MODULUL 1 Prelucrarea i îmbinarea evilor în instala ii

21. Prelucrarea i îmbinarea evilor din mase plastice

21.1. Prelucrarea i îmbinarea evilor din PVC

Prelucrarea i îmbinarea evilor din PVC urm re te acelea i opera ii preg titoare
ca i în cazul evilor metalice. Astfel, dup stabilirea lungimilor traseelor de conducte, se
trece la t ierea evilor din PVC. Aceasta se poate efectua cu t ietoare manuale (diametre
între 10…315 mm) – fig. 21.1, cu foarfece – fig. 21.2, cu fer straie manuale pentru
metale (a se vedea § 19.1), fer straie obi nuite cu coad sau fer straie coad de vulpe
pentru t ierea materialelor cu grosimi peste 6 mm ( i numai la temperaturi de lucru de
peste +10°C), bricege i cu ite pentru t ierea materialelor cu grosimi sub 1,3 mm. Se
recomand acolo unde este posibil debitarea evilor din PVC cu ajutorul t ietoarelor
manuale cu role de sprijin deoarece acestea au o bun stabilitate pe eav i execut t ieri
precise la unghi drept sau cu ajutorul foarfecelor care asigur o t iere rapid i curat în
unghi drept, f r bavur .

a b

Fig. 21.1 T ietoare manuale pentru evi din plastic (PVC)

a – pentru diametre mici, 10…160 mm; b – pentru diametre mari 180…315 mm

Pentru degro area, ajustarea i finisarea suprafe elor t iate se recomand

utilizarea urm toarelor scule i dispozitive: t ietoare cu anfrenare simultan la 15° - fig.
21.3-a (diametre între 40…110 mm), scule pentru anfrenat evi din plastic (folosite la
anfrenare la 15° sau pentru debavurare, diametre între 16…250 mm) – fig. 21.3-b, scule

1
de debavurat (a se vedea § 20.1). Se mai pot folosi de asemenea: ra pile late i
semirotunde pentru lemn, la degro ri brute i temperaturi de lucru peste +10°C, pile
curente pentru metale sau pile de ascu it, la ajustare i finisare; în locul pilirii se poate
utiliza i polizarea cu discuri abrazive, îns în acest caz pericolul înc lzirii materialului
este mult mai mare; pânza abraziv pentru lefuire ( mirghel) pentru o finisare mai
îngrijit a suprafe elor t iate sau pilite, bricege i r zuitoare ( abere) pentru îndep rtarea
bavurilor.

Fig. 21.2 Diferite tipuri de foarfece pentru evi din plastic (PVC)

G urirea materialelor din PVC se execut u or, folosind atât burghiul manual,
cât i ma inile mecanice (electrice) de g urit. La g urirea cu ma ini, se folose te r cirea
prin suflare, care serve te i la îndep rtarea a chiilor. Pentru c burghiul alunec u or pe
suprafa a materialului plastic, locul g urii trebuie chen ruit în prealabil. Pentru g uri cu
diametre peste 10…15 mm, opera ia de g urit se va executa în dou etape: întâi cu un
burghiu mai mic i apoi cu unul mai mare, pentru l rgirea g urii. Când este necesar
te irea g urii, se va proceda diferit decât în cazul metalelor, adic întâi se execut te irea
i apoi gaura propriu-zis .
Prelucrarea prin deformare la cald a evilor din PVC (îndoirea) trebuie s respecte
urm toarele reguli: temperatura de lucru a materialului va fi de circa +130°; înc lzirea
materialului se va face numai pe por iunea necesar prelucr rii, înc lzirea materialului
trebuie s fie uniform , atât la suprafa , cât i în profunzime, viteza de lucru la
deformare s fie cu cât mai mare, r cirea s fie cât mai rapid , dac se poate chiar pe
ablonul sau mulajul de formare, ablonul sau mulajul de formare se va îndep rta numai
când materialul din PVC a atins temperatura de maximum +40°.
Astfel, îndoirea evilor din PVC se realizeaz dup cum urmeaz : înainte de
îndoire, eava se umple cu nisip cernut, bine uscat, care se taseaz prin vibrare sau manual

