Colegiul Tehnic ,,Ion Mincu” Focsani

PROIECT DE OBȚINERE A CERTIFICATULUI DE

CALIFICARE PROFESIONALĂ
– NIVELUL 4 –

Clasificare: Tehnician in Turism

Profesor Indrumator: Elev:

Ing. Dinita Iulian Stan Ramona

2018-2019
 TURISUMUL BALNEAR
PE LITORAL
 Cuprins
Argument…………………………………………………………
Cap.I Potentialul turistic al Litoralului Romanesc
1.Factori naturali………………………………………………….. …………... …….

2. Statiunile si importanta lor………………………………………………………….

Cap.II Turismul Balnear in Romania

1.Aspecte generale privind turismul balnear- turismul de sănătate………............. .....
2.Particularităţi ale turismului balnear…………………................................................

3. Factori naturali de cură balneară …………………………………………………….

Cap III Structurii de cazare pentru turismul balnear

1.Turism si tratamente in sudul litoralului romanesc…………………………………..

2.Program turistic, servicii/cazare....................................................................................

Cap IV Protectia turismului litoral balnear

1.Protectia mediului si turismului balnear...................................................

Concluzii........................................................................................................

Bibliografie....................................................................................................

Anexe
Argument

Balneologia şi climatologia, sunt ştiinţe tradiţionale care studiază şi

valorifică remediile oferite de natură (ape minerale, climat, nămoluri, etc.) în
scopul prevenirii şi tratării unei serii largi de afecţiuni, îndeosebi cronice.

Pe teritoriul nostru, începuturile balneologiei par a fi încă de pe vremea

când, “stăpânii lumii”, romanii, treceau prin lance şi sabie mai toate naţiile
pământului. Bolnavi ori răniţi în războaie, aceştia se foloseau de “apele sfinte” de
la noi pentu însănătoşire. Şi, ca semn de mulţumire adus zeilor pentru bunăstarea
pământului, în vremea Daciei Romane au ridicat altare şi au lucrat pietre
comemorative închinate zeilor păstrători ai sănătătii: Hercule, Escalup şi Hygreea.
De atunci, balneologia românească a evoluat în timp, ajungând ca astăzi staţiunile
balneoclimaterice să însemne adevărate “lăcaşuri de sănătate”, având specialişti de
talie mondială şi fiind dotate cu aparatură medicală de ultimă generaţie.

Este bine cunoscut faptul că în România există o bogaţie extraordinară de

factori terapeutici naturali. Ca urmare, în ţara noastră s-a dezvoltat o reţea completă
de staţiuni balneoclimaterice în care se practică medicina la standarde foarte înalte.
Majoritatea sunt cunoscute în străinătate şi au funcţionare permanentă, în timp ce
altele sunt utilizate pe plan local, în sezonul cald. În prezent, aproximativ 35 de
oraşe şi 103 aşezări rurale au statutul de staţiuni balneoclimaterice, ce sunt
răspândite pe întreg teritoriul ţării, din zonale montane până la litoralul Mării
Negre, cuprinzând zonele de câmpie, de deal şi cele subcarpatice.
 Turismul reprezintă astăzi unul dintre fenomenele care domină lumea
contemporană, unul dintre segmentele cele mai profitabile din economia mondială
remarcabil prin dinamică, motivaţii multiple şi o mare divesitate a formelor de
manifestare. Având în vedere dezvoltarea sa în ultimii ani atât turismul intern cât şi
cel internaţional deţin o pondere importantă în economia mondială.

Litoralul Marii Negre este cea mai importanta zona turistica, considerând
numarul mare de turisti români si straini. "Riviera" romaneasca, cu o lungime de
50 de km, facuta dintr-un lant continuu de 16 statiuni (unele dintre ele
balneoclimaterice), in afara de cele sase cele mai cautate: Mamaia, Eforie
Nord, Costinesti (statiunea tineretului), Neptun (locul de vacanta preferat al lui
Ceausescu), Olimp, Venus, 2 Mai, toate construite dupa 1960.
Turistii pot vizita si vestigiile celor trei colonii fondate de greci aici in
secolele 7-6 inainte de Hristos: Histria in nord, Tomis in centru (in zilele noastre
Constanta, cel mai important port la Marea Neagra a României si care gazduieste
un impozant muzeu arheologic) si Callatis (in prezent orasul Mangalia)
In afara de factorii de cura obisnuiti, exista aici lacuri naturale cu namol.
Lacul Techirghiol este cel mai apreciat si câteva sanatorii au fost construite in
jurul lui. În ultimul timp se încearcă o controlare cât mai bună a resurselor turistice
, pentru ca acestea sa fie cât mai bine conservate dar pentru acest lucru este
necesară o amenajare turistică cât mai potrivită care să ţină cont atât de avantajele
materiale ale zonei turistice în cauză cât şi de păstrarea în cele mai bune condiţii
ale resurselor turistice în cauză.
Cap.I Potentialul turistic al Litoralului Romanesc
I.1.Factori naturali

Judetul Constanta se afla in partea de sud-est a Romaniei, ocupand jumatatea

sudica a Dobrogei. Are o suprafata de 7071 kmp, iar populatia este de 747.000
locuitori (2003-2004). Relieful este format dintr-un podis tabular ce apartine
Podisului Dobrogei de Sud si Podisului Casimcei. De-a lungul Vaii Carasu, pe o
lungime de 64,2 km se afla partea cea mai joasa, unde a fost construit canalul
navigabil Dunare-Marea Neagra. Principalul factor de atractie a turistilor in aceasta
zona ramane, insa, marea.

