Sunteți pe pagina 1din 27

Ion Pirnă

Emil Voicu
MirceaRadu
RaduCiupercă
Adriana Muscalu

Coordonarealucrarii a fostrealizata de:


Ion Pirnă

Colectiv tehnoredactare:
Iris Mateescu
George Roată
Ștefan Popescu
Laura Păun
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

CUPRINS

1. Generalitati…………………………………………………………………………...2
2. Organe de plante care trebuie recoltate……………………………………………....3
3. Procese tehnice de recoltare.........................................................................................3
4. Cerinte agrotehnice de exploatare…………………………………………………....5
5. Tehnici/tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si aromatice cultivate in
zona Calarasi-Silistra….......……………………………………..............................5
6. Concluzii……………………………………………………………………………22
7. Bibliografie………………………………………………………………………....23

1
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

1. Generalităţi
Plantele medicinale si aromatice pot fi obtinute din flora spontana sau prin cultivare, la
recoltarea acestora fiind necesara indeplinirea acelorasi conditii cu mentiunea ca la speciile
recoltate din flora spontana trebuie evitata recoltarea excesiva, in vederea prevenirii disparitiei
acestora.
Recoltarea plantelor medicinale si aromatice, reprezinta prima etapa in prelucrarea
primara a produsului vegetal, prin care acesta este pregatit pentru utilizarea in diferite ramuri
ale industriei.
Recoltarea plantelor medicinale si aromatice, facuta in conditii optime este determinanta
pentru obtinerea unei materii prime de calitate si in aceeasi masura pentru un randament de
prelucrare crescut..
Recoltarea organelor necorespunzatoare, premature sau tardive, uscarea neglijenta sau
conservarea neadecvata pot duce la compromiterea produsului vegetal (herba).

Modalitati de recoltare
- Mecanizat (mai putin frecvent in flora spontana) cu combina, pluguri, dislocatoare,
cositori si tocatoare;
- Manual: seceri, coase, cutite, cazmale, piepteni speciali;

Conditii de recoltare
Conditiile de recoltare se refera pe de o parte, la caracteristicile meteorologice ale
perioadei in care se colecteaza plantele: vreme calda, fara precipitatii; la unele specii sunt
mentionate momente optime cum ar fi: pe roua (petale de trandafir), si pe de alta parte la
fenofaza optima (momentul de vegetatie in care planta are cel mai bun potential productiv si
calitativ).

Conditiile de calitate
- Caracterizarea biomorfologica si botanica a speciilor privind: aspectul, culoarea,
mirosul, gustul, descrierea botanica macro si microscopica, puritatea (corpuri straine si
impuritati minerale).
- Caracterizarea chimica a plantelor medicinale si aromatice, include determinarea
cantitativa a compusilor chimici raspunzatori pentru efectul terapeutic: glicozizi, alcaloizi,
uleiuri volatile, etc.
- Determinarea nivelului de contaminanti (pesticide si metale grele) din plante. In functie
de destinatia plantelor medicinale si aromatice, acestea trebuie transportate in conditii optime fie
la procesator, fie pe piata, caz in care distributia trebuie facuta imediat, pentru a evita degradarea
produsului.

2
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

2. Organe de plante care trebuie recoltate


- Mugurii (gemmae): se recolteaza primavara, odata cu inceperea circulatiei sevei, uneori
chiar de la sfarsitul lunii februarie. Se recolteaza cand sunt complet dezvoltati, inainte de
deschidere, ex.: muguri de brad, de plop, nuc, coacaz, etc.

- Scoarta (cortex): se recolteaza primavara, dupa inceperea circulatiei sevei, deoarece in


aceasta perioada se desprinde mai usor. De obicei scoarta se recolteaza de pe ramurile si
tulpinile plantelor de cel putin 3 ani, prin incizii circulare practicate la distante de 20-30
cm si apoi longitudinal, ex.:crusin, salcie,etc.

- Frunzele (folium): se recolteaza numai pe timp frumos si uscat. In general momentul


optim se considera a fi perioada de dinainte si pe durata infloririi plantei. Se urmareste
recoltarea frunzelor ajunse la maturitate, intregi, neatacate de boli si daunatori si in
vegetatie, ex.: patlagina, salvie, cimbru, isop, roinita, anghinare, patlagina, potbal,
menta, papadie, etc.

- Iarba (herba): se recolteaza in special in perioada de inflorire a plantei. De la speciile


anuale se colecteaza toata partea aeriana, iar de la cele perene iarba va fi taiata deasupra
partii lignificate, ex.: sunatoare, rostopasca, coada-soricelului, cicoare, sovarf, etc.

- Florile (flores): se recolteaza la un anumit stadiu de imbobocire, determinat in functie de


nivelul de principii active acumulate, ex.: salcam, lavanda, trandafir, soc, paducel,
cimbru, isop, craite, galabenele, etc.

- Semintele (semen): se recolteaza la maturitatea deplina, moment recunoscut dupa


culoare si forma, ex.: coriandru, mustar, fenicul, armurariu, castane, macese, salvie,
cimbru, craite, roinita, galbenele, anghinare, patlagina, cicoare, etc.