2
prin lovire u oar pe lungimea evii cu o scânduric cu muchiile te ite, completându-se
mereu nisipul pân ce tasarea este f cut complet; se închide eava cu dop de lemn; se
înc lze te în zona supus îndoirii, înc lzirea se poate face fie într-un curent de aer cald,
folosind suflaiul cu rezisten electric i un compresor de aer (solu ie aplicat în
atelierele de prefabricate), fie cu raze infraro ii folosind radiantul cu gaze naturale sau
aragaz. Pe antier evile din PVC (tip G) mai pot fi înc lzite cu ajutorul l mpii de benzin
cu tub prelungitor (fig. 21.3) sau cu lamp cu gaz. La temperatura de maximum 130°C
materialul atinge un stadiu corespunz tor de prelucrare, devenind moale ca un cauciuc
putând fi îndoit cu un efort foarte mic. Dac se înc lzesc peste 130°C apar descompuneri
chimice cu degaj ri de gaze, formându-se b ici i arsuri acolo unde materialul evii a
fost expus mai mult. Îndoirea se execut cu abloane dinainte preg tite. Curbura evilor
trebuie realizat cu respectarea unei raze minime de curbur (de patru ori diametrul
exterior al evii). Dup îndoire urmeaz r cirea evii, care trebuie f cut brusc printr-o
cufundare în ap rece când m rimea evii permite, sau prin udarea evii cu o cârp sau
burete muiat în ap rece. Aceast opera ie se continu pân ce temperatura evii a ajuns
sub 40°C situa ie când materialul nu se mai poate deforma fiind scos de pe ablon. Intr-un
final, dup scoaterea evii din ablon urmeaz scoaterea dopurilor i golirea ei de nisip.

Fig. 21.3 Înc lzirea evilor din PVC cu lampa de benzin

1 – lamp de benzin ; 2 – tub prelungitor reglabil; 3 – eav din PVC

O alt opera ie la care sunt supuse evile din PVC înainte de realizarea îmbin rilor
este calibrarea. Procesul de calibrare a capetelor de eav se efectueaz la îmbinarea
evilor cu fitinguri sau piese fasonate uzinate, de acela i diametru nominal, în vederea
p suirii perfecte prin strângere a evii în mufa piesei de îmbinare (fig. 21.4-a). Este
interzis p suirea prin l rgirea evii la o dimensiune superioar (fig. 21.4-b).

3
 Fig. 21.4 Calibrarea capetelor evilor din PVC în mufa fitingurilor

Calibrarea se execut la cald folosindu-se în acest scop dispozitivele i tehnologia

de înc lzire descrise mai sus. Capul de eav înc lzit se calibreaz direct în mufa
neînc lzit în care urmeaz s fie montat, exact în pozi ia de montaj, care se marcheaz
cu vopsea sau cu creioane de scris pe sticl prin dou linii încruci ate (fig. 21.5). In
prealabil capul de eav se taie perpendicular pe axul evii. Este interzis calibrarea
fitingului dup eav .

Fig. 21.5 Marcarea pozi iei de calibrare a evilor din PVC în mufele fitingurilor

P suirea evii în muf trebuie s fie perfect , în acest scop r cirea capului de eav
se face în pozi ia de calibrare: în ap rece pentru evile cu grosimi de perete pân la 5
mm, în aer liber pentru evile cu grosimi de perete peste 5 mm.
Executarea mufelor la eav reprezint practic opera ia de mufare a evilor din
PVC (îmbinarea eav pe eav f r intermediul mufelor uzinate). Pentru executarea
acestei opera ii trebuie realizat o l rgire a cap tului de eav la care se formeaz mufa i
eventual o calibrare a cap tului de eav care intr în muf .
Având în vedere toleran ele admise la diametrul exterior al evii, mufele
prelucrate nu se potrivesc pentru îmbinarea cu eava dreapt , decât dac este i ea
calibrat la dimensiunea mufei. Deci în toate cazurile când se execut pe scar mare
opera ii de îmbinare cu mufe, este neap rat necesar calibrarea capetelor evilor cu scule
speciale (calibre de aluminiu sau o el) pentru fiecare dimensiune. Atunci când aceste
îmbin ri se execut în num r mic i direct la locul de montaj, se poate evita calibrarea cu
ajutorul calibrelor metalice, formându-se mufa unei evi direct pe cap tul evii cu care se
îmbin . In acest caz, cap tul de eav destinat s intre în muf se te e te prin prelucrare
mecanic , cu un unghi de circa 30° (fig. 21.6-a), sub iindu-se grosimea peretelui la cap t,
astfel încât s nu dep easc 0,5 mm. Se înc lze te apoi, aducându-se în stare plastic ,