Marea Neagra are o suprafata de 411540 kmp, cu o adancime maxima de

2245 m. Este o mare de tip continental, legand-se prin stramtoriile Bosfor si
Dardanele cu Marea Mediterana.Apa marii este bogata in clorura de sodium si
magneziu, sulfat de calciu, de potasiu, la fel ca si lacurile Razim, Sinoie si
Techirghiol. De la Capul Midia spre sud, pe o intindere de aproximativ 100 km, se
afla Litoralul, insiruire de statiuni balneo-maritime si de odihna (de la taberele
Navodari pana la campingul 2 Mai).

Clima litoralului romanesc este blanda si uscata, cu veri calde. Aerul este
nepoluat, lipsit de praf, fum sau microbi, ca si apa marii. In sezonul cald,
temperatura la suprafata plajei urca pana la 45°C, insa brizele maritime, bogate in
aerosoli, atenueaza arsita zilelor toride.Capacitatea medie anuala a precipiatiilor
inregistreaza peste 395 mm/m in zona de sud a litoralului.

Inhalarea aerosolilor este recomandata majoritatii oamenilor, actionand ca

un fortifiant asupra organismului. De asemenea ozonul existent stimuleaza nutritia,
avand o mare putere antiseptica.
I.2. Statiunile si importanta lor

Hotelurilor de patru, zece si paisprezece nivele li se adauga spatii amenajate

cu casute din prefabricate si corturi.Aici se atinge, in fiecare an, un numar tot mai
mare de turisti romani si straini.

Facotorii naturali terapeutici(apa marii, bioclimatul marin bogat in aerosoli

salini si in radiatie solara cu efect excitant, solicitant) actioneaza in diferite boli:
limfatism, anemii secundare, hipertiroidism, rahitism, decalciferi, dermatoze,
afectiuni reumatismale.

Statiunea Euforie Nord, situata la 14 km sud de Constanta, este o statiune

balneo-climaterica permanenta.Statiunea este renumita in toata Europa datorita
tratamentelor cu factorii naturali existenti aici: apa cu o bogata concentratie de sare
a lacului Techirghiol, apa sarata a marii, namol sapropelic extras din lacul
Techirghiol, bioclimatul marin bogat in aerosoli si radiatie solara.

Farmecul marelui parc natural in care este situata statiunea, frumoasa plaja
de 3 km lungime si cu latimi ce ajung la 100 m, terenurile de sport, piscinele,
accesoriile pentru activitati nautice confera statiunii o atmosfera originala.

Statiunea Eforie Sud, situata la 15 km de Constanta, este o statiune

balneo-climaterica a carei riviera maritima coboara in trepte succesive spre plaja
lunga de aproximativ 2 km. Atractiile acestei statiuni sunt faleza litorala,
discoteciile, teatrul in aer liber, etc.

Statiunea Techirghiol este amplasata in partea de nord-vest a lacului cu

acelasi nume si este cunoscuta pentru baile reci si calde cu namol. Statiunea
dispune de 5 baze de tratament in cadrul carora exista multe instalatii
( pentru bai calde la vane sau bazine cu apa sarata concentrata provenita din lac,
pentru bai si impachetari cu namol, pentru aerosoli, hidroterapie etc.).

Lacul Techirghiol este cel mai bogat lac cu namol terapeutic si cel mai
intins lac salin din Romania. Apa acestuia este de 5 ori mai sarata decat cea a Marii
Negre.

Statiunea Costinesti este o statiune balneo-climaterica amplasata la 27 km

sud de orasul Constanta si la 18 km nord de orasul Mangalia.Este denumita si
Statiunea tineretului si are o plaja intinsa care este amenajata pentru talasoterapie si
helioterapie, plaja formata din adapostul Capului Tuzla.

Atmosfera tinereasca este intregita de numeroasele manifestari cultural-

artistice ce se desfasoara aici, de bazele de agrement moderne etc.

Statiunea Venus este o statiune balneo-climaterica sezoniera. Aceasta

poarta numele zeitei frumusetii si dispune de nenumarate hoteluri cu stil
arhitectural original.

Ca si celelalte statiuni din constelatia litoralului romanesc, Venus

beneficiaza de brizele marine, de stralucirea soarelui si de nisipul fin al plajelor,
atragand prin frumusetea sa turisti din intreaga lume.

Orasul Mangalia, situat la 44 km sud de orasul Constanta, este o statiune

balneo-climaterica permanenta.Este singura statiune maritima care detine izvoare
minerale (sulfuroase, mezatermale si radioactive).

