Bilet nr 31

1. Valori culturale americane

 Individualism pronuntat. Consecventa asupra intereselor personale.

 Pstriotism, sentiment manifestat la intregul popor American, loialitatea cetatenilor fata de
propriile valori culturale, fata de deciziile conducatorilor de companii economice.
 Libertatea, cea mai cunoscuta si apreciata valoare. Atesta posibilitatea fiecarui cetatean de a
se exprima
 Pragmatismul. Urmarirea consecventa a scopului propus, prin apelare la cele mai adecvate
instrumente de natura culturala sau manageriala.
 Tendinta spre realizarea personala
 Confortul material
 Devotamentul in munca
 Morala:onestitatea necesara in lumea afacerilor dar si in comunitate si familie
 Umanismul:preocuparea spre a sustine actiunile caritabile
 Egalitatea sanselor. Respingerea sclaviei si a altor forme de asuprire.la drepturile care se
transmit de la o generatie la alta.
 Neutralitatea . orientarea spre obiectivitate in rezolvarea problemelor si conflictelor, evitarea
sentimentalismului
 Mandria nationala satisfactia americanilor fata de realizarile de natura culturala, sociala si
economica
 Rasplata fara munca. In fond o metoda de autosatisfacere a dorintei fiecarei persoane de a fi,
macar un moment in centrul atentiei
 Felexibilitatea. Posibilitatea americanilor de a se adapta la un set de calori comunitare sau
organizationale
 Transparenta ideilor propuse si a deciziilor asumate intr un cadru privat sau public, atesta
ambitia curajul si reponsabilitatea americanilor
 Dinamismul social si economic, dublat de cel individual, manifestat prin tendinta permanenta
de actiune, miscare, implicare atat in viata de organizatie, de comunitate si in cea de familie.
 Continua evolutie a societatii

2. Contextul socio-economic israelian

Ca fenomen politic, social si cultural, islamul este bazat pe 4 piloni: unitatea, dreptatea, concordanta
lugii cu natura si convietuirea alaturi de ceilalti musulmani. Exista 3 inegalitati: dintre stapan si sclav,
barbat si femeie, musulman nemusulman. A patra inseamna ca numai un barbat, liber si musulman
poate exercita autoritatea si puterea dpdv religios si administrativ. Intre membrii se mentin indatoriri
si obligatii reciproce. Societatea musulmana este comunitara, valorificand grupul. Casatoria este
considerata o datorie in societatea musulmana. Conduita si rolul femeii sunt reglementate de coran.
Educatie este constrangatoare, neintelegatoare pentru un nemusulman. Musulmanul este o fiinta
sociala. Statutul de credincios impune apartenenta la comunitate. Munca este la fel de importanta ca
religia. Bancile functioneaza pe baza unor principii si restrictii.

3. Studiu de caz "Prostii"

Biletul nr. 29

1. Tipuri de structuri organizatorice în UE

 Structura de tip functional simpla- se caract. prin existenta unor subdiviziuni

organizatorice axate pe functiunile organizatiei, compuse din directori specializati,
subordonati dir. general
  Structura de tip functional compusa- dir gen are in subordine atat subdiviziuni
oraganizatorice axate pe functiuni dar si unele unitati de productie
 Structura de tip functional complexa- membrii directoratului isi impart in mod egal
responsabilitatile de natura operational
 Structura de tip divizional- responsabilitatile sun distribuite in mod egal intre membrii
directoratului; aceste structuri folosesc in sediul central mai multe persoane care
realizeaza mai multe functiuni decat la nivelul diviziilor
 Structura de tip holding simplu- holdingul asigura descentralizarea in plan decisional,
cu mijloace de coordonare specifice fiecarui nivel ierarhic. Holdingul simplu are un sediu
social in care lucreaza un nr mic de persoane, acestea coordonand filialele.
 Structura de tip holding complex- ptr unele domenii de activitate sau produse se
organizeaza divizii, in cadrul carora se constituie filiale

2. Valori culturale în lumea evreiasca

3. Studiul de caz Insula

Biletul nr 24:

1. Incadrarea culturala si manageriala prin abordarea multiculturala a Romaniei( Mai exact Geert
Hofstede).

Se manifesta atat elemente de individualism cat si elemente specifice colectivismului.

Tendinta spre manifestare acuta a colectivismului este sustinuta de nivelul de dezvoltare
economica, iar cea de individualism este data de spiritual intreprinzatorilor.

Dimensiunea culturala distanta fata de putere este atat mare, cat si mica. Distanta mare
fata de putere este concentrata asupra informatiilor relevante de natura economica, distanta
mica fata de putere- urmare a constituirii unor organisme democratice.

Dimensiunea culturala evitarea incertudinii se manifesta de asemenea de ambele laturi,

atat puternica cat si redusa. Valorea medie a acestei dimensiuni culturale se manifesta prin
populatie numeroasa, religie crestin ortodoxa.

Dimensiunea culturala feminitate/masculinitate. Se manifesta masculinitatea.

Dimensiunea culturala viziune asupra timpului o tendinta pe termen scurt.

Dimensiunea culturala permisivitate/austeritate. Se manifesta austeritatea.

2. Perspective culturale si managerialle in America Latina.

Realizarea cu mai mare intensitate decat pana in present a unui coerent si masiv transfer
international sau regional de cunostiinte manageriale; cresterea rolului si a influentei
organizatiilor economice constituie cu participarea tarilor Americii latine; conservarea si
valorificarea in folosul comunitatilor locare a diferentelor de natura culturala dintre tarile Am
lat; prevenirea potentialelor crize sociale sau economice generate de adancirea
dezechilibrelor; crearea si functionarea organizatiilor nationale de dimensiuni mari, cu capital
autohton; acceptarea greselilor trecutului; acordarea unui rol important educatiei; dezv
sectorului serviciilor si in carul acestuia a turismului

3. Studiul de caz Orasul(KYOTO)

Biletul 8.

