Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Strategii de Promovare A Sănătăţii Orale La PDF
Strategii de Promovare A Sănătăţii Orale La PDF
Popa”Iaşi
Stomatologie Generală
Disciplina :Prevenţie Oro-Dentară
REZUMAT
Coordonator Ştiinţific:
Prof.Univ.Dr.Ioan Danilă
Doctorand :
Corneagă Andrei
Iaşi
2011
0
Cuprins
Pag.
Parte generala
Introducere 3
1
Profile – OHIP) 45
4.5.1.4. Impactul sănătăţii orale asupra activităţilor zilnice
(Oral
Impact on Daily Performance – OIDP)
4.5.1.5. Scala de indiferenţă faţă de sănătatea dentară
(Dental
Indifference Scale)
Partea personala
Concluzii 131
Bibliografie 133
Anexe
2
Introducere
3
Afectiunile orodentare din dentitia temporara sunt un predictor de risc în
caria dintilor permaneti (Danila, 2008) si de aceea educatia pentru sanatatea orala la
copii este unul dintre cele mai importante aspecte ale promovarii sanatatii orale.
Focalizarea educatiei sanatatii si promovarea eforturilor pe o scara larga la
copii si arinti au un potential pozitiv pentru un impact major al sanatatii orale în
generatia viitoare, a familiilor, în diferite grupari socio-economice.
În ultimii ani se accentueaza importanta pe care imaginea despre sine
(„self image”) o are pentru formarea si dezvoltarea sistemului de conceptii si atitudini
ale individului, privind problematica sanatatii. Stilul de viata este determinant pentru
sanatate. În sens pozitiv, respectul fata de sine induce constientizarea propriei
capacitati, a competentei sociale si rezistentei la presiuni externe. Dimpotriva, un
nivel scazut al stimei fata de sine conduce la dificultate de adaptare si integrare
sociala.
În educatia pentru sanatate, familia si cadrele didactice îndeplinesc un rol
important, dar impactul cadrelor medicale si mijloacele mass-media sunt decisive.
Succesul educatiei pentru sanatate este încrederea în personalul medical, în avantajele
unei bune igiene dentare. Întrucât sanatatea orala este parte integranta a sanatatii
generale se impune necesitatea unei informari corecte la nivel comunitar, ce se înscrie
si în tendinta existenta la nivel mondial a interesului fata de propria sanatate.
4
In capitolul al treilea din cadrul părţii generale a tezei de doctorat,
doctorandul abordează un subiect important în alegerea strategiilor de promovare a
sănătăţii orale în anumite grupuri: predicţia riscului de carios şi profilul de risc al
subiectului studiat care ne permite încadrarea subiectului într-o grupa de risc în
funcţie de care ştim ce nevoi de sănătate are şi ce fel de strategii trebuie să aplicăm.
In capitolul al patrulea doctorandul a descris indicatori utilizaţi pentru
evaluarea stării de sănătate orală la populatia preşcolară şi scolară şi nu numai.
, partea personală a tezei de doctorat, sunt expuse rezultatele
cercetării proprii pe parcursul celor 5 capitole.
Capitolul V “Metodologia cercetării” porneşte de la stabilirea
strategiei direcţiilor de cercetare, realizarea loturilor de studiu,alegerea
metodelor de evaluare a statusului oro-dentar, de determinare a riscului
carios, expunerea loturile luate în studiu, metoda statistică utilizată; toate
acestea în scopul evaluarii starii de sanatate si in final stabilirea strategiilor
de promovare a sanatatii orale .
Pornind de la această premisă, doctorandul efectuează o serie de
studii expuse în capitolele următoare.
Pornind de la această premisă, doctorandul efectuează o serie de
studii expuse în capitolele următoare.
Capitolul VI
Dinamica afecţiunilor oro-dentare la populaţia preşcolară şi
şcolară din Iaşi
5
îşi desfăşoară activităţile educative, culturale, dorm, mănâncă alimente gătite de către
personalul specializat din grădiniţă), precum şi grădiniţe cu program normal (program
scurt - copiii îşi desfăşoară activităţile doar pe o perioadă de 4-5 ore. Ei nu dorm şi nu
mănâncă în grădiniţă, eventual servesc un sandwich pregătit de acasă).
Studiul şi-a propus să evalueze copiii preşcolari scolari pe categorii de
vârstă. Am realizat astfel două loturi:
primul lot – copii cu vârsta de 5-6 ani ;
al doilea lot – copii cu vârsta de 7-12 ani
Evaluările studiului s-au efectuat anual, astfel încât pentru fiecare lot vom
avea câte 3 evaluări: pentru anul 2008, respectiv 2009 şi 2010.
Loturi/numărul de Anul/vârsta copiilor
copii incluşi în studiu (n) 2008 2009 2010
I lot / n = 220 5-5,5 ani 5,6 - 6 ani 6-7 ani
al II lot / n = 402 8-9 ani 9 -10 ani 11-12 ani
Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani de studiu au existat ieşiri din lot, de cauză
obiectivă, pentru evaluarea evoluţiei globale a statusului oro-dentar am luat în
consideraţie toţi copiii: 622 în ambele loturi (220 de copii în primul lot şi 402 copii în
al doilea lot).
Chestionarele, ce se adresează părinţilor, mamelor în special, au fost
completate nedirecţionat, individual, fără a fi influenţate de alţi vectori
informaţionali.
Chestionarul cuprinde 7 părţi:
I parte prezintă datele generale ale copilului: sex, vârstă, situaţia
a II-a parte a chestionarului ne furnizează date privind îngrijirea şi
educaţia copilului;
a III-a parte din chestionar ne informează despre obiceiurile alimentare ale
copilului: alimentaţia naturală, alimentaţia artificială, frecvenţa meselor,
consumul de dulciuri;
a IV-a parte: antecedente personale;
a V-a parte ne oferă date cu privire la igiena şi profilaxia oro-dentară:
frecvenţa periajului dentar, vizitele la stomatolog, obiceiuri de igienă şi
profilaxie dentară ale părinţilor;
a VI-a parte cere cunoştinţele părinţilor (mamelor) legate de starea de
sănătate orală;
a VII-a parte din chestionar (completată de către medic) reprezintă statusul
de sănătate oro-dentară a copilului (anexa 1).
Statusul oro-dentar al copiilor a fost efectuat prin inspecţie, fiind
consemnat indicele cao (carii simple, complicate, resturi radiculare, dinţii absenţi,
materialele folosite în obturarea leziunilor carioase).
Experienţele carioase au fost codificate utilizând criteriile de diagnostic
recunoscute internaţional: decayed (d), missing (m), filled (f), teeth (t) surfaces (s)
(WHO, 1987)[ 173]. Examinările s-au făcut în acord cu criteriile OMS, 1997 [173],
folosind lumina naturală, oglinzi dentare şi mănuşi chirurgicale.
6
În cadrul educaţiei propriu-zise pentru sănătatea orală iniţial am abordat metoda
discuţiilor în grupuri mari, în care am implicat copiii oferindu-le informaţii despre rolul dinţilor în
cavitatea orală, importanţa alimentaţiei în păstrarea sănătăţii dentare .
Ca următor pas în realizarea programului am optat pentru discuţiile în grupuri mici
(câte o grupă de copii) în care am accentuat importanţa elementelor dentare, rolul periajului
dentar în sănătatea orală, importanţa vizitelor la stomatolog.
Este necesară deprinderea obiceiurilor în realizarea periajului dentar la copii, deoarece practicile
de igienă dentară efectuate de timpuriu reprezintă factorul cheie de succes în menţinerea sănătăţii
orale. De aceea, copiii trebuie încurajaţi să îşi efectueze cu regularitate periajul dentar pentru a-şi
păstra sănătatea oro-dentară.
Copiii au fost educaţi şi convinşi să îşi efectueze periajul dentar şi acasă, de 2 ori pe
zi, dimineaţa şi obligatoriu seara, înainte de culcare, periajul fiind parte a activităţilor zilnice.
Pentru aceasta am organizat întruniri cu părinţii unde am discutat importanţa şi rolul
dinţilor în dezvoltarea armonioasă a copilului, importanţa periajului dentar pentru îndepărtarea
plăcii bacteriene, prevenţia cariei dentare, susţinerea părintească în formarea şi schimbarea
comportamentelor şi atitudinilor copiilor privind sănătatea orală.
S-a explicat părinţilor importanţa vizitelor regulate la stomatolog în acord cu Organizaţia
Mondială a Sănătăţii, care recomandă două inspecţii anuale, la interval de 6 luni, chiar înainte de
a împlini copilul vârsta de 3 ani. Aceasta reprezintă un ajutor în diagnosticarea şi prevenţia
precoce a afecţiunilor oro-dentare. De asemenea, s-a evidenţiat şi explicat rolul alimentaţiei în
prevenirea leziunilor carioase prin reducerea consumului de hidrocarbonate şi utilizarea
produselor alimentare cu rol tampon, ce scad pH-ul salivar.
Am organizat, împreună cu firma Procter&Gamble şi prin susţinerea Inspectoratului
Preşcolar Judeţean Iaşi, întruniri cu educatorii din grădiniţe pentru a defini care sunt priorităţile
şi direcţiile principale de îmbunătăţire a nivelului educaţional .
S-au distribuit periuţe dentare Oral B, Stage 2 şi 3, copiilor din grădiniţe, precum şi
materiale educaţionale de tip broşuri şi postere pentru fiecare unitate de învăţământ preşcolar
.Analiza datelor statistice a fost realizată utilizând programul SPSS 14.0.
REZULTATE
Analiza statistică rezultată în urma evaluării chestionarelor
2 copii 60 35.09%
Total 171
7
Lotul I
3,1
2,8 2,9
Tabelul VI.7 Testul ANOVA pentru compararea valorilor medii ale indicelui
caod vs. nr de copii în familie
Cao – lot II F (95% interval de confidenţă) p
8
creşterea numărului de copii din familie. Dacă pentru un singur copil în familie
valoarea medie a indicelui de carie este de 2.40, pentru copiii din familiile cu câte doi
minori valoarea indicelei cao creşte uşor, ca apoi să crească semnificativ pentru cei
din familiile cu mai mulţi copii (caod=3.45).
Lotul II
2,9 3,45
2,4
Dreapta de regresie în corelaţia numărul de copii din familie vs. indice cao
pentru lotul II ne indică o creştere semnificativă a indicelui cao direct proporţională
cu creşterea numărului de copii din familie.
Tabelul VI.9 Indicatori statistici ai indicelui CAOD pentru lotul II
LOT II Media Media Dev.std Er.std
cao
-95%
Singur la părinţi 0.90 3.01 3.26 0.31
9
Casătoriţi (2 Casătoriţi (2 părinţi) 258 248
părinţi)
86.70% 83.04%
1 părinte Necăsătoriţi 9 12
2.96% 4.09%
Trăiesc despărţiţi 9 7
1.97% 2.34%
Văduvi 1 1
0.49% 0.58%
1.48% 2.92%
Concubinaj 14 11
4.93% 4.09%
1.48% 2.34%
10
Indicele cao vs status familial
6
2,9 2,6
2,8
4
2,5 2,4 2010
2 1,9
2009
0
2 parinti 1 parinte alte situatii
Fig. 6.4 Valorile medii ale indicelui caod la copiii lotului I
Analizând repartiţia cazurilor dinţi indemni/dinţi cariaţi pentru lotul I de
studiu se observă, în anul 2009, un raport de aproximativ 1/1 (0.98), iar în anul 2010
un raport subunitar (0.68), ceea ce se justifică prin creşterea numărului de dinţi
cariaţi.
Analizând cazurile în funcţie de statusul familial se observă că procentele cele mai
ridicate atât pentru dinţii indemni, cât şi pentru dinţii cu indice caod ≥ 1 le deţin
copiii din familiile cu părinţi căsătoriţi.
Tabelul VI.14 Repartiţia dinţilor indemni vs. status familial vs. an de studiu (lotul I)
Total cazuri
2 părinţi Un părinte Alte situaţii
An de studiu (cao=0)
87 4 8
2009 99
87.88% 4.04% 8.08%
59 3 6
2010 68
86.76% 4.41% 8.82%
Status familial – lotul II
Tabelul VI.15 Incidenţa statusului familial raportat la anul de studiu (lotul II)
Status familial 2009 2010
Casătoriţi (2 părinţi) Casătoriţi (2 părinţi) 349 351
87.07% 87.37%
1 părinte Necăsătoriţi 9 8
2.38% 2.02%
Trăiesc despărţiţi 7 6
1.70% 1.52%
Văduvi 1 0
0.34% 0.00%
Alte situaţii Divorţaţi 27 13
6.80% 6.57%
Concubinaj 7 10
1.70% 2.53%
Ca şi în lotul I, ponderea cea mai ridicată (87%) o deţin copiii din familiile
cu părinţii căsătoriţi.