Baza de tratament include sectii de recuperare medicala, instalatii pentru bai calde
cu apa sulfuroasa si cu apa de mare, cu namol, kinetoterapie,hidroterapie,sauna,
sali pentru gimnastuica medicala, cabinete de geriatrie.
Cap.II Turismul Balnear in Romania

1.Aspecte generale privind turismul balnear- turismul de sănătate/scurt

istoric

Evoluţia curelor balneare a fost însoţită, de-a lungul timpului, de îmbogăţirea

continuă a conţinutului acestora, atât sub aspectul factorilor naturali utilizaţi, cât şi
sub cel al procedurilor folosite. Aceasta a dus la apariţia unei multitudini de
concepte de cură având la bază atât factorii naturali utilizaţi cât şi procedurile
folosite: termalism, crenoterapie, talasoterapie, balneoterapie, turism balnear,
balneo- climatoterapie şi mai nou spa sau welness.

Totodată, dezvoltarea pe care au cunoscut-o curele balneare de diferite

tipuri, atât sub aspectul cererii cât şi sub cel al diversificării ofertei, a făcut ca
acestea să se detaşeze ca forme de sine stătătoare, reunite în cadrul unui concept
mai amplu, atotcuprinzător, şi anume turismul de sănătate.

Istoria termalismului se pierde în negura timpului, apele minerale, în special

cele termale, fiind cunoscute şi valorificate încă de acum 3- 4.000 de ani de către
egipteni, cartagineni etruşci, greci şi apoi de către romani.
Factorii naturali de cură, în special apa minerală, au fost în atenţia omului
încă din cele mai vechi timpuri, fapt dovedit de numeroasele descoperiri
arheologice care au scos la iveală părţi din instalaţiile vechilor băi romane utilizate
în scop balnear la Geoagiu, Herculane, Călan, Săcelu- Gorj, Ocna Sibiului,
Moneasa, Buziaş, Călimăneşti- Căciulata. Totodată la Callatis şi Tomis romanii
foloseau ca tratament apa de mare şi izvoarele sulfuroase mezotermale.
 După o perioadă de intensă utilizare a factorilor naturali de cură din timpul
stăpânirii romane, aceştia au fost folosiţi sporadic, de populaţia locală, şi după
retragerea aureliană precum şi în tot Evul Mediu, fapt consemnat de unele
documente istorice care fac referire la Băile Felix, 1 Mai, Borsec, Topliţa, Cristuru
Secuiesc etc..
Despre o exploatare balneară a factorilor naturali de cură se poate vorbi însă
numai începând cu secolul al XVIII-lea, când se descoperă şi se redescoperă
numeroase izvoare termale, se fac cercetări şi testări ale apelor minerale, are loc
recunoaşterea efectului terapeutic al acestora şi se realizează unele stabilimente
rudimentare care vor constitui nucleul viitoarelor staţiuni balneare ale secolului al
XIX-lea. Apar astfel, alături de staţiunile mai vechi ca Băile Herculane, Băile 1
Mai, Felix, Geoagiu Băi (care îşi continuă activitatea) o serie de localităţi balneare
ca: Băile Tuşnad, Sâncrăieni, Borsec, Vâlcele, Şaru Dornei, Zizin, Bazna, Băile
Olăneşti etc.
În acelaşi timp, are loc recunoaşterea calităţilor fizico- chimice ale apelor
minerale româneşti prin acordarea de medalii: Slănicul Moldovei – medalii de aur
la Expoziţia internaţională de la Viena în 1.866 şi 1.873, medalie de argint la
Expoziţia internaţională de balneologie de la Frankfurt am Main în 1.881, medalie
de aur şi bronz la Expoziţia Universală de la Paris în 1.889, medalie de aur la
Expoziţia Cooperativelor Bucureşti în 1.896 şi Expoziţia Universală de la Paris în
1.900, Bălţăteşti medaliile de aur la Expoziţia Universală de la Paris în 1.900 şi
Expoziţia Societăţii de Ştiinţe de la Bucureşti în 1.906, Căciulata – medalia de aur
la Viena în 1.873 şi Bruxelles 1.893, Călimăneşti menţiune la Viena în 1.873 şi
Paris în 1.879, Covasna – medalie de aur pentru izvorul Horgaz, la Triest în 1.822,
Băile 1 Mai, medalia de aur în 1.8601.
 2.Particularităţile turismului balnear

Conţinutul turismului de sănătate, privit ca o formă specifică a turismului de

odihnă, care presupune deplasarea unor persoane de diferite vârste, profesii, sexe,
în staţiuni balneoclimaterice, climaterice sau în localităţi cu factori naturali de cură
pentru îngrijirea sănătăţii, odihnă sau cură cu substanţe balneare naturale, cu
extracte sau medicamente pe bază de plante, pentru profilaxie, întreţinere sau
înfrumuseţare sau numai pentru loisir, a făcut ca acesta să prezinte o serie de
particularităţi care- l individualizează în cadrul celorlalte forme de turism .

Astfel, în primul rând, trebuie evidenţiat faptul că motivaţia principală care

stă la baza formării cererii turistice este, în cazul acestei forme de turism este
îngrijirea sănătăţii realizată într-o abordare globală: corp, inimă, spirit.