1.Comparatia intte abordarea asupra timpului a lui Hofstede si viziunea asupra timpului a lui
Trompenars.

Viziune asupra timpului – Hofstede:- reprez de modul in care societatea interpreteaza

faptul ca fenomenele si evenimentele pot evolua pe termen scurt, respective indelungat
- Abordarea pe termen indelungat: se caract prin rabdare, consecventa, perseverenta,
organizare bazata pe elemente formalizate, pe supravegherea functionarii relatiilor in cadrul
organizatiilor. In cadrul societatilor se observa o tenacitate in urmarirea unui scop, cumpatare
si tendinta de a economisi, mentinerea unor relatii bune in grup, evitarea sau chiar diminuarea
conflictelor
- Abordarea pe termen scurt se caract prin siguranta si stabilitate imediata, respect fata de
traditie, reciprocitate in saluturi, favoruri si cadouri. Se accentueaza preocuparea pentru
siguranta personala, nu se valorizeaza initiativa personala, inovarea, schimbarea, asumarea de
riscuri.

Atitudine fata de timp -Trompenaars : modul in care societatile modern abordeaza timpul
si rolul timpului in cadrul evolutiei si activitatiilor societatilor , organizatiilor.
Culturile care abordeaza timpul in mod secvential : atunci cand se considera ca timpul
curge in mod secvential, evenimentele se succed in mod firesc. Intalnirile de afaceri se
programeaza cu exactitate, se realizeaza la un moment dat o singura activitate, relatiile dintre
oameni tin cont de un program bine stabilit si respectat.
Culturile care abordeaza timpul in mod sincron:se considera ca timpul se repeta , indivizii
apreciaza ca trecutul, prezentul si viitorul pot fi percepute aproape concomitent. Intalnirile de
afaceri sunt subordinate relatiilor dintre oameni, intarzierile sunt frecvente, se realizeaza
concomitent mai multe activitati.

2. Organizarea grupurilor mari japoneze ( ce societati includ gen bancile proprii)

In China predomina din punct de vedere numeric organizatiile familiale, mici sau
individuale.
Cele mai raspandite grupuri economice sunt :
 Grupurile industriale chineze care actioneaza in domeniul transportului,
extractiei,prelucrarii energiei electrice, petrolului;
 Holdingurile nationale actioneaza pe baza principiilor economiei de piata. Sunt
organizate sub forma de filiale sau unitati;
 Sistemul de impozitare a profiturilor simuleaza activitatile de productie.

3. Un studii de caz despre 2 sate din Israel ( nu mai stiu cum se numesc)
Biletul nr.10
1. Dimensiunea cultura afectiva/cultura neutra; cultura specifica/ cultura difuza

Dimensiunea culturala: caracter specific/difuz:

premise – gradul de implicare in viata private a altor personae
- Gradul de formalizare a relatiilor stabilite intre membrii societatii
- Modul in care o persoana actioneaza in raport cu alte persoane
Cultura difuza – cand relatiile care se stabilesc nu sunt clar definite ca urmare a lipsei de
delimitare clare a spatiului public de cel privat
- Genereaza un comportament permisiv, ambiguu, evaziv, abordare treptata, de la
general la particular
Cultura specifica – delimitarea clara a spatiului public de cel privat, relatiile stabilite intre
parsoanele implicate intr-un process de negociere sunt clar stabilite
- Genereaza cu comportament cinstit, transparent, ferm, abordare directa de la
particular la general
Dimensiunea culturala: caracter neutra/afectiva:

Premise-relatiile dintre indivizi sunt bazate pe ratiune, logica, pe sentimente, respectiv cum se
manifesta emotiile.

Cultura neutral: -emotiile sunt cenzurate si eliberate doar ocazional

-monotona, plictisitoare

-bazat pe criterii de natura profesionala

Cultura afectiva-emotiile sunt libere si exprimate sincer

-dramatica, personalizata

-bazate pe elem de natura emotionala

2. Concepte culturale japoneze

Dpdv lingvistic, etimologia cuv Japonia provine din gi-soare, pen-origine si gua-tara. Tara
soarelui rasare. In japonia, comunicarea dintre localnic si strain (gaijin) este dificila si este
facilitate doar de cunoasterea culturii specific. Amae semnifica starea specifica de dependenta
intre intre membrii unui grup sa a unei colectivitati. Femeile se casatoresc de regula cu
colegii de serviciu sau cu subordonati ai tatilor lor, cei considerati kobun. Caracterul dominat
de masculinitate-femeile sunt nemultumite de servicul greu. Dupa casatorie, respective
nasterea primului copil acestea renunta la munca, dedicandu-se familiei, si revin la serviciu in
jurul varstei de 40-45 ani.Datorita influentei occidentale, casatoriile nu mai au loc doar in
sanctuare Shinto, se efectueaza chiar in biserici crestine, in schimb funeraliile au loc numai in
templele budiste. Sentimentele nu se exprima in mod directbin fata altor personae, ele trebuie
retinute, ascunse – intalnirile au character formal accentuat in cazul in care persoanele nu se
cunosc bine.

3. Eu, noi și ei
Biletul nr 28

1. Tipuri de organizatii din UE

Grupurile industriale care se caracterizeaza prin realizarea unor activitati comune si care
actioneaza sinergic pentru a valorifica eficient resursele disponibile.
Holdingurile industriale, care sunt alcatuite din filiale sau din unitati grupate in functie de
ramura de activitate in care actioneaza. Acestea urmaresc obtinerea unei sinergii atat la nivel
de grup, cat si intre grupurile componente.
Conglomeratele financiare sunt alcatuite din mai multe companii, a caror corelare este
asigurata de echipa manageriala prin intermediul parghiilor financiare, a achizitiilor de capital
si prin restructurari.