- Radacinile (radix) stolonii, rizomii (rhizoma),bulbii (bulbus), tuberculii (tubera): se


recolteaza toamna la sfarsitul perioadei de vegetatie, cand sunt mai bogate in principii
active sau primavara, inainte de intrare in vegetatie, ex.:valeriana, lemnul dulce; menta;
obligeana, stanjenelul; brandusa de toamna; tataneasa, brusture, cicoare.

3. Procese tehnice de recoltare

In functie de organul plantei medicinale si aromatice care se recolteaza , se utilizeaza o


serie de procese tehnice dupa cum urmeaza:

- Taierea se realizeaza prin segmentarea transversala a plantei, o singura data la o


inaltime de 7-10 cm fata de sol, distanta solicitata de cerintele agrotehnice de exploatare
a utilajelor.
Aceast proces tehnic se realizeaza cu dispozitive specializate tip foarfeca, cositori,
vindrovere fara valturi de strivire echipate cu aparate de taiere cu dublu cutit.

3
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

- Tocarea se realizeaza prin segmentarea multipla, la anumite lungimi a plantelor taiate,


cu ajutorul tocǎtorilor mecanice sau combine de furaje.

- Ruperea se realizeaza prin creerea unei tensiuni in tija florala, cu o forta tip soc,
tragand de florile si inflorescentele plantelor medicinale si aromatice sau cu o forta
constanta (fig,1). Un cilindru rotativ (1), interacţionează cu rotorul mobil (2) pentru a
efectua separarea capului florii de tulpină. Cilindrul si rotorul se rotesc in sensuri opuse
cu viteze periferice mai mari decât viteza de deplasare transversală a maşinii pentru a
induce tensiune în tulpina plantei angajate în vecinătatea capului florii şi eliberează de
tensiune tulpina în vecinătatea rădăcinilor, în timp ce floarea este desprinsă de tulpină
după ce aceasta este antrenată de mişcarea cilindrului rotativ.

Fig.1.- Recoltator de flori, cuprinzând detalii la momentul ruperii florii plantei

4
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

- Dislocarea radacinilor si a stolonilor se realizeaza prin ridicarea radacinii cu o parte


de sol si separarea particulelor de sol aderente, folosindu-se plugurile fara cormana,
dislocatoare de radacinoase, masini de scos bulbo-radacinoase, masini de scos rizomi si
masini de scos stoloni de menta.

- Fragmentarea stolonilor si rizomilor se face dupa dislocarea acestora, in vederea


replantarii. Aceasta operatie se face prin taiere, la dimensiuni solicitate de tehnologia de
plantare, folosindu-se scule tip foarfeca.

- Transportul este operatia de eliberare a terenului de plantele recoltate si lasate in brazda


pe sol sau descarcate in remorci, in ternenul cel mai scurt, conditie de baza ce se impune
la recoltarea plantelor medicinale si aromatice, in vederea pastrarii calitatii si nealterarii
acestora. Aceasta operatie se realizeaza cu mijloace de transport auto sau agricol

4. Cerinţe agrotehnice de exploatare


Principalele cerinţe agro-tehnice impuse culturilor si echipamentelor la recoltare pentru
mecanizarea lucrărilor din cadrul tehnologiilor pentru recoltarea, şi transportul plantelor
medicinale si aromatice sunt următoarele:
 suprafata care se recoltează să fie bine nivelată, curăţata de muşuroaie, de vegetaţie
lemnoasă, cioate, pietre şi alte obstacole sau corpuri străine;
 condiţii agrometeorologice normale în timpul lucrului (umiditatea normală a solului,
lipsa precipitaţiilor, etc.);
 organele de lucru ale maşinilor, echipamentelor tehnice şi tractoarelor de agregare să nu
antreneze sau să murdărească cu pământ plantele medicinale;
 roţile maşinilor de recoltat, ale echipamentelor tehnice şi tractoarelor de agregare sau ale
celor de transport să nu calce lanul nerecoltat sau plantele lăsate pe sol în brazdă
continuă;
 în procesul de lucru echipamentele să copieze denivelările terenului pe lăţimea şi pe
direcţia de lucru;
 să nu producă tocarea suplimentară a plantelor (fragmente cu lungimea sub 10 cm),
procentul maxim admis fiind 1%;
 sa nu se preseze plantele in mijlocul de transport;
 sa nu se infesteze cu impuritati plantele recoltate (pamant).

5. Tehnici /Tehnologii de recoltare a plantelor medicinale cultivate


in zona Calarasi-Silistra
Pentru recoltarea plantelor medicinale si aromatice se folosesc tehnologii adecvate
fiecarei culturi, in functie de tehnologia de cultivare, de organele plantelor care se recolteaza si
de dotarea tehnica existenta.

5
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

o ANGHINARE (Cynara scolymus) .(fig.2 )


Anghinarea este o planta perena, erbacee de la care se
recolteaza frunzele pentru procesare si samanta pentru
infiintarea culturilor.