4
cap tul de eav pe care se formeaz mufa, pe toat lungimea l care va suferi deformarea
(fig. 21.6-b) i se introduce eava rece, cu cap tul te it, în eava înc lzit . Dup aceasta se
r ce te imediat cu ap mufa format , evitându-se deformarea prin înc lzire a evii
interioare. Lungimea de îmbinare se înseamn pe ambele evi cu creionul, pentru a se
putea recunoa te pozi ia pân la care trebuie introduse evile una în alta. Lungimea mufei
la îmbinarea evilor din PVC depinde de diametrul exterior al evii.

Fig. 21.6 Mufarea evilor din PVC; eav pe eav

a - preg tirea capetelor de eav ; b - mufarea
1 – cap tul te it; 2 – cap tul care se înc lze te; l – lungimea mufei

La îmbinarea cu racorduri olandeze este necesar executarea opera iei de

r sfrângere a capetelor evilor din PVC (bercluire). Aceasta se execut cu dou dornuri
metalice (asem n toare calibrelor de interior).
Pentru fiecare diametru de eav exist câte dou dornuri (nr. 1 i nr. 2),
reprezentate în fig. 21.7, al c ror diametru d, corespunde diametrului evilor. Bercluirea
se execut înc lzind cap tul evii la 130°C i tr gându-l întâi peste dornul nr. 1, cu care se
realizeaz o prim evazare a pere ilor evii. Se scoate apoi dornul nr. 1 i opera ia de
bercluire se termin cu dornul nr. 2, astfel încât pere ii evii s se r sfrâng la 90° fa de
axa acesteia. Abia dup r cire în ap se scoate dornul din eav i se potrive te cu pila
dimensiunea dorit a berclului. Dornurile se înc lzesc la circa +60°C. Folosirea succesiv
a celor dou dornuri este absolut necesar , pentru ca s nu se produc îngr m diri de
material sau unghiuri drepte cu muchii ascu ite, prin care rezisten a materialului este
sl bit .

Fig. 21.7 Dornuri pentru r sfrângerea marginilor evilor din PVC

a - dorn pentru evazare la 45°; b - dorn pentru r sfrângere la 90°

5
 La îmbinarea evilor din PVC cu ajutorul fitingurilor este necesar lipirea evilor
din PVC. Pentru aceasta, capetele evilor care se introduc în mufele fitingurilor trebuie s
fie supuse unei calibr ri exterioare deoarece evile furnizate de fabrici sunt admise cu
toleran e la diametrul exterior, ceea ce face ca acestea s nu se potriveasc în mufele
calibrate ale fitingurilor. Calibrarea evii se execut prin înc lzirea acesteia pe o lungime
egal cu lungimea mufei fitingului dup care se introduce for at în muf unde se las s
stea pân se r ce te. In aceast pozi ie trebuie însemnat cu un creion chimic printr-o
linie continu tras longitudinal pe eav i mufa fitingului. La piesele cu diametrul i
grosimea peretelui mai mare, r cirea se face cu ap rece. Nu este indicat s se foloseasc
calibre pentru calibrarea evilor, deoarece mufele fitingurilor prezint din fabrica ie unele
ovaliz ri. In acest caz calibrarea perfect a evii ob inut cu ajutorul calibrului nu ar fi
util , deoarece nu s-ar îmbina perfect în muf fiind u or ovalizat . Dup ce s-a efectuat
calibrarea suprafe elor exterioare ale capetelor calibrate ale evilor i a suprafe elor
interioare ale mufelor fitingurilor, acestea se supun urm toarelor opera ii care se succed
astfel: se în spresc cu hârtie sticlat ; se terg bine cu o cârp uscat pentru a se îndep rta
resturile r mase de la în sprire; se terg cu solventul (dicloretan) adezivului suprafe ele
rugoase. Cap tul care intr în mufa fitingului se unge cu un strat sub ire de adeziv, la fel
i interiorul mufei cu o pensul care se întrebuin eaz numai în acest scop. Mufarea se
face în pozi ia însemnat la calibrare i se ine ap sat circa 2 minute pân face priz . Nu
este permis s se mai roteasc cap tul evii dup introducerea lui în muf , acesta trebuind
s r mân în pozi ia în care a fost introdus. Se îndep rteaz apoi excesul de adeziv din
mufa fitingului atunci când este posibil, deoarece acesta înt rindu-se va mic ora sec iunea
de trecere a fluidului; din acest motiv, pentru ca excesul de adeziv s nu fie mare, stratul
de adeziv aplicat pe cap tul evii trebuie s fie foarte sub ire.
Schimb rile de direc ii, ramifica iile, reducerile de sec iune, se fac cu ajutorul
pieselor fasonate cu teuri, coturi, reduc ii, etc. (a se vedea § 5.3.3). In cazul reduc iei care
se introduce în fiting, calibrarea reduc iei cere o aten ie sporit , deoarece aceasta având
grosimea mai mare a peretelui necesit o înc lzire uniform , atât în interior, cât i în
exterior, f r ca materialul s se degradeze i f r ca cel lalt cap t al reduc iei s aib de
suferit prin deformarea la cald. Înc lzirea acestor piese este indicat a fi f cut într-o mas
de nisip cald.
Dup ce piesele au fost lipite se pun de-o parte i numai dup 24 de ore de la
îmbinare i în condi ii normale de temperatur de lucru (peste +10°C) piesele pot fi
supuse solicit rilor obi nuite de montaj sau probelor de presiune.