Tabelul VI.16 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul II (evaluare II şi III)
11
În anul 2010 valorile medii ale indicelui cao pentru copiii din familiile cu
părinţi căsătoriţi, respectiv „alte situaţii” au crescut uşor faţă de valorile anului 2009,
în schimb observăm o scădere a indicelui caod în anul 2010 faţă de anul 2009 pentru
copiii care au un singur părinte.
2009 2010
12
Tabelul VI.19 Incidenţa dinţilor indemni vs. status familial vs. an de studiu (lotul II)
Total cazuri
An de studiu 2 părinţi Un părinte Alte situaţii
(cao=0)
2009 79 1 6 86
91.86% 1.16% 6.98%
2010 46 1 4 51
90.20% 1.96% 7.84%
125 2 10 137
64,92% 74,80%
33,33%48,89%
50%
4,40% 22,51% 22,05%
16,67% 17,78%
12,57%
3,15%
8 clase
8-10 clase
liceu
facultate
13
Din analiza statistică privind corelaţia neparametrică Spearman Rank R se
indică prezenţa diferenţelor semnificative între nivelul de şcolarizare al mamei şi
relatarea cunoştinţelor în sănătatea orală (p=0.00016, 95% CI).
Asocierea semnificativă între nivelul de şcolarizare al mamei şi relatarea
cunoştinţelor în sănătatea orală a fost susţinută de rezultatele testului Chi-pătrat
(χ =19.71, p=0.00311, 95%CI). Există o corelaţie semnificativă între aceste aspecte
2
(r=0.31767).
14
Cărţile, revistele, ca surse de informare în sănătatea orală, sunt utilizate în
procente mici de persoanele cu studii superioare (7.87%) şi doar pasager de către
mamele cu studii medii (liceu – 2.62%). Mamele cu nivel educaţional scăzut (până în
8 clase) preferă ca sursă de informare mass-media (16.67%), în schimb, celelalte
categorii de mame preferă consultaţiile şi informaţiile de la medic, fie stomatolog, fie
generalist. Persoanele cu un nivel de şcolarizare mai înalt (facultate) se informează
accesând internetul (2.36%), şi, deşi într-un procent foarte mic (1.57%), relatează că
au primit informaţii şi din familie. Întâlnirile organizate cu medicul stomatolog în
unităţile de învăţământ (grădiniţe) reprezintă o sursă importantă de preluare a
informaţiilor în sănătatea orală pentru toate categoriile şi nivelele sociale (8-16%).
Tabelul VI.28 Parametrii estimaţi în testarea asocierii
2 p
df
3 18 76 20 16
2008 mame
2.26% 13.53% 57.14% 15.04% 12.03%
8 23 73 13 16
taţi
6.02% 17.29% 54.89% 9.77% 12.03%
0 71 60 5 35
copii
0.00% 41.52% 35.09% 2.92% 20.47%
3 23 116 20 9
2010 mame
1.75% 13.45% 67.84% 11.70% 5.26%
11 27 97 18 18
taţi
6.43% 15.79% 56.73% 10.53% 10.53%
15
nu se spala 1/zi 2/zi 3/zi ocazional
Fig. 6.8 Periajul dentar pentru lotul I – studiu comparativ părinţi vs. copii
16
În răspunsurile copiilor şi mamelor există o corelaţie semnificativă;
parametrii estimaţi în testarea asocierii anului de studiu vs. periajul dentar, pentru
lotul I, susţin această concluzie (p=0.0058, p=0.035, 95% CI).
În cazul răspunsurilor date de taţi nu este remarcată o asociere cu anii de
studiu (p=0.98), ceea ce reiese şi prin faptul că taţii nu îşi schimbă opiniile de la o
evaluare la alta.
Tabelul VI.32 Periajul dentar pentru lotul II – studiu comparativ părinţi vs. copii
PERIAJUL DENTAR
nu se spală o dată /zi 2 ori/zi 3 ori/zi ocazional
LOT II
9 85 103 21 79
copii
3.03% 28.62% 34.68% 7.07% 26.60%
4 117 130 24 22
2008 mame
1.35% 39.39% 43.77% 8.08% 7.41%
17 128 99 21 32
taţi
5.72% 43.10% 33.33% 7.07% 10.77%
0 69 95 4 30
copii
0.00% 34.85% 47.98% 2.02% 15.15%
1 25 143 21 8
2010 mame
0.51% 12.63% 72.22% 10.61% 4.04%
12 33 120 20 13
taţi
6.06% 16.67% 60.61% 10.10% 6.57%
Fig.6.9 Periajul dentar pentru lotul II – studiu comparativ părinţi vs. copii
17
Urmărind analiza incidenţei periajului dentar pentru copiii lotului II de
studiu se observă, ca şi în lotul I, că în anul 2010 valoarea procentuală a celor care nu
se spală pe dinţi este nulă (în anul 2008 incidenţa a fost de 3%). Creşte uşor numărul
de copii care se spală o dată pe zi, creşte, de asemenea, frecvenţa periajului de 2 ori
pe zi (cu 13 procente) şi scade cu 11.5% numărul copiilor lotului II ce se spală pe
dinţi ocazional.
Situaţia periajului dentar la părinţi ne indică scăderi cu 26% a numărului
celor ce se spală o dată pe zi şi creşteri cu 27-28% a numărului de părinţi ce îşi
efectuează periajul dentar de două ori pe zi. Creşte uşor, cu 2.5-3%, frecvenţa
periajului de 3 ori pe zi şi scade cu 3-4% frecvenţa periajului ocazional.
Analizând comparativ periajul dentar efectuat de părinţi şi periajul
efectuat de către copiii acestora pentru lotul II de studiu rezultă, în urma
demonstraţiilor şi lecţiilor de educaţie sanitară prezentate în unităţile de învăţământ
preşcolar, în urma discuţiilor pe tema educaţiei pentru sănătatea orală, creşterea
considerabilă a frecvenţei periajului dentar de două ori pe zi atât la părinţi cât şi la
copii.
Tabelul VI.33 Parametrii estimaţi în testarea asocierii anului de studiu vs.
periajul dentar – lot II
2 p
df
18
altcineva nu il ajuta nimeni
92,59 90,82 94,95
Îngrijirea copilului
2008 2010
57,99
47,91
31,63
22,49
10,93 3,72 2,79
8,94 1,08 1,36
scor 0 scor 1 scor 2 scor 3 scor 4
Fig. 6.11 Afirmaţia "Educaţia copilului mă oboseşte peste măsură" vs. an evaluare
Analizând scala gradului de acord pentru afirmaţia "Educaţia copilului mă
oboseşte peste măsură", la cele două loturi de studiu, ne confruntăm cu o creştere
vertiginoasă a numărului de răspunsuri pozitive de la scorul 4 (educaţia mă oboseşte
→se potriveşte exact) către scorul 0 (educaţia mă oboseşte→nu se potriveşte deloc).
De asemenea, observăm creşterea numărului de răspunsuri pozitive, în anul 2010 faţă
de evaluarea anului 2008, pentru scorul 0, ceea ce ne face să concluzionăm că avem
de a face cu o creştere a gradul de interes al părinţilor în ceea ce priveşte factorul
educaţional.
19
Atât statistica 2 cât şi corelaţia inversă prezentă între anii de studiu şi
scorul evaluării indică scăderea semnificativă a numărului de răspunsuri pozitive
pentru scorul 0 (χ2=28.49, r=- 0.523).
Afirmaţia „Igiena orală şi protecţia dinţilor sunt foarte importante
pentru mine” vs. ani de studiu
73,24
71
55,35
5,35
2,01 21,16
3,02 2,71 13,26 14,49
0,6 7,59
3,62 15,72
0
scor 0 scor 1 scor 2 scor 3 scor 4
Fig. 6.12 Afirmaţia „Igiena orală şi protecţia dinţilor sunt foarte importante pentru
mine”vs. ani de studiu
Analizând scala gradului de acord, în ambele loturi de studiu, pentru
afirmaţia „Igiena orală şi protecţia dinţilor sunt foarte importante pentru mine”
observăm în anul 2008 creşteri gradate de la scorul 0 (nu se potriveşte deloc) către
scorul 4 (se potriveşte exact). În anul 2010 incidenţa pentru scorul 0 este nulă, creşte
foarte uşor pentru scorul 1, creşte gradat către scorurile 2 şi 3, atingând un maximum
de 71% pentru scorul 4.
De asemenea, se observă, în funcţie de anii de evaluare, diferenţe pentru
scorurile 2 şi 3, în favoarea anului 2008, iar pentru scorul 4 diferenţe majore (16%),
în favoarea anului de studiu 2010. Acest fapt ne face să concluzionăm că pe parcursul
anilor de evaluare a crescut interesul părinţilor pentru igiena şi protecţia dinţilor,
precum şi gradul de conştientizare al acestora faţă de propria sănătate.
Tabelul VI.39 Parametrii estimaţi în testarea asocierii răspunsurilor la afirmaţia
„Igiena
orală şi protecţia dinţilor sunt foarte importante pentru mine” vs. an evaluare
2 p
df
95% interval de confidenţă
M-L (maximum likelihood)
85.12312 df=10 p=0.0000
Chi-pătrat - 2
Coeficient de contingenţă 0.242540 p=0.0000
20
Vizita mamelor la stomatolog
10,89
19,24 24,35 14,36 16,26
12,2 14 19,1
13,6 28,3 16,7 7
20,23 16,2 17,9 12,07
13,72 3,5
scor 0 scor 1 scor 2 scor 3 scor 4 nu raspunde
21
2008 2009 2010
46,8 40,6
47
40,6
4,6 33,2 42,8
1 6,8
3,6
9,7 3,4
5,35 8,85,23
nici u niciodata rar uneori regulat
raspuns
22
2008 2009 2010
69,1
68,2 24,1
4,3 54,1 19,2
38,6 2,4
8,65 5,1 3,8
2
nici un da nu se refuza indeea
raspuns cunoaste
23
vitmine 9.91 1
Apă plată 2.02 1.42 2.62 2.94 0 18 0
201 Nici un răspuns 2.44 - 5.14 3.50 0 11 1
0 0.25
Ceai/lapte îndulcit 2.59 0.89 4.30 4.31 0 16 0
Lapte 1.33 - 3.61 2.96 0 9 0
0.94
Apă minerală 1.33 - 3.50 2.07 0 4 0
0.83
Soft drinks 5.27 2.53 8.01 4.95 0 19 4
Suc fructe/suc 4.00 - 8.50 4.86 0 13 2
vitmine 0.50
Apă plată 2.64 1.98 3.30 3.30 0 15 1
Total 2.08 1.80 2.35 3.15 0 19 0
Fig. 6.16 Incidenţa consumului de băuturi pentru lotul I vs. anul de studiu vs. indice
caod
LOTUL I
24
Astfel în anul 2008, lotul I a fost reprezentat de copii cu vârsta de 5 ani, în anul 2009
copii de 6 ani, iar în anul 2010 copii cu vârsta de 7 ani.
Pentru a realizarea statusului odontal am luat în consideraţie, pentru
studiu, toţi cei 220 de copii, evitând faptul că pe parcursul evaluărilor, au existat
plecări din lot, de cauză obiectivă.
Indicele caod vs. sex
Valoarea cao/sex
feminin masculin
2,57
2,23
1,52 1,821,97
1,16
Fig. 6.17. Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul I vs. perioada de evaluare
vs.
sexul copiilor
Calculând media indicelui cao, per global, pentru lotul nostru, de 220 de
copii, observăm creşterea progresivă a indicelui de la o evaluare la alta, astfel că, în
25
anul 2008 am găsit o medie de 1.14 indice caod, 1,67 în anul 2009 şi 2.23 în anul
2010.
cao
1,67 2,23
1,14
Fig.6.18 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul I vs. perioada de studiu
Tabelul VI.50 Repartiţia cazurilor caries free şi a cazurilor cu leziuni carioase vs.
anul de evaluare
Lot I 2008 2009 2010
Nr. cazuri % Nr. cazuri % Nr. cazuri %
cao=0 139 63.26% 130 59.14% 106 48.22%
cao ≥ 1 62 28,34% 94 42.86% 109 49.62%
26
Valoarea indicelui caod reprezintă suma indicelui de carie (c d), a indicelui
de dinţi absenţi (ad) şi a indicelui de obturaţie (od).
Media indicelui caod este dată, în special, de valoarea mare a indicelui de
carie cd, şi mai puţin de valorile indicilor ad şi od.