2. Strategii multicriteriale latino americane

3. Studiu de caz Oamenii (din Asia)

Biletul 22
1.Era din capitolul 14

2.Perspective culturale si manageriale in tarile islamice

3.Studiu de caz Singapore

Biletul nr 19

1. Particularitatile cercetarilor de management comparat internatonal

Cercetarile de MCI urmaresc doua categorii obiective:

a) Obiective teoretice, care trateaza instrumentarul conceptual al MCI
b) Obiective pragmatice care privesc in mod concret practica manageriala din diferite
tari, societati si culturi.
Cercetari de MCI utilizeaza mai multe tipuri de interpretari: descriptive, metodologico-
interpretative si concluziv-generalizatoare.
Cercetarile utilizeaza doua modalitati de interpretare: standardizata (utilizarea acelorasi
instrumente de cercetare pentru toate culturile cercetate) si interpretarea echivalenta
(utilizarea unor instrumente partial identice, partial diferite).
Cercetarile impun crearea unor echipe complexe de cercetare , solicita un volum de munca
important, complex si divers si sunt foarte costisitoare, ele se realizeaza cu dificultate.

2. Dimensiunile culturale ale tarilor islamice

 In tarile musulmane dimensiunile culturale sunt influentate decisiv de raportarea
intregii vieti la perceptele Coranului si ale legii islamice.
-Astfel se manifesta un puternic colectivism caracterizat prin intrajutorarea
permanennta a membrilor societatii prin convietuirea in spatii restranse ca suprafata
-Corespunzator colectivismului accentuat, distanta fata de putere este mare in tarile
musulmane. Lucratorul este inferior patronului, femeia este inferioara barbatului,
nemusulman inferior musulmanului. Inegalitatile sunt mentinute si chiar amplificate de
societattea religioasa musulmana.
-Evitarea incertitudinii este puternica prin permanennta supraveghere reciproca a
membrilor sai si prin intrajutorarea celor slabi sau saraci de catre cei bogati. Impunerea de
catre habib a monogamiei in Tunisia care a considerat ca este imposibil sa fii egal pentru 4
sotii dpdv material
Sau evitarea incertitudinii este redusa intrucat islamul a conservat o stare de
perpetuare a unor traditii, obiceiuri care au generat in respingerea noului economic, social,
cultural, politic,
-societatea musulmana este marcata de o puternica masculinitate , barbatii se ocupa
de afaceri, de mentinerea legaturilor cu rudele sale sau ale sotiei , de standardul de viata al
familiei, iar sotia este foarte rar vazuta in societate, cel mult in piete sau impreuna cu
vecinele sau rudele apropiate.
-abordarea asupra timpului confirma pt musulmani, orientarea pe termen
indelungat caracterizata prin cumpatare, reprimarea viciilor,detinerea sent de rusine,
respectarea integrala a legii islamice.
-in societatea musulmana se manifesta austeritatea- casatoria, cresterea copiilor cat
mai numerosi cu putinta, invatarea acestora a coranului, nu incurajeaza cautarea fericirii,
pentru asigurarea unuii control propriu al musulmanului asupra vietii sale.

3. 1425 sarajevo

Biletul 26:

1. Valori europene

Ue cuprinde 28 tari, 87 limbi, 500 mil persoane. Este partener strategic al sua si japonia in
comertul international. Diversitatea extrema a spatiului este evidenta, existand 6 nuclee
culturale: tarile anglo-saxone (MB, irlanda, germania, olanda, luxemburg si austria) se caract
prin urbanizare ridicata, clasa de mijloc puternica, spirit intreprenorial; tarile nordice
(islanda, danemarca, suedia, finlanda, norvegia) foarte coerent si puternic dezv sector al
asistentei sociale, acces liber la resurse, cultura birocratica, accent pus in man pe schimbare;
latine (franta, belgia, italia, spania, portugalia, romania si elvetia) si tarile din sud (bulgaria,
grecia, croatia, malta si cipru) puternica valorizare a grupului, familiei, cultura de tip familial,
munca in echipa; tarile din centru (polonia, cehia, slovacia, ungaria si slovenia) si tarile
baltice (estonia, letonia si lituania) existenta a 2 sisteme de valori: unul impus de regimul
comunist si unu lprofund specific populatiei din fiecare tara.

2. Modele de organizatii din America Latina

In America latina functioneaza pe scara larga organizatii private, fie de dimensiune mica sau
mijlocie, fie de dimensiune mare.

Motivele pt care se infiinteaza:

 Existenta unui patrimoniu

 Combinarea economica a factorilor de productie
 Stabilirea obiectivului firmei
 Maximizarea profitului
 Lipsa ori insuficienta finantarii externe
 Instabilitatea la nivel macroeconomic
 Adoptarea de catre govern a unor strategii si politici economice
Caracteristici esentiale :
 Comprimisul
 Flexibilitatea
 Cultura
 orgoliul

3. Studiu de caz "ceea ce ar fi" parca se numea cum ar fi daca.. ceva cu japonia

Biletul 23
1. Transferul de cunostinte

Transferul international de cunostinte manageriale reprezinta cea mai importnta menire a

managementului comparat international, chiar esenta acestuia. Acesta depinde de 10
variabile, si anume:
a. Gradul de deschidere a tarii, societatii, organizatiei spre receptarea si
valorificarea active, permanenta a informatiilor de orice natura, ce permite
progresul economic si social, dialogul intre culture, nationalism, etc.
b. Nivelul general de pregatire si de instruire culturala, profesionala sau
manageriala a populatiei unei tari sau societati., asigurand acceptarea si
utilizarea mai rapida a informatiilor provenite din sisteme sociale si econ
c. Stilul de management practicat in mod deliberat in majoritatea organizatiilor si
institutiilor statului, precum si gradul de control a populatiei, influenteza
viteza transferului si efectele sale.
d. Limbile straine cunoscute si folosite in activitatea econ si comerciala curenta
e. Mobilitatea, libertatea de miscare, asumarea responsabila de catre fiecare
membru al unei natiuni a viitorului personal
f. Dimensiunea organizatiilor