 Epoca de recoltare
Momentul optim de recoltare a frunzelor se apreciaza
dupa marimea si culoarea lor. Frunzele trebuie sa aibă
lungimea de cel putin 35-40 cm [5] , cand petiolul si nervura
principala sunt fragede. Frunzele ajunse la maturitatea tehnica
au culoarea verde, spre deosebire de cele tinere din mijlocul
rozetei care sunt verzi-argintii.
Pentru a obtine o productie de frunze bogata in principii
active, recoltarea se face in zile insorite, dupa ce s-a ridicat
roua.
Recoltarea antodiilor inflorecente in loturile semincere
se face esalonat pe masura maturarii semintelor fiind marcat de
desprinderea din inflorescenta a primelor seminte impreuna cu
papusul (praful) lor.
Fig.2-Anghinare
 Modul de recoltare
Operatia de recoltare se face prin taierea frunzelor de la exteriorul rozetei cu scule
specializate. Frunzele tinere mici, din mijlocul rozetei care asigura recolta urmatoare nu se
recolteaza. Frunzele recoltate se pun in cosuri care se descarca in remorci auto, remorci agricole
sau motocare, transportandu-se imediat la locul de uscare. In cursul vegetatiei se fac 3-5
recoltari de frunze
In loturile semincere se recolteaza cel mult o singura data frunzele in anul I de vegetatie.
Recoltarea inflorescentelor se face in anul al II-lea de vegetatie prin taiere scule specializate,
uscarea lor pe platforme sau prelate, apoi se treiera cu batozele sau combina de recoltat cereale
la stationar, dupa care se conditioneaza si se pun in saci. [6]

Productia

Productia de frunze proaspete realizata este in medie 12 ... 15t/ha, ajungand pana la
20 ... 35 t/ha. [6]
In loturile semincere de anghinare, productia este de cca. 600 ... 800 kg/ha seminte. [1]

6
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

o ARMURARIU (Silybum marianum),(fig.3)

Armurariu este o planta anuala, erbacee de la care


se recolteaza samanta.

 Epoca de recoltare
De la armurariu se recolteaza semintele cu ajutorul
combinei reglata corespunzator. Se recolteaza in perioada
cand 80% din antodii sunt uscate, insa inainte ca acestea
sa elibereze samanta, care datorita prezentei papusului este
usor imprastiata. Recoltarea se face pe vreme uscata si
senina. [7]
Samanta se recolteaza cu combina de cereale
paioase(fig.4): turatia batator =950 min-1, distanta intre
batator si contrabatator= 15-20 cm; la iesire 10-15 cm; sita
cu ochiuri rotunde =Ø4 cm; ventilator la minim.

Fig.3-Armurariu

Fig.4-Combina de recoltat cereale paioase

Productia de seminte este in medie 600-1200 kg/ha. [7]

o CICOARE (Chihorium intybus)(fig.5)

Cicoarea este o planta perena de la care se recolteaza


radacina si herba pentru procesare si samanta pentru infiintare
cultura.
Cicoarea, este o mare iubitoare de soare si creste in locuri deschise,
cum ar fi fanetele si pajistile, marginile de drum, terenurile virane,
din campie si pana in zonele montane joase.
Fig.5-Cicoare
Perioada de vegetatie: creste din luna mai pina in luna octombie, inceputul lunii
noiembrie.

7
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

 Epoca de recoltare
Partile aeriene de la cicoare, se recolteaza in prima parte a perioadei de inflorire, in lunile
iulie - august, când tulpinile nu au intrat in faza de lignificare. Pentru ca produsul sa fie de
calitate superioara se taie si rozeta de frunze bazale. Radacina plantei, se recolteaza in luna
noiembrie.

 Modul de recoltare
Partea aeriana (herba) se recolteaza cu cositori mecanice cu dublu cutit (fig.6), vindrover
fara valt de strivire şi lǎsarea plantelor pe sol în brazdǎ (fig.7) sau combina tractata de furaje
când se urmǎreşte şi tǎierea plantelor (fig.8).

Fig. 6 - Cositoare cu dublu cutit

Fig. 7 -Vindrover tractat Fig. 8- Combina tractata de furaje

Dupa recoltare, herba se ridica de pe sol cu remorci autoincarcatoare (fig.9) sau se incarca
imediat in remorci agricole (fig.10) si se transporta la locul de uscare sau distilare.