Valoarea indicelui de carie cd creşte progresiv de la 1.14 în anul 2008,
1.67 în anul 2009 la 2.23 în anul 2010.
Indicele de dinţi absenţi (ad) prezintă valori foarte mici (0.01-0.09) la
aceste categorii de vârstă, iar valoarea indicelui de obturaţie creşte uşor, de la un an la
altul, ajungând, în anul 2010, la o medie de 0.22.
5,13
4,65
2,23 1,92 0,09
1,67 1,48 0,03 0,22 3,15
1,14 1,04 0,16
0,01 0,09
caod cd ad od sic
S-a calculat valoarea indicelui Sic (significant caries index), pentru dinţii
temporari, care reprezintă treimea din lot cu valorile cele mai mari ale indicelui cao.
Am constatat că valoarea indicelui sic, pentru lotul I de studiu, în anul 2008, a fost de
3.15, la 5-5.5 ani iar in 2010, valoarea indicelui sic a ajuns la 5.13. Aceasta ne arată
că în treimea din lot cu valorile cele mai mari ale indicelui caod se înregistrează valori
mari.
27
Cu alte cuvinte, din totalul de dinţi indemni, 95.51% reprezintă dinţii
indemni fără marmoraţii şi 4.49% dinţi cu marmoraţii, în anul 2008. Pentru anul
2010, 94.63% sunt dinţi indemni fără marmoraţii şi 5.37% dinţi indemni cu
marmoraţii.
5,37 5 4,5
94,63 95 95,5
Indice caod ≥ 1
28
Tabelul VI.54 . Indicatori statistici ai componentelor indicelui caod
(caod ≥ 1) pentru lotul I
vs. perioada de evaluare
LOT I Media Media
Dev.std Mediana
(cao≥1) cao -95% -95%
2008 3.59 3.01 4.11 2.84 3.00
c 2009 3.85 3.41 4.30 3.05 3.00
2010 4.30 3.81 4.80 3.59 3.00
2008 0.020 0.0 0.04 0.19 0.0
a 2009 0.028 0.0 0.06 0.25 0.0
2010 0.034 0.0 0.08 0.30 0.0
2008 0.091 0.066 0.197 0.51 0.0
o 2009 0.179 0.075 0.283 0.70 0.0
2010 0.181 0.074 0.248 0.63 0.0
Indicele ad prezintă creşteri uşoare în decursul celor trei evaluări, astfel că
de la valoarea de 0.020 în anul 2008 se ajunge la o valoare medie de 0.034 în anul
2010.
De asemenea, valorile indicelui de obturaţie cresc uşor, dublându-se în
anul 2010 (0.181) faţă de anul 2008 (0.091).
În anul 2008, din numărul total de dinţi evaluaţi (2660), corespunzători
pacienţilor cu caod ≥1, frecvenţa resturilor radiculare este 2.80%, a cariilor
complicate – 0.10%, iar pentru carii simple – 10.54%. Se remarcă faptul că, pe
parcursul anilor de studiu, numărul de cazuri cu dinţi caod ≥ 1 creşte, astfel că în anul
2010 vom găsi 205 cazuri, corespunzătoare la 3960 dinţi caod ≥ 1. Frecvenţa
resturilor radiculare, în anul 2010, este de 3.10%, a cariilor complicate – 0.56%, iar
pentru carii simple – 18.34%. Se observă ponderea cea mai ridicată pentru carii
simple, urmată de resturi radiculare şi carii complicate.
29
Dacă în anul 2008, respectiv 2009 obturaţiile definitive cu ciment
oxifosfat au avut frecvenţa cea mai scazuta, comparativ cu celelalte materiale, iar în
anul 2010 observăm că atât obturaţiile cu compozit şi cele cu glassionomeri sunt
utilizate în proporţie ridicate.
3,16
2,48
2,05
1,26
1,17 1,24
0,010,20,27 0,090,20,18
30
întâlneşte la nivelul molarilor 1 şi 2 mandibular (15.84 şi 15.58%/2009, iar în anul
2010 – 19.37, respectiv 19.50%).
În ordine descrescătoare, molarul 1 maxilar (17.41% în 2010), incisivul
central maxilar (17.02% / 2010) şi molarul 2 maxilar (11.13% / 2010). sunt
incriminaţi ca fiind susceptibili în a dezvolta mai frecvent leziuni carioase.
Analizând frecvenţa resturilor radiculare pe fiecare dinte, la maxilar şi
mandibulă, se observă creşteri gradate ale acestora în funcţie de anul de evaluare.
Molarul 1 maxilar, cu o frecvenţă de 0.43% în anul 2010, pentru lotul I de
studiu, este primul incriminat în risc potenţial de rest radicular. Incisivul lateral
maxilar (0.31% / 2010) şi molarul 1 mandibular (0.30% / 2010) continuă succesiunea
resturilor radiculare, urmaţi, în ordine descrescătoare, de incisivul central maxilar
(0.24% în anul 2010) şi molarul 2 mandibular (0.14%/2010).
feminin masculin
3,433,48 3,843,94
2,3 2,4
Fig. 6.25 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul II vs. perioada de
evaluare vs.sexul copiilor
Analiza indicatorilor statistici pentru indicele caod, în funcţie de sexul
copiilor şi perioada de evaluare, constată că, între fetiţele şi băieţii lotului II de studiu,
există valori medii ale indicelui aproximativ egale, în toţi cei trei ani de evaluare.
Tabelul VI.63 Indicatori statistici ai indicelui caod (per global) pentru lotul II vs.
perioada de evaluare
Media Media
LOT II Dev.std Er.std Mediana
caod -95% -95%
2008 2.39 2.06 2.72 2.89 0.17 2.00
2009 3.45 3.10 3.80 3.81 0.18 2.00
2010 3.89 3.54 4.25 3.85 0.18 3.00
Total 3.36 3.15 3.56 3.67 0.11 2.00
31
Analiza indicelui caod, per global, pentru lotul II de studiu, indică faptul
că valoarea medie a indicelui caod creşte direct proporţional cu anul de evaluare,
astfel în 2008 valoarea indicelui a fost de 2.39, în anul 2009 – 3.45, iar în anul 2010 a
avut o valoare medie de 3.89.
În urma analizei testelor neparametrice, pentru compararea valorilor medii
ale indicelui caod, în funcţie de anii de evaluare, în lotul II de studiu, observăm
diferenţe semnificativ statistice între valorile acestora (p=0.0000, 95% CI).
Tabelul VI.65 Repartiţia cazurilor caries free şi a cazurilor cu leziuni carioase vs.
anul de evaluare
LOT II 2008 2009 2010
% % %
caod=0 37.14% 32.53% 25.93%
caod ≥ 1 62.86% 67.47% 74.07%
5,12
5,01
1,76 0,06 0,22 4,89
2,12 1,48 0,03 0,86
2,39 1,26
1,29 1,2
0,09
caod cd ad od sic
32
sic, pentru lotul II de studiu, în anul 2008, la grupa de vârstă 4.5-5 ani a fost de 6.1 în
2009, la 5.5-6 ani, a avut o valoare de 7.9, iar în anul 2010, pentru copiii de 6.5-7 ani,
valoarea indicelui sic a ajuns la 8.4. Aceasta ne arată că în treimea din lot cu valorile
cele mai mari ale indicelui caod se înregistrează valori mari.
Fig. 6.28 Frecvenţa dinţilor indemni cu şi fără marmoraţii vs. an de evaluare (lot II)
Tabelul VI.69 Indicatori statistici ai indicelui caod (caod≥1) pentru lotul II vs.
perioada
de evaluare
LOT II Media Media Dev.std Er.std Min Max
(caod≥1) caod -95% -95%
2008 3.37 3.23 3.58 2.75 0.21 1.00 12.00
2009 4.02 4.33 4.87 3.60 0.21 1.00 20.00
2010 4.22 4.64 4.96 3.59 0.20 1.00 20.00
Total 3.87 3.98 5.16 3.46 0.12 1.00 20.00
33
Înlăturând dinţii caries free (caod=0) pe lotul nostru, de 622 de copii, am
analizat prezenţa dinţilor cu leziuni carioase (caod≥1). Prin analiza indicatorilor
statistici am găsit o medie a indicelui caod≥1 egală cu valoarea de 3.37 în anul 2008,
4.02 în anul 2009 şi 4.22 pentru evaluarea din anul 2010.
Observăm, de asemenea, că valoarea cuartilei Q25 este 2 pentru toţi cei
trei ani de evaluare, ceea ce ne indică faptul că 25% dintre copii au câte 2 leziuni
carioase, iar 75% (Q75) au câte 5 leziuni în anul 2008, 7 leziuni în 2009 şi câte 8
leziuni carioase în anul 2010.
cao≥1
4,02 4,22
3,37
Fig. 6.29 Indicatori statistici ai indicelui componentelor indicelui caod pentru lotul II
(cao≥1)
vs. perioada de studiu
34
50 19 21
0,21 21,2
1,96 0,57
1,1
0 3,18
3,4
2008
2009
2010
35
2008 2009 2010
0,6 1,3
cd 16-20 0,8
cd 11-15 24 5
cd 6-10 13 21 23
cd 3-5 20 20 23
cd 1-2 25 21 22
Fig. 6.31 Distribuţia indicelui caod în funcţie de numărul de leziuni vs. anul de studiu
Parametrii estimaţi în testarea asocierii valorilor indicelui caod cu numărul
de leziuni carioase existente la un pacient, în funcţie de anul de evaluare, nu indică
semnificaţie statistică, valorile modificându-se progresiv de la un an la altul.
Calculând media indicelui de obturaţie, pentru o≥1, se evidenţiază creşteri
uşoare ale valorii indicelui de la 1.50 în anul 2008, la o medie de 2.25 în anul 2010,
creşteri ce sunt semnificative din punct de vedere statistic (p=0.03697, 95% CI).
Am întâlnit, ca materiale utilizate în tratamentele odontale la dinţii
temporari, materiale pentru obturaţii definitive: glassionomeri şi composit. Utilizarea
materialului de obturaţie provizorie l-am găsit doar în procent foarte mic, 0.44%, în
anul 2010.
Dintre materialele de obturaţie definitivă ponderea cea mai ridicată se
întâlneşte la glassionomeri între anii 2009/2010, ca în anul 2010 obturatiile provizorii
să reprezinte majoritatea obturaţiilor existente (0.44%). Obturaţiile definitive din
composit sunt rare (0.02-0.13%) comparativ cu celelalte două situaţii.
0,9
0,44
0,34 0,360,40,42
0,31
0,10,12
36
Incidenţa dinţilor cu leziuni cavitare la nivel maxilar şi mandibular
Urmărind evoluţia leziunilor carioase la nivelul dinţilor maxilari şi
mandibulari, pentru lotul II de studiu, este de remarcat că frecvenţa cea mai ridicată
se întâlneşte la nivelul molarului 1 mandibular (35.93% în anul 2010).
În ordine descrescătoare, molarul 2 mandibular şi molarul 1 maxilar
(28.46% în 2010) sunt incriminaţi ca fiind susceptibili în a dezvolta mai frecvent
leziuni carioase, urmaţi de incisivul central şi molarul 2 maxilar (20-21%). Restul
dinţilor prezintă leziuni cavitare, dar în procente moderate.
Este remarcată o creştere semnificativă a numărului de leziuni carioase în
perioada studiată (2008 – 2010), atât la nivel mandibular cât şi la nivel maxilar,
aspect explicat de rezultatele corelaţiei neparametrice, prin valorile semnificative ale
coeficienţilor de corelaţie (rmandibulă=0.361, r maxilar=0.360) şi valorile foarte mici ale
nivelului de semnificaţie (p=0.000), corespunzătoare unui interval de confidenţă de
95%.
Dreptele de regresie în evoluţia leziunilor carioase la nivel maxilar şi
mandibular ne indică creşteri ale numărului de leziuni cavitare din anul 2008 către
anul 2010, pentru lotul II.
CONCLUZII
Statusul familial cu ambii părinţi relevă valori mai reduse ale indicilor de
carie la copii, comparativ cu cei care provin din familiile cu un singur
părinte.
În urma programului de educaţie pentru sănătatea orală, desfăşurat în
unităţile de învăţământ preşcolar, a crescut frecvenţa periajului dentar de
două ori pe zi atât la copii cât şi la părinţi.
Chiar dacă există o creştere a gradului de interes al părinţilor, în ceea ce
priveşte factorul educaţional, vizitele la stomatolog nu reprezintă o
prioritate majoră, în momentul actual.
Consumul exagerat de dulciuri şi băuturi carbogazoase au efecte negative
asupra organului dentar, prin creşterea valorilor indicilor de carie şi a
evoluţiei rapide către sindromul de carie severă precoce.