Pentru a răspunde acestei motivaţii, produsului turistic balnear îmbină într- o

formă proprie, resursele turistice: factorii naturali de cură, detaşarea de cotidian,
întregul potenţial turistic al zonei, cu diferite tipuri de proceduri, diete, practicarea
unor sporturi, loisir, reculegere spirituală, educaţia sanitară, ş.a., care se realizează
zilnic, conform unui program bine stabilit, ceea ce face ca acesta să se
caracterizeze printr- un grad ridicat complexitate care se manifestă atât la nivel
global, cât şi la cel al fiecărei componente în parte: resurse turistice, bază
materială, servicii/ activităţi. Astfel, alături de factorii balneari, la succesul curelor
contribuie întreg potenţialul turistic ale zonei care atât prin cadrul natural, cât şi
prin multiplele posibilităţi de petrecere a timpului liber oferite asigură detaşarea de
cotidian.
 Totodată, efectuarea diferitelor cure presupune existenţa unei componente
specifice a baze materiale: complexe, pavilioane, policlinici balneare, sau centre de
sănătate dotate cu echipamente şi instalaţii adecvate precum şi prezenţa unui
personal medical calificat: medici specializaţi în medicina fizică şi balneologică şi
în recuperare medicală cât şi kinetoterapeuţi, dieteticieni, psihoterapeuţi, instructori
sportivi ş.a.

Aceasta îşi pune amprenta şi asupra structurii pachetului de servicii care

include suplimentar componenta tratament şi cură balneară, devenind în acest caz
prestaţia principală, în jurul căreia gravitează toate celelalte elemente: cazarea,
alimentaţia, agrementul şi animaţia, al căror conţinut este adaptat pentru a contribui
la asigurarea eficacităţii acestuia.

Turismul balnear îşi lărgeste orizonturile şi se adresează nu numai

persoanelor care suferă de diferite afecţiuni, incluzând de asemenea şi persoanelor
sănătoase sau aparent sănătoase care sunt predispusi spre îmbolnăvire sau care
doresc să- şi păstreze o stare de sănătate şi o formă fizică şi psihică cât mai bună.

Aceasta evoluţie a turismului a determinat mutaţii în structura clientelei,

astfel pe lângă persoanele de vârsta a treia , caracterizată prin faptul că dispune de
venituri mai mici şi solicită produse tradiţionale (tratament şi recuperare medicală),
a mai apărut şi un segment nou ,cel al populaţiei tinere aflată în căutarea unei
forme fizice şi psihice cât mai bune sau a unor activităţi de loisir legate de apă.
 Turismul de sănătate clasifică produse pe tipologii, astfel întâlnim sejururi
cu caracter social, subvenţionate de către casele de asigurări de sănătate sau alte
organisme, dar şi sejururi de lux (wellness, talasoterapia modernă, etc.) care se
adresează turiştilor cu venituri mari. Observăm astfel că preţurile practicate pentru
aceste tipuri de sejururi vor fi diferenţiate de la preţuri reduse, pentru produsele
sociale, până la preţuri ridicate pentru pachetele de lux.

Diversitatea tipologiilor de produse înfluenţează şi lungimea sejururilor

dintr- o staţiune balneară care pot varia de la sejururi scurte de 3- 5 zile practicate
la sfârşit de săptămână, până la sejururi cuprinse între 18- 21 de zile, durata optimă
a unui sejur de tratament tradiţional.

Totodată, turismul balnear valorifică în cea mai mare măsură toate

categoriile de resurse: turistice, de forţă de muncă sau locale. Astfel, acesta asigură
integrarea în circuitul turistic a unor noi categorii de resurse: factorii naturali de
cură: ape minerale şi termominerale, lacuri sărate, nămoluri şi gaze terapeutice,
saline, plante medicinale etc., care în alte condiţii nu ar putea fi valorificate. În
acelaşi timp, prestării serviciilor balneare presupune şi atragerea unui volum
suplimentar de personal, al cărui nivelul de calificare este în cea mai mare parte
ridicat: medici, kinetoterapeuţi, psihoterapeuţi, dieteticieni/ nutriţionişti, instructori
sportivi, animatori ceea ce contribuie la valorificarea superioară a forţei de muncă.
 Turismul balnear este forma de turism care valorifică în cea mai mare
măsură cercetarea ştiinţifică şi progresul tehnic atât pentru descoperirea de noi
proprietăţi terapeutice şi aplicaţii ale factorilor naturali de cură, cât şi pentru
ridicarea nivelului tehnic al echipamentelor medicale utilizate ceea ce îşi pune
amprenta asupra creşterii eficienţei şi credibilităţii curelor cu efecte pozitive asupra
cererii.

Totodată, largă răspândire în teritoriu a factorilor naturali de cură la nivelul

tuturor formelor de relief, de la cele montane de dealuri şi podiş la cele de câmpie
şi litoral, şi amenajarea în aceste zone a staţiunilor balneare precum şi multiplele
activităţi sportive, culturale, de loisir, incluse în conţinutul produselor turistice de
sănătate au făcut ca, turismul balnear să interfereze cu aproape toate celelalte
forme de turism.

Datorită faptului că turismul balnear se bazează pe un potenţial permanent,

de mare complexitate, care este practic inepuizabil şi independent de condiţiile
atmosferice, acesta se caracterizează printr- un nivel al sezonalităţii mult mai redus
decât în cazul celorlalte forme de turism, acesta putându- se practica în orice
perioadă a anului.