6
 Lipirea cu adeziv trebuie efectuat numai în atmosfer uscat . Nu se va lucra în
ploaie sau în atmosfer cu umiditate ridicat . Dac atmosfera este umed , solu ia de lipit
cap t un aspect l ptos, tulbure, atunci când este întins pe suprafe ele pieselor i lipirea
nu se poate realiza. Pensulele folosite la adeziv nu vor fi întrebuin ate la solventul
acestuia i invers. De asemenea, pensulele nu trebuie s fie prea mari pentru c s-ar face
risip de material, ungerea nu s-ar realiza corespunz tor, iar adezivul a ezat în cantit i
prea mari ar da na tere la bavuri interioare care ar duce la reduceri de sec iune.
Lipitura trebuie s nu prezinte goluri, avându-se grij ca aceasta s fie f cut pe
toat suprafa a mufei preg tite. Din cauza unei calibr ri necorespunz toare printr-o
înc lzire sau r cire insuficient a cap tului de eav , aceasta nu mai poate p trunde în
fundul mufei de la piesa respectiv . Atunci când lipiturile au fost executate în mod
corespunz tor, acestea trebuie s aib aceea i rezisten mecanic ca i materialul de
baz .
Îmbinarea evilor din PVC se realizeaz mai ales prin lipire, conform
metodologiei expuse mai sus. Se pot utiliza i îmbin ri sudate, îns mult mai rar.
Îmbin rile fixe de evi din PVC se realizeaz cu urm toarele fitinguri: teuri,
coturi, mufe i reduc ii (a se vedea i § 5.3.3). Îmbin rile fixe de evi din PVC cu evi de
o el sau arm turi metalice se realizeaz cu urm toarele fitinguri: teuri, coturi, mufe i
reduc ii (a se vedea i § 5.3.3) pentru îmbinarea mixt , prev zute la un cap t cu filet, în
oli, pentru evi.
Îmbin rile demontabile de evi din PVC se realizeaz prin racorduri olandeze, iar
cele din evi din PVC cu evi de o el sau cu arm turi metalice, cu racorduri olandeze cu
filet în interior, sau exterior (filet în oli, pentru evi).

21.2. Prelucrarea i îmbinarea evilor din polietilen

Opera iile de prelucrare la care sunt supuse evile din polietilen în vederea
preg tirii îmbin rii acestora (debitare, debavurare, îndoire, etc.) se realizeaz cu scule
identice celor prezentate pentru opera iile similare în cazul evilor din PVC (§ 21.1).
In ceea ce prive te îmbinarea tuburilor i racordurilor pentru evacu ri din
polietilen de înalt densitate, aceasta se poate realiza prin „electrofuziune”. Acest
procedeu se efectueaz cu ajutorul unui man on electric sau prin îmbin ri cap la cap. In
cazul utiliz rii man onului electric, etapele realiz rii unei îmbin ri sunt:
- t ierea evii cu ajutorul aparatului de t iere cu role

7
 - debavurarea evii cu ajutorul aparatului de lefuit (fig. 21.8)

