Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Inginerie Electrică

TEMA
SISTEME VIRTUALE DE ANALIZA

Comanda secventiala automata a pornirii si

franarii motorului de curent continuu cu
excitatie independenta

STUDENT: Lungu Alin Giani

GRUPA: EPA II

2015
 I. DATELE NOMINALE ALE MOTORULUI

Puterea nominala Pn = 4 kW;

Tensiunea nominala UAn= 170 V;
Curentul nominal IAn = 29,4 A;
Turatia nominala nn= 2500 rot/min;
Momentul de inertie J = 0,075 kgm2.

II. SCHEMA DE MONTAJ

Fig. 1. Schema de forta.

 Fig. 2. Schema de comanda.

III. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE

Pornirea motorului de curent continuu serie se realizează utilizând trepte de rezistenţe

conectate în serie cu circuitul rotoric, ca şi la motorul derivaţie.
Acest motor este utilizat cu precădere în acţionările electromecanice din tracţiunea
minieră, urbană şi feroviară.

Pornire prin conectare directă la reţea: este cea mai simplă metodă de pornire.
Motoarele cu excitaţie serie pornesc cel mai repede pentru că odată cu curentul indusului creşte
şi fluxul de excitaţie.
Pornirea motoarelor cu excitaţie mixtă se face similar cu a motoarelor cu excitaţie în
derivaţie.

Pornire cu reostat: este utilizată la motoare de puteri medii şi mari şi constă din
înscrierea unui reostat de pornire în circuitul rotoric, care se scoate treptat din circuit pe măsură
ce motorul se turează. Reostatul este metalic, cu ploturi, deci cu rezistenţă variabilă în trepte, şi
numai în cazuri speciale prezintă o rezistenţă variabilă continuu.
 Pornirea prin alimentare cu tensiune progresiv corespunzătoare: se utilizează la maşini
de mare putere sau instalaţii speciale. Instalaţia electrică necesită acelaşi aparataj ca şi la reglarea
turaţiei.
În tracţiunea electrică se utilizează conectarea în serie a mai multor motoare de curent
continuu. După intrarea în turaţie motorul de curent continuu se conectează automat la tensiunea
reţelei.
Regimul de frânare la motorul de curent continuu
Maşinile electrice posedă însuşirea de a funcţiona în regim de motor sau în regim de
frână, după cum produc mişcarea sau se opun mişcării. În regim de motor cedează putere
mecanică : P = MΩ > 0, în regim de frână primeşte putere mecanică pe care o transformă în
căldură : P = MΩ < 0.

Fig. 3. Regimurile de funcţionare în cele patru cadrane a) şi funcţionarea în regim de motor la:
b) mecanism de ridicare-coborâre şi c) mecanismul de translaţie.

IV. EXEMPLU DE CALCUL

RA = 1.2Ω

Pn 4000
I An    27.68 A
U n  cos n 170  0.85

❖ Turatia nominala :

2    nn 2    2500 rad
n    261,8
60 60 s
 ❖ Cuplul nominal:

Pn 4  103
Mn    15,27Nm
n 261.8

❖ Constanta fluxului de excitatie:

U A  RA  I An 170  1,2  27,68

( K) n    0,52Wb
n 261.8

❖ Turatia de mers in gol:

U An 170 rad
0    326.9
( K) n 0,52 s

V. PARTEA EXPERIMENTALA – LABVIEW

Fig. 4. Primul subVI realizat in labview.

 Acest subVI are ca marimi de intrare :

Tensiunea nominala
Puterea nominala
Turatia nominala

Ca iesiri :

Curentul nominal
Viteza unghiulara (omega)

Fig. 5. Diagrama subVI – ului 1.

 Fig. 6. Al doilea subVI realizat in labview.

Acest subVI are ca marimi de intrare :

Tensiunea nominala
Curentul nominal
Viteza unghiulara (omega)
Puterea nominala

Ca iesiri :

Constanta fluxului de exicitatie

Turatia de mers in gol
Cuplul nominal
 Fig. 7. Diagrama subVI-ului 2 realizat in labview.

In final pe baza celor doua subVI-uri s-a realizat Panoul Frontal, prezentat in figura 8.
Fig. 8. Panoul frontal realizat in labview.