• Derularea proiectelor în structuri clare – faze şi procese – reduce gradul de

nesiguranţă, permite introducerea unor puncte de decizie după fiecare fază,

un control al derulării proiectului, responsabilităţi clare şi o alocare a
bugetului de proiect mai diferenţiată.

• În funcţie de domeniul în care se desfăşoară un proiect, derularea lui şi

fazele de proiect se diferenţiază numai în detaliu, în esenţă rămân aceleaşi.

Proiectele sunt alcătuite dintr-un ansamblu de procese. În cadrul proiectelor,

subproiectelor sau fazelor de proiect avem următoarele procese, care se
suprapun, se intercondiţionează reciproc şi se pot derula de mai multe ori:

• procese de iniţializare (Ieşirile acestor procese constituie intrări pentru

procesele de planificare);

• procese de planificare (subprocese: definirea activităţilor, definirea

secvenţei de activităţi, planificarea resurselor, estimarea duratei
activităţilor, a costurilor, si resurselor);

• procese de controlling (procesele de controlling arată dacă planul întocmit

este valid sau trebuie ajustat, comandă procesele de execuţie şi cele de
încheiere);

• procese de execuţie (punerea în practică a tuturor măsurilor planificate);

procese de încheiere (predarea rezultatelor

Ciclul de viaţă - faze de proiect similare:

• faza de elaborare a conceptului,

• faza de realizare a conceptului/ sistemului;

• faza de implementare, respectiv utilizarea propriu-zisă,

Totalitatea fazelor derulate de la iniţierea unui proiect şi până la încheierea

acestuia – reprezintă ciclul de viaţă al proiectelor.

Discuţii în privinţa etapelor de proiect:

• - abordare clasică - patru etape (concepţie, planificare, implementare şi

evaluare)
 • - abordări morderne – şase etape (conceperea, planificare/dezvoltarea ideii
de proiect, formarea echipei, implementarea, monitorizarea şi încheierea
proiectului),

• Proiecte complexe – mai multe subetape .

Este important ca la finalul fiecărei etape să se producă un livrabil.

Nu există un singur ciclu de viaţă care să se poate aplica tuturor proiectelor.

Trei tipuri de cicluri de viaţă sunt:

• ciclul de viaţă elementar al unui proiect, adaptat după modelul în cinci faze
descris de Weiss şi Wysocki (1994);

• ciclul de viaţă bazat pe faze de dezvoltare (o înşiruire de mini-proiecte),

după Jordan şi Machesky (1990);

• ciclul de viaţă pe bază de prototip;

• Ciclul de viaţă elementar - al unui proiect poate fi defalcat în 5 faze:

definire, planificare, organizare, execuţie şi încheiere. Aceste activităţi pot
varia în funcţie de tipul proiectului şi de domeniul în care se desfăşoară sau
conform metodologiei ce se aplică.

• Ciclul de viaţă bazat pe faze de dezvoltare - dezvoltarea în faze este o

strategie prin care activităţile de determinare a cerinţelor, de evaluare a
alternativelor, de stabilire a specificaţiilor şi de implementare a proiectului
sunt repetate de mai multe ori. Prin urmare, fazele sunt o succesiune de
"mini-proiecte" (chiar dacă fiecare dintre ele poate avea dimensiuni
considerabile), strâns legate între ele, astfel încât, la sfârşitul fiecăruia,
utilizatorul implementează şi evaluează o anumită parte a proiectului.

ciclul de viaţă pe bază de prototip - acest tip de proiect presupune construirea

rapidă a unui model sau prototip al sistemului propus şi prezentarea acestuia
utilizatorilor cu scopul de a obţine un feed-back rapid. Modelul poate deveni sau
nu parte integrantă a sistemului final oferit utilizatorilor. Avantajul folosirii
prototipurilor este posibilitatea de a renunţa la un model care are mai puţin
succes, de a construi unul sau mai multe modele potrivite şi de a perfecţiona
modelul cel mai bun.
Ciclul de viaţă al unui proiect
Programare

Scop Stabilirea obiectivelor pe termen lung

Implicare Factori de decizie

Pasi þ Analiza generala a situatiei curente

þ Analiza prioritatilor nationale
þ Actiuni complementare cu alti actori
þ Optiuni strategice in colaborarea cu donato

Produs Document strategic (Strategie, Program, Plan)

Identificare

Scop Identificarea si selectia proiectelor in

raport cu cerintele locale si necesităţile
grupului ţintă relevante
Implicare Consultanţi, grupuri tinta, beneficiari
 Pasi þ Colectarea si evaluarea informatiilor
privind ariile de interventie impreuna
cu factorii interesati
þ Consultarea programelor, planurilor
de dezvoltare,
þ Studii de pre-fezabilitate
Produs Succinta descriere a proiectului ce va fi
dezvoltat
Fisa de proiect

Formulare

Scop Un proiect bine definit, formulat, compatibil cu

criteriile de evaluare, si fezabil astfel incat sa
furnizeze beneficii durabile
Implicare Formularea proiectului implicind toti “beneficiarii” relevanti

Pasi þ Scrierea proiectului

þ Implicarea diferitilor beneficiari
þ Definirea aranjamentelor de implementare
þ Înaintarea cererii de finantare
Produs Un pachet de documente de proiect competent,satisfacind
criteriile de calitate, incluzand oferta finanaciara