Fig. 21.8 Debavurarea evilor din polietilen

- r zuirea p r ii terminale a tubului cu ajutorul dispozitivului special inclus în

furnitura aparatului de sudur cu man oane electrice (fig. 21.9)

Fig. 21.9 R zuirea p r ii terminale a evilor din polietilen

- montarea man onului electric pe eav i realizarea electrofuziunii cu ajutorul
aparatului de sudur cu man oane electrice (fig. 21.10)

Fig. 21.10 Electrofuziunea evilor din polietilen cu ajutorul man onului electric

Pentru îmbin rile cap la cap etapele sunt:

- t ierea evii cu ajutorul aparatului de t iere cu role
- fixarea evilor în aparatul de sudur prin electrofuziune, dup care acestea se
îmbin cap la cap (fig. 21.11)

Fig. 21.11 Electrofuziunea evilor din polietilen cu ajutorul aparatului de sudur

8
 Principalele p r i componente ale aparatului de sudur de banc pentru evile din
polietilen se pot urm ri în fig. 21.12.

Fig. 21.12 Aparat de sudur pentru electrofuziunea evilor din polietilen

Pân la diametre de 63 mm, îmbin rile de tip cap la cap ale evilor din polietilen
se pot realiza manual.

21.3. Prelucrarea i îmbinarea evilor din polipropilen

Ca i în cazul evilor din alte materiale plastice, opera iile de prelucrare

preg titoare în vederea realiz rii instala iilor din evi de polipropilen random (PP-R)
sunt m surarea, t ierea, calibrarea, etc. Aceste opera ii se realizeaz similar (utilizând
acelea i scule i dispozitive) ca i pentru celelalte evi din mase plastice.
Îmbinarea evilor din PP-R se realizeaz prin procedeul denumit „polifuziune”

(proces de îmbinare la cald), cu ajutorul trusei speciale de lipire prin „polifuziune”.

Aceast trus (cunoscut i sub numele de set de sudur PP-R) con ine toate accesoriile

necesare realiz rii îmbin rii evilor din PP-R: rulet (3 m), foarfec de t iat, matri e

(diametre de 20, 25, 32 i 40 mm) i aparatul de polifuziune.

Etapele de lucru pentru executarea îmbin rilor prin polifuziune la evile din PP-R
sunt:
- dimensionarea evilor la lungimile corespunz toare pentru t iere
- t ierea cu foarfeca special conform dimension rii(t iere perpendicular pe axul
evii)

9
 - în func ie de diametrul evii care trebuie prelucrat , se alege i se monteaz
matri a (fig. 21.13) pe aparatul de lipire; se fixeaz termostatul aparatului la valoarea de
270°C – temperatura optim la care are loc lipirea; aparatul de polifuziune este dotat cu
dou leduri; în momentul în care aparatul atinge temperatura fixat de instalator, ledurile
se sting, semn c se poate trece la faza de lipire
- se introduc în matri eava, în partea interioar a matri ei, respectiv piesa de
racord, în partea exterioar a matri ei (fig. 21.14-a)

Fig. 21.13 Matri e (diametre între 20…110 mm)

- eava i piesa de racord se las în matri (fig. 21.14-b) conform timpilor

indica i, apoi se scot i se trece la opera ia de îmbinare (fig. 21.14-c); opera ia de
îmbinare trebuie s se fac într-un timp foarte scurt (între 4…8 secunde în func ie de
diametru); adâncimea de îmbinare (de introducere a evii în piesa de racord se stabile te
tot în func ie de diametru); dup ce s-a produs îmbinarea se a teapt câteva secunde (timp
de r cire, între 2…6 secunde în func ie de diametru); la îmbinare nu se r suce te eava în
piesa de racord.

a b c

Fig. 21.14 Principalele etape la realizarea polifuziunii evilor din PP-R

Aparatele de lipire prin polifuziune (fig. 21.15) sunt alimentate electric (220 V),
pot fi mobile sau fixate pe un banc de lucru. Pe un aparat se pot monta în acela i timp mai
multe matri e (în general dou ) pentru a facilita lucrul concomitent pentru mai multe
îmbin ri, în scopul scurt rii timpului de execu ie.