8
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

Fig.9 -Remorca autoincarcatoare Fig.10-Remorca agricola


Radacina plantei, pe suprafete mici, se recolteaza prin dezgropare cu cazmaua. Dupa
culegere, radacina se spala in curent de apa repede, dupa care se despica pe lungime si se pune
la uscat in strat subtire, intr-un loc uscat si calduros. Dupa incheierea procesului de uscare (cand
radacinile devin rigide si se rup cu un pocnet sec), se depoziteaza in saci de hartie. Pe suprafete
mari radacinile se scoat cu dislocator de radacinoase (fig.11), combina de recoltat cartofi (fig.12)
sau masina de scos rizomi (fig.13).

a)-in lucru b)-rizomi dislocati

Fig.11-Dislocator de radacinoase

Fig.12-Combina de recoltat cartofi Fig.13- Maşina de scos ceapa

Samanta se recolteaza cu combina de cereale paioase (fig.4): turatia batator


= 550-650 min-1, distanta intre batator si contrabatator= 8 cm; la iesire 1 cm; sita cu ochiuri
rotunde = Ø2,5cm; ventilator la minim

9
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

o CIMBRUL DE GRĂDINA (Satureja hortensis)(fig.14)

Cimbru de gradina este o planta anuala, erbacee, de la


care se recolteaza partea aeriana pentru procesare si samanta
pentru infiintare cultura.
 Epoca de recoltare
Studiul dinamicii continutului in ulei volatil in decursul
perioadei de vegetatie a dus la concluzia ca aceasta atinge valori
maxime in perioada infloririi.
Timolul, unul din cei doi componenti principali ai
uleiului volatil, se acumuleaza la un nivel ridicat pana la faza de
inflorire, in timp ce concentratia terpenelor se reduc. Productia
de ulei volatil, realizata pe seama productiei de herba si a
continutului in ulei volatil, atinge valori maxime in timpul
infloririi.
Fig.14-Cimbru de gradina
In cazul in care suprafata care urmeaza a fi recoltata este mare (de ordinul hectarelor), se
recomanda ca recoltarea sa inceapa cand 50-60% din plante au inflorit, pentru ca intreaga
suprafata sa se incadreza in epoca optima de recoltare.
Cimbru de gradina destinat producerii de samanta
se recolteaza in faza in care la 70% din inflorescente, semintele au ajuns la maturitatea
fiziologica si prezinta o culoare caracteristica. [8]

 Modul de recoltare
Recoltarea partii aeriene(herba)- se poate face manual cu secera, in cazul unor
suprafete mici si mecanic cu cositori mecamice (fig.6), vindrovere fara valturi de strivire (fig.7),
daca suprafata este de ordinul a zeci de hectare, taiera facandu-se la inaltimea de 5-7cm de la sol
sau cu masini specializate de taiat si incarcat herba (fig.15).

Fig.15- BONINO SPECIAL-Italia.

Samanta se recolteaza cu combina de cereale (fig.4) reglata corespunzator.


Productia de herba proaspata este de 10 ... 15 t/ha, iar cea uscata, este de 2 ... 3 t/ha. [8]
In loturile semincere de cimbru de gradina, se realizeaza 300-500 kg/ha nucule. [1]

10
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

o CRAITE (Tagetes patula L.) (fig.16)

Craitele sunt plante anuale, de la care se recolteaza


florile fara receptacul pentru procesare si semintele pentru
infiintarea culturii.
 Epoca de recoltare
Momentul optim de recoltare a materiei prime
vegetale (inflorescente), este la deschiderea completa a
florilor ligulate, cand inflorescentele au diametrul de 2-2,5
cm, respectiv din iunie si pana in septembrie de 4-6 ori.
Recoltarea se face pe timp frumos, cand s-a ridicat
roua, de preferat dimineata, deoarece mai tarziu plantele
isi pierd inflorestenta si se recolteaza cu dificultate. Pentru
obtinerea de seminte, plantele se recolteaza la maturitatea
deplina. . [1]

 Modul de recoltare
Inflorescentele recoltate semimecanizat cu scule
specializate(fig.17), se se transporta la locul de uscare,
unde li se scot florile marginale si cele tubuloase pentru a
fi puse la uscat, indeparandu-se receptaculul, precum si
celelalte impuritati sau corpuri straine
Fig.16-Craite.

Fig.17-Dispozitivul de recoltat galbenele si craite [10]

11
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

La recoltare, se vor lua masuri de echipare corespunzatoare a culegatorilor, pentru a


impiedica femomenul de alergie in contact cu planta.

Recoltarea plantelor semincere se face secvential, intai taindu-se florile ajunse la


maturitate cu secera sau unelte specializate, lasate sa se usuce si apoi treierate la stationar cu
batoza sau combinele de cereale reglate corespunzator.(fig.4)

 Productia
In mod curent productiile de flori ligulate proaspete pot fi de 4 ... 5 t/ha, dar pot ajunge si
la 6 ...7 t/ha. [1]
Productia de samanta medie este de 400 ...500 kg samanta/ha, dar in culturile reusite se
obtine si 800 ... 1000 kg samanta/ha. [1]

o GĂLBENELE (Calendula officinalis) (fig.18)

Galbenele sunt plante anuale sau bienale, de la care se recolteaza florile pentru procesare
si semintele pentru infintarea culturii.
 Epoca de recoltare
Recoltarea se executa cand s-au deschis primele 2-3 randuri de flori ligulate, incepand cu
luna iunie si continuand pana in octombrie. Se recolteaza florile ligulate de la antodiile deschise
sau antodiile intregi, pe timp insorit, de indata ce s-a ridicat roua, pana seara.

