UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIEŞTI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUIŞI GAZELOR

Master în domeniul

MINE, PETROL ŞI GAZE

Specializarea

TEHNOLOGIA TRANSPORTULUI, DEPOZITĂRII ŞI

DISTRIBUŢIEI HIDROCARBURILOR

PROIECT DE AN
LA DISCIPLINA

TRANSPORTUL ŞI ÎNMAGAZINAREA
GAZELOR LICHEFIATE
TEMA
PROIECTAREA UNUI APARAT DE SCHIMB DE
CĂLDURĂ ÎN CARE SE CONDENSEAZĂ PROPAN

Masterand:
Moise Daniel
Conducător:
Șef lucrări dr. ing. Monica-Emanuela Stoica

Anul universitar 2017-2018

 CUPRINS
ETAPA I

Tema de proiect ................................................................................................................ 2

ETAPA II

Calcului termic de predimensionare a condensatorului de propan .......................... 5

ETAPA III

Determinarea coeficientului de transfer de căldura prin convecție α2 pe partea

apei de răcire ....................................................................................................................... 6

ETAPA IV

Determinarea coeficientului de convecție al propanului care se condensează ........... 7

ETAPA V

Determinarea coeficientului global de transfer de căldură ...................................... 11

ETAPA VI

Dimensionarea aparatului de schimb de căldură ..................................................... 12

Stabilirea schemei constructive a aparatului de schimb de căldură ........................................

Anexe.................................................................................................................................................
Bibliografie .......................................................................................................................................
TEMA DE PROIECTARE
N = 11
Sa se efectueze calculul termic de dimensionare a unui aparat de schimb de căldură in care
se condensează propan.
Date inițiale:
 temperatura propanului la intrare in condensator: t1’  (24  0,5  N ) 0C;
 apa de răcire are: la intrare, temperatura de t2’ = 150C, iar la ieșire t2” = 210C;
 apa de răcire circula prin interiorul țevilor, iar propanol prin exterior;

 debitul de propan este m1  (7  0,1 N )t / h.

Etapa I de lucru
Sa se stabilească datele inițiale, funcție de valoarea lui N (numărul curent din apel);
Sa se calculeze debitul de propan in unități ale Sistemului International (SI);
Sa se traseze diagrama de variație a temperaturii in condensator;
Sa se calculeze diferența medie logaritmica de temperatura, in ipoteza ca cele doua fluide circula in
contracurent.

Schimbătoare de căldură pentru condensarea propanului

Schimbătoarele sunt aparate termice in care are loc transferul de căldură de la un agent
termodinamic mai cald, la altul mai rece.
In figura de mai jos este prezentata diagrama de variației a temperaturilor celor doua fluide
in lungul suprafeței despărțitoare, la un schimbător de căldură cu circulația agenților termici in
contracurent.
S-au notat:
- 1 fluid cald;
- 2 fluid rece;
- indicele (‘) intrare;
- indicele (“) ieșire.
Transformările termodinamice din aparatele de schimb de căldură, daca se neglijează
pierderile de presiune, sunt izobare. In fiecare aparat circula fluidul cald, caracterizat prin debit

2
 
masic (m1 ) , capacitate calorica masica la presiune constanta (c p ,1 ) si temperatura de intrare,


respectiv ieșire (t1'  t1" ) si fluidul rece, caracterizat prin debit masic ( m 2 ) , capacitate calorica

masica la presiune constanta (c p , 2 ) si temperatura de intrare, respectiv ieșire (t 2'  t 2" ) .

Ecuațiile principale ale schimbătoarelor de căldură

Calculul termic al schimbătoarelor de căldură de suprafața se bazează pe următoarele ecuații

principale:
  
 ecuația de bilanț termic: Q1  Q 2  Q d ;

 ecuația de transfer de căldură: Q  k  A  Tmed ,lg ;

In ecuația de bilanț termic, fluxul termic cedat de agentul cald, lichid sau gaz perfect este:
 
Q1  m1  c p,1  (t1'  t1" ) ,
 
iar pentru un gaz real sau vapori este: Q1  m1  (h1'  h1" ) .
Fluxul termic preluat de agentul rece, pentru cele doua situații privind fluidul de lucru, are
   
expresiile: Q 2  m 2  c p , 2  (t 2"  t 2' ) , respectiv Q 2  m 2  (h1"  h1' ) .

Diferența medie logaritmica de temperatura Tmed ,lg , se măsoară in (K), dar in calculul

acesteia se introduc temperaturile fluidelor fie numai in (K), fie numai in (0C), deoarece reprezintă o
diferența si rezultatele obținute sunt egale in cele doua cazuri.
  