2. Valori latino-americane
Elemente de natura cultural-istorica ce pot constitui factori de influenta asupra
managementului:

 populatia
 numeroase culturi locale sau regionale
 miturile
 limba spaniola si cea portugheza
 religia catolica
 faptul ca locuitorii au o personalitate puternica
 popoarele traiesc in armonie cu natura si cu zeitatile ancestrale
 protejeaza si valorifica memoria culturala
 locuitorii sunt pasionali, Fermi, hotarati
 nu se realizeaza nimic in mod gratuit.

3. Studiul de caz cu biserica, sinagoga, moscheea

Biletul 1
1. Doua accepțiuni ale definiției civilizației
2.Managementul si cultura japoneza

Gradul ridicat de evitare a incertitudinii specific managementului japonez, preocuparea

pentru previziune si planificare pe termen lung, specificul cultural istoric, creeaza
conditiile necesare pentru a conserva tendintele actuale ale managementului nipon.
Perspective:
- Internationalizarea activitatilor companiilor mari japoneze, ca urmare a cererii pe
piata mondiala a produselor realizate in Japonia
- crearea unor firme de capital strain, in scopul concurarii produselor si serviciilor
companiilor japoneze chiar in japonia
- sustinerea crearii si functionarii de imm-uri,
- crearea unor noi si performante intrumente mang, preluarea din managementul altor
tari a unor elemente manageriale, perfectionarea si adaptarea acestora la specificul
nipon
- consolidarea rel dintre stat si organismele sale – ministerul comertului international si
al industriei, ministerul finantelor, parmalemt si organizatii economice. Interesul
comun este Acela de a asigura dezvoltarea in continuare a economiei

3. Studiu de caz: Cap 15 : Influente ale culturii si managementului din alte tari studiate asupra
managementului organizațiilor din România

Biletul 17
1.tranferul de cunostinte managerial
 Transferul de cunostinte manageriale reprez unul dintre scopurile esentiale de MCI.
Etape: Stabilirea precise a necesitatilor de transfer; cuantificarea posibilitatilor reale de
transfer, preluare si adaptare elementelor propuse pt transferul lor, sensibilizarea detinatorilor
de interese de legatura, aplicarea atenta si rigurooasa a elem care au reprezentat continutul
transferului, evalurea rezultatelor ale transferului
Transferul international de cunostinte manageriale reprezinta cea mai importnta menire a
managementului comparat international, chiar esenta acestuia. Acesta depinde de 10
variabile, si anume:
a. Gradul de deschidere a tarii, societatii, organizatiei spre receptarea si
valorificarea active, permanenta a informatiilor de orice natura, ce permite
progresul economic si social, dialogul intre culture, nationalism, etc.
b. Nivelul general de pregatire si de instruire culturala, profesionala sau
manageriala a populatiei unei tari sau societati., asigurand acceptarea si
utilizarea mai rapida a informatiilor provenite din sisteme sociale si econ
c. Stilul de management practicat in mod deliberat in majoritatea organizatiilor si
institutiilor statului, precum si gradul de control a populatiei, influenteza
viteza transferului si efectele sale.
d. Limbile straine cunoscute si folosite in activitatea econ si comerciala curenta
e. Mobilitatea, libertatea de miscare, asumarea responsabila de catre fiecare
membru al unei natiuni a viitorului personal
f. Dimensiunea organizatiilor

2.ceva cu managementul in china(perspectivele culturii si man cred)

a. Accentuarea reformei din sistemul economic, impune acordarea unei atentii

deosebite problemelor din regiunile rurale, rezolvate partial prin crearea de ferme
agricole, piscicole, zootehnice,etc
b. Preocuparea pt reducerea treptata, dar sigura si ireversibila, a ponderii populatiei
sarace (mai mult de 50%)din total.
c. Garantarea proprietatilor detinute de persoane fizice. Prevederile noii legislatii a
proprieteatii atesta faptul ca proprietatea private este un element pozitiv pt
economie si societate si ca aceasta trebuie protejata prin lege.
d. Dezvoltarea economica accentuate a chinei provoaca un acut clivaj intre bogati si
saraci si il mentine pec el traditional dintre mediul urban si mediul rural. (partidul
va continua sa sprijine pe cei lipsiti de mijloace de existent)
e. Guvernul chinez preset sa resolve acute problem de mediu: problem energetice,
probl resurselor hidrologice, probl insuficientei terenurilor pt agricultura si prbl
poluarii globale
f. Concedierea masiva a personalului excedentar: permite firmelor de stat dar si
celor private in care statul este actioner sa se orienteze in activitatilor lor spre
cerintele economiei de piata
g. China va continua sa investeasca sume considerabile in tari din asia centrala(
infrastructura, industrie extractiva), pt a nu mai fi influetntata de catre rusia, dar
sip t dezvoltarea schimburilor comerciale bazate pe resurse natural cu aceste tari.
h. China este destinatia unor importante fonduri pt investitii care provin de la
intreprinzatori din Taiwan.
i. China este interesata si de exitnderea relatiilor sale comerciale cu austrialia, india
si japonia.
j. Exista conditii necesare pt dezvoltarea invatamantului de toate gradele.
 k. Trebuie luate in considerare contributiile universitatilor la dezvoltarea economica
si sociala a chinei
l. S-a dezvoltat un sector neglijat pana acum, si anume turismul. Majoritatea
companiilor turistice se afla in proprietatea statului