Fig.18-Galbenele

Culturile semincere se recolteaza la maturitatea deplina a semintelor (au culoarea cafenie


si se desprind usor din inflorescenta). [11]

12
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

Modul de recoltare
Florile ligulate si antodiile se culeg cu scule specializate (fig.17), la inceput, la intervale
de 2-3 zile, apoi mai rar. Cu cat se recolteaza mai regulat, cu atat plantele formeaza mai multe
inflorescente.
In Bulgaria se recolteaza si herba de Calendula officinalis(plante intregi inflorite) [11].
Culturile semincere se recolteaza la maturitatea deplina a semintelor, cu combina de
cereale (fig.4), sau cu scule specializate, urmand sa se treiere dupa uscare.

 Productia
De pe un ha se realizeaza productii medii de 1,5 ...3,0 t flori ligulate in stare proaspete
sau 4000 ... 9000 kg inflorescente proaspete.
In loturile semincere de galbenele, productia este de cca.600 ... 800 kg/ha seminte. [11]

o ISOP (Hyssopus officinalis)(fig.19)


Isopul este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza partea aeriana.
 Epoca de recoltare
Masa vegetala folosita in scopuri medicinale se va recolta
inaintea infloritului, iar cea care urmeaza a fi prelucrata pentru
obtinerea uleiului volatil se va recolta la inceputul infloritului. Se
recomanda efectuarea in timp optim a recoltarii, deoarece plantele
puternic indesite, mai ales cele din anul al II-lea si urmatorii pierd
repede frunzele, cea ce va diminua productia. Recoltarea va incepe
dimineata dupa ce s-a ridicat roua, pe timp insorit, linistit si calduros.
Fig.19-Isop
 Modul de recoltare
Recoltarea se poate face semimecanizat cu scule specializate, in cazul unor suprafete
mici si mecanic cu cositori mecamice (fig. 6) sau vindrovere (fig.7) daca suprafata de recoltat
este de ordinul a zeci de hectare, taiera facandu-se la inaltimea de 5-7 cm de la sol pentru
plantele din primul an si la 1-2 cm deasupra nivelului de taiere anterior. [12]

 Productia de herba proaspata este de 10 ... 15 t/ha, iar cea uscata, este de 3,0 t/ha. In
loturile semincere de isop, se realizeaza 300-600 kg/ha nucule. [1]

LEVANTICA (Lavandula angustifolia) (fig.20)


Levantica este o planta perena, un subarbust, de la care se
recolteaza florile cu partea aeriana pentru procesare si seminte
pentru infiintarea culturii.
 Epoca de recoltare
Recoltarea se face pe vreme uscata si senina. Este bine sa
inceapa cand cca. 50% din flori au inflorit si sunt putine flori
vestejite.[13]. Plantele destinate producerii de samanta se recolteaza
cand fructele ajung la maturitate pe majoritatea inflorescentelor.

Fig.20-Lavand

13
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

 Modul de recoltare
De la levantica se recolteaza florile pentru distilare.
Inflorescentele se taie cu echipamente specializate de recoltat lavanda pe 1 rand cu
buncar propriu de colectare a herbei taiate (fig.21), echipamente specializate de recoltat lavanda
pe 1 rand prevazut cu toba de tocare a herbei (fig.22), echipamente pe 2 randuri (fig.23) sau pe 3
randuri (fig.24) ce pot fi atasate la combinele de recoltat furaje. Taiere se face cu cel mult 10 cm
de tija sub ultimul verticil. Dupa taiere, herba care se toaca se incarca direct in remorci agricole
si se traqnsporta imediat la locul de uscare sau la distilarie.

Fig.21-Echipament specializat de recoltat lavanda fara toba de tocare.[14]

......

Fig.22-Echipament specializat de recoltat lavanda cu toba de tocare.[14]

a )in lucru b) in transport culegătoarele laterale ridicate


Fig.23-Echipament de recoltat lavanda pe 2 randuri.[14]

14
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

Fig.24-Echipament de recoltat lavanda pe 3 randuri.[14]

 Productia

Productia de inflorescente proaspete in primii 2-3 ani este in medie 2-3 t/ha, In loturile
semincere se realizeaza o productie de 300-400 kg/ha nucule. .[1]

o MENTA (Mentha piperita)(fig.25)


Menta este o planta anuala, erbacee de la care
se recolteaza partea aeriana si stolonii.

 Epoca de recoltare
Masa vegetala folosita pentru extractia de ulei
volatil se va recolta in faza cand plantele sunt inflorite
50-75%. Recoltarea frunzelor pentru industria
ceaiurilor se face in doua etape cand frunzelor au
lungimea de 5-6 cm. In toate cazurile, recoltatul mentei
se va executa intre orele 10-14, pe vreme calda,
linistita, uscata si insorita. [15].

Fig.25-Menta

 Modul de recoltare
Recoltarea intregii mase vegetative (herba)- se poate face mecanic cu cositori mecamice
(fig.6), vindrovere fara valturi de strivire (fig.7), sau cu masini specializate (fig.26) care taie,
incarca in buncarul propriu si descarca in mijloacele de transport, in vederea trimiterii imediata
la uscatorii sau distilare.