Daca se neglijează căldură disipata, rezulta ca: Q  Q1  Q 2 .
Diferența medie logaritmica de temperatura:

3
 Tmax  Tmin
Tmed ,lg  .
Tmax
ln
Tmin

Când circulația agentului are loc in curent încrucișat sau mixt, se calculează cu relația de
mai sus diferența medie logaritmica de temperatura, considerând ca fluidele circula in contracurent,
după care se aplica un coeficient   1, unde   f (T1' , T1" ,T2' , T2" ) si de asemenea depinde de modul
de circulație al agenților termici. Coeficientul  se citește din diagramele specific.
Tmed ,ci  Tmed ,lg,cc

In timpul funcționarii schimbătoarelor de căldură, apar depuneri (piatra, nămol, alge), pe

suprafețele de schimb de căldură. Din cauza depunerilor, se micșorează coeficientul global de
transfer de căldură k depuneri  k proiectare si este necesara curățirea suprafețelor de schimb de căldură.

Daca in schimbătorul de căldură are loc schimbarea de faza a unui agent termodinamic,
fluxul termic se calculează cu relația:
 
Q  m r ,
in care r este căldură latenta specifica de vaporizare/ condensare, [J/(Krk)].

Calcul:
 temperatura propanului la intrare in condensator: t1’ =24+0.5∙11=29.5 0C
t1’=29,5 0C; t1’= t1”;
 debitul de propan este;
(7+0.1∙𝑁)
ṁ= =2.25 kg/s
3600
diagrama de variației a temperaturii in condensator:

T (0C)

t1’=29.50C t1”=29.50C

t2”=210C

t2’=150C

4
  diferența medie logaritmica de temperatura:
ΔTmin=t1”-t2’=14.5 0C
ΔTmax=t1’-t2’’=8.5 0C

ΔTmax−ΔTmin
ΔTmed= ΔTmax = 11.23 0
C
𝑙𝑛
ΔTmin

Etapa a II-a de lucru

Calculul de predimensionare a aparatului de schimb de căldură.

Date inițiale:
 apa de răcire circula prin interiorul țevilor, iar propanul prin exterior;

 condensatorul este tubular, cu țevi orizontale din otel cu diametrul d 2  25 / 21 ;

d1

 deoarece propanul dizolva uleiul antrenat de compresor, se considera ca suprafața exterioara

a țevilor este curata. La interior se considera un strat de depuneri de piatra cu grosimea de
 p  0,2mm ;

 conductivitatea termica a materialului țevii este OL  46,4[W /( mK )] , iar a stratului de

piatra  p  1,2[W /( mK )] .

Calcul:
Din ANEXA I presiunea propanului la temperatura de saturație (vaporizare/condensare/
lichefiere) t1'  t1" , prin interpolare rezulta p1.=10.675128 bar
Din ANEXA I diferenta dintre entalpia vaporilor saturați uscați de propan si entalpia
lichidului saturat de propan , la temperatura de saturație t1’’=29.5 0C , prin interpolare rezulta:
r = 331.9628 Kj/Kg

Fluxul termic cedat de propanul care se condensează este:

Q1=ṁ∙(h1’’-h1’)=746.9163 kW

Fluxul termic preluat de apa de răcire, pentru un randament de izolație  iz  1 , este:

5
 Debitul de apa de răcire necesar este:
𝑄2 746.9163∙103
ṁ2=𝑐 = = 29.7 𝑘𝑔/𝑠
𝑝,2 (𝑡 ′′ −𝑡 ′ )
2 2 4186∙6

ρ1=1000 kg/m3

w2=1 m/s

d3=0.0206 m

ṁ2
S2= = 0.029 m2
ρ2 ∙w2

4S2
n= = 89.23 tevi
π∙d23

n=89

Etapa a III-a

Determinarea coeficientului de transfer de căldura prin convecție α2 pe partea apei de răcire

Temperatura medie a apei de racier este :

t2,m=t1’-Δtmedlg=18,27 0C

tp1=tp2=tp=t2’’+1=22 0C

Din Tabelul Proprietatilor Fizice ale apei:

ρ2f=998.45 kg/m3

ν2f=1.051˖10-6

cp2f  4181.7

 2f  0.5949

6
 d3 4
Re2f  w2   1.96  10
2f

2f  2f  cp2f

Pr2f   7.376
 2f

tp  22

Din Tabelul Proprietatilor Fizice ale apei:

6
2p  0.961  10

2p  997.2

cp2p  4178

 2p  0.6026

2p  2p  cp2p

Pr2p   6.644
 2p

0.25
0.8 0.43  Pr2p 
Nu 2f  0.021  Re2f  Pr2f    131.176
 Pr2f 

 2f 3
2  Nu 2f   3.788  10
d3

Etapa a IV-a de lucru

Determinarea coeficientului de convecție  1 al vaporilor de propan care se condensează.

