UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
GEOGRAFIA TURISMULUI

Impactul socio-cultural și economic

al festivalurilor de teatru

Mănăilă Alexandru-Andrei

2017
 Un eveniment este un fenomen spațio-temporal care poate fi clasificat sau
clasificat în moduri diferite în funcție de mărime, formă și conținut (Getz, 1997,
2008). Evenimentele pot genera o varietate de beneficii pentru destinații. Cu toate
acestea, majoritatea cercetărilor au fost îndreptate până în prezent la efectele mega-
evenimentelor, în special la impactul financiar al evenimentelor sportive (Knott,
Fyall, & Jones, 2015, Lee & Taylor, 2005, Preuss, 2007, Xing & Chalip, 2006).
Deși interesul pentru alte tipuri de evenimente a crescut (Bauer, Law, Tse, &
Weber, 2008), doar câteva studii au adus la cunoștință evenimentele la scară mică
și, mai ales, evenimentele culturale (Gursoy, Kim & Uysal, 2004). Aceste
evenimente mai mici au tendința de a fi profund legate de locația lor și pot oferi o
bază importantă pentru elaborarea planurilor de marketing pentru destinații (Litvin
& Fetter, 2006; Olsen, 2010; Ritchie, 1984). Unicitatea unui eveniment cultural
poate apărea din locația sa și, în special, din atmosfera locului (Getz, 2008).
Planificarea și promovarea adecvată a acestor tipuri de evenimente pot contribui la
transformarea imaginii turiștilor de destinație, sporind astfel veniturile (Liu, 2014).

Globalizarea a forțat orașele să concureze între ele pentru a atrage

turiști. Identitatea și unicitatea tradițiilor fiecărei locații pot deveni factori care
contribuie la eficiența turismului. Aceste aspecte pot fi, de asemenea, un puternic
instrument de marketing pentru manageri (Herrero, Sanz și Devesa, 2006), într-o
abordare mai largă care include toate autoritățile și organizațiile implicate în
comercializarea acestor destinații Pugh & Wood, 2004).

Beneficiile multiple că evenimentele culturale ale destinațiilor sunt analizate

în majoritatea studiilor pe baza eficacității mega-evenimentelor din orașele mari,
inclusiv planificarea beneficiilor economice pe termen lung așteptate pentru aceste
destinații (Getz, 2008, Lee & Taylor, 2005; ). Mai puține studii și-au concentrat
cercetarea dincolo de impactul economic al mega-evenimentelor (Gursoy et al.,
2004), deși recent sa înregistrat o creștere a interesului pentru obținerea unei
perspective mai largi prin diferite tipuri de evenimente. Acestea includ alți factori
precum îmbunătățirea infrastructurii sau crearea de locuri de muncă (Getz, 2008),
creșterea cunoștințelor despre alte culturi și tradiții (Sdrali & Chazapi, 2007),
poziționarea competitivă (Smith, 2004), noi oportunități pentru destinații (Litvin &
Fetter, 2006 ) și îmbunătățirea imaginii (Lee, Lee și colab., 2005).

Imaginea destinației este deseori confundată cu marca de destinație (Li &

Kaplanidou, 2013). Cu toate acestea, deși cele două concepte converg în mod clar,
imaginea este doar o parte a conceptului mai global al mărcii, care rezultă din
asociațiile create cu mărci (Stepchenkova & Mills, 2010; Tasci & Kozak, 2006).
Odată cu creșterea turismului cultural la nivel mondial, regiunile diferite au
convertit evenimente locale în oportunități de prezentare a imaginii pe plan
internațional (Lamont & Dowell, 2008). Imaginea pe care o au consumatorii cu
privire la o destinație este rezultatul experiențelor lor despre locul și percepțiile pe
care fiecare persoană le dezvoltă (Bigné, Sanchez și Sanchez, 2001; San Martín &
Rodríguez del Bosque, 2008). Interacțiunea atât a aspectelor cognitive, cât și a
aspectelor figurative, formează o imagine globală unică, printr-o evaluare
cuprinzătoare a fiecărei destinații, care include evaluările pozitive sau negative ale
locului în general ale turiștilor (Beerli & Martin, 2004, Bigné et al., 2001, Nicoletta
& Servidio, 2012; , 1993). În cazul în care imaginea de destinație generală nu are
un impact mai mare asupra imaginii de destinație globală (San Martín & Rodríguez
del Bosque, 2008), există un impact mai puternic - comparativ cu o imagine
efectivă.

În contextul evenimentelor culturale, regiunile încearcă să-și transforme sau

să-și consolideze imaginea - fie cognitivă, fie efectivă - prin staționarea unei culturi
a unor astfel de provocări competitive avantajoase (Evans, 2003). Rezultatele
așteptate arată că atât factorii cognitivi, cât și factorii efectivi pot reprezenta o
imagine semnificativă a destinației, deși aspectele cognitive au un impact mai mare
(Huh, Uysal, & McCleary, 2006). Pe baza acestor indicații, se propun primele două
ipoteze de cercetare.

Relația dintre teatru și turism este una încurajată în mod activ. Sa înregistrat
o creștere a interesului pentru relațiile dintre organizații din domeniul artelor și al
turismului. În 1985, Consiliul Artelor din Marea Britanie (ACGB) a susținut o
investiție sporită a publicului în artă, parțial datorită faptului că "arta este o atracție
turistică substanțială și o remunerație în valută". Mai recent, Autoritatea Britanică
pentru Turism (BTA) și Comitetul pentru Turism Englez (ETB) au creat relația:
Manualul de Marketing al Turismului în Arte a fost publicat de ETB în 1993 și au
avut loc o serie de seminarii care au reunit manageri de arte, , agenții de turism și
consiliile turistice. În plus, BTA a publicat (1997) un "Turism și pachetul de
consultanță în artă" destinat managerilor de artă și un buletin informativ regulat
"Turism și artă".