15
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

a)-in lucru

b)-incarcare in buncar a herbei taiate c)-descarcarea herbei taiate in


remorca agricola

Fig.26-Masina de recoltat herba de menta FR100 [16]-fabricata de firma DE PIETRI Italia

Recoltarea stolonilor - se face toamna cu ajutorul plugului fara cormana, a masinilor de


scos bulbi si tuberculi realizate in Romania sau de catre alte firme din strainatate cum sunt:
masina de scos cartofi (fig.12), masina de scos ceapa (fig.13), maşina de scos ceapaWR 135-180
(fig.27), maşina de scos ceapa (fig.28) , masina de scos rizomi de miscanthus MRM.(fig.29) si
masina de scos stoloni de menta (fig.30)
.

Fig. 27- Maşina WR 135-180 [17], fabricată de firma Asa Lift (Danemarca)

16
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

Fig. 28- Maşina AAO [18], fabricată de firma Simon (Franţa)

Fig.29 -Masina de scos rizomi de Fig.30 - Masina de scos stoloni de menta


miscanthus MRM

 Productia -de herba proaspata este de 10-20 t/ha, respectiv 2,5-3t/ha herba uscata, sau 1-
1,3 t/ha frunze uscate. [1]

o MUSTAR ALB (Sinapis alba)(fig.31)

Mustarul alb este o planta anuala, erbacee, de la care


se recolteaza samanta.

 Epoca de recoltare
Epoca optima este situata in faza maturizarii depline a
semintelor, care se coloreaza in galben-auriu, intraga planta
fiind de culoare galbena. Aceasta epoca este recomandata in
cazul in care cultura se recolteaza cu combina de cereale.
Daca recoltarea se face in doua faze, se va incepe mai
devreme de epoca indicata, prin taiere cu cositoarea si se va
treiera pe brazda cu combina.
Fig.31- Mustar alb

17
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

 Modul de recoltare
Recoltarea direct din lan se face cu combina de recoltat cereale (fig.4). La recoltare
trebuie sa se acorde atentie mare reglarii combinei, pentru a reduce cat mai mult pierderile prin
scuturare sau prin ramanerea fructelor in resturile de tulpini.
Recoltatul in doua faze impune folosirea vindroverului sau a masinii de recoltat mazare
cu cutit, care lasa plantele taiate in brazda. Taierea tulpinilor trebuie facuta cat mai sus posibil.
Dupa uscarea fructelor, plantele de mustar vor fi treierate cu combina pregatita cu pick-up.
 Productia
Se realizeaza o productie de 1,5 ... 2,0 t/ha seminte. [1]

o PATLAGINA (Plantago lanceolata) ( fig.32)

Patlagina -este o planta perena, erbacee, de la care


se recolteaza frunzele pentru procesare si samanata pentru
infiintarea culturii.

 Epoca de recoltare
Frunzele de patlagina, se recolteaza inainte de
aparitia tijelor florare, cand au ajuns la maturitate tehnica,
avand lungimea de 12-14 cm. Calendaristic, recoltarea
incepe in luna mai si se repeta de 3-4 ori in decursul unei
veri.
Fig.32-Patlagina
 Modul de recoltare
De la patlagina se recolteaza frunzele si
semintele.
Recoltarea frunzelor se face cu scule specializate, pe timp frumos, dupa ce s-a ridicat
roua, ducandu-se cat mai repede la uscare.
Semintele de patlagina se recolteaza in al doilea an de vegetatie, cand 70% din
inflorescente s-au brunificat si semintele au culoarea specifica speciei [19]
Inflorescentele se taie cu secera, se usuca pe platforme betonate, se treiera la stationar cu
combina de cereale, iar samanta se conditioneaza.

 Productia
Productia de frunze proaspete este in medie 10 ... 12 t/ha. In loturile semincere de
patlagina, productia este de cca. 300 ...400 kg/ha samanta. [1]

18
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

o ROINIŢA (Melissa officinalis) (fig.33)

Roinita este o planta perena, erbacee, de la care se


recolteaza masa vegetativa pentru procesare si samanta pentru
infiintarea culturii.

 Epoca de recoltare
La plantatiile realizate prin samanta se obtin doua recolte.
Epoca optima de recoltare este la sfarsitul butonizarii si aparitia
primelor flori deschise. Prima recolta se obtine de regula in luna
iunie, iar a II-a in octombrie. Intotdeauna se va recolta pe timp
insorit, calduros si fara vant, dupa ce s-a ridicat roua. Masa
vegetativa recoltata se va transporta imediat sub soproane pentru
defoliere, in cazul obtinerii de frunze, sau se va pune la uscat.