Durata mare a sejurului şi absenţa unei sezonalităţi ridicate au determinat

dezvoltarea, în cadrul staţiunilor balneare, a numeroase şi variate activităţi de
producţie, comerciale şi de prestări servicii specifice aşezărilor umane ceea ce a
dus la dezvoltarea funcţiilor urbane.
 Specificul turismului de sănătate, dependenţa succesului său de cadrul
natural, face ca, dimensiunea estetică a staţiunii să reprezinte o componentă
importantă a acestui tip de produs. De aceea, pentru a putea răspunde într- o cât
mai mare măsură acestei cerinţe locul amplasării şi amenajării staţiunilor balneare
este supus unei îmbunătăţiri a cadrului natural prin amenajarea unor parcuri şi
grădini pe suprafeţe care pot ajunge până la sute de hectare sau plantându- se
păduri pentru a se crea climatul sedativ, de destindere şi recreere necesar într- o
staţiune balneară.

Totodată, prin complexitatea şi specificul său turismul de sănătate poate

asigura obţinerea unui volum sporit de încasări faţă de alte forme de turism datorită
costului mai ridicat al produsului, al comercializării acestuia ca un pachet unitar/
forfetar, duratei mai mari a sejurului, a gradului de ocupare mai ridicat şi
sezonalităţii mai reduse.

În consecinţă se poate aprecia că turismul de sănătate are datorită

contribuţiei sale la prevenirea îmbolnăvirilor, îndepărtarea unor factori de risc,
educaţia sanitară, creşterea randamentului personal, reducerea zilelor de concediu
medical, de spitalizare, a consumului de medicamente cele mai puternice efecte
sociale şi economice care se regăsesc, atât în reducerea cheltuielilor bugetului
asigurărilor de sănătate, cât şi în creşterea productivităţii muncii, a producţiei şi
implicit a PIB-ului.
3. Factori naturali de cură balneară

Cercetările hidrogeologice au arătat că subsolul României conţine o varietate de

resurse balneare situate în interiorul sau la suprafaţa scoarţei terestre.

Aceste resurse sunt reprezentate în primul rând de substanţele minerale

terapeutice, care prin proprietăţile fizico-chimice răspund necesităţilor profilactice
şi medicale de menţinere, consolidare, refacere a stării de sănătate, a capacităţii de
muncă şi de reconfortare fizică şi psihică individuală.

În al doilea rând, factorii climatici existenţi în România, datorită poziţiei

geografice (radiaţia solară, circulaţia atmosferică, temperatura, umiditatea,
aeroionizarea, microclimatul salinelor) fac din climatoterapie un mijloc eficient,
care contribuie în orice staţiune balneară la completarea ofertei de tratament.
Substanţele minerale terapeutice se regăsesc atât în apele minerale şi
termominerale cât şi în apa lacurilor terapeutice a nămolurilor şi turbelor.

Chiar dacă motivaţia principală este tratamentul, agrementul este o

componentă importantă a ofertei balneoturistice, care poate juca un rol esenţial în
definirea mărcii unui produs turistic, în diferenţierea de alte produse similare, în
mărirea forţei de atracţie a unui obiectiv, staţiune sau zonă turistică.

Din păcate atât în staţiunile balneoturistice, cât şi în localităţile cu amenajări

balneare, dotările de agrement-divertisment, indiferent de caracterul lor sportiv-
cultural, distractiv sau terapeutic, nu sunt în marea lor majoritate corespunzătoare.
Cap III Structurii de cazare pentru turismul balnear

1.Turism si tratamente in sudul litoralului romanesc

România deţine o treime din rezerva de minerale din Europa dar, din păcate, nu
avem atât de mulţi turişti care să îmbine distracţia cu tratamentul pe cât am putea
atrage. Tocmai de aceea, specialişti din domeniu s-au reunit astăzi la Eforie pentru
a promova şi mai mult turismul balnear.

Nămolul sapropelic, apa sărată și bioclimatul marin bogat în aerosoli fac din
litoralul românesc o zonă balneară unică la nivel mondial. Tocmai de aceea, turiști
din toată lumea vin aici pentru a profita de aceste bogății naturale.

În sudul litoralului sunt numeroase baze de tratament, iar pentru a dezvolta cât
mai mult acest tip de turism se fac investiții serioase. Bineînțeles cu ajutorul
autorităților.

,, Facem eforturi să modernizăm, îi susținem pe toți cei care vor să investească

în turismul balnear, pentru ca acesta este viitorul nostru, o resursă foarte
importantă pe care o avem la dispoziție", a declarat primarul orașului Eforie,
Ovidiu Brăiloiu.