3.nu m-am deranjat sa citesc

Biletul nr 21
1.Metodologia realizarii cercetarilor de mci

De tip Parohial: studiaza o singura cultura, cu ajutorul propriilor cercetatori;

etnocentric: o investigatie realizata in cadrul unei tari, sog, este reluata si repetata intr-o alta
sog, de catre cercetatori proprii, metodologia de cercetare fiind identica celei folosite in
prima tara;
policentric: se ocupa cu interpretarea practicilor manag speficice anumitor culturi;
comparativ: isi propun sa studieze atat asemanarile, cat si deosebirile din cadrul a 2 sau mai
multe culturi cercetate;
geocentric: in cadrul corporatiilor multinationale, in incercarea de a explica modul in care
functioneaza acestea si cum poate fi imbunatatit man lor;
sinergetic: in situatia in care cercetatorii urmaresc sa identifice elemente culturale care
explica modul in care persoane ce apartin diferitelor culturi interactioneaza in procesul
muncii, in companii care fol RU din diverse tari.
Nancy Adler, a propus o metodologie complexa de realizare a cercetarilor MCI care
presupune: Stabilirea obiectivelor cercetarii de MCI (precizarea clara a obiectivelor),
stabilirea tematicii cercetarii, realizarea esantionului de cercetat (stabilirea nr de culturi
care vor face obiectul cercetarii), traducerea materialelor necesare cercetarii si asigurarea
echivalentei traducerilor, dimensionarea instrumentalizarea elementelor manageriale
studiate, coordonarea realizarii cercetarii de MCI, analizarea informatiilor rezultate din
cercetare, redactarea concluziilor si valorificarea rezultatelor

2.Contextul socio-economic islamic

Ca fenomen politic, social si cultural, islamul este bazat pe 4 piloni: unitatea, dreptatea,
concordanta lugii cu natura si convietuirea alaturi de ceilalti musulmani. Exista 3 inegalitati:
dintre stapan si sclav, barbat si femeie, musulman nemusulman. A patra inseamna ca numai
un barbat, liber si musulman poate exercita autoritatea si puterea dpdv religios si
administrativ. Intre membrii se mentin indatoriri si obligatii reciproce. Societatea musulmana
este comunitara, valorificand grupul. Casatoria este considerata o datorie in societatea
musulmana. Conduita si rolul femeii sunt reglementate de coran. Educatie este
constrangatoare, neintelegatoare pentru un nemusulman. Musulmanul este o fiinta sociala.
Statutul de credincios impune apartenenta la comunitate. Munca este la fel de importanta ca
religia. Bancile functioneaza pe baza unor principii si restrictii.

3. "Celalalt"

Biletul 34
1.Tipuri de org in Sua.
Firma proprietate personala – propietarship, cea mai simpla forma legala de constituire a
unei afaceri, se caract prin faptul ca are unic proprietar care raspunde pentru toate obligatiile
contractuale ale firmei si care asigura managementul acesteia. In agricultura, in servicii si in
comertul cu amanuntul. Profitul revine dupa impunere in totalitate proprietarului.
Firma societara - partnership, are 2 sau mai multe pers care decid sa demareze impreuna o
afacere. Acestia participa in proportii egale sau diferite atat la obtinerea resurselor necesare
cat si la repartizarea rezultatelor financiarelRaspunderea in fata legii este comuna, inclusiv cu
averea.
Corporatia (corporation) este o entitate legala, complet separate dpdv legislative de
proprietari ca PF, ceea ce face ca veniturile corporatiei sa fie impozitate separate de celellalte
categorii de venit ale proprietarilor Concomitent proprietarii pot vinde sau pot cumpara sub
forma de actiuni cote parte din corporatie. Managementul este asigurat de catre o echipa de
management – comitetul director aflat sub conducerea unui manager general

2.Contexul economic cultural :Asia de sud,asia de este si asia de sud est!

Biletul 13
1 conceptul de mci

Managementul comparat international este o disciplina economica recent aparuta care

studiaza relatiile dintre economie si management pe baza diferitilor factori de influenta. S-a
observant o expansiune a acestei discipline mai ales in ultimele decenii, cand rolul culturii ca
factor de influenta asupra managementului, a fost acceptat pe deplin.
(Amedeo Istocescu) Managementul comparat international consta in studierea preceselor si a
relatiilor de management, utilizate in organizatiile din diferite tari, in scopul identificarii si
valorificarii asemanarilor si deosebirilor dintre acestea, pentru asigurarea premiselor necesare
transferului international de cunostinte manageriale si avand ca efect posibil cresterea
performantelor economice si manageriale ale organizatiilor si acceptarea rolului culturii ca
factor determinant al succesului echipelor de management.
In conceptia lui Eugent Burdus MCI consta in studiul conceptelor, proceselor metodelor si
tehnicilor de management din diverse tari, regiuni geografice, econmice, sociale. , realizat in
scopul identificarii si studierii asemanarilor si deosebirilor dintre aceste tari, precum si in
scopul studierii posibilitatilor pentru transferal cunostintelor de management intre aceste tri,
regiuni, culture.
Ovidiu Nicolescu apreciaza ca managementul comparat reprezinta stiinta care se ocupa cu
studiile proceselor de management si al relatiilor de management derulate in organizatii care
functioneaza in contexte culturale diferite, urmarind identif si analiza asemanarilor si
deosebirilor manageriale, in vederea facilitarii transferului international de cunostinte
manageriale, pentru cresterea functionalitatii si performantelor organizatiei.