Fig.33-Roinita
 Modul de recoltare
O plantaţie bine îngrijită durează 5-6 ani şi chiar mai mult. În primul an producţia la
hectar este mică şi se recoltează la sfârşitul verii. Începând cu al doilea an se obţin două recolte
anual: prima în luna iunie-iulie şi a doua în august- septembrie. Recoltarea se face pe timp uscat,
dimineaţa, după ce s-a luat roua, înainte de înflorire. Înainte de recoltare cultura se pliveşte de
nuruieni. Plantele se taie dea-
supra pământului la o înălţime de 10 cm, apoi se îndepărtează frunzele pătate şi îngălbenite.
Frunzele se recoltează fie culegîndu-le una câte una, fie prin strujire.
Vîrfurile şi rămurelele se vor pune separat pentru a nu se amesteca cu frunzele.
Recoltarea intregii mase vegetative se poate face manual cu secera si numai culturile curate de
buruieni se pot recolta cu orice tip de cositoare la 10 cm de sol. Defolierea plantelor pentru
productia de frunze se va realiza numai pe plantele proaspat recoltate, deoarece cele ofilite se
defoliaza foarte greu.
Plantele destinate producerii materialului de semanat (seminte), se recolteaza prin taierea
inflorescentelor, care se usuca, se treiera la stationar cu combina de cereale, se conditioneaza si
se pastreaza in saci. . [20]

 Productia medie este de 4-5 t/ha frunze verzi (1-1,5 t/ha frunze uscate) si 15-18 t/ha
herba proaspata (3-4 t/ha herba uscata).
In loturile semincere de Melissa officinalis, productia este de cca. 400 kg/ha nucule. [1]

o SALVIA (Salvia officinalis) (fig.34)


Salvia este o planta perena, semilemnoasa, de origine mediteraneana, de la care se
recolteaza partea aeriana pentru procesare si semintele pentru infiintarea culturii.

19
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

 Epoca de recoltare
Frunzele de salvie, ajung la maturitatea
tehnica in faza de butonizare (Staikov si Stoianka
Ilieva, 19610), care este considerata a fi faza optima
de recoltare a frunzelor, cand continutul de ulei
volatil atinge valorile cele mai ridicate. Recoltarea se
face in zile senine si in orele cu
insolatie maxima (11-15). In primul an de vegetatie
se obtine o singura recolta de frunze in luna
septembrie, iar in anii urmatori se realizeaza 2-3
recolte (Astadjov si colab.,1980).
La salvie se pot recolta nu numai frunzele sau
lastarii destinati pentru preparate farmaceutice, ci si
planta intreaga pentru distilare, la inflorirea deplina.
Fig.34-Salvia

Se recomanda sa nu se recolteze frunzele in culturile semincere, pana la recoltarea


semintelor. [20]
Recoltarea culturilor semincere se face din anul doi de vegetatie, cand incepe uscarea
caliciului florilor inferioare, iar o parte din seminte au culoarea inchisa. Daca se intarzie exista
pericolul scuturarii semintelor.

 Modul de recoltare
Frunzele se recolteaza manual sau prin taiere cu cutitul si se aseaza in cosuri, fara sa se
preseze, lastarii se taie cu secera, iar plantele intregi se recolteaza cu combina de recoltat furaje
(fig.8), cu masa de taiere reglata la inaltimea de 10-15 cm de la sol. [20] sau cu masina de
recoltat herba de plante medicinale si aromatice FR100 (fig.26)
Culturile semincere se recolteaza cu secera, taindu-se portiunea de tulpina pe care sunt
dispuse inflorescentele, se usuca si se treiera la stationar cu combina de cereale, iar semintele se
conditioneaza si se pastreaza in saci.

Productia de frunze uscate este de 300 ... 600 kg /ha, in primul an de fabricatie, iar in al
doilea si urmatorii, este de 1,0 ... 1,4 t/ha. Cea de herba uscata, este de 2,0 ... 3,0 t/ha. In loturile
semincere de salvie, se realizeaza 200-500 kg/ha nucule. [1]

o ŞOVÂRF (Origanum vulgare) (fig.35)

Şovârf este o specie perena, erbacee, de la care se


recolteaza partea aeriana.

 Epoca de recoltare
Se recolteaza in timpul infloririi (iulie-august). [1]

Fig.35-Sovarf

20
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

 Modul de recoltare
Recoltarea se poate face manual cu secera, sub locul de ramificatie, cuprinzand ramuri,
cu frunze si inflorescente. [1]
Planta se poate păstra în frigider cam 3 zile, însă frunzele proaspete se pot congela,
rezistând astfel 1 an.

o VALERIANA (Valeriana officinalis) (fig.36)


Valeriana este o planta perena, erbacee, de la care
se recolteaza radacina si semintele.

 Epoca de recoltare
Pentru producerea de radacini, valeriana, se mentine
in cultura numai in primul an de vegetatie.