Valoarea indicelui caod este dată, în principal, de valoarea mare a indicelui
de carie şi, mai puţin, de indicele de obturaţie, od, respectiv indicele de
dinţi absenţi.
Valorile ridicate ale indicelui sic ne indică faptul că o treime dintre copii
evaluaţi prezintă leziuni carioase multiple, fapt care creşte necesitatea
mare de tratament pentru dinţii temporari.
Deşi valoarea medie a indicelui de carie a crescut, de la o evaluare la alta,
s-a observat o îmbunătăţire în acumulările de cunoştinţe, precum şi
schimbări de comportamente şi atitudini în rândul preşcolarilor.
Campania de educaţie sanitară pentru copiii preşcolari, mame şi educatori
a condus la conştientizarea importanţei igienei oro-dentare, a factorului
alimentar, a controlului periodic la medicului stomatolog; a condus, în
final, la concluzia că rolul primordial în educaţia sănătăţii orale îi revine
prevenţiei primare în stomatologie.
37
Întâlnirile organizate cu medicul stomatolog în unităţile de învăţământ
(grădiniţe) reprezintă o sursă importantă de preluare a informaţiilor şi
acumulare de cunoştinţe în sănătatea orală, pentru toate categoriile şi
nivelele sociale.
Capitolul VII
7.3. Material şi metodă Lotul participant la studiu a fost format din 156 de
subiecţi proveniţi din 5 şcoli din municipiul Iaşi, elevii fiind aleşi randomizat dar în
număr egal din toate şcolile participante. Studiul s-a realizat pe parcursul unui an de
zile (octombrie 2008-octombrie 2009).
S-a obţinut permisiunea realizării studiului atât din partea conducerii
şcolilor cât şi prin semnarea consimţământului informat şi mandatat de către părinţi.
Criteriile de includere a subiecţilor în lotul de studiu au fost următoarele:
copii să provină din Iaşi si din judeţul Iaşi ;
numai elevii a căror consimţământ informat a fost semnat de
către aparţinători sau tutori.
Criteriile de excludere au fost:
Copii care prezintă afecţiuni generale ;
Copii necooperanţi;
Copii care au urmat tratament cu antibiotic în ultima lună;
Copii cu aparate ortodontice;
Copii a căror consimţământ informat nu a fost semnat de către
aparţinător sau tutore legal.
Studiul a fost structurat în 2 părţi: prima parte a constat în culegerea
datelor generale privind vârsta, sexul, mediul de provenienţă şi nivelul socio-
economic al aparţinătorilor. Cea de-a doua parte a constat în realizarea examentului
clinic şi paraclinic.
Examenul clinic s-a realizat în cabinetele şcolare folosind lumina naturală
şi o oglindă plană şi o sondă dentară WHO. Sterilizarea instrumentarului s-a facut la
pupinel. Nu s-au făcut radiografii. Copii au fost examinaţi de către un singur
examinator calibrat anterior după criteriile OMS. S-a constatat o corelaţie
semnificativă a coeficientului kappa de 0.96, p<0.05 pentru cariile dentare. Statusul
odontal a fost determinat prin intermediul dmft, dmfs, DMFT, DMFS [201].
38
Analiza salivară:
S-a recoltat salivă stimulată de la fiecare subiect iar determinările
microbiologice şi testele salivare s-au facut în primele 24 de ore de la recoltare
Saliva a fost colectată după realizarea examenului clinic. Elevul a fost
aşezat confortabil în scaunul dentar. Pentru o determinare corectă a fost sfatuit să
înghită saliva existentă în cavitatea orală, apoi, a fost pus să mestece o bucată de
parafină de marime standard, timp de 5 minute şi să colecteze saliva acumulată într-
un vas gradat. Probele de salivă au fost etichetate pentru a fi uşor de recunoscut.
Secreţia salivară a fost determinată prin măsurarea cantităţii de salivă
recoltată de catre elev în vasul gradat, după dispariţia spumei. Scorurile pentru
determinarea secreţiei salivare au fost următoarele (TAB.VII.1) :
Tabel VII.1. Scorurile pentru determinarea secreţiei salivare
Scor Explicaţii
0 Secreţie salivară normală; rata fluxului salivar stimulat > 0,7ml / min
Scor Explicaţii
39
mediul de cultură; fiolele au fost etichetate cu datele pacientului, apoi incubate la 35-
37°C timp de 48 de ore; după incubare, benzile au fost îndepărtate din mediul de
cultură şi uscate, apoi s-a comparat densitatea coloniilor apărute cu cea de pe modelul
furnizat de producător, acordându-se unul din următoarele scoruri: 0 = < 10 4 UFC /
ml;1 = < 10 5 UFC / ml;2 = 10 5 – 10 6 UFC / ml;3 = > 10 6 UFC / ml .
Pentru determinarea Lactobacillus s-au utilizat kit-urile Dentocult® LB
(Orion Diagnostica Oy). Saliva a fost aplicată pe benzile care conţin mediu de cultură
apoi sunt închise în fiolă şi incubate 4 zile; după incubare se face citirea numărului de
UFC/ml apărute pe benzi .
Analiza statistică a datelor colectate a fost realizată cu ajutorul
programului informatic The Statistical Package for Social Science 14.0 (SPSS INC
Chicago). Pentru anliză s-au utilizat testele Kruskal - Wallis, ANOVA urmat de testul
Mann - Whitney pentru compararea între grupe, iar diferenţele între medii s-au
analizat cu ajutorul testului ANOVA urmat de testul Turkey şi testul t. Pentru
corelaţii s-a utilizat coeficientul de corelaţie Sperman. Nivelul de semnificaţie
statistică a fost stabilit la p < 0.05.
7.4. Rezultate
feminin masculin
51% 49%
Din totalul subiecţilor numai 48% erau indemni la carie (dmft, DMFT =
0) şi 52% au prezentat leziuni carioase (dmft, DMFT > 0), dintre care 42% au fost
subiecţi de sex masculin şi 58% de sex feminin. Nu au existat diferenţe semnificative
statistic (p = 0.086) între cele două grupe (fig.7.2) .
40
dmft >0 dmft = 0 sex masculin sex feminin
52% 58%
48%42%
41
valorile medii ale DMFT, DMFS, dmft şi dmfs şi capacitatea tampon a salivei şi rata
fluxului salivar (tab.VII. 8).
În ceea ce priveşte corelaţii între prevalenţa cariei dentare prin intermediul
indicatorilor DMFT, DMFS, dmfs, dmft şi factorii salivari rezultatele analizei indică
faptul că există corelaţii semnificative (p<0.001) între parametrii salivari şi dmft şi
dmfs (tab.VII. 9).
7.6 Concluzii
Capitolul VIII
42
120-125, pentru a putea include în jur de 100 de copii cu acces la cabinete
stomatologice, dintre care aproximativ 12 să prezinte un interes redus pentru igiena
orală şi vizitele la dentist. Personalul şcolilor au oferit părinţilor informaţii despre
studiu. Atât părinţii cât şi copii şi-au dat acordul scris. Părinţii care au consimţit, au
completat şi chestionarul destinat lor. Copiii care au fost incluşi în studiu au
completat şi ei chestionarul, după care li s-a făcut un scurt examen clinic, utilizând
doar oglinda şi lumina naturală. Examinatorul calibrat a evaluat fiecare dinte în parte
(cu excepţia molarilor de minte, care nu erau prezenţi la toţi copiii), urmărind
prezenţa cariilor sau a obturaţiilor. Prezenţa şi gradul afectării carioase a fost evaluată
cu autorul unui ghid OMS. Un dinte a fost considerat indemn dacă nu era prezentă
caria, moderat afectat, dacă pierderea de substanţă era vizibilă (scor OMS 1 sau 2),
sau sever afectat dacă prezenta smalţ subminat vizibil (scor OMS 3 sau 4). După
completarea chestionarelor, toţi au primit o copie a rezultatelor examinării.
43
analizele au fost folosite date de la prima administrare a SNO (exceptând analiza
reproductibilităţii, care a folosit date de la ambele administrării ale SNO).
Rezultate
51 10%
%
49% 90%
femi urb
nin
an
44
11,8-12,3). Media scorurilor SNO a fost 12.8 (SD = 3.8, media = 13, intre 6–23).
Nu au existat diferenţe între sexe în ceea ce priveşte scorurile SNO în acest subgrup,
de aceea în continuare s-a analizat grupul de băieţi şi fete împreună. Scorurile SNO
au fost corelate pozitiv cu vârsta (r = 0.297, p = 0.003).
Dintre copiii care aveau acces la cabinete stomatologice, 21% nu s-au
prezentat la un control de rutină în ultimii trei ani, 19% nu merg în mod curent la un
dentist şi 31% prezentau carii vizibile.
Tabelul VIII.2 indică statistica descriptivă pentru media scorurilor SNO
pentru copiii care au acces la cabinete stomatologice. Copii care au acces la cabinete
dar nu s-au prezentat la un control de rutină în ultimii trei ani au avut scoruri SNO
semnificativ mai mare faţă de cei care s-au prezentat la controale de rutină (t = 2.94,
df = 87, p = 0.004). Copiii care au acces la dentist dar care au declarat că nu merg
în mod curent la medic au prezentat scoruri SNO semnificativ mai mari faţă de cei
care merg (t = 4.00, df = 88, p < 0.001). În plus, scorurile SNO au fost semnificativ
mai mari pentru cei care prezentau carii vizibile (t =2.17, df = 95, p = 0.032).
Dintre cei 30 de copii cu carii vizibile, 24 prezentau carii de severitate
moderat. Ceilalţi 6 prezentau carii severe. Statistica descriptivă pentru cele 3 grupuri
(fără carii vizibile, carii moderate, carii severe) este prezentată în tabelul VIII.3.
Mediile SNO ale celor trei grupuri au fost diferite semnificativ una faţă de alta (f =
3.66, p = 0.029). Comparaţiile ulterioare au indicat faptul că media SNO nu a fost
diferită semnificativ la copiii fără carii vizibile faţă de cei care prezentau carii
moderate. Totuşi, cei ce prezentau carii severe aveau un SNO semnificativ mai
crescut faţă de cei care nu aveau carii vizibile (p=0,038).Numărul de dinţi obturaţi a
fost folosit la determinarea istoricului bolii carioase. Copiii cu SNO mai mare
prezentau un număr semnificativ mai crescut de dinţi obturaţi (Spearman's r = 0.22,
p = 0.03).
Concluzii
SNO este un instrument reproductibil şi valid în grupul de copii studiat;
scala funcţionează similar cu modul în care a funcţionat şi în studii
realizate pe pacienţi adulţi;
SNO prezintă bune proprietăţi psihometrice atunci când este aplicat
copiilor;
SNO poate fi util în predicţia şi înţelegerea variaţiilor în sănătatea orală ,
dar şi în promovarea sănătăţii orale ;
Realizarea SNO evidenţiază grupurile sau indivizii care pot beneficia de
eforturile intense de promovare a sănătăţii orale, dar poate evalua şi
efectele programelor de promovare a sănătăţii orale.
45
Capitolul IX
Material şi metodă
Rezultate
Rezulatele obţinute în urma examenului clinic indică o prevalenţă crescută
a cariei dentare , comparativ cu obiectivele OMS pentru anul 2010, la ambele grupe
de vârstă ,86% pentru copii de 6-7 ani şi de 76% la 11-12 ani, dar mai scazută în
comparaţie cu anii anteriori. Valoarea dmft la copii de 6-7 ani a fost de 2,9 cu un
procent de 4,2 % dintre copii cu dinţi indemni la carie iar DMFT la 11-12 ani a fost
de 2,8 cu 23% dintre copii cu dinţi indemni la carie În ceea ce priveşte starea de
igienă orală (OHI-S) şi statusul parodontal(CPITN) valorile sunt crescute la ambele
grupe de vârstă(tabel IX 2)
46
În general, 47% dintre mame au indicat că asocierea "bacterii+ zahăr "
este cauza apariţiei cariilor dentare, 35% au răspuns că a fost "bacteriile", 27%
asociază apariţia cariilor cu consumul de „zahăr”.
Cu toate acestea, la întrebarea cu privire la influenţa dăunătoare a unor
produse alimentare, 83% dintre mame au indicat efectul negativ al zahăr şi 85%
dintre ele efectul negativ al bomboanelor. Cu toate acestea, mamele au
raportat că băuturile au un risc de producere a cariei mai redus.
Doar 1,2% din mame consideră că fructele (merele) ar putea fi dăunătoare pentru
dinţi (fig.9.1). In fig .2 se observă distribuţia răspunsurilor mamelor în ceea ce
priveşte atitudinile preventive ale afecţiunilor orale la copiilor.
