Întrebări pentru examen

Înmagazinare Gaze
1. Cum se poate defini înmagazinarea gazelor naturale?
2. Care sunt cele două funcţii principale ale depozitelor de gaze?
3. Cu ce scop se face înmagazinare subterană a gazelor?
4. Unde se poate face depozitarea subterană a gazelor?
5. Când apare preferabilă depozitarea subterană a gazelor în rezervoare situate
în jurul marilor centre de consum?
6. Care sunt metodele folosite pentru acoperirea vârfurilor orare de consum?
7. Care sunt metodele folosite pentru acoperirea vârfurilor diurne şi sezoniere de
consum?
8. Care este cea mai simplă metodă folosită pentru preluarea vârfurilor orare de
consum?
9. Care sunt parametrii de care depinde capacitatea de înmagazinare a
conductelor magistrale?
10. Tipurile de rezervoare metalice folosite pentru înmagazinarea gazelor în stare
naturală?
11. Când se recomandă folosirea conductelor interconectate?
12. Ce debite suplimentare se pot realiza prin interconectarea sistemelor de
transport în perioadele de vârf orar şi diurn din perioada de iarnă?
13. Care este funcţia principală a unui depozit subteran de gaze?
14. Ce caracter are, în România, consumul de gaze?
15. De cine este limitată presiunea maximă de lucru a depozitelor, respectiv
presiunea minimă?
16. Ce condiţii trebuie să satisfacă, ca aşezare geografică a zăcământului,
depozitul subteran?
17. Care sunt, din punct de vedere geologic, condiţiile minime necesare pentru
realizarea depozitelor în acvifere şi în zăcăminte depletate?
18. Care sunt principalele tipuri de rezevoare utilizate pentru înmagazinarea
subterană a gazelor?
19. Care sunt cele două condiţii de bază pe care trebuie să le îndeplinească
zăcământul pentru a putea fi utilizat ca rezervor subteran pentru înmagazinarea gazelor?
20. Care sunt cele mai potrivite zăcăminte pentru înmagazinarea gazelor?
21. Care sunt primele zăcăminte candidate pentru transformarea în depozite
subterane de gaze?
22. Ce volumul de gaze urmează a fi vehiculat întrun depozit subteran?
23. Ce este gazul tampon sau zestrea depozitului?
24. Care sunt avantajele înmagazinării gazelor într-un zăcământ depletat de
gaze?
25. Care sunt dezavantajele înmagazinării gazelor în zăcăminte de apă (acvifere)?
26. Care dintre zăcăminte se pretează cel mai bine la transformare în rezervoare
subterane pentru depozitarea gazelor?
27. Care sunt etapele de proiectare ce trebuie să se parcurgă pentru a se
transforma un zăcămint depletat în depozit subteran pentru înmagazinarea gazelor
naturale?
28. Ce parametri trebuie stabiliţi pentru a se determina cantitatea maximă de gaze
înmagazinată în rezervor?