Fig.36-Valeriana
 Modul de recoltare
Recoltarea radacinei consta in operatia de dislocare, de scuturare a pamantului, de
strangere in gramezi si de decoletare a frunzelor.
Dislocarea se efectuiaza cu plugurile fara cormana, dislocatoare de radacinoas(fig.11)
sau cu combina de scos cartofi.(fig.12) Decoletarea rozetei de frunze se face cu ajutorul
unor cutite.mai mari .
Operatia obligatorie o constituie spalarea radacinilor, imediat dupa recoltare. Radacinile
spalate se aseaza in straturi de 8-12 cm grosime pentru a se zvanta.
Semintele de valeriana se formeaza in al doilea an de vegetatie, se maturizeaza esalonat
si se scutura foarte usor din inflorescenta recoltandu-se in mai multe etape. Pe masura ce
semintele ajung la maturitate (cand 20% din seminte a aparut puful si au culoarea galben-brun).
Se recomanda scuturarea inflorescentelor in cosuri captusite cu tifon sau hartie, de cateva ori,
apoi taierea inflorescentelor cu secera, dimineata, pe roua, asezarea lor pe platforme acoperite,
pentru maturizarea restului semintelor si treierarea cu batoza sau combina (reglarea vantului
trebuie sa se faca cu atentie). [20]
 Productia
Productia de radacini uscate si rizomi este in medie 1,0 ... 1,5 t/ha. In loturile semincere
de valeriana, productia este de cca. 300 ... 400 kg /ha. [1]

21
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

6. Concluzii

 Recoltarea PMA, reprezinta prima etapa in prelucrarea primara a produsului vegetal;


 Plantele medicinale si aromatice, pot fi obtinute din flora spontana si culturi;
 Recoltarea PMA se face manual si mecanizat;
 Conditiile de recoltare a PMA, depind de caracteristicile meteorologice ale perioadei de
recoltare (vreme calda, fara precipitatii), momentul de vegetatie in care planta are cel mai
bun potential productiv si calitativ;
 Organele ce pot fi recoltate de la PMA, sunt: muguri, scoarta, frunza, iarba, florile, samanta,
radacina, stoloni, rizomi, bulbi, si tuberculi;
 Conditiile de calitate a PMA se refera la: caracterizarea biomorfologica si botanica a
speciilor, caracterizarea chimica a PMA;
 Factorii ce influienteaza cresterea productiei de PMA: tipul si cantitatea de ingrasaminte
chimice folosite, planta premergatoare dupa care se seamana, epoca de semanat, distanta de
semanat intre randuri si intre plante pe rand, norma de samanta lungimea stolonilor si
rizomilor folositi la plantare;
 Pentru mecanizarea lucrarilor de infiintare a culturilor si recoltare se folosesc utilaje agricole
universale cat si unele specifice recoltarii PMA.

22
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

7. Bibliografie

[1]. LEON Sorin Muntean- Tratat de plante medicinale cultivate si spontane.


Ed. RISOPRINT. Cluj-Napoca. 2007;

[2]. MIRCEA Maria - Herba Romanica. Analele Statiunii de Cercetari pentru


Plante Medicinale si Aromatice Fundulea, vol.9/1989-
pag.59;

[3]. MIRICIOIU V si colab.- Herba Romanica. Analele Statiunii de Cercetari pentru


Plante Medicinale si Aromatice Fundulea, vol.3/1981-
pag.47;

[4]. MIRCEA Maria - Herba Romanica. Analele Statiunii de Cercetari pentru


Plante Medicinale si Aromatice Fundulea, vol.10/1991-
pag.99;

[5]. MIHALEA A - Tehnologii pentru cultura plantelor medicinale si aromatice,


ASAS.Bucuresti/1982-pag.15;

[6]. MIHALEA A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.I/1986-


Ed. Academiei RSR -pag.189;

[7]. MIRCEA M - Tehnologii pentru cultura plantelor medicinale si aromatice,


ASAS.Bucuresti/1982-pag.20;

[8]. DUMITRESCU A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate


vol.II/1988-Ed. Academiei RSR -pag.250;

[9]. …..Prospect masina de recoltat herba de plante medicinale si aromatice BONINO


SPECIAL-Italia

[10]. …..Dispozitiv de recoltat flori de galbenele si craite realizat de Universitatea


Tehnica Cluj-Napoca in cadrul proiectului CEEX-2199/2006

[11]. VERZEA M - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.I/1986-Ed.


Academiei RSR -pag.119;

[12]. PAUN E - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.I/1986-Ed.


Academiei RSR -pag.326;

[13]. PAUN E - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.II/1988-Ed.


Academiei RSR -pag.7;

23
Ghid de tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si
aromatice din zona Calarasi-Silistra
_____________________________________________________________________________

[14]. …..Prospect de echipamente de recoltat herba de lavanda realizate de firma


CLIER-Franta

[15]. PAUN E - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.II/1988-Ed.


Academiei RSR -pag.80;

[16]. …..Prospect masina de recoltat herba de menta FR100 realizata de firma DE


PIETRI-Italia

[17]. ….. Prospect masina de recoltat ceapa WR1135-180 realizata de firma ASA
LIFT-Danemarca

[18]. …..Prospect masina de recoltat ceapa AAO realizata de firma Simon-Franta

[19]. DUMITRESCU A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate


vol.II/1988-Ed. Academiei RSR -pag.263;

[20]. PAUN E - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.II/1988-Ed.


Academiei RSR -pag.74;

[21]. MIHALEA A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.II/1988-


Ed. Academiei RSR -pag.308;

24

S-ar putea să vă placă și