CBA – Curs 8

Calculul eforturilor în domeniul elastic la plăcile armate pe două direcții, pentru plăcile continue

Ochiurile izolate sunt în general întâlnite rar în practică. Plăcile de regulă sunt continue peste mai
multe reazeme. Reazemele sunt considerate grinzi sau pereți structurali.
Calculul real se face pe baza unor fâșii de grinzi continue, reazemele intermediare de regulă se
consideră încastrări parțiale (încastrări elastice). Aceste reazeme permit o oarecare rotire. Din cauza
acestui motiv în calculul plăcilor continue nu se pot utiliza direct tabelele de coeficiențo de la
ochiurile izolate. Totuși pentru calcul relativ simplu se vor utiliza tabelele de la ochiurile izolate, dar
trebuie făcute anumite adoptări.
Determinarea momentelor se va trata separat pentru momentele negative, respectiv momentele
pozitive. Pentru calculul momentelor negative (de pe reazeme) încărcările considerate se vor lua în
combinația de încărcări permanente (g) distribuite pe toată suprafața plăcii, iar încărcările variabile
(q) se vor lua în îcărcare alternativă – în șah – iar la reazemul la care se va face calculul panourile
adiacente se vor considera încărcate.
Deoarece panourile adiacente sunt încărcate, rotirile fâșiilor de placă sunt mici, deci se vor neglija.
Reazemele pentru calculul momentelor negative se vor considera ca și încastrări perfecte (nu au
rotire). În consecință momentele de pe reazeme se pot calcula ca pentru ochiuri izolate de placă în
zona de continuitate a plăcii, considerându-se încastrare.
Pe restul reazemelor se vor considera reazemele potrivite alcătuirii plăcii (fie articulații, fie
încastrări).
Momentele în câmp se determină considerând o combinație de încărcare de natură permanentă,
distribuită pe toată suprafața plăcii. Și o încărcare permanentă distribuită alternativ (în șah).

38
CBA – Curs 8

39
CBA – Curs 8

Pentru această combinație (1.a) rotirile pe reazem nu mai pot fi neglijabile, iar ochiurile de placă ar
trebui considerate ca încastrări parțiale pentru contur. Pentru a putea folosi tabelele de coeficienți
pentru ochiuri izolate care au rezemări ideale, combinația din figura 1-a se va echivala cu combinația
din figura 1-b.
Ideea constă în a împărți încărcarea variabilă q în două alte eforturi cu valoare de q/2, una distribuită
constatnt pe toată deschiderile, și cealalta distribuită alternant (cu valaoarea pozitivă, respectiv
negativă).
Suprapunând efectele încărcării permanente cu cele ale încărcărilor variabile în conf.-a
(configurația?) a 2-a rezultă încărcarea grinzii cu valorile q’ la care se va adăuga și valoarea de q’’ .
Pentru grinda încărcată cu q’ rotirile pe reazemele sunt mici și se pot neglija. În calcule se vor utiliza
tabele cu ochiuri izolate de placă, considerând reazemele intermediare încastrări perfecte.
Pentru grinda încărcată cu q’’ (încărcarea antisimetrică) deformația fâșiei de placă va prezenta un
cunct de inflexiune în dreptul reazemelor intermediare.
Din acest motiv momentele încovoietoare în dreptul reazemelor intermediare pentru încărcarea
antisimetrică sunt nule. Deci pentru încărcarea q’’ momentele pozitive se vor calcula cu ajutorul
coeficienților din tabelele care consideră reazemele de natura articulației.
Conform celor enunțate rezultanta momentelor maxime din câmp va avea valorile:
( )
( )
Relații de tip 1
În calculul momentelor se va ține seama că încărcările atât permanente cât și cele variabile vor fi
uniform distribuite și constante pe întregul ochi de placă.
În cazul în care deschiderile ochiurilor de placă nu variază cu mai mult de 10% în relațiile de tipul 1)
deschiderea de calcul se va lua ca semisuma deschiderilor adiacente ale fiecărui reazem.
La plăcile mărginite pe contur de grinzi, pereți structurali din beton armat, legătura între placă și
aceste elemente fiind monolită, momentele încovoietoare maxime se pot micșora astfel:
- Cu 20% în toate câmpurile intermediare și pe toate reazemele intermediare, începând de la
al 2-lea reazem
- Se poate reduce cu 20% și câmpurile margianle și primul reazem intermediar, dacă raportul
între latura lungă supra latura scurtă este mai mare de 1,5
- Cu 10% pe câmpurile marginale și primul reazem dacă raportul între laturi este cuprins între
1,5 și 2,0
Această reducere este posibilă datorită condițiilor de lucru mai favorabile corespunzătoare realității
decât cele considerate în schema de calcul. În realitate în reazeme apar niște reacțiuni orizontale (H),
care permit preluarea unui moment încovoietor de reducere egală cu valoarea:

Acest efect de reducere a momentelor se numește efect de boltă (figura 2):

40
CBA – Curs 8

Date constructive ale plăcilor armate pe două direcții

La dimensionarea grosimii plăcii se va ține seama de:

- Procentul mediu de armare trebuie să se limiteze la valori mai mari de 0,5% pentru cazul
nostru
- Deformațiile să se încadreze în starea limită de deformații
- Mai ales pentru clădirile civile trebuie asigurată o masă minimă necesară de beton pentru
realizarea izolării fonice.
- La clădirile industriale în special și la clădirile care au planșee cu încărcări concentrate mai
mari cât și plăcile rezemate direct pe stâlpi trebuie asigurată o grosime minimă de rezistență
la străpungere
- Grosimea minimă din condiția de săgeată:
o Pentru rezemare simplă pe contur:

o Pentru plăci încastrate pe contur

- Grosimea minimă admisă din motive tehnologice este de 6 cm la plăcile monolite și respectiv
5 cm pentru cele prefabricate, pentru cozuri speciale se poate ajunge și la 3 cm .......
- Acoperirea minimă cu beton este de 1 cm - cnom
- Grosimea plăcii să fie multiplu de 1 cm

Dimensionarea plăcii

După determinarea momentelor încovoietoare în toate secțiunile caracteristice, și eventual

reducerea lor ca urmare a eforturilor de boltă se va face dimensionarea armăturilor similar ca la plăci
armate pe o direcție.
Trebuie să se țină seama de faptul că armătura de rezistență este dispusă pe două rânduri
suprapuse. Astfel că înălțimea activă este diferită pe cele două direcții:
⁄
( ⁄ )

41