Alte cauze ale cariilor dentare selectate de către mamele participante la studiu
au fost ereditate (38%), bolile generale (28%) şi sarcina (24%). 4,2% din mame nu au
putut defini în răspuns.
La întrebarea care sunt cauzele sângerării gingivale, următorii factori au
fost raportaţi: periajul dentar incorect realizat (49%), placa bacteriană
(44%), dieta nesănătoasă (35%), bolile generale (30%), ereditatea (9%) şi 9% dintre
mame nu a ştiut care pot fi cauzele sângerării gingivale.
Auto-evaluarea stării de sănătate orală.
mame invatatori
0,7 2,5
fumatul 23 88
98,3 91
ceaiul 40 60
45 23
zaharul 97,4 98,6
4,5 3,2
lapte indulcit 48,9 49,2
47
mame invatatori
fluorurile
protejeaza dintii … 84,7 87,7
parintii trebuie sa
controleze… 90,4 93,4
consumul exagerat
de duclciuri … 83,5 88,6
97,5 97,7
periaj dentar
supravegheat 72,5 72
consult regulat la
dentist 96,2 94,5
Tabelul IX.3 rezumă atitudinile sanogene ale copiilor şi mamele lor din
Iaşi. Din analiza datelor se observă că 43,7% dintre copii de 6 ani şi
67,8% din mamele lor a răspuns că realizează periajul dentar cel puţin de două ori pe
zi. Periajul dentar realizat după micul dejun a fost raportat doar pentru 78,9%
dintre copii şi 92,3% dintre mame. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea privind
controlul anual stomatologic a fost următoarea : 23,1% dintre copii de 6 ani şi
88,7% dintre mamele participante au făcut controale stomatologice în ultimile 12
luni.
În tabelul IX.4 sunt expuse rezultatele analizei bivariate privind
cunoştinţele şi atitudinile sanogene, auto-evaluare necesarului de îngrijire dentară şi
practicile de sănătate orală a copiilor în raport cu frecvenţa controalelor
stomatologice ale mamelor participante la
studiu. Datele privind frecvenţa consumului de hidrocarbonate la şcolarii de
6 ani (pe baza rapoartelor mamele lor) sunt prezentate în tabelul IX 5.
Rezultatele analizei bivariate privind cunoştinţele sanogene
, atitudinile şi practicile mamelor în concordanţă cu nivelul cunoştinţelor
de educaţie sanitară sunt prezentate în tabelul IX 6. Se observă ca mamele cu studii
superioare tind să aibă mai multe cunoştinţe privind sănătatea dentară dar şi
atitudini sanogene regulate şi participă activ împreună cu copii la realizarea
periajului dentar , încercând să limiteze consumul de zahăr .
48
În ceea ce priveşte întrebarea despre cauzele sângerării gingivală, următorii
factori de risc au fost selectaţi : periajul incorect realizat (66%), placa bacteriană
(61%), bolile generale (51%), dieta nesănătoasă (45%), ereditatea (20%),consumul
de alimente calzi şi reci (16%), iar 3,3% dintre cadrele didactice nu ştiu care sunt
cauzele de sângerării gingivale.
Concluzii
Familia este responsabilă pentru stilul de viaţă sanogen al copilului
deoarece ea este prima sursă de informare în ceea ce priveşte sănătatea orală. O
modalitate creşterea a interesului copilului pentru sănătatea orală este furnizarea de
informaţii reactualizate permanent, educarea şi motivarea permanentă a părinţilor. În
acelaşi timp şcoala are un potenţial important pentru formarea obiceiurilor sanogene
datorită timpului considenrabil pe care copii îl petrec în această locaţie. Rezultatele
prezentului studiu arată că obiceiurile sanogene ale adulţilor dar şi nivelul de
cunoştinţe sunt factori importanţi în educaţia sanogenă a copiilor.
Concluzii
Statusul familial cu ambii părinţi relevă valori mai reduse ale indicilor de
carie la copii, comparativ cu cei care provin din familiile cu un singur
părinte.
Gradul de cunoştinţe al mamelor în sănătatea orală creşte direct
proporţional cu creşterea nivelului lor de şcolarizare.
Cu cât nivelul de cunoştinţe al mamelor în sănătatea orală este mai mare
cu atât valoarea medie a indicelui cao, la copii, este mai mică.
Se remarcă o proporţie dramatică de mame care nu deţin informaţii şi nu
au cunoştinţe despre starea de sănătate orală.
În urma programului de educaţie pentru sănătatea orală, desfăşurat în
unităţile de învăţământ preşcolar, a crescut frecvenţa periajului dentar de
două ori pe zi atât la copii cât şi la părinţi.
Chiar dacă există o creştere a gradului de interes al părinţilor, în ceea ce
priveşte factorul educaţional, vizitele la stomatolog nu reprezintă o
prioritate majoră, în momentul actual.
Consumul exagerat de dulciuri şi băuturi carbogazoase au efecte negative
asupra organului dentar, prin creşterea valorilor indicilor de carie şi a
evoluţiei rapide către sindromul de carie severă precoce.
Valoarea indicelui caod este dată, în principal, de valoarea mare a indicelui
de carie şi, mai puţin, de indicele de obturaţie, od, respectiv indicele de
dinţi absenţi.
Valorile ridicate ale indicelui sic ne indică faptul că o treime dintre copii
evaluaţi prezintă leziuni carioase multiple, fapt care creşte necesitatea
mare de tratament pentru dinţii temporari.
Deşi valoarea medie a indicelui de carie a crescut, de la o evaluare la alta,
s-a observat o îmbunătăţire în acumulările de cunoştinţe, precum şi
schimbări de comportamente şi atitudini în rândul preşcolarilor.
49
Campania de educaţie sanitară pentru copiii preşcolari, mame şi educatori
a condus la conştientizarea importanţei igienei oro-dentare, a factorului
alimentar, a controlului periodic la medicului stomatolog; a condus, în
final, la concluzia că rolul primordial în educaţia sănătăţii orale îi revine
prevenţiei primare în stomatologie.
Întâlnirile organizate cu medicul stomatolog în unităţile de învăţământ
(grădiniţe) reprezintă o sursă importantă de preluare a informaţiilor şi
acumulare de cunoştinţe în sănătatea orală, pentru toate categoriile şi
nivelele sociale
Prevalenţa cariei dentare la copii de 12 ani rămâne la cote ridicate;
Între nivelele de S. mutans şi lactobacilli la nivel salivar şi indicatorii
odontali (dmft, dmfs, DMFT, DMFS) au existat corelaţii semnificative
statistic ceea ce impune realizarea de programe preventive de sănătate
orală;
Acest studiu poate servi drept bază pentru dezvoltarea unui model de
predicţie a cariei dentare prin intermediul altor variabile cum ar fi statusul
de igienă orală, factorii alimentari, sociodemografici, etc.
SNO este un instrument reproductibil şi valid în grupul de copii studiat;
scala funcţionează similar cu modul în care a funcţionat şi în studii
realizate pe pacienţi adulţi;
SNO prezintă bune proprietăţi psihometrice atunci când este aplicat
copiilor;
SNO poate fi util în predicţia şi înţelegerea variaţiilor în sănătatea orală ,
dar şi în promovarea sănătăţii orale ;
Realizarea SNO evidenţiază grupurile sau indivizii care pot beneficia de
eforturile intense de promovare a sănătăţii orale, dar poate evalua şi
efectele programelor de promovare a sănătăţii orale.
Familia este responsabilă pentru stilul de viaţă sanogen al copilului
deoarece ea este prima sursă de informare în ceea ce priveşte sănătatea
orală
În acelaşi timp şcoala are un potenţial important pentru formarea
obiceiurilor sanogene datorită timpului considenrabil pe care copii îl
petrec în această locaţie.
Rezultatele prezentului studiu arată că obiceiurile sanogene ale adulţilor
dar şi nivelul de cunoştinţe sunt factori importanţi în educaţia sanogenă a
copiilor.
50
Bibiografie
51
8. Petersen PE. Social inequalities în dental health – towards a theoretical
explanation. Community Dent Oral Epidemiol 1990; 18: 153-158.
9. Petersen PE. Inequalities în oral health: the social context for oral health.
In: Pine C, Harris R, eds. Community oral health. London,
Quintessence Publishing Co. Ltd, 2007.
10. Kwan S. and Petersen P. E. (2010). Oral health: equity and social
determinants (pp 159-176). In: Blas E. and Sivasankara Kurup A. (Eds).
Equity, social determinants and public health programmes. Geneva:
World Health Organization.
11. Diehnelt DE, Kiyak HA. Socioeconomic factors that affect international
caries levels. Community Dent Oral Epidemiol 2001; 29: 226-33.
12. Campus G, Lumbau A, Lai S, Solinas G, Castiglia P. Socio-economic
status and behavioural factors related to caries în twelve-year-old
Sardinian children. Caries Res 2001; 35: 427-34.
13. Marthaler TM. Changes în dental caries 1953 – 2003. Caries Res 2004;
38: 173-81.
14. Peterson H, Brathall D. The caries decline: a review of reviews. Eur J
Oral Sci 1996;104: 436-43.
15. Poulsen S. Dental caries în Danish children and adolescents 1984-1994.
Community Dent Oral Epidemiol 1996; 24: 282-5.
16. Truin GJ, van Rijkom HM, Mudler J, van‟t Hof MA. Caries trends 1996
– 2002 among 6- and 12-years old children and erosive wear prevalence
among 12-year-old children în the Hague. Caries Res 2005; 39: 2-8.
17. Marthaler TM. The caries decline: a statistical comment. Eur J oral Sci
1996; 104: 430-2.
18. Axelsson S, Söder B, Nordenram G et al. Effect of combined caries-
preventive methods: a systematic review of controlled clinical trials. Acta
Odontol Scand 2004; 62: 163-9 .
19. Bratthal D, Hänsel-Petersson G, Sundberg H. Reasons for the caries
decline: what do experts believe? Eur J Oral Sci 1996; 104: 416-22.
20. Marthaller TM. Caries status în Europe and predictions for future trends.
Caries Res 1990; 24: 382-9.
21. World Health Organization. Oral Health for the 21st Century. Geneva,
1999.
22. Hanganu SC, Dănilă I. Stomatologie comunitară, Editura Tehnica-Info,
Chişinău, 2002.
23. Pine C, Harris R. Community Oral Health, Quintessence Publishing Co.
Ltd, 2007.
24. World Health Organization. Oral health country / area profile programme.
Department of noncommunicable diseases surveillance/oral health. WHO
collaborating centre, Malmö University, Sweden, 2004; http://www.
whocollab. od. mah. se/euro. html
25. Dănilă I, Hanganu C, Timiş T. Trends în oral health status în
schoolchildren from Iaşi, Romania. Oral Health and Preventive
Dentistry 2004: 2 (1): 71. Abstract of the Minimally Invasive Dentistry
Congress, Copenhagen.
26. Petersen PE, Dănilă I, Delean A, Grivu O, Ioniţă G, Pop M, Samoilă
A. Oral health status among schoolchildren în Romania, 1992.
Community Dent Oral Epidemiol 1994; 22: 90-93.
52
27. Widström E, Eaton KA, Borutta A. Oral health care în transition în
Eastern Europe. Br. Dent J 2001; 190: 580-4.
28. Locker D. Deprivation and oral health: a review. Community Dent Oral
Epidemiol 2000, 28: 161-9.
29. Watt RG. Emerging theories into the social determinants of health:
implication for oral health promotion. Community Dent Oral Epidemiol
2000; 30: 241-7.
30. Wierzbicka M, Petersen PE, Szatko F, Dybizbanska E, Kalo I.
Changing oral health status and oral health behaviour of schoolchildren în
Poland. Community Dental Health 2002; 19: 243-250.
31. Emerich K. , Adamowicz-Klepalska B. Trends în dental caries
experience among children and adolescents în northern Poland between
1995 and 2003. Community Dental Health 2010; 27:218-221
32. Armfield JM, Spencer AJ. Consumption of nonpublic water: implications
for children‟s caries experience. Community Dent Oral Epidemiol 2004;
32: 283-96.
33. Bader J. A systematic review of selected caries prevention and
management methods. Community Dent Oral Epidemiol 2001; 29: 399-
411.
34. Buck D. The efficiency of the community dental service în England: a
dată envelopment analysis. Community Dent Oral Epidemiol 2000; 28:
274-80.
35. Cărăuşu M. Studiul comparativ al eficienţei unor metode de prevenire a
cariei dentare la populaţia infantilă. Teză de doctorat, UMF “GR. T.
Popa”, Iaşi, 1997.