10
 Fig. 21.15 Aparat de sudur (polifuziune) pentru evile din PP-R

21.4. Prelucrarea i îmbinarea evilor multistrat

Se prezint în continuare tehnologia de execu ie pentru realizarea racordurilor tip

presare (sertizare) i a racordurilor tip „Easy” pentru evile multistrat.
În principiu, îmbinarea prin sertizare este considerat drept un racord sigur,
simplu i rapid. Opera iunea const în realizarea de racord ri nedemontabile, prin
deformarea (presarea) unei c m i tubulare din alam peste tubul multistrat care, la
rândul s u, este deformat peste piesa de racordare. Apari ia acestui tip de racorduri
elimin posibilele gre eli care ap reau în realizarea unor instala ii cu fitingurile
tradi ionale prin compresie. Astfel, în varianta clasic , unii dintre instalatori nu realizau
îmbin ri de calitate deoarece fie c strângeau prea mult, fie mai pu in decât era necesar.
Pentru asamblarea prin sertizare este nevoie de o ma in special de sertizat i de capetele
de presare, corespunz toare fiec rui diametru. Capul ma inii se poate roti cu 360°,
facilitând lucrul în pozi ii incomode, diametrele uzuale pentru tuburile multistrat fiind 16,
20, 26, 32, 40, 50 i 63 mm. Etapele de lucru pentru realizarea unei îmbin ri prin sertizare
a evilor multistrat sunt:
- t ierea rapid i precis cu ajutorul dispozitivelor cu rol lung (nu se
recomand folosirea altor scule, de exemplu fer str u, foarfece, etc. pentru c acestea pot
deforma iremediabil tubul)
- calibrarea i anfrenarea (fig. 21.16), opera ii obligatorii la tuburile multistrat,
care se efectueaz înainte de introducerea piesei de racord în eav ; se introduce axul
calibrator în tub i se rote te cu aten ie pân la ob inerea unei circumferin e perfect
rotunde; concomitent cu calibrarea, cu ajutorul frezelor existente la cap tul axului
calibrator, se execut i anfrenarea (se îndep rteaz apoi prin suflare panul rezultat).

11
 Fig. 21.16 Calibrarea cu ajutorul frezei ( evi multistrat)

- se unge cu past siliconic interiorul tubului, aceast opera ie înlesne te

introducerea tu ului racordului în tub i previne îmb trânirea o-ring-urilor
- se introduce racordul în tubul multistrat pân când cap tul acestuia ajunge la
garnitura electroizolant din teflon
- se realizeaz sertizarea cu ajutorul capului de presare, introducându-se în
prealabil c ma a piesei de racord de la exteriorul tubului în acesta, cât mai aproape
posibil de corpul piesei; strângerea propriu-zis începe printr-o simpl ap sare pe buton;
când ma ina are o c dere de tura ie, acest lucru anun c strângerea s-a realizat corect
In imaginile urm toare (fig. 21.17) se prezint sculele specifice pentru racordurile
tip presare.

a b c

Fig. 21.17 Scule i dispozitive pentru îmbin ri prin sertizare ( evi multistrat)
a – cap presare; b – matri pentru cap presare; c – ma in de presat (sertizat) electric

12
 A a cum s-a prezentat la punctul § 5.3.4, sistemul inovator de îmbinare de tip
PEXAL-Easy al evilor multistrat are multiple avantaje. In continuare se prezint
instruc iunile de montaj:
- ca i la îmbinarea prin sertizare, prima opera ie de prelucrare const în t ierea cu
ajutorul dispozitivelor cu rol lung a evilor multistrat
- inserarea piuli ei racordului pe eav (fig. 21.18)

Fig. 21.18 Îmbin ri PEXAL-EASY ( evi multistrat):

introducerea piuli ei racordului pe tub

- fixarea expandorului de plastic în calibratorul ma inii manuale de calibrat i

l rgirea p r ii terminale a evii (fig. 21.19)

Fig. 21.19 Îmbin ri PEXAL-EASY ( evi multistrat): utilizarea expandorului

- lubrifierea garniturilor racordului cu ajutorul lubrifiantului siliconic i

asamblarea fitingului cu cap tului tubului (fig. 21.20)

Fig. 21.20 Îmbin ri PEXAL-EASY ( evi multistrat):

lubrifierea garniturilor i asamblarea fitingului

13
 - înfiletarea piuli ei pe racord i definitivarea asambl rii prin strângere cu ajutorul
cheii fixe (fig. 21.21)

Fig. 21.21 Îmbin ri PEXAL-EASY ( evi multistrat):

Înfiletarea piuli ei pe racord i strângerea îmbin rii cu cheie fix

14