Date inițiale:
 temperatura in stratul limita al peliculei de condensat, formata pe exteriorul țevilor este:;
𝑡1,𝑚 = 0.5 ∙ (𝑡𝑝 + 𝑡1 ′)=25.75 0C

Calcul:
La temperatura t1,m=25.75 0C, in zona peliculei de condensat proprietățile termofizice ale

7
propanului sunt:
v  l
 densitatea:  propan  kg / m 3 , unde:
2
-  v reprezintă densitatea propanului in stare de vapori saturați uscați si se calculează cu relația:

 TN
v   g,N    ...kg / m 3 ;
N T
-  l reprezintă densitatea propanului in stare de lichid si se calculează cu relația:

 l  a  b  c  t  .....kg / m3 ;

44
gN 
22.414

TN  273.15

T  t1m  273.15  298.9 K

pN  1.01325

p 1  TN
v  gN   18.283
pN  T

a  265.0081

b  68967.18

c  724.9193

l  a  b  c  t1m  489.286

l  v
p   253.86
2

cv  cl
 capacitatea calorica masica: cm, propan  kg / m 3 , unde:
2
- cv reprezintă capacitatea calorica a propanului in stare de vapori saturați uscați si se calculează cu

relația: cv1  A0  A1  T  A2  T 2  ...[ J /( kgK )]

cv1  10 3
cv   ...[ J /( kgK )] ;
44
8
- cl reprezintă densitatea propanului in stare de lichid si se calculează cu relația:

cl  A0  A1  T  A2  T 2  A3  T 3

cm, propan  ....kg / m3

A0  1.717

3
A1  270.9  10

T  t1m  273.15  298.9

7 6
A2  94.550  10  9.455  10

2
cv1  A0  A1  T  A2  T  81.844

cv1 3 3
cv   10  1.877  10
44

2
A0  56.1179  10

A1  101.811

2
A2  43.3590  10

2 3 3
cl  A0  A1  T  A2  T  A3  T  2.938  10

 cv  cl 3
cmp   2.399  10
2
5
A3  63.12  10

9
  conductivitatea termica: l  A  B  T  C  T 2  D  T 3 ,

l  ...[W /( mk )] .

1
A  3.67647  10

4
B  13.9300  10

7
C  16.3519  10

D  0

2 3
  A  B  T  C  T  D  T  0.097


 vâscozitatea cinematica:  1  :
p

la lichid   9110 6 [kg /( ms)] ;

 1  ....m 2 / s .
 7
   3.585  10
p

Determinarea coeficientului de convecție  1 al vaporilor de propan

r
Kul   18.552
cmp   t1  tp

3
9.81  0.025 9
Gal   1.193  10
2


  cmp
Prl   2.242


Nul  0.72   Gal  Kul  Prl

0.25
 339.812

 3
1  Nul   1.323  10
0.025

10
ETAPA a V-a

DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER DE CĂLDURĂ

Corectarea coeficientului de convecţie α1 al vaporilor de propan ce se condensează.

În cazul condensării pe un fascicol de ţevi , coeficientul de convecţie α1 depinde de numărul

de rânduri de ţevi întâlnite cât şi de sistemul de aşezare al ţevilor în fascicol.

3
11  1  1.323  10
3
12  1  1.323  10
3
13  0.9  1  1.191  10
3
14  0.85  1  1.125  10
3
15  0.8  1  1.059  10
3
16  0.76  1  1.006  10

17  0.73  1  966.146

18  0.7  1  926.441
11  12  13  14  15  16  17  18 3
1   1.115  10
8

k1  ...[W /( mK )] .
 coeficientul de schimb de căldură raportat la 1m2:
k1
k [W /( m 2 K )] , unde d m  0,5  (d1  d 2 )m ;
  dm

d1  0.025

d2  0.021

d3  0.0206

 OL  46.4

 p  1.2

11
 
kl   24.625
1 1  d2  1  d1  1
  ln    ln  
1  d2 2   OL  d1  2   p  d3  2  d3

dm  0.5  d1  d2  0.023

kl
k   340.803
  dm

 suprafața necesara de schimb de căldură a condensatorului:

Q1
S   196.159
k  T med

Q2
S  ...m 2
k  t med ,lg

 lungimea aparatului pentru numărul ales, n=89 țevi:

S
l1   30.503
n    dm

S
l'   ...m ;
n   dm

 condensatorul se realizează cu un număr de z=2 treceri, lungimea acestuia fiind:

l1
l   15.251
z

 numărul de țevi montate pe placa tubulara va fi:

ntot  z  n  178

Din STAS alegem n=217.Țevile se dispun pe placa tubulara pe laturile unor hexagoane
regulate concentrice, cu pasul t=35mm in cate 9 rânduri orizontale pentru fiecare drum de apa.