36. Dănilă I, Păruş M. Programul Naţional de Prevenţie Stomatologică.
Medicina Stomatologică 1999; 2 (6): 36-39.
37. Dāly B, Watt R, Batchelor P, Treasure E. Essential dental public health.
Oxford University Press, 2002.
38. Dean K. Creating a new knowledge base for the new public health.
Journal of Epidemiol Community Health 1994; 48: 217-9.
39. Devey S, Bartley M, Blane D. The Black report on socioeconomic
inequalities în health 10 years on. Br Med J 1990; 301: 373-7.
40. Ferjeskov O. Changing paradigms în concepts on dental caries:
consequences for oral health care. Caries Res 2004; 38:182-91.
41. Gallagher J, Rowe J, Community nurses' contribution to oral health. ,
British journal of community nursing 6: 10, 526, 528-34, Oct, 2001.
42. Gallagher JE, Oral health needs: how can they be met?, British Journal of
Community Nursing, 3(1), 25-35, 1998
43. Downer MC, Gelbier S, Gibbons DE and Gallagher JE, Introduction to
Dental Public Health; FDI World Dental Press Downer M C, Gelbier S,
Gibbons D E and Gallagher J E (1994) Introduction to Dental Public
Health; FDI World Dental Press, FDI World Dental Press
44. Hanganu C, Murariu A -Caries risk assessment în dental students from
Iaşi, Romania, OHDMBSC - Vol. VII - No. 3 - September, 2008. pag.
41-47
45. Hauwkins RJ, Zanetti D, Main PA, Jokovic A, Locker D. Oral hygiene
knowledge of high-risk grade one children: an evaluation of two methods
of dental education. Community Dent Oral Epidemiol 2000; 28: 336-43.
53
46. Hugoson A, Koch G, Hallonsten AL, Nordeyrd J, Aberg A. Caries
prevalence and distribution în 3 – 20-year-olds în Jönköping, Aweden în
1973, 1978, 1983 and 1993. Community Dent Oral Epidemiol 2000, 28:
83-9.
47. Ismail A, Hasson H, Sohn W. Dental caries în the second millennium. J
Dent Educ, 2001; 65: 953-59.
48. Ivankovič A. Dental caries în postwar Bosnia and Herzegovina.
Community Dent Oral Epidemiol 2003, 31: 100-4.
49. König KG. Clinical manifestation and treatment of caries from 1953 to
global changes în the 20th century. Caries Res 2004; 38:168-72.
50. Kressin NR, Reisine S, Spiro A, Jones JA. Is negative affectivity
associated with oral quality of life? Community Dent Oral Epidemiol
2001; 29: 412-23.
51. Kunzel W, Fischer T, Lorenz R, Brühmann S. Decline of caries
prevalence after the cessation of water fluoridation în the former East
Germany. Community Dent Oral Epidemiol 2000;28: 382-9.
52. Leao A, Sheiham AL. Relation between clinical status and subjective
impacts on daily living. J Dental Res 1995; 74: 1408-13.
53. Lister-Sharp D. Health promoting schools and health promotion în
schools: two systematic reviews. Health Technology Assessment,
University of Southampton, 1999
54. Locker D. Deprivation and oral health: a review. Community Dent Oral
Epidemiol 2000, 28: 161-9.
55. Mahler H. The meaning of health for all by the year 2000. World Health
Forum 1998; 1: 5-22.
56. Marcu GM, Mincă D. Sănătate publică şi management sanitar. Ed.
Universitara "Carol Davila", 2002.
57. McDonagh MS, Whiting PF, Wilson PM, Sutton AJ, Chestnut I,
Cooper J. Systematic review of water fluoridation. Br Med J 2000; 321:
855-9.
58. Nazma N, Gallagher JE, 3. Children's oral health, In. Childrens Health:
diet nutrition and exercise, http://www. statistics. gov.
uk/StatBase/Product. asp?vlnk=11941&Pos=1&ColRank=1&Rank=272. ,
Office of National Statistics, 2004
59. Nicolau B, Marcenes W, Bartely M, Sheiham A. A life course approach
to assessing causes of dental caries experience: the relationship between
biological, behavioural, socio-economic and psychological conditions
and caries în adolescents. Caries Res 2003; 37: 319-26.
60. Nishi M, Bratthall D, Stjernswärd J. How to calculate the Significant
Caries Index. WHO Collaborating Centre, Faculty of Odontology,
University of Malmö, Sweden, 2001. (bobu)
61. Office for Public Health în Scotland: Oral health promotion, 1999.
62. Peres MA, Lattore MR, Sheiham A, Peres KGA, Barros FC,
Hernandez PG, Maas AM, Romano AR, Victoria CG. Social and
biological early life influences on severity of dental caries în children aged
6 years. Community Dent Oral Epidemiol 2005; 33:53-6.
63. Petersen PE. The world health report 2003. WHO, Geneva, 2003.
54
64. Pieper K, Schulte AG. The decline în dental caries among 12-years-old
children în Germany between 1994 and 2000. Community Dent Oral
Epidemiol 2004; 21: 199-206.
65. Poulsen S. Dental caries în Danish children and adolescents 1984-1994.
Community Dent Oral Epidemiol 1996; 24: 282-5.
66. Public Health Division. Department of Human Services, Melbourne,
Victoria Australia. Promoting oral health 2000 – 2004. Strategic
directions and framework for action. Health Development Section, 1999;
www. dhs. vic. gov. au/phd/9909034/index. htm
67. Public Health Division. Department of Human Services, Health
Development Section, Melbourne, Victoria, Australia. Evidence-based
health promotion. Resources for planning, 2000. www. dhs. vic. gov.
au/phd/0001045/index. htm
68. Rusu M. Oral health status în Romania. Rapport for ORCĂ Satellite
Symposium, Ljubliana, 1990.
69. Sadana R. Describing population health în six domains: comparable
results from 66 household surveys. WHO, Geneva, 2002.
70. Spencer AJ. An evidence-based approach to the prevention of oral
diseases. Medical Principles and Practice 2003; 12 (Suppl 1): 3-11.
71. Stewart R, Hale J. The paradigm shift în the etiology, prevention and
management of dental caries: its effect on the practice of clinical dentistry.
Journal of the California Dental Association 2003, 31 (3): 35-9.
72. Szöke J, Petersen PE. Evidence for dental caries decline among children
în an East European country (Hungary). Community Dent Oral Epidemiol
2000; 28: 155-60.
73. Swedish Council on Technology. Assessment în health care. http://www.
sbu. se
74. Tickle M. Inequalities în the dental treatment provided to children: an
example from the UK. Community Dent Oral Epidemiol 2002; 30: 335-
41.
75. Timiş T. Schimbari în comportamentul sanogen al mamelor şi
invatatorilor din Romania (1993 – 2003). Lucrare de licenţă, UMF “GR.
T. Popa”, Iaşi, 2003.
76. Timoşcă G. Orientarea profilactică în stomatologie. Stomatologia
1987;2: 34-7.
77. Truin GJ, van Rijkom HM, Mudler J, van‟t Hof MA. Caries trends 1996
– 2002 among 6- and 12-years old children and erosive wear prevalence
among 12-year-old children în th Hague. Caries Res 2005; 39: 2-8.
78. Aiinamo, J. Development of the World Health Organization Community
Periodontal Index of Treatment Needs, Int Dental J, 1982, 32: 281.
79. Ainamo, J., Ainamo, A. Validity and relevance of the criteria of the
CPITN, Int Dental J, 1994, 3: 281-291.
80. Albandar, J.M., Brunelle, J.A., Kingman, A. Distructive periodontal
disease in adults 30 years of age and older in the United States, 1988-
1994, J Periodontol, 1999, 70 (1): 13-29.
81. Andrian, S. Tratamentul minim invaziv al cariei dentare, Editura Princeps
Edit., 2002, 7-57.
82. Antunes, J.L.F., Narvai, ZJ. Measuring inequalities in the distribution of
dental caries, Community Dent Oral Epidemiol, 2004, 32: 41-48.
55
83. Barrow, S.Y., Xue, X., LeCaras, A. Dental caries prevalence among a
sample of African American adults in New-York City, Dent Clinic Nord
Am J, 2003, 47: 57-65.
84. Brodeur, J.M., Payette, M., Benigeri, P. Dental caries in Quebec adults
aged 35 to 44 years, J Can Dent Assoc, 2000, 66: 374-379.
85. Chen, M., I., Andersen, R., Barmes, E. et al. Comparing oral health care
systems, World Health Organization, 1997, Geneva.
86. Covrig, D. Aspecte privind influenţa unor factori de risc în boala
parodontală, Rev Medicina Stomatologică, 2004, 8, 1, 59-60.
87. Dănilă, I. Dentistică preventivă, Editura Didactică şi Pedagogică, 2005,
Bucureşti
88. Dumitriu, H. T. Parodontologie, Editura Viaţa Medicală Românească,
Bucureşti, 1998.
89. Gluck, M.G., Morganstein, M.W. Oral health indicators, Community
Dent Health, 2003, 3: 173-188.
90. Gomez, E., Gania, A., Fernandez-Crehuet, J. The periodontal treatment
needs of malagan adults, Eur J Epidemiol, 1993, 9(2): 229-232.
91. Hanganu, C., Dănilă, I., Bârlean, L. et al. Boala parodontală - aspecte
microbiologice actuale, Rev Medicina Stomatologică, 2003, 7 (4): 43-47.
92. Hanganu, C., Murariu, A., Mihailovici, L. Determinarea computerizată a
riscului carios la adolescenţi şi tineri, Vol. Zilele Facultăţii de Medicină
Dentară, 2005, 166-169.
93. Iliescu, A., Gafar, M. Cariologie şi odontoterapie restauratoare, Editura
Medicală, 2001, Bucureşti.
94. Ismail, A.I., Lewis, D.W. Periodontal disease classification, diagnosis,
risk factors and prevention, J Can Med Assoc, 1993, 149 (10): 1409-1422.
95. Ivan, A. Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile, Editura Polirom,
2002, Iaşi.
96. Jaba, E., Grama, A. Analiza statistică cu SPSS sub Windows, Editura
Polirom, 2004, Iaşi.
97. Kunzel, W. Trends in coronal caries prevalence in Eastern Europe:
Poland, Hungary, Czeck R., Slovak R., Romania, Bulgaria and the former
States of USSR, Int Dent J, 1996, 46 ( suppl ): 204-210.
98. Marcu, A. Metode utilizate în monitorizarea stării de sănătate, Editura
Institutului de Sănătate Publică, 2002, Bucureşti.
99. Mârţu, S., Mocanu, C. Parodontologie clinică, Editura Apollonia, 2000,
Iaşi.
100. Murariu, A. Metodologia epidemiologică de evaluare a patologiei odonto-
parodontale, Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, 2003, 7,
(4): 395-397.
101. Nunin, M.E. Understanding the etiology of periodontitis: an overview of
periodontal risk factors, Periodontol 2000, 2005, 32(1): 11-23.
102. Oral health U. S. The National Institute of Dental and Cranio-Facial
Research, U.S.A., 2002.
103. Organisation Mondiale de la Santé. Rapport sur la santé dans le monde :
La vie au 21 eme siècle. Une perspective pour tous, Rapport du Directeur
General, 1989, Genève.
56
104. Petersen, P.E., Aleksejuniene J., Christensen, L.B. et al. Oral health
behavior and attitudes of adults in Lithuania, Acta Odontol Scand, 2000,
58: 243-248.
105. Petersen, P.E., Rusu, M. Oral health status of Romania schoolchildren-
national survey 2000, Copenhagen: WHO Regional Office of Europe.,
2001.
106. Petersen, P.E., Tănase, M. Oral health status in an industrial population in
Romania, Int Dent J, 1997, 47 (4): 194-197.
107. Reich, R. Trends in caries and periodontal health epidemiology in Europe,
Int Dent J, 2001, 6: 392-398.
108. Socransky, S.S., Haffajee, A.D. Periodontal microbial ecology,
Periodontol 2000, 2005, 38: 135-187.
109. Ungureanu, L. Caria dentară la elevi şi adolescenţi şi parodontopatia la
adulţi în localităţi din Delta Dunării şi a judeţului Constanţa, Teză de
doctorat, 1999, Universitatea de Medicină şi Farmacie Iaşi.
110. USA Department of Health and Human Services A national call to
promote oral health: National Institute of Dental and Cranio-Facial
Research, 2003, www.fdiworlddental.org.
111. Vataman, R. Parodontologie, Litografia I.M.F., 1992, Iaşi.
112. World Health Organization Periodontal Profile. An overwieus of CPITN
Data in the WHO Globe Data Bank, Geneva, 1994.