2 context cultural japonez

Dpdv lingvistic, etimologia cuv Japonia provine din gi-soare, pen-origine si gua-tara. Tara
soarelui rasare. In japonia, comunicarea dintre localnic si strain (gaijin) este dificila si este
facilitate doar de cunoasterea culturii specific. Amae semnifica starea specifica de dependenta
intre intre membrii unui grup sa a unei colectivitati. Femeile se casatoresc de regula cu
colegii de serviciu sau cu subordonati ai tatilor lor, cei considerati kobun. Caracterul dominat
de masculinitate-femeile sunt nemultumite de servicul greu. Dupa casatorie, respective
nasterea primului copil acestea renunta la munca, dedicandu-se familiei, si revin la serviciu in
jurul varstei de 40-45 ani.Datorita influentei occidentale, casatoriile nu mai au loc doar in
sanctuare Shinto, se efectueaza chiar in biserici crestine, in schimb funeraliile au loc numai in
templele budiste. Sentimentele nu se exprima in mod directbin fata altor personae, ele trebuie
retinute, ascunse – intalnirile au character formal accentuat in cazul in care persoanele nu se
cunosc bine.

3 studiu de caz

Biletul 25
1. Incadrarea culturii si a managementului organizatiilor din Romania (diferente culturale)

2. Tipuri de structuri organizatorice in America Latina

Structura globala pe produs:subdiviziuni organizatorice independente pt fiecare produs

Structura globala geografica(grupeaza activitatiile international ale co)

Str gl functionala(activit interne si externe sunt in subordinea man executive)

Str gl mixta: combinarea celor precedente

3. Studiul de caz "Oamenii"

Biletul 15
1. Ceva cu abordari comparative ale mci

Abordarea dezvoltarii economice, 1950-1960 reprezentantii fiind: F. Harbinson si C.

Myers. Aceasta a sugerat necesitatea si utilitatea unei viziuni macroecon, in care se aprecia
influenta hotaratoare si constanta a managementului asupra dezvoltarii econ. Este prima
abordare observata in domeniul MCI si a valorificat rolul diviziunii internationale a muncii si
al cresterii interdependentelor dintre tari si dintre economii nationale. Trateaza unilateral
managementul doar prin prisma abordarii macro, managementul la nivel microeconomic este
neglijat.
Abordarea mediului, 1960-1970, R. Farmer si B. Richman. Aceasta a tratat MCI la nivel
macroecon, fiind caracterizat prin faptul ca eficienta si eficacitatea managemtnului sunt
dependente de mediu, de context. Exista asemanari si deosebiri in ceea ce priveste
managementul prin prisma influentelor exercitate de mediul exogen asupra organizatiilor.
Ignora unele variabile endogene care pot influenta managementul.
Abordarea comportamentului 1965-1975, M. Davis, D. Narain, M. Porter, R.Nath, nivel
microeconomic. Sugereaza variabilele comportamentelae, adica atitudinile, credintele,
sistemele de valori. A demonstrat ca exista diferente intre culture si ca aceste diferente se
explica exact prin intermediul atitudinilor, credintelor, sistemelor de valori.
Abordarea sistemelor deschise, 1970-1980, A. Negandhi, S. Prasad, R. Tung, H. Koontz.
Din prisma acestei abordari, organizatia era considerate ca fiind un sistem deschis, organic,
adaptive, cu multiple conexiuni cu mediul exogen.Se considera ca eficienta organizatiei
depinde de interactiunea dintre variabilele mediului pe de-o parte, si activitatile desfasurate in
cadrul acesteia asupra carora intervine managementul pe de alta parte.
Abordarea axata pe rolul central al culturii, dupa 1980, H. Hofstede, F. Trompenaars,
J.Child, la nivel microecon,. Conform acesteia, cultura influenteaza comportamentul
organizational, si managemtntul preformantelor companiilor. Conceptul de cultura nu a fost
foarte riguros definit, insa aceasta abordare este cea mai complexa abordare a
managementului comparat international.
Abordarea axata pe rolul essential al cunostintelor, dupa 2000. Analizeaza managementul
companiilor si al societatilor la nivel macrosocial cat si microeconomic. Devine important
realizarea transferului international de cunostinte de management.

2. China in context economico-social

La 65 de ani de la proclamare, Republica Populara Chineza este o tara aflata de circa

3 decenii intr-o puternica expansiune economica. |Dezvoltare Chinei a inceput dupa anul
1977 ( dupa reformele economice si recunoasterea erorilor din 1966-1976 – Deng Xiao Ping).
Dupa 1992, ratele anuale de crestere economica depasesc 10%, dar China intampina alte pb
de ordin social :poluarea, aglomerarea urmana excesiva.
In China exista 4 niveluri ale diviziunii administrative: nationala, provinciala, a
prefecturilor si rurala. Mai mult decat in alte tari asiatice in China, indelungata traditie
culturala si bogata civilizatie a tarii isi pun puternic amprenta asupra evolutiei actuale a
economiei si societatii.
In China exista 3 baze esentiale ale puterii: Partidul Comunist, guvernul si Armata
de Eliberare a Poporului. Exista 3 elemente care explica succesul Chinei in economia
contemporana: liberalizarea economica interna, forta de munca, cea mai numeroasa de
pe glob si investitiile.
In prezent structura proprietatilor Chinei este uratoarea: 40% proprietate de stat,
30% proprietate privata si 30% diverse forme de proprietate mixta.
Ocupa primul loc in lume la realiz unor produse industriale otel carbon bumbac lana.China
nu exceleaza dpdv calitativ, ci cantitativ.O preocupare o reprezinta cresterea nivelului de
educatie a pop, in special a tineretului.