1
 29. Pe baza căror informaţii se calculează presiunea maximă a depozitului?
30. Cum se poate calcula resursa iniţială de gaze şi determina cantitatea de gaze
ce se poate înmagazina la o anumită presiune, dacă frontiera depozitului este
impermeabilă?
31. Ce condiţii geologice trebuie îndeplinite simultan pentru a realiza procesul de
înmagazinare într-un zăcământ acvifer?
32. Ce caracteristici ale rocii este necesar să se cunoască pentru a prevedea
mecanismul dezlocuirii apei de către gaze într-un zăcământ acvifer?
33. Cum se va produce deplasarea apei prin injecţia gazelor în strat dacă un
acvifer are proprietăţi uniforme în toate direcţiile?
34. Ce fenomene apar întrun spaţiu poros saturat cu apă în care se încearcă
dezlocuirea acesteia cu gaze naturale, în timpul procesului de înmagazinare?
35. Care sunt elementele majore ale proiectării transformării unui zăcământ de
ţiţei, gaze sau apă într-un depozit subteran de înmagazinare a gazelor?
36. Ce trebuie studiul de piaţă făcut înainte ca un proces de depozitare subterană
a gazelor naturale să treacă la faza de proiectare şi dezvoltare?
37. Ce aspecte trebuie rezolvate în proiectarea unui proces de înmagazinare
subterană a gazelor?
38. Care sunt elementele principale în proiectarea unui depozit?
39. Care sunt elementele ce constituie bazele de proiectare şi dezvoltare reală
ale sistemelor de depozitare?
40. Care este presiunea maximă la care se exploatează depozitele de gaze în
România?
41. Ce trebuie investigată în situaţiile în care presiunea maximă de exploatare
anticipată depăşeşte presiunea iniţială din rezervor?
42. Ce este presiunea de bază?
43. Ce elemente sunt necesare pentru a determina capacitatea depozitului
(volumul rezervorului)?
44. Ce hărţi se vor construi pentru reevaluarea imaginii geologice a unităţilor
hidrodinamice?
1
45. Ce exprimă relaţia: Gi  Vb  m  1  Sai  . Explicitaţi termenii.
bgi
46. Care este principiul de lucru al metodelor numerice?
47. Care sunt procedurile la care apelează modelarea numerică?
48. Ce rol au sistemele de monitorizare?
49. Ce trebuie să verifice în mod regulat operatorul pentru controlul integrităţii
depozitului?
50. Cu ce scop se face monitorizarea stocurilor de gaze din depozite?
51. Ce factori pot conduce la înregistrarea unor diferenţe între cantitatea de gaze
măsurate la introducerea şi apoi la extragerea din depozit?
52. Cum se face dezlocuirea gazelor de către apă în cazul zăcămintelor
neuniforme care produc în regim mixt?
53. Enumeraţi modalităţile prin care gazele pot fi pierdute întrun depozit de
înmagazinare?
54. Cum trebuie să fie istoricul presiune – volum când ciclurile de injecţie şi
extracţie sunt identice de la an la an şi nu apar pierderi?
55. Cum se clasifică rezervoarele de depozitare după natura serviciului pe care îl
asigură?
56. Care sunt elementele majore ale unui proces de depozitare subterană?
57. Care sunt principalele aspecte pe care le presupune rezolvarea unui proiect de
înmagazinare a gazelor?

2
 2 2 2
58. Ce reprezintă realaţia: pg  pf  AQ  BQ ? Explicitaţi termenii.
59. Ce informaţii transmit sondele de observaţie?
60. Câte tipuri de sonde sunt folosite pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a
unui depozit subteran de înmagazinare a gazelor naturale în rezervoare provenite din
zăcăminte de ţiţei şi gaze? Care sunt acestea?
61. De unde provin sondele de exploatare?
62. Cu ce va fi echipată o sondă utilizată pentru înmagazinarea subterană a
gazelor?
63. În funcţie de ce condiţii vor fi stabilite debitele de injecţie şi de extracţie?
64. În ce condiţii se determină Debitul nominal al sondelor de exploatare?
65. Cum se pot clasifica sondele de control după rolul pe care îl au în cadrul
procesului de înmagazinare?
66. În ce constă rolul echipamentulul de suprafaţă?
67. Prin ce sunt diferite sondele noi special proiectate pentru înmagazinarea
gazelor naturale faţă de sondele de producţie vechi?
68. Cu ce sunt dotate sondele de exploatare care echipează depozitele subterane
moderne de gaze?
69. Ce parametrii determină performanţa unei sonde de gaze?
70. Care sunt factorii de care depinde coeficientul de performanţă al unei
sonde?
 k g hT0 ( pc2  pd2 )
71. Ce exprimă relaţia: Q  , ? Explicitaţi termenii.
rc
 g Z p0 T ln
rs
72. Când se foloseşte comprimarea gazelor?
73. Care sunt problemele majore ce se reliefează în exploatarea depozitelor de
gaze cantonate în zăcăminte depletate?
74. Care sunt momentele importante ale realizării sondelor sau a reabilitării celor
deja existente?
75. Care sunt metodele de bază pentru prevenirea înnisipării?
76. Ce exprimă relaţia: Q  I p ( ps2  pd2 ) , ? Explicitaţi termenii.
77. Care sunt cele două metode ce se pot folosi pentru determinarea debitului
unei sonde de gaze?
78. Cum se defineşte indicele specific de productivitate?
79. Care sunt modalităţile prin care gazele pot fi pierdute din depozitele
subterane?