113. World Health Organization Oral Health Surveys: Basic Methods, Geneva,
1997.
114. World Health Organization Global Oral Health Data Bank. Geneva:
World Health Organization, 2002.
115. * * * Starea de sănătate a populaţiei României în context european –
CCSS-Ministerul Sănătăţii, 1993.
116. * * * Anuarul Statistic al României, 2005.
117. * * *Ancheta medicală a stării de sănătate a populaţiei, Morbiditatea buco-
dentară: iunie – iulie 1997, CCSS-Ministerul Sănătăţii, 1998.
118. * * * Ancheta stării de sănătate a populaţiei în 1982 - CCSS-Ministerul
Sănătăţii, 1985.
119. World Health Organization. The World Health Report 2002. Reducing
risks, promoting health life. Geneva: WHO; 2002.
120. Irene A Kida, Anne N Astrom, Gunhild V Strand, Joyce R Masalu:
Clinical and socio-behavioral correlates of tooth loss. BMC Oral Health
2006, 6:5 doi:10.1186/1472-6831-6-5
121. Richards ND, Cohen LK, editors. Social sciences and dentistry. A critical
bibliography. The Hague: A Sijthoff, 1971.
122. Cohen LK, Bryant PS, editors. Social sciences and dentistry: a critical
bibliography. Vol. II. London: Quintessence Publ Co.; 1984.
123. Chen M. Oral health of disadvantaged populations. In: Cohen LK, Gift H,
editors. Disease prevention and oral health promotion. Socio-dental
sciences in action. Copenhagen: Munksgaard; 1995.
124. Chen M, Andersen RM, Barmes DE, Leclerq M-H, Lyttle SC. Comparing
Oral Health Systems. A Second International Collaborative Study.
Geneva: World Health Organization; 1997.
125. Aubrey Sheiham: Strategies for oral health care. Euro Observer 2005,
Volume 7, Number 3
57
126. Petersen PE, Kjo¨ ller M, Christensen LB, Krustrup U. Changing dentate
status of adults, use of dental health services, and achievement of national
dental health goals in Denmark by the year 2000. J Public Health Dent
2004;64:127–35.
127. Petersen PE. Oral health behaviour of 6-year-old Danish children. Acta
Odontol Scand 1992;50: 57–64.
128. Sundby A, Petersen PE. Oral health status in relation to ethnicity of
children in the Municipality of Copenhagen, Denmark. Int J Pediatric
Dent 2003; 13:150–7.
129. Moynihan P, Petersen PE. Diet, nutrition and the prevention of dental
diseases. Publ Health Nutr 2004;7:201–26.
130. Burt B, Pai S. Sugar consumption and caries risk: a systematic review. J
Dent Educ 2001;65:1017–23.
131. Petersen PE, Poulsen VJ, Ramahaleo J, Ratsifaritara C. Dental caries and
dental health behaviour situation among 6- and 12-year old urban
schoolchildren in Madagascar. Afr Dent J 1991;5:1–7.
132. Petersen PE, Nyandindi U, Kikwilu E, Mabelya L, Lembariti BS, Poulsen
VJ. Oral health status and oral health behaviour of schoolchildren,
teachers and adults in Tanzania, Technical Report. Geneva: World Health
Organization; 2002.
133. Al-Tamimi S, Petersen PE. Oral health situation of schoolchildren,
mothers and schoolteachers in Saudi Arabia. Int Dent J 1998;48:180–6.
134. Petersen PE, Hoerup N, Poomviset N, Prommajan J, Watanapa A. Oral
health status and oral health behaviour of urban and rural schoolchildren
in southern Thailand. Int Dent J 2001;51:95–102.
135. Peng B, Petersen PE, Fan MW, Tai BJ. Oral health status and oral health
behaviour of 12-year-old urban schoolchildren in PR China. Community
Dent Health 1997;14:238–44.
136. Zhu L, Petersen PE, Wang HY, Bian JY, Zhang BX. Oral health
knowledge, attitudes and behaviour of children and adolescents in China.
Int Dent J 2003;53:289–98.
137. Cohen L, Gift H, editors. Disease prevention and oral health promotion.
Socio-dental sciences in action. Copenhagen: Munksgaard; 1995.
138. Batchelor P, Sheiham A. The limitations of a „„high risk‟‟ approach for the
prevention of dental caries. Community Dent Oral Epidemiol
2002;30:302–12.
139. Bratthal D. Introducing the Significant Caries Index together with a
proposal for a new global oral health goal for 12-year-olds. Int Dent J
2000; 50: 378-84. 32
140. Nishi M, Bratthall D, Stjernward J. How to calculate Significant Caries
Index. WHO Collaborating Centre. Faculty of Odontology, University of
Malmö, Sweden. http://www.whocollab.od.mah.se/expl/significant.pdf
http://www.whocollab.od.mah.se/expl/siccalculation.xls
141. Dănilă I, Amariei C, Barna S, Hanganu C, Baciu I. Riscul carios –
terminologie, modele de apreciere, strategii. Medicina Stomatologică
1997; 2 (3): 64-72.58
142. Autio-Gold JT, Courts F. Assessing the effect of fluoride varnish on early
enamel carious lesions in the primary dentition. J Am Dent Assoc 2001;
132 (9): 1247-53. 16
58
143. Locker D. Comparison of the GOHAI and OHIP-14 as measures of the
oral helath-related quality of life of the elderly. Community Dent Oral
Epidemiol 2001; 29: 373-81.140
144. Robinson PG. Validity of two oral health-related quality of life measures.
Community Dent Oral Epidemiol 2003, 31: 90-9.217
145. Jonston DW: Current status of professionally applied topical fluorides.
Community Dent Oral Epidemiol 1994; 22: 159-63.116
146. Skaren E. Reliability and validity of the Dental Indifference Scale in a
population of 18-year-olds in Norway. Community Dent Oral Epidemiol
2000; 28: 330-5.233
147. Landrivon G, Delahaye F. Cercetarea clinică. De la idee la publicare. Ed.
Dan, 2002130
148. Azoicăi D. Ancheta epidemiologică în practica medicală, Editura
Polirom, Iaşi, 1998 20
149. World Health Organization. Oral Health Surveys: Basic Methods, 4th
edition, Geneva, 1997.300
150. Gluck G, Morganstein WM. Jong’s Community Dental Health, 5th edition,
Mosby, 2003 120
151. Dănilă I, Vataman R, Iliescu A, Ungureanu C. Profilaxie stomatologică,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996. 69
152. Pitts N. Modern concepts of caries measurement. J Dent Res 2004 a;
83(5): 100-115 224
153. Lewis JM. Improving dental health status indicators for evaluation.
Community Dent Oral Epidemiol 1996; 24: 32-36.162
154. ***http://www.whocollab.od.mah.se. Oral Health Profiles for Countries –
accesat august 2008.316
155. Anusavice K. Management of dental caries as a chronic infectious disease.
J Dent Educ 1998; 62: 791-802.16
156. Harris NO, Garcia-Godoy F. Primary preventive dentistry, 6th edition,
Pearson Education, Inc., 2004.134
157. Brook PH, Shaw WC. The development of an orthodontic treatment
priority index. Eur J Orthod 1989; 11: 309-320. 44
158. Maxim A. Adam, Dentaţia temporară – predictor integrativ sistemic al
calităţii vieţii copilului – o revizuire a literaturii de specialitate, Revista
Romană de Medicină Dentară, Nr.5/2006, Vol.IX, UNAS; 165
159. Reisine S., Douglass J.M.(1998): Psychosocial and behavioral issues in
early childhood caries. Community Dentistry and Oral Epidemiology 26
(suppl 1), 32-44; 223
160. Rippa L.W. Nursing caries: a comprehensive review. Pediatric Dentistry
10, 268-282, 1998. 227
161. Beltran-Aguilar E.D., Estupinan-Day S., Baez R. Analysis of prevalence
and trends of dental caries in the Americans between the 1970s and 1990s.
International Dental Journal 49, 322-329, 1999 40
162. Burt B. Trends in caries prevalence in North American children.
International Dental Journal 44, 403-413, 1994; 49
163. Marthaler T.M., O‟Mullane D., Vbric V. The prevalence of dental caries
in Europe 1990-95. Caries Research 30, 237-255, 1996; 160
164. Dănilă I., Petersen P.E., Hanganu Carmen, Amariei C., Podariu Angela,
colab. Tendinţe ale comportamentului pentru sănătatea orală la educatori
59
în Romania (1993-2003), Supliment al Revistei Medicina Stomatologică 7
(4), 341-346, 2003 72
165. Skeie MS., Raadal M., Straud GV., Espelid I. Caries în primary teeth at 5
and 10 years of age : a longitudinal study. European Journal Paediatric
Dentistry, 2004, 5(4):194 - 202
166. Sharaff AA.The application of fibre core posts in restoring badly
destroyed primary incisors. J Clin Pediatr Dent 2002; 26(3): 217-24.
167. Woudimar B.,Dahhof G. Atitudes of swidish dentists to pain and pain
management during the treatment of children and adolescents. Enr.J.Paed
Dent .2005;6(2):66-72
168. Litt M.D., Reisine S., Tinanoff N. Multidimensional causal model of
dental caries development low-income preschool children. Public Health
Reports 110, 607-617, 1995.
169. S.Nelson, H.Eggerson, B.Powell. Dental examinars consistency in
applying the ICDAS criteria for a caries prevention community trial
.Community Dental Health, 2011, Vol.28;3:238-242
170. Ivan Aneta, Luca Rodica, Stanciu Ioana, Vinereanu Arina, Factori socio-
demografici şi comportamentali în producerea cariei severe precoce la
dinţii temporari, Revista Română de Medicină Dentară, UNAS, vol.VIII,
Nr.2, 2005; 130
171. Schiller Eleonora, Early childhood caries: prevention through knowledge,
in Journal Oral Health and Dental Management in the Black Sea
Countries, Volume V, no.3 [17], September, 2006; 246
172. Pine M Cynthia, , Adair M Pauline, Petersen Poul Erik, Douglass Chester
and collab., Developing explanatory models of health inequalities in
childhood dental caries, Community Dental Health (2004), No.21
(Supplement), 86-95; 205
173. World Health Organization (2000a): Global Oral Health Data Bank.
Geneva: WHO;287
174. Petersen P.E., Holst D. Utilization of dental services. In: Disease
Prevention and Health Promotion: Socio-Dental Sciences in Action, eds.
Cohen L. and gift H, 1995, pp 341-386. New York and Copenhagen:
Munksgaard;200
175. Dănilă I., Petersen P.E., Hanganu Carmen, Amariei C., Podariu Angela,
colab. Tendinţe ale comportamentului pentru sănătatea orală la educatori
în Romania (1993-2003), Supliment al Revistei Medicina Stomatologică 7
(4), 341-346, 2003;72
176. Kunzel W. Trens in caries expirience of 12-year-old children in east
European countries. International Journal Pediatric Dental 1996, 6: 221-
226;143
177. Petersen P.E., Dănilă Ioan, Dalean F.A., Grivu O., Ioniţă G., Pop M. et al.
Oral health status among schoolchildren in Romania 1992. Community
Dentistry and Oral Epidemiology 1994; 22: 90-93:199
178. World Health Organization. Monitoring and evaluation of oral health.
Geneva: WHO; 1989;291
179. World Health Organization. Oral health surveys- basic methods. 3rd ed.
Geneva: WHO; 1987:293
60
180. Greenwell A.L., Johnsen D., Disantis T.A., Gerstenmaier J., Limbert N.
Longitudinal evaluation of caries patterns from the primary to the mixed
dentition. Paediatric Dentistry 12, 278-282, 1990;112
181. Li Y., Wang W. Predicting caries in permanent teeth from caries in
primary teeth: an eigth-year cohort study. Journal of Dental Research 81,
561-566, 2002;151
182. Milnes A.R. (1996): Description and epidemiology of nursing caries.
Journal of Public Health Dentistry 56, 38-50 in Early childhood caries and
risk factors in Jordan;
183. Winter G.B. Caries in the preschool child. Journal of dentistry 18, 325-
326, 1990 :286
184. Tsubouchi J., Tsubouchi M., Maynard R.J., Domoto P.K. and weinstein P.
A study of dental caries and risk factors among Native American infants.
ASDC Journal of Dentistry for Children 61, 283-287, 1995;274
185. Quartey J.B. and Williamson D.D. Prevalence of early chilhood caries at
Harris Country clinics. ASDC Journal of Dentistry for Children 66, 127-
131, 1999; 218
186. Ramos Gomez F.J., Tomar S.L., Ellison J., Artiga N., Sintes J. and Vicuna
G. Assessment of early childhood caries and dietary habits in a population
of migrant Hispanic children in Stockton, California. ASDC Journal of
Dentistry for Children 66, 395-403, 1999;220
187. Shantinath S.D., Breiger D., Williams B.J. and Hasazi J.E. The
relationship of sleep problems and sleep-associated feeding to nursing
caries. Pediatric Dentistry 18, 375-378, 1996;251
188. Loesche W. Role of streptococcus mutans in human dental
decay.Microbiol Rev. 1986;50:353-80.
