg/l. Executia unui put de alimentare cu apa a
amplasamentului se poate realiza in amonte de forajul F3 adica in partea de
nord.
 Pozitionarea birourilor se va face in partea de nord a amplasamentului unde
riscul de contaminare a lucratorilor este mai mic.
 Populatia din acest amplasament poate fi de toate varstele dar nu vor fi afectati
de poluarea din zona deoarece desi traficul de personae este foarte mare
perioada de stationare este foarte mica.

Remediere intrinseca

 Nu se va realiza nici o masura de remediere a poluarii, se va urmarii

remedierea naturala a terenulu
 Puturile existente vor fi dotate cu aparatura specifica pentru determinarea in
timp a gradului de poluare, calitatea apei