3. Studiu de caz "Eu am un vis"

Biletul 30
1. Incadrarea contextului evreiesc prin prisma abordarii managementului structurilor
multiculturale
2. Perspective ale culturii si ale managementului European

Perspective ale managementului europen: (pag 175)

 armonizarea legislatiei in domeniul relatiilor de munca-pt a permite libera circulatie a
fortei de munca intre statele membre
 armonizarea practicilor manageriale- pt a permite euromanagerior sa ocupe functii
manageriale in orice tara
 desavarsirea modelului de management European
  plasarea U.E. in pozitia de lider in comertul international- in comparatie cu SUS,
Japonia, China
 conservarea diferentelor de natura culturala dintre tarile membre ale uniunii
 intarirea rolului institutiilor europene- pt a face fata provocarilor generate de
extinderea fara precedent spre est
 analiza atenta a elementelor care marcheaza politica la nivel mondial
 schimbarea de viziune in ceea ce priveste pregatirea euromanagerilor
 cresterea rolului leadeshipului
 schimbarea viziunii in privinta controlului activitatilor desfasurate de marile companii
europene
 gestionarea corecta a potentialelor crize
1. Caracteristici culturale europene
UE cuprinde astazi 28 de tari, si este cel de-al III-lea membru al triadei economiei mondiale.
Tarile sunt grupate in 6 nuclee culturale :
a) Tarile anglo-saxone (M.B., Irlanda, Olanda, Austria, Luxemburg, Grecia) se
caract prin urbanizare ridicata, clasa de mijloc puternica, libertate deplina de a
actiona, predomina cultura comerciala caract prin perceptive, actiune
b) Tarile nordice (Islanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Finalda) se caract printr un
puternic si dezv sector al asistentei sociale, in care statul si cetatenii isi asuma in
mod reciproc obligatii, predomina o cultura biocratica caract prin gandire, dar cu
inclinatie spre cunoastere, planificare strategica
c) Tarile latine (Franta, Spania, Portgalia, Belgia, Elvetia, Italia, Romania) si cele
din sudul continentului (crotia, cipru, malta, grecia, bulg) caract printr o puternica
valorificare a grupului, a familiei, cultura este de tip familiar caract prin
sentimente, faptul de a simti, inclinatie spre munca in echipa
d) Tarile centrale (polonia, Slovenia, slovacia, ungaria) si cele tari baltice (Estonia,
lituania, letonia) se caract prin existent a doua sisteme: unul impus de regimul
communist si unul specific fiecarei tari, cultura este de tip industrial, caract prin
intuitive, pliere rapida, aprecierea tehnicii.
Caracteristici culturale comune:
- Toate popoarele europene sunt crestine
- Au creat importante miscari culturale si artistice in diverse epoci
- Gandire politica omogena, mai ale in perioada contemporana
- Toate tarile au radacini juridice commune(dreptul roman, dreptul lui Napoleon)
- Europa a beneficiat de o traditie umanista comuna
- Se manifestea accent puternic pentru crearea de oportunitati de dezvoltare la locul de
munca
- Se acorda o atentie sporita aspectelor affective si placate la locul de munca atat la
nivelul postului sau functiei ocupate cat si la nivelul ambiant

3. Fam. Rothschild (studiu de caz pag 25, vol 2)

Biletul 4 (cred)
1. Dimensiunea culturala "distanta mare fata de putere-distanta mica fata de putere (premisa,
definitie, particularitati culturale si manageriale)
2. Comunicarea dintre grupurile din companiile mari japoneze
3. Stiudiu de caz "Viata in cartierul meu"
Bilet 32:

1. tipuri de organizatii in sua,

2.diversitatea lingvistica si religioasa si Asia , Asia de sud-est, Asia de sud si Asia de est

3. la studiu de caz ala cu Eco-Net

Biletul 5:

1) Dimensiunea distanta mare față de putere- distanta mica față de putere: definire,
caracteristici, premisă
2) a) Rotația salariaților în firmele japonez
b) Sisteme de salarizare in Japonia și de pensionare
3) Studiu de caz: analiza din punct de vedere cultural și managerial.

Biletul 35
1. Optiuni strategice
2. Incadrarea contextului din Asia de Est, de Sud-Est si Sud

Biletul 27, parca:

1. Abordarile lui Hofstede in UE
2. Contextul economic al Americii Latine
3. Confucius

Bilet nr 9
1. Dimensiunile individualism-colectivism si universalism-particularism
2. Dimensiunea sociala a organizatiei mari in Japonia
3. Familia Rothschild

Biletul ?

1.Dimensiunile lui Fons.

2.Valorile Chinei

Biletul ?

1.Definiti cultura

2.Managementul japonez si sindicatele in companiile mari.

Biletul ?

1.Managementul și resursele umane în SUA. Relația cu sindicatele din America

2. Persepective culturale în Asia de Est, Sud-est și Sud
3 studiu de caz : Vocea morala

Biletul ?

1 . diferenta dintre abordarea cu caracter neutru si afectiv, specific si difuz;

2. cultura Japoniei si subiectul

3. studiu de caz despre Islam.

Biletul ?

1. Tipuri de organizatii din UE

Grupurile industriale care se caracterizeaza prin realizarea unor activitati comune si care
actioneaza sinergic pentru a valorifica eficient resursele disponibile.
Holdingurile industriale, care sunt alcatuite din filiale sau din unitati grupate in functie de
ramura de activitate in care actioneaza. Acestea urmaresc obtinerea unei sinergii atat la nivel
de grup, cat si intre grupurile componente.
Conglomeratele financiare sunt alcatuite din mai multe companii, a caror corelare este
asigurata de echipa manageriala prin intermediul parghiilor financiare, a achizitiilor de capital
si prin restructurari.

2. America Latina- Hofstede.

Biletul ?