4 n
 diametrul interior al mantalei este: Di   d e  1   2   sin  , unde:
 

12
de=30mm; dmax=30,5mm; pasul t=35mm; toleranta   5,5mm ; s=2,5mm;   0,8 ;   60 0 .

4 ntot  sin (  )
Di   de   1   2   0.638
 

de
 diametrul interior al mantalei este: De  D '  2   2  s  2   , unde:
2
D '  Di  2  s  ...m ,

D1  Di  2  s  0.633

de
De  D1  2   2  s  2    0.679
2

 fluxul de căldură longitudinal schimbat intre fluide este: q1  k1  (t1'  t2,m )[W /( mK )]

ts  t1  29.5

ql  kl  ts  t2  357.066

 temperaturile reale ale pereților țevii sunt:

1
t p1  t1'  q1  ( 0C ) ;
  d 2  1
1 d2 0
t p 2  t p1  q1   ln ( C) ;
2  OL d1

1
tp1  ts  ql   25.411
  d2  1

1  d2 
tp2  tp1  ql   ln   26.081
2   OL  d1 

13
 1 d
 temperatura la diametrul d3 este: t p 3  t p 2  q1   ln 1 ( 0C ) ;
2    p d3

1  d1 
tp3  tp2  ql   ln   16.914
2    p  d3 
 temperatura medie a peretelui țevii:
tpm  0.5  tp1  tp2  25.746

Coincide cu vasloarea estimata initial si ca urmare nu mai este necesara reluarea calculelor( sau se
reiau calculele pentru alta valoare a temperaturii peretelui)

Deoarece s-a adoptat o formula constructiva cu 2 treceri , este necesara corectia valorii obtinute
stiind ca:
Δtmci=εci˖Δtmcc=1˖11.34=11.34 ℃

Se obtine:
δ ti=t2”-t2’=6 ℃

δ te=t1’-t1”=0 ℃
δ
p=t1′−t2’=0.4
δte
R= δti = 0

Factorul de corectie εci pentru sistemul de circulatie ales si valorile P si R de mai sus se obtin din
grafic si are valoarea 0.99 deci suprafata de schimb de caldura reala va fi:
Q1 Sreal=196.159
Sreal  
k    T med

Sreal
1.real  
n    dm

lreal=30.5 m
𝑙
lfinal= 𝑟𝑒𝑎𝑙 = 15.25 m
2

Schematic aparatul de schimb de căldură este prezentat in figura de mai jos:

14
CONCLUZII
15
 Cercetările au pus in evidenta importanta deosebita care o are asupra performantei aparatelor
de schimb de căldură, realizarea lor constructiva: tolerantele dintre diametrul șicanei si al mantalei,
spatiile libere dintre manta si șirul periferic al fascicolului.
Creșterea vitezei de curgere si a turbulentei evita formarea de depuneri pe suprafețele
tuburilor. Vitezele mari ameliorează transferul de căldură.
Materialele de construcție folosite la schimbătoarele de căldură depind de fluidele folosite,
de cerințele procesului tehnologic si de durata de funcționare a aparatului.

16
ANEXA I
Proprietățile vaporilor saturați de propan

17
18
ANEXA II
Proprietățile fizice ale apei
t ρ ν cp λ
[0C] [kg/m3] [m2/s] [kJ/(kgK)] [W/(mk)]
0 999,9 1,790· 10-6 4,21 0,881
10 999,7 1,300· 10-6 4,19 0,575
20 998,2 1,000· 10-6 4,18 0,599
30 995,7 0,805· 10-6 4,17 0,617
40 992,2 0,659· 10-6 4,17 0,634
50 988,1 0,556· 10-6 4,17 0,648
60 983,2 0,479· 10-6 4,18 0,660
70 977,8 0,415· 10-6 4,19 0,668
80 971,8 0,366· 10-6 4,20 0,675
90 965,3 0,326· 10-6 4,21 0,681
100 958,4 0,295· 10-6 4,22 0,683

19
 BIBLIOGRAFIE

2012

2012

20