4.
Justiția constituțională în România
1. Istoric: 1866-1945
 1864 – Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris – varianta sa politică și exercitat de Corpul Ponderator;
 Constituția din 1866, pe cale pretoriană – apare controlul jurisdicțional al constituționalității legilor;
 Mai multe etape în dezvoltarea istorică, inclusiv d.p.d.v. al accesului individual la acest tip de control:
Etapa 1: 1866-1912
 Unele decizii ale Curții de
Casație – mai mult au sugerat
dreptul judecătorului de a se
pronunța asupra conformității
cu constituția a normelor pe
care este chemat să le aplice;
 1902 – litigiu privind vânzarea
terenurilor cu care fuseseră
împroprietăriți foștii clăcași –
Curtea de Casație a declarat
legea neconstitutională ---
aintrodus mai clar problema
controlului jurisdicțional al
constituționalității legilor
Etapa 2: Procesul tramvaielor din
București - 1912
 A apărut efectiv controlul
jurisdicțional al constituționalității
legilor;
 Hotărârea Tribunalului Ilfov și
Decizia Curții de Casație –
jurisprudență de avangardă în
epocă: doar Elveția, Norvegia și
Grecia preluaseră modelul
american;
 România – una dintre primele
șări europene care au adoptat
controlul jurisdicțional pe cale
pretoriană;
 Dezbateri doctrinare asupra speței
– au depășit granițele și au fost
chemați să trateze problema
admisibilității controlului de
constituționalitate în cazul respectiv
2 specialiști francezi reputați;
 Specialiști francezi – PRO
control – argumente clasice:
poziția normei invocate de una
dintre părțile litigiului, în ierarhia
normelor --- judecătorul trebuie să
se prevaleze de norma care se află
pe treapta cea mai înaltă;
 Judecătorii români – abilitați să
judece excepții de
Etapa 3: odată cu Constituția din
Etapa 4: 1923-1938
1923
 Constituția din 1923: introduce  Jurisprudență constituțională
controlul de constituționalitate prudentă, chiar restrictivă;
exercitat de Curtea de Casație, în  Limitele exercitării
secțiuni unite; controlului: impuse de Curtea
 Constituția din 1923 – elaborată de Casație prin stabilirea unor
după apariția primelor Curți reguli jurisprudențiale:
Constituționale create în cadrul o Justificarea unui
modelului kelsenian, DAR a inters pentru
păstrat în mare parte specificul declanșarea unui recurs
modelului american - + în neconstituționalitate;
jurisprudență prudentă; o Controlul – exercitat
 S-a introdus raționalizarea doar la sesizare;
controlului jurisdicțional al Curtea nu se putea
constituționalității legilor: sesiza din oficiu;
o Din necesitatea mai bunei o Dacă chestiunea de
administrări a justiției; neconstituționalitate
o Evitarea ca procesul să nu a fost ridicată în
revină, ca urmare a fața instanțelor de
exercitării controlului de fond până la
două ori de aceiași terminarea recursului
instanță; --- nu mai putea fi
o Salvgradarea prestigiului ridicată ulterior și
legilor prin discutarea direct în fața Secțiilor
validității lor constituționale Unite ale Curții de
doar de instanța supremă; Casație;
 Control concentrat – judecătorii o Dacă partea invoca
de la prima instanță și de la apel înaintea instanței de
pierdeau competența de a se fond mai multe motive
 neconstituționalitate cu ocazia pronunța asupra constituționalității de
unui proces; legilor; neconstituționalitate –
 Excepția de neconstituționalitate  Excepțiile de era obligată să le
– devine un instrument utilizat în neconstituționalitate – souționate dezvolte pe toate cu
cadrul litigiilor pentru proteja de Curtea de Casație, care statua ocazia judecății. În
drepturile și interesele părților; în plenul său; caz contrar, se
 Jurisprudențial – au fost stabilite  Regimul juridic al controlului de considera că a
reguli referitoare la modul în constituționalitate – art. 103 renunțat la ele și nu
care instanțele puteau exercita Constituția din 1923, art. 29 Legea mai puteau fi invocate
controlul constituționalității de organizare a Curții de Casație. ulterior în același
legilor; proces.
 Practică: exercitarea controlului a  Nr. sesizărilor Curții a crescut
fost redusă după 1921; constant, DAR deciziile de
 Principalul efect al asumării declarare a neconstituționalității
controlului de constituționalitate au fost foarte rare;
a legilor de către instanțele  Creșterea autorității Curții;
românești: împiedicarea  Rolul Curții de „gardian al
Parlamentului de a vota legi constituției ” și de controlor
neconstituționale. al activității Parlamentului – s-
a accentuat;
 Crtici + propuneri de modificări.
Principalele trăsături ale acestui Constituția din 1938:
control:  Art. 75 – menținea formularea
 Încredințarea competenței de art. 103 din Constituția din
exercitare a controlului doar 1923;
Curții de Casație;  Perioada 1938-1946: Curta și-a
 Posibilitatea inițierii controlului continuat activitatea de
doar cu ocazia unui litigiu, pe jurisdicție constituțională;
cale de excepție;  Spre sfărșitul perioadei – unele
 Constituționalitatea legii – decizii îndrăznețe în noul
verificată doar în ultimă instanță, context istorico-politic.
după parcurgerea tuturor
gradelor de jurisdicție:
o Un astfel de recurs la
jurisdicția secțiilor unite
ale Curții de Casație = o
cale extraordinară de
atac împotriva unei
 hotărârii judecătorești;
o Excepție: dacă părțile
litigiului acceptau
suspendarea procesului
pentru a permite
discutarea prealabilă a
constituționalității
legilor.
 Soluția privind
neconstituționalitatea unei legi –
efecte doar în litigiul în care a
fost invocată – efecte inter
partes nu erga omnes.