189. Petersen PE, Bourgeois D, Ogawa H, Estupinan –Day S, Ndiaye C. The
global burden of oral diseases and risks to oral health. Bull World Health
Organ. 2005;83: 661-9.
190. Hegde PP, Ashok Kumar BR, Ankola VA. Dental caries experien- ce and
salivary levels of streptococcus mutans and lactobacilli in 13-15 years
old children of Belgaum city,Karrnataka. J Indian SocPedod Prev Dent.
2005;23:23-6.
191. Das UM, Beena JP, Azher U. Oral health status of 6- and 12 -year-old
school going children in Bangalore city: an epidemiological study. J
Indian Soc Pedod Prev Dent. 2009;27:6-8.
192. Beighton D, Adamson A, Rugg-Gunn A. Associations between dietary
intake, dental caries experience and salivary bacterial levels in 12-
year -old English school children. Arch Oral Biol.1996;41:271-80.
193. Zoitopoulos L, Brailsford SR, Gelbier S, Ludford RW, Marchant SH,
Beighton D. Dental caries and caries-associated micro-or- ganisms in the
saliva and plaque of 3- and 4- year- old Afro-Ca- ribbean and Caucasian
children in south London. Arch Oral Biol.1996;41:1011-8.
194. del Rio Gomez I. Dental caries and mutans streptococci in selected groups
of urban and native Indian Schoolchildren in Mexico. Com- munity Dent
Oral Epidemiol. 1991;19:98-100.
195. Campus G, Lumbau A, Bachisio SL. Caries experience and strep- tococci
and lactobacilli salivary levels in 6-8-year-old Sardinians. Int J Paediatr
Dent. 2000;10:306-12.
61
196. Bader JD, Graves RC, Disney JA, Bohannan HM, Stamm JW,
Abernathy JR, Lindahl RL. Identifying children who will expe- rience
high caries increments. Community Dent OralEpidemiol.1986;14:198-
201.
197. Leverett DH, Featherstone JD, Proskin HM,Adair SM, Eisenberg ,
Mundorff-Shrestha SA et al. Caries risk assessment by a cross- sectional
discrimination model. J Dent Res. 1993 ;72:529-37.
198. Raitio M, Pienihakkinen K, Scheinin A. Assessment of single risk
indicators to caries increment in adolescents. Acta Odontol
Scand.1996;54:113-117.
199. Alaluusua S, Kleemola-Kujala E, Nystrom M, Evalahti M, Grön- roos
L. Caries in primary teeth and salivary streptococcus mutans and
lactobacillus levels as indicators of caries in permanent teeth. Paediatr
Dent. 1987;9(2):126-30.
200. Vanobbergen J, Martens L, Lesaffre E, Bogaerts K, Declerck
D.Assessing risk indicators for dental caries in the primary dentition.
Community Dent Oral Epidemiol. 2001;29:424-34.
201. Braga MM, Oliveira LB, Bonini GA, Bonecker M, Mendes
FM.Feasibility of the International Caries Detection and Assessment
System (ICDAS-II) in epidemiological surveys and comparabili- ty
with standard World Health Organization criteria. Caries
Res.2009;43:245-9.
202. Gamboa F, Estupinan M, Chaves M, Galindo A. Bacteriocins in S.
mutans strains isolated from children with and without den- tal caries:
biotypes and sensitivity to antibiotics. Acta Odontol
Latinoam.2008;21:97-104.
203. Alaluusua S, Myllarniemi S, Kallio M. Streptococcus mutans in-
fection level and caries in a group of 5 year old children. Caries Res.
1989;23:190-4.
204. Brezt WA, Djahjah C, Almeida RS, Hujoel PP, Loesche WJ. Rela-
tionship of microbial and salivary parameters with dental caries in
Brazilian pre-school children. Community Dent Oral
Epidemiol.1992;20:261-4.
205. van Houte J. Microbiological predictors of caries risk. Adv DentRes.
1993;7:87-96.Review.
206. Twetman S, Stahl B, Nederfors T. Use of the strip mutans tests in the
assessment of caries risk in a group of preschool children. Int J Paediatr
Dent. 1994;4:245-50.
207. Raitio M, Pienihakkinen K, Scheinin A. Assessment of single risk
indicators in relation to caries increment in adolescents. Acta Odontal
Scand. 1996;54:113-7.
208. Alaluusua S. Salivary counts of mutans streptococci and lactoba- cilli
and past caries experience in caries prediction. Caries
Res.1993;27:68-71.
209. Shi S, Zhao Y, Hayashi Y, Yakushiji M, Machida Y. A study of the
relationship between caries activity and the status of dental ca- ries:
application of the Dentocult LB method. Chin J Dent Res.1999;2:34-
7.
210. Dasanayake AP, Caufield PW. Prevalence of dental caries in
62
SriLankan aboriginal Veddha children. Int Dent J. 2002;52:438- 44.
211. Gudkina J, Brinkmane A. Caries experience in relation to oral
hygiene, salivary cariogenic microflora, buffer capacity and secre- tion
rate in 6- year olds and 12 year olds in Riga.
Stomatologija.2008;10:76-80.
212. Sullivan A. Correlation between caries incidence and secretion
rate/buffer capacity of stimulated whole saliva in 5-7-year-old children
matched for lactobacillus count and gingival state. Swed Dent J.
1990;14:131-5.
213. Russell JI, MacFarlane TW, Aitchison TC, Stephen KW, Burchell CK.
Caries prevalence and microbiological and salivary caries ac- tivity tests
in Scottish adolescents. Community Dent Oral Epide- miol.
1990;18:120-5.
214. Ruiz Miravet A, Montiel Company JM, Almerich Silla JM. Evalua- tion
of caries risk in a young adult population. Med Oral Patol Oral Cir Bucal.
2007;12:412-8.
215. Thomson WM, Spencer AJ, Gaughwin A: Testing a child dental neglect
scale in South Australia. Community Dent Oral Epidemiol1996, 24:351-
356.
216. Riley JL, Gilbert GH, Heft MW: Dental attitudes: proximal basisfor oral
health disparities in adults. Community Dent Oral Epide-miol 2006,
24:289-298.
217. Sanders AE, Spencer AJ, Slade GD: Evaluating the role of
dentalbehaviour in oral health inequalities. Community Dent Oral Epi-
demiol 2006, 34:71-79.
218. McGrath C, Bedi R: Can dental attendance improve quality oflife? Brit
Dent J 2001, 190:262-265.
219. Thomson WM, Locker D: Dental neglect and dental health among 26-
year-olds in the Dunedin Multidisciplinary Study.Community Dent Oral
Epidemiol 2000, 28:414-418.
220. McGrath C, Sham AS-K, Ho DKL, Wong JHL: The impact of dental neglect
on oral health: a population based study in Hong Kong. Int Dent J
2007, 57(1):3-8.
221. Skaret E, Åstrøm AN, Haugejorden O, Klock KS, Trovik TA: Assess-ment
of the reliability and validity of the Dental Neglect Scale in
Norwegian adults.Community Dent Health 2007,24(4):247-252.
222. Jamieson LM, Thomson WM: The Dental Neglect and Dental
Indifference scales compared. Community Dent Oral Epidemiol 2002,
30:168-175.
223. Stokes E, Ashcroft A, Platt MJ: Determining Liverpool adolescents'
beliefs and attitudes in relation to oral health. Health Ed Res 2006,
21:192-205.
224. Östberg A-L, Jarkman K, Lindblad U, Halling A: Adolescents' per-
ceptions of oral health and influencing factors: a qualitative study. Acta
Odontol Scand 2002, 60:167-173.
225. American Academy of Pediatric Dentistry: Guideline on adoles- cent
oral health care. 2005 http://www.aapd.org/ media/
policies_guidelines /g_adoleshealth. pdf].
226. Adekoya-Sofowora CA, Lee GT, Humpris GM: Needs for dental
63
information of adolescents from an inner city area of Liver- pool. Brit
Dent J 1996, 180:339-343.
227. Craven RC, Blinkhorn AS, Schou L: A campaign encouraging den-tal
attendance among adolescents in Scotland: the barriers to behaviour
change.Community Dent Health 1994,11(3):131-134.
228. Hawley GM, Holloway PJ: Factors affecting dental attendance among
school leavers and young workers in Greater Man-chester. Community
Dent Health 1992, 9(3):283-287.
229. Hawley GM, Holloway PJ, Davies RM: Documented dental
attendance patterns during childhood and adolescence. BritDent J 1996,
180:145-148.
230. Nuttall NM, Bradnock G, White D, Morris J, Nunn J: Dental attend-ance in
1998 and implications for the future. Brit Dent J 2001,190:177-182.
231. Skaret E, Raadal M, Berg E, Kvale G: Dental anxiety and
dentalavoidance among 12 to 18 year olds in Norway. Eur J Oral
Sci1999, 107:422-428.
232. Regis D, Macgregor IDM, Balding JW: Differential prediction of
dental health behaviour by self-esteem and health locus ofcontrol in
young adolescents. J Clin Periodontol 1994, 21:7-12.
233. Skaret E, Raadal M, Kvale G, Berg E: Missed and cancelled
appointments among 12–18-year-olds in the NorwegianPublic
Dental Service. Eur J Oral Sci 1998, 106:1006-1012.
234. Macgregor IDM, Balding JW, Regis D: Motivation for
dentalhygiene in adolescents. Int J Paediatr Dent 1997, 7:235-241.
235. World Health Organization: A Guide to Oral Health Epidemiological
Investigations Geneva; 1979.
236. Campbell DT, Fiske DW: Convergent and discriminant valida-tion by
the multitrait-multimethod matrix. Psychol Bull 1959,56:81-105.
237. Skaret E, Weinstein P, Milgrom P, Kaakko T, Getz T: Factorsr
elated to severe untreated tooth decay in rural adolescents:a case-control
study for public health planning. Int J PaediatrDent 2004, 14:17-26.
238. Mejàre I, Källestål C, Stenlund H: Incidence and progression
ofapproximal caries from 11 to 22 years of age in Sweden:
aprospective radiographic study. Caries Res 1999, 33:93-100.
239. Schwartz M, Gröndahl H-G, Pliskin JS, Boffa J: A longitudinal analy-sis
from bite-wing radiographs of the rate of progression ofapproximal
carious lesions through human dental enamel.Archs Oral Biol 1984,
29:529-536.
240. Lissau I, Holst D, Friis-Hasché E: Use of dental services amongDanish
youths: role of the social environment, the individual,and the delivery
system. Community Dent Oral Epidemiol 1989,17(3):109-116.
241. Abramson JH, Abramson ZH. Survey methods in community medicine.
London: Churchill Livingstone, 1999.
242. Downer MC. The improving oral health of United Kingdom adults and
prospects for the future. Br Dent J 1991; 23:154-8.
243. Kaivusilta L, Honkala S, Honkala E, Rimpela A. Tooth brushing as a
part of the adolescents lifestyle predicts educational level. J Dent Res
2003; 82(5):361-6.
244. Machiulskiene V, Nyvad B, Baelum V. Prevalence and severity of dental
64
caries in 12-year-old children in Kaunas, Lithuania 1995. Caries Res
1998; 32:175-80.
245. Marthaler T, O‟Mullane DM, Vbric V. The prevalence of dental caries in
Europe 1990-1995. Caries Res 1996; 39:237-55.
246. O‟Mullane D., Whelton H. Caries prevalence in the Republic of Ireland.
Int Dent J. 1994; 44:387-91.
247. Petersen PE. Guttman scale analysis of dental attitudes and knowledge.
Community Dent Oral Epidemiol 1989; 17:170- 20.
248. Rajab LD, Petersen PE, Bakaeen G, Hamdan MI. Oral health behaviour
of schoolchildren and parents in Jordan. Intern J Paediatr Dent 2002,
12(3): 168-176.
249. Taani DS, Wahadni AM, al Omari M. The effect of frequency of
toothbrushing on oral health of 14-16 year old. J Int Assoc Dent Child
2003: 49(1): 15-20.
250. Dănila I.,Bârlean L.,Săveanu I.,Mihailovici L.Knowledge and attitudes
towards oral health among parents and teachers in Iasi, Romania. The
12th Annual Conference of the European Association of Dental Public
Health: Poster Presentation Sessions,September 2007
65