"Incercăm să asigurăm servicii medicale de calitate, să modernizăm toate

serviciile medicale pe care le avem", a precizat Elena Ionescu, director medical al
Sanatoriului Balnear și de Recuperare Techirghiol.
Pentru ca turismul medical să se dezvolte, la Eforie Nord a fost organizată cea de-
a doua ediție a Congresului Medical “Calitate și competitivitate în balneologie".
"Readucem în atenția factorilor responsabili că este important să susținem acest
tip de turism și din considerentele prevăzute de statutul nostru, a celor
responsabili să asigure o stare de sănătate mai bună și de a preveni aceste boli,
multe dintre ele boli profesionale", a declarat Victor Moraru, președinte al
Asociației Naționale a Stațiunilor Turistice.
Specialiștii au discutat despre dezvoltarea balneologiei dar și despre oportunitățile
create la nivel local și regional privind valorificarea potențialului existent.
2.Program turistic, servicii/cazare

Oraşul şi, în acelaşi timp, staţiunea blaneo-climaterică Mangalia vă oferă

posibilitatea unui sejur în care vizitele la vestigiile antice se îmbină cu bogăţia
factorilor naturali. Tratamente balneare cu ape minerale sulfuroase şi nămol
terapeutic puteţi face în aproape oricare dintre staţiuni, însă, în Mangalia, vă puteţi
opri la sanatoriu, unde vă vor întâmpina cadre medicale de excepţie. Aparatura
modernă şi performantă nu este aici pretext pentru tarife mari. Vom cunoaşte astăzi
şi procedurile cele mai căutate.

Situat la 50 de metri de plaja largă a oraşului Mangalia, sanatoriul cu acelaşi nume,

dispune de 200 de locuri de cazare şi este un centru de tratament cu o tradiţie de
peste 50 de ani.

La Sanatoriul Balnear Mangalia pot fi achiziţionate pachete complete, cu cazare,

masă şi proceduri de tratament. Hidro-ozono-terapie, terapie ambientală de
relaxare, meloterapie, masaj cu pietre vulcanice, împachetări cu nămol,
acupunctură sau masaj relaxant cu uleiuri aromatice. Iată câteva dintre cele mai
solicitate proceduri. Însă, odată pus în faţa unei oferte atât de bogate, cum alege
pacientul? Ne explică Florentina Stoica, asistentă şefă la Sanatoriul Mangalia.

„Dacă are o afecţiune, acesta va beneficia în primul rând de o consultaţie

medicală în urma căreia se va stabili un tratament. Dacă după-amiază doreşte să
folosească şi sectorul nostru de SPA-wellness, evident, medicul îi va putea oferi
şi ceea ce facem noi acolo. Dacă există afecţiune ginecologică, putem oferi
tratamente care pot rezolva aproape în totalitate problema. Dacă doamnele
doresc să-şi menţină silueta, vor beneficia după-amiaza de programele noastre:
vor primi indicaţii pentru un mod de viaţă sănătos, vor face masaje de
întreţinere, saună şi tot ce înseamnă relaxare de după-amiază. Preţurile pentru
turiştii străini sunt identice cu cele pentru turiştii români. Nu există nicio
diferenţă. Sanatoriul este deschis pe tot parcursul anului. E recomandabil să
venim oricând. Nu există o perioadă anume propice tratamentului. E adevărat,
cei mai mulţi turişti, ţinând cont că suntem la malul Mării Negre, doresc să vină
vara, dar marea e frumoasă şi iarna, şi primăvara. Apoi, în capetele de sezon
suntem mai liberi şi se găseşte mai uşor un loc.”
 Conform preţurilor valabile începând cu data de 16 februarie 2015, pentru 10
zile de tratament veţi plăti 1010 lei (220 euro).
•În acest preţ sunt incluse patru proceduri pe zi, din care una de
hidrochinetoterapie. În acest preţ nu este inclusă cazarea, care se achită separat şi
poate ajunge până la 25 de euro de persoană, în cameră dublă.

•Împachetările cu nămol sunt printre cele mai solicitate proceduri. Nămolul

sapropelic din lacul Techirghiol este considerat printre cei mai buni factori
terapeutici al litoralului românesc. Acesta e bogat în materii organice produse din
descompunerea algelor şi crustaceelor, cu proprietăţi medicale deosebite. Este
recunoscută eficienţa nămolului folosit în sudul litoralului românesc pentru
calmarea durerilor articulare şi musculare şi a nevralgiilor reumatice. Prin
compoziţie şi prin căldură, acesta e relaxant, stimulează circulaţia sanguină, şi
hidratează pielea. Conform cercetărilor, o cură de două-trei săptămăni are ca
rezultat echilibrarea organismului.

•Împachetările cu nămol, realizate la 39°C - 41°C, nu sunt recomandate

pacienţilor cu hipertensiune sau cu afecţiuni cardiace.
El afectează organismul în timpul tratamentului, chiar poate amplifica durerile
iniţiale, spune Lăcrămioara Moroianu, manager al unui complex balnear de patru
stele din staţiunea Neptun. Totuşi, la câteva zile după cură, în cele mai multe
cazuri, durerile dispar complet pentru cel puţin câteva luni de zile. Complexul
balnear din Neptun mai este recunoscut şi pentru folosirea sării de Bazna în
tratamente. Aceasta are un conţinut ridicat de magneziu, relaxează musculatura şi
ajută în terapiile de recuperare. Dar să deschidem porţile complexului.