Importanța economică a artelor a primit mai multă atenție și un aspect

important al acesteia a fost dimensiunea turistică. Studiul Institutului de Studii
Politice (PSI) al artelor, o lucrare completă și seminară, a dat importanță
considerabilă legăturii dintre artă și turism.

Orașele, ca centre locale de servicii, au adesea o concentrare specială de

teatre și facilități de agrement asociate și, prin urmare, pot avea o importanță
deosebită în relația artă-turism. În această lucrare această relație este examinată în
contextul specific al teatrului din Londra cu scopul special
de a determina efectele asupra teatrului. Pentru a realiza acest lucru, influența
teatrului asupra deciziei de a vizita orașul va fi, de asemenea, determinată.

Orașele sunt din ce în ce mai mult locuri de consum decât de producție sau
de comerț 3 și se concentrează în special pe consumul (și vânzarea) plăcerii,
inclusiv pe turism. Deși puține orașe au fost construite exclusiv pentru consum sau
pentru turism, majoritatea acum au "compuși de consum" semnificativ. Turismul
într-un oraș este legat de o combinație a elementelor sale primare sau de bază și a
elementelor secundare. Jansen-Verbeke consideră că elementele primare,
principalele atracții, au, la rândul lor, două componente: "loc de activitate" și "loc
de petrecere a timpului liber"; în loc de activitate "ea include atracții care
caracterizează majoritatea orașelor, galerii de artă, situri istorice și clădiri, în timp
ce setarea de agrement este contextul fizic și social-cultural în care sunt stabilite
atracțiile: structura spațială generală a orașului și ambianța sa. Atracția urbană
poate fi deseori caracter și atmosferă care se ridică la mai mult decât pur și simplu
structurile fizice. Divertisment este clasificat de Jansen-Verbeke ca element
secundar, împreună cu magazine, cafenele, restaurante și baruri și hoteluri.
Elementele care se apropie unul de celălalt, în calitate de clustere, pot avea o
atracție mai mare pentru turism decât pentru elementele care nu sunt apropiate.

Pentru turiștii de agrement este probabil că teatrul reprezintă o atracție

semnificativă a multor orașe, deși semnificația exactă ca element primar sau
secundar va varia de la un oraș la altul. Anumite locuri și situri devin poziționate și
construite ca "obiective turistice" și "locuri de plăcere". Locurile sunt "privite" în
așteptarea "plăcerilor intense", iar colecția acestor obiective turistice este
caracterizată de turism. Alegerea locurilor de experiență ca turist este influențată de
imagine sau de "loc-mit". Locurile turistice sunt cele care sunt semnate și codificate
ca atare. Locurile devin asociate cu experiențe și senzații particulare și devin
simboluri ale acestor experiențe, astfel încât locul în sine devine un produs. "Mitul
locului" și dorința de a vizita districtul lacului au fost în mare parte o creație a
literaturii, "cele din Brighton de film și literatură. În mod similar," mitul locului
"din Londra, ca centru pentru" teatru ", datorează ceva eforturile unor impresari
elizabetani din secolul al XVI-lea de a imputa o experienta extraordinara la astfel
de vizite. Prezența călătorilor a conferit, de exemplu, un anumit titlu pentru piesele
lui Shakespeare, iar audiențele "îndepărtate" au fost încurajate într-un pseudo-
pelerinaj "
 Cohen și Atkinson demonstrează influența puternică a muzicii în modelarea
identității orașelor precum Liverpool și New Orleans. Aceasta, la rândul său, a dus
la turism. Rezultatul, în opinia unora, a fost dezvoltarea muzicală osificată în cele
două orașe. Dorința de a răspunde nevoilor turistice poate să fi concentrat atenția și
resursele departe de inovare. Turismul, un rezultat al mitului locului, contribuie la
procesul complex al creării de mituri și, în opinia lui Britton, "este unul dintre cele
mai importante elemente în modelarea conștiinței populare a locurilor".
Semnificația locului este transformată de existența obiectivelor turistice. În plus, la
un nivel material, mai degrabă decât simbolic, prezența turismului în zonele urbane
transformă orașele: spațiile sunt ocupate de turiști, clădirile sunt modificate spre
utilizări turistice noi, iar activitățile din cadrul acestora au o dimensiune turistică
mai degrabă decât o dimensiune locală. Orașele sunt transformate în mod material
prin baruri, hoteluri, restaurante, teatre, cluburi de noapte și altele asemenea.
Acestea, la rândul lor, "codifică" un oraș ca turist.

În prezent, festivalurile reprezintă un domeniu dinamic în toată lumea, care

au cunoscut o ascensiune semnificativă, datorită faptului că turiştii sunt din ce în ce
mai interesaţi de a descoperi ceva nou, fiind orientaţi spre a-şi petrece timpul liber
într-un mod cât mai diferit decât cel obiţnuit.

REFERINȚE:
1. Theatre in London and the inter-relationship with tourism
2. The contribution of cultural events to the formation of the cognitive and
affective images of a tourist destination
3. Locul şi rolul festivalurilor în promovarea şi valorificarea potenţialului
turistic din Raionul Cahul
4. Socio-spatial authenticity at co-created music festivals
5. Brand personality and culture: The role of cultural differences on the impact of
brand personality perceptions on tourists visit intentions
6. Impacts of festivals and events on residents’ well-being