Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. PREAMBUL
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională care cuprind prevederi
minimal obligatorii pentru desfăşurarea în condiţii de securitate a muncii a activitătilor din economia naţională.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă de răspundere pe cei ce desfăsoară aceste activităţi
dacă nu au prevăzut alte măsuri necesare asigurării securităţii muncii în conditiile locale de desfăşurare a activitătii.
Aceste măsuri se regăsesc în instrucţiunile de protecţie a rnuncii elaborate de către agenţii economici.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind securitatea
muncii care cuprinde:
- Norme generale de securitate a muncii cuprinzând prevederile de securitate a muncii general valabile
pentru orice activitate;
- Norme de igienă a muncii cuprinzând prevederile de igiena muncii general valabile pentru orice activitate;
- Norme specifice de securitate a muncii cuprinzând prevederile de securitate a muncii specifice unor
anumite activităţi, altele decât cele stipulate în "Normele generale de securitate a muncii ".
Prevederile tuturor acestor norme se aplică cumulativ, si au valabilitate indiferent de forma de organizare
sau de proprietate în care se desfăşoară activităţile.
Structura sistemului de norme specifice de securitate a muncii urmăreşte legarea cât mai strânsă a
prevederilor de pericolele specifice unei activităţi sau comune mai multor activităţi pentru gruparea acestora în
aceeaşi normă.
Structura/cuprinsul "Normelor generale de securitate a muncii" şi "Normelor specifice de securitate a
muncii" au la bază abordarea sistemică a securitătii muncii în cadrul proceselor de muncă, conform căreia
elementele constitutive ale oricărui proces de muncă (activităţi) sunt: EXECUTANT; SARCINA DE MUNCĂ,
MIJLOACE DE PRODUCTIE, MEDIUL DE MUNCĂ.
Prevederile sistemului de reglementări constituie, alături de celelalte reglementări juridice privitoare la
securitatea şi sănătatea în muncă, baze pentru: ,
- activităţile de concepţie a echipamentelor si a tehnologiilor; '
- autorizarea funcţionării unităţilor;
- instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;
- cercetarea accidentelor de muncă, stabilirea cauzelor si responsabilităţilor.
Proprietăţile chimice şi fizice ale oxigenului şi azotului gazos sau lichid, precum şi ale degresanţilor
utilizaţi, cu influenţă directă asupra securităţii muncii la folosirea, transportul şi depozitarea oxigenului şi
azotului.
Oxigenul gazos
- este mai greu decât aerul, având drept consecinţă acumularea în părţile inferioare ale încăperilor, în
subsoluri, canale etc.;
- în atmosfera îmbogăţită cu oxigen gazos, materialele organice se aprind în contact cu corpuri incandescente
(ţigări aprinse, scântei, flacără);
- în amestec, în anumite proporţii cu acetilena, formează amestecuri explozive.
Azotul gazos
- este mai uşor decât aerul si se acumulează în părţile superioare ale zonelor de lucru;
- produce asfixierea.
Oxigenul lichid
- produce oxidări violente ;
- în contact cu pielea produce distrugerea ţesuturilor;
- în contact cu uleiurile sau grăsimile provoacă explozii;
- produce barbotări puternice şi deci aruncare de lichid, prin introducerea de obiecte la temperatura camerei
în vasele cu oxigen lichid.
Azotul lichid
- în contact cu pielea produce distrugerea ţesuturilor;
- produce barbotări puternice si deci aruncare de lichid, prin introducerea de obiecte la temperatura camerei
în vase cu azot lichid.
Degresanţii (tetraclorură de carbon, tricloretilenă si tetracloretilenă):
- sunt toxici;
- pătrund în organism prin tegumente si mucoase
- la temperaturi >120° C se descompun în fosgen si acid clorhidric;
- expusi la lumină pun în libertate acidul clorhidric (numai tricloretilena);
Page 2 of 23
- reacţionează violent cu metalele uşoare sau atiajele acestora, producând explozie (numai tricloretilena).
- provoacă dermite la atingere îndelungată;
- vaporii de tetraclorură de carbon, tricloretilenă si tetracloretilenă sunt mai grei decât aerul si se acumulează
în partea inferioară a încăperilor.
B. Compresoare de aer
Ungerea compresoarelor de aer
Art.10 Pentru ungerea compresoarelor de aer se va folosi numai ulei de catitatea şi în cantitatea prescrisă în Cartea
tehnică a instalaţiei. Punctele de ungere vor fi marcate prin vopsire pe compresor şi pe schema de ungere afişată în
sala compresoarelor.
Art.11 Lubrifianţii care nu s-au utilizat se vor păstra în vase închise, într-o magazie special construită în acest
scop.
Punerea în funcţiune
Art.12 Înaintea pornirii compresorului, se va verifica starea lui, precum şi asigurarea ungerii şi răcirii.
Art.13 În timpul funcţionării compresorului se vor supraveghea permanent aparatele de măsură a temperaturii apei
de răcire. Temperaturile măsurate vor fi înregistrate din oră în oră în registrul pentru evidenţa funcţionării.