1.Utililitatea managementului comparat international

Pe plan managerial : conceptele reprezinta un set de informatii care pot modifica practica
manageriala din tarile care isi propun sa participle la circuitul mondial de valori culturale si
economice.
Pe plan educational: participa la dezvoltarea nivelului de pregatire a salariatilor,
managerilor, si a specialistilor atat d.p.d.v teoretic, cat si aplicativ, invatandu-i sa identifice
factorii locali de influenta, sa colaboreze cu personalul, etc
Pe plan social: acesta propune concept care pot contribui la realizarea unei atmosfere si a
unor situatii organizationale si manageriale in care activitatea economica si sociala sa se
desfasoare prin modalitati adecvate unor realitati in continua schimbare. Aceasta realizeaza
performante calitative.
Pe plan economic: creste eficienta si eficacitatea activitatilor economice din tarile in care
transferal de cunostinte manageriale este permis dar si incurajat.
Pe plan politic: influenteaza conceptiile si actiunile factorilor de decizie politica, din diverse
tari sau regiuni sociale sau economice. Se elima disfunctionalitati din piata, dezechilibre
majore de natura sociala sau politica
Pe plan administrative-institutional: poate crea noi institutii ale statului de drept sa
cresterea functionalitatii acelora deja existente, prin utilizarea elementelor de management
viabile in democratii stabile, puternice si eficiente, dpdv economic si social.

2. Tipuri de organizatii din China si ceva despre resursele umane din china

In China predomina din punct de vedere numeric organizatiile familiale, mici sau
individuale.
Cele mai raspandite grupuri economice sunt :
 Grupurile industriale chineze care actioneaza in domeniul transportului,
extractiei,prelucrarii energiei electrice, petrolului;
 Holdingurile nationale actioneaza pe baza principiilor economiei de piata. Sunt
organizate sub forma de filiale sau unitati;
 Sistemul de impozitare a profiturilor simuleaza activitatile de productie.

3 ich bin ein Berliner pagina 282 prima carte

Biletul 33

1. criteriul socio-economic SUA

Existenta unui foarte important sector privat in economie; predominarea immurilor;

dimensiune foarte mare a pietei interne; existenta clasei de mijloc numeroasa si solida;
dimensiune redusa a pietei negre; legislatie ec stabila, simpla, coerenta; existenta unui puteric
si variat sector bancar privat; crearea si mentinerea in ex a unor zone de interventie a statului;
crearea si functionarea unor agentii guvernamentale; stabilitte politica; trecere treptata la ec
moderna, bazata pe cunostinte; existenta prevederilor antimonopol si ale legii antitrust.

2.premisele pt Israel si evrei

Biletul 14

1.Abordari ale mci

Abordarea dezvoltarii economice, 1950-1960 reprezentantii fiind: F. Harbinson si C.

Myers. Aceasta a sugerat necesitatea si utilitatea unei viziuni macroecon, in care se aprecia
influenta hotaratoare si constanta a managementului asupra dezvoltarii econ. Este prima
abordare observata in domeniul MCI si a valorificat rolul diviziunii internationale a muncii si
al cresterii interdependentelor dintre tari si dintre economii nationale. Trateaza unilateral
managementul doar prin prisma abordarii macro, managementul la nivel microeconomic este
neglijat.
Abordarea mediului, 1960-1970, R. Farmer si B. Richman. Aceasta a tratat MCI la nivel
macroecon, fiind caracterizat prin faptul ca eficienta si eficacitatea managemtnului sunt
dependente de mediu, de context. Exista asemanari si deosebiri in ceea ce priveste
managementul prin prisma influentelor exercitate de mediul exogen asupra organizatiilor.
Ignora unele variabile endogene care pot influenta managementul.
Abordarea comportamentului 1965-1975, M. Davis, D. Narain, M. Porter, R.Nath, nivel
microeconomic. Sugereaza variabilele comportamentelae, adica atitudinile, credintele,
sistemele de valori. A demonstrat ca exista diferente intre culture si ca aceste diferente se
explica exact prin intermediul atitudinilor, credintelor, sistemelor de valori.
Abordarea sistemelor deschise, 1970-1980, A. Negandhi, S. Prasad, R. Tung, H. Koontz.
Din prisma acestei abordari, organizatia era considerate ca fiind un sistem deschis, organic,
adaptive, cu multiple conexiuni cu mediul exogen.Se considera ca eficienta organizatiei
depinde de interactiunea dintre variabilele mediului pe de-o parte, si activitatile desfasurate in
cadrul acesteia asupra carora intervine managementul pe de alta parte.
Abordarea axata pe rolul central al culturii, dupa 1980, H. Hofstede, F. Trompenaars,
J.Child, la nivel microecon,. Conform acesteia, cultura influenteaza comportamentul
organizational, si managemtntul preformantelor companiilor. Conceptul de cultura nu a fost
foarte riguros definit, insa aceasta abordare este cea mai complexa abordare a
managementului comparat international.
Abordarea axata pe rolul essential al cunostintelor, dupa 2000. Analizeaza managementul
companiilor si al societatilor la nivel macrosocial cat si microeconomic. Devine important
realizarea transferului international de cunostinte de management.

2.Principiile lui Confucius

1.Stabilitatea societatii se bazeaza pe legaturileinegale dintre oameni.Relatiile fundamentale

din societate se bazeaza pe obligatii reciproce si complementare.
2.Familia este prototipul tuturor organizatiilor sociale. Persoanelenu sunt indivizi ci membri
ai unei familii.

3.Comportare virtuasa consta ina nu-i trata pe ceilalti asa cum nu ti-ar placea ca ceilalti sa t
trateze pe tine.

4.Integritatea morala cu privire la obiectivele in viata unei personae consta in increderea de a

dobandi calificari si educatie,a munci din greu, a nu cheltui mai mult decat este necesar,a fi
rabdator si perseverent.

3.Studiu de caz.