„Este conceput pe trei etaje. Pe primul etaj oferim medical SPA, tratamente
specifice acestui concept. În ofertă sunt incluse terapiile balneo, reumatismale,
antistres, detoxifiere şi slăbire. Toate acestea se desfăşoară sub atenta
supraveghere a medicului şi a terapeuţilor. Toţi cei care lucrează aici sunt
terapeuţi atestaţi. La primul etaj este şi recepţia. Aici se fac toate programările,
se cer toate informaţiile cu privire la terapii, masaje, pachete, rezervări. Pe
partea de balneoterapie ne mândrim cu calitatea nămolului sapropelic de la
Techirghiol. Pregătim nămolul zilnic, astfel încât să fie cald dimineaţa şi să
facem băi cu nămol, împachetări cu nămol şi masaj cu nămol. În plus, se pot
face masaje cu apă, băi cu plante – recomandate pentru cei care au probleme cu
circulaţia sau reumatologice.”
 Nămolul, explică Lăcrămioara Moroianu, este extras direct din mijlocul lacului
Techirghiol, cu ajutorul unor cupe speciale. Lacul este împărţit în pătrate, ca o
tablă de şah. Pentru extracţii se folosesc pătrate diferite, pentru a lăsa timp zonei să
se regenereze. La fiecare extracţie se obţin opt tone de nămol, de fiecare dată dintr-
un alt pătrat, printr-un sistem bine stabilit.

Un alt centru de relaxare şi tratament veţi găsi tot în Neptun.

Complexul 2D Resort and SPA.

•Este situat într-o zonă de o frumuseţe deosebită, o adevărată oază de verdeaţă şi

de linişte, spune Hristian Şapera, manager:

„Complexul nostru dispune de 321 de spaţii de cazare, de un restaurant cu o

capacitate de 350 de locuri, de un centru SPA, în care oferim toată gama de
servicii balneo şi welness. Avem, de asemenea, două piscine – o piscină
interioară şi una exterioară. Piscina interioară este alimentată cu apă caldă pe
toată perioada funcţionării complexului hotelier. Baza noastră mai dispune de o
sală de conferinţe cu o capacitate de 150 de locuri. Întregul complex este
renovat. El a fost preluat în anul 2002. De la momentul preluării şi până acum s-
a investit continuu în fiecare an. Acum toată baza noastră de cazare este
modernizată şi ridicată la nivel de trei stele şi patru stele.”

Iată aşadar o ofertă bogată de relaxare şi tratament în sudul litoralului românesc al

Mării Negre,la preţuri atractive, mai ales dacă vă faceţi rezervările din timp.
Cap IV Protectia turismului litoral

1.Protectia mediului si turismului balnear

Protecţia şi conservarea potenţialului turistic în general şi balnear, în special, se

conturează ca o activitate distinctă, având probleme specifice care solicită
colaborarea specialiştilor din domenii variate. Această acţiune poate avea o
eficienţă satisfăcătoare numai în condiţiile asigurării unui cadru juridico-
administrativ de desfăşurare. Poluarea şi degradarea resurselor balneoturistice şi
ambientului staţiunilor şi localităţilor balneare este consecinţa a trei grupe de
factori: naturali, cei legaţi de dezvoltarea economică şi cei care intervin prin
valorificarea resurselor balneoturistice

Calitatea potenţialului turistic balnear, poate fi afectată şi printr-o concepţie

greşită de valorificare a resurselor sale turistice rezultată fie din exploatarea
neştiinţifică şi neraţională a acestora, fie din realizarea necorespunzătoare a
obiectivelor de investiţii cu caracter turistic. O situaţie specială o au substanţele
minerale balneare caracterizate printr-o mare vulnerabilitate la factorii exogeni,
orice intervenţie nefavorabilă asupra lor putând provoca schimbarea parametrilor
fizici şi chimici, pe baza cărora au fost declarate resurse terapeutice. Fenomenele
de degradare întâlnite în cazul substanţelor minerale balneare, cu deosebire a
apelor minerale şi termominerale rezultă, de cele mai multe ori, din nerespectarea
principiilor generale de protecţie şi exploatare a lor care impun limitarea
exploatării zăcămintelor în raport cu rezervele omologate de substanţe minerale
balneare, executarea lucrărilor geologice în conformitate cu prevederile cercetărilor
şi proiectelor de specialitate, evitarea exploatării zăcămintelor până la epuizare şi o
exploatare raţională, ştiinţifică a acestora.
 Una din problemele litoralului actual este starea de poluare a acestuia.Astfel
calitatea apelor marine este influenţată de două principale categorii de surse de
poluare: Dunărea şi celelalte râuri care se varsă în colţul nord-vestic al bazinului
pontic. Prin volumul mare de apă transportată anual, precum şi prin suprafaţa
extinsă a bazinului hidrografic din care se constituie, aceste râuri au o contribuţie
majoră în privinta aportului de poluanţi în Marea Neagră.
Activităţile locale-surse de poluare cu importanţă locală, provenind în
special din jumătatea sudică a zonei (Năvodari-Vama Veche), puternic urbanizată,
care exercită puternice influenţe poluante asupra mediului marin (descărcâri de ape
uzate menajere şi industriale, activităţi portuare, turism,etc.), care se suprapun
celor provenite din arealul nord-vestic. Se constată la noi în ţară o agravare
generală a fenomenelor de eroziune litorală cauzată, in special de factori ca:

•lucrările hidritehnice de amenajare a râurilor şi în special indiguirea

canalului Sulina au provocat micşorarea aportului de aluviuni în
secţiunea de vărsare în mare, dezechilibrând bilanţul sedimentar al
litoralului aferent;
•exploatările de nisip de pe plajă pentru utilizări în industrie şi în
construcţii;

Astfel în ultimii ani s-a tot încercat modernizarea litoralului românesc prin
rezolvarea parţială a acestor probleme legate de poluarea apei si eroziunea
litoralului dar o schimbare majoră nu se vede încă.
Deşi unele unităţi au beneficiat de investiţii de modernizare şi ridicare a
nivelului de confort, la altele însă, gradul de uzură s-a accentuat, iar calitatea
serviciilor s-a deteriorat, ducând la declasarea acestora; de asemenea s-a investit în
construirea de capacităţi da cazare noi.
Concluzii

În ceea ce privește turismul balnear în țara noastră și evoluția acestuia, există

numeroase aspecte ce pot fi analizate într- un mod mult mai detaliat. În această
lucrare am încercat o analiză a modului de evoluție a turismului balnear, aruncând
mai întâi o privire generală asupra nivelului național și analizând mai în detaliu
evoluția mai recentă, foarte diferită a trei stațiuni din litoralul balnear al Marii
Negre.

Într- o epocă a vitezei, stresului și poluării, în special în statele cu un nivel

mai înalt de dezvoltare, turismul pentru relaxare, frumusețe și mai ales sănătate
reprezintă o formă de turism, a cărei cereri este în continuă creștere.

România, actualmente parte a Uniunii Europene, beneficiază de un potențial

turistic bogat și variat, dispunând de resurse naturale ce favorizează dezvoltarea în
mod special a acestui tip de turism. Potențialul de dezvoltare a unor tipuri variate
de turism este importantă în cazul acesta ca un factor indirect pentru dezvoltarea
turismului balnear – o formă complexă de turism, ce valorifică o gamă variată de
resurse locale. În același timp, o bună parte a stațiunilor balneare din țară este favor

izată de apariția timpurie și dezvoltarea mai puternică din perioada comunistă.

 Cu toate acestea, turismul balnear din țara noastră a cunoscut, după 1990 o
perioadă de decădere la nivel național, care s-a resimțit în mod destul de diferit la
nivelul fiecărei stațiuni în parte.

Aceasta s-a manifestat prin desființarea sau degradarea accentuată a

infrastructurii de tratament, agrement și cazare. O parte din stațiunile care se
bucurau altă dată de faimă sunt acum în paragină, total sau parțial nefuncționale .

În acest moment, turismul balnear la nivel național a pierdut din calitatea

serviciilor și nu se înscrie încă în concurența cu piața turistică europeană sau
națională. Uzura fizică dar mai ales cea morală a anumitor structuri de primire
turistică precum și a unor baze de tratament determină un grad mult mai redus de
atractivitate și fluxuri turistice mici.

O altă problemă, caracteristică multor cazuri este cea a pierderii sau

degradării unora din elementele naturale cu valoare curativă (poluarea sau
colmatarea izvoarelor, degradarea bioclimatului și microclimatului prin poluare,
supraexploatarea unor izvoare minerale etc). Acest lucru reprezintă o amenințare
deosebit de gravă pe termen lung, multe din aceste transformări fiind ireversibile.

Dacă în afara țării noastre în stațiunile balneare sunt înregistrați și foarte

mulți tineri, în România concepțiile învechite din rândul majorătății și în special a
tinerilor reprezintă o piedică destul de importantă în atragerea acestui segment de
turiști. Mentalitatea și lipsa de viziune în ceea ce privește o abordare modernă a
produsului balneo-turistic se resimte și în rândul celor ce dețin afaceri în domeniu.

Acest lucru reiese și din modul de promovare a acestui produs, ce este

marginalizat și categorisit ca un turism pentru vârsta a treia.

Faptul că acest tip de turism este subvenționat de stat (prin Casa de Asigurări
de Sănătate) îl face destul de convenabil. Bazele de tratament ce sunt privatizate
beneficiază de un flux continuu de turiști subvenționați, ce contribuie într-o măsură
importantă la obținerea profitului.

La modul general, promovarea turistică corespunzătoare, diversificarea

ofertei și modernizarea stațiunilor balneare ar putea ridica turismul balnear din
micul impas în care se află. Astfel, turismul pentru vârsta a treia poate fi înlocuit
cu turism pentru toti.
Bibliografie

1. Berlescu E., “Enciclopedia de balneoclimatologie a României”, Editura ALL,

Bucureşti1998

2. Cocean P, Gh. Vlăsceanu, B. Negoescu, “Geografia generală a turismului”,

Editura Meteor Press, 2003

3. Glăvan V., - „Geografia turismului în România”, Editura Institutului de

Management –Turism Eden, 1996,

4. Nedelcu A. - Suport de curs “Geografia Turismului” an 2008-2009

5. Niţă I., Niţă C., „Piaţa turistică a României: Realităţi, mecanisme şi tendinţe”,
Ed. Enonomică, Bucureşti, 2008

6. Minciu R., “Economia turismului”, Editura Uranus, Bucureşti, 2000

7. Pricăjan A. – “Substanţele minerale terapeutice din România”, Editura
ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti 1985

www.tratamentbalnear.ro

www.romaniaturistica.com

www.wikipedia.com
Anexe