Repunerea în funcţiune
Art.14 Este interzisă repunerea în funcţiune a compresorului dacă acesta se opreşte datorită intrării in funcţiune a
sistemului automat de oprire în cazul intreruperii circuitului de răcire. Repunerea în funcţliune a compresorului se
va executa numai după remedierea defecţiunii şi răcirea compresorului. Orice oprire sau pornire se va nota în
registrul de evidenţă a functionării compresoarelor, specificându-se cauza opririi.
Page 3 of 23
Art.15 Pentru prevenirea pericolului datorat pătrunderii apei de răcire în cilindri se va observa apa de răcire care
nu trebuie să aibă spumă.
Art.16 În timpul functionării compresorului se vor urmări temperaturile şi presiunile măsurate, care vor fi notate
din oră în oră în registrul de evidenţă a funcţionării instalaţiei.
Art.17 În timpul funcţionării compresorului se interzice orice intervenţie la acesta.
Art.18 În cazul în care în timpul functionârii compresorului se constată o dereglare sau defecţiune acesta se va
opri şi se va reduce presiunea la zero în instalaţie.
Art.19 În cazul când umplutura din decarbonatoare sau scrubere se murdăreşte cu ulei, antrenat de aerul din
compresor, ea trebuie curăţată prin spălare.
Purjare
Art.20 Pentru evitarea pătrunderii uleiului şi apei în instalaţii, separatoarele de apă şi ulei, prevazute înaintea
uscătoarelor de aer, precum şi scruberele şi decantoarele trebuie să fie purjate la intervalele prevăzute în Cartea
tehnică a instalaţiei.
Art.40 Se interzice depozitarea sau folosirea în încăperile sau locurile în care sunt montate instalaţii de lichefiere
şi fractionare a aerului a oricărui material combustibil sau care se poate încărca electa electrostatic, a flăcării
deschise sau a obiectelor incandescente, precum şi fumatul.
Art.41 La verificarea periodică a etanşeităţii instalatiei, se va utiliza o soluţie de săpun neutru în apă fără impurităti.
Manevrarea instalaţiei
Art.42 Manevrarea ventilelor se va face cu atenţie şi numai lent şi treptat. Se interzice manevrarea bruscă, forţarea
sau lovirea ventilelor şi conductelor.
Luarea probelor
Art.43 Luarea probelor şi transvazarea oxigenului sau azotului se va executa cu deosebită grijă şi se va evita
vărsarea lichidului pe pardoseală, stropirea personalului sau îmbibarea cu oxigen a îmbrăcăminţii. Luarea probelor
de oxigen lichid se face în vase speciale tip Dewar.
Evacuarea impurităţilor
Art.44 Aerul aspirat în instalatiile de oxigen şi azot, care lucrează prin separarea aerului, trebuie să fie lipsit de
impurificări periculoase de hidrocarburi şi în special de acetilenă. Acetilena şi sulfura de carbon trebuie să fie
separate şi evacuate continuu, în conformitate cu prevederile din Cartea tehnică elaborată de furnizorul instalaţiei.
În functie de valorile atinse de concentratiile de impurităti, se iau măsuri corespunzătoare
Art.45 Toate piesele şi sculele care pot veni în contact cu oxigenul, chiar şi numai temporar sau întâmplător,
trebuie degresate şi uscate înainte de montare sau utilizare şi ferite permanent de ulei şi orice grăsimi sau materii
combustibile.
Art.46 Lubrifianţii utilizati vor fi de calitatea şi în cantitatea prescrisă în Cartea tehnică a instalaţiei. Se admite
utilizarea de lubrifianţi asimilaţi în conditiile legale.
Art.47 Se interzice depozitarea, chiar şi temporară, în spatiile cu instalatii sau recipienţi oxigen, a oricărui material
combustibil.
Art.48 Analizele de laborator pentru verificarea conţinutului de ulei, acetilenă, sulfură de carbon se vor executa în
conformitate cu instructiunile din Cartea tehnică a instalaţiei.
Art.49 În cazul în care prin analize se constată o depăşire a conţinutului maxim admis de impurificări se vor lua
imediat măsurile de remediere indicate în instructiunile din Cartea tehnică a instalaţiei (încălzire, suflare, schimbare
adsorbant etc.). De asemenea, se va determina cauza care duce la impurificarea aerului aspirat în instalatie.
Art.50 Este interzisă exploatarea instalatiei cu aparatele de protectie împotriva acumulării acetilenei sau a altor
substanle explozive, decuplate (filtrul adsorber de aer lichid, adsorber de oxigen lichid, vaporizator ratiid,
condensator-vaporizator).
Art.5l . Condensatorii instalatiilor de separare trebuie să functioneze permanent în regim umed.
Art.52 Aparatele în care se concentrează substanţe explozive (filtru-adsorbant de aer lichid, adsorber de oxigen
lichid, vaporizator ratiid, condensator-vaporizator) vor fi încălzite periodic, canform instructiunilor de exploatare.
Art.53 Se interzice determinarea naturii gazelor care scapă din neetanşeitate cu ajutorul ţigărilor aprinse sau cu
foc deschis.
Art.54 În cazul regenerărilor sau răcirilor azot nu se admite eliminarea acestora în hala secţie, ci în exterior.
Art.55 Obligatoriu, cel puţin o dată pe săptămână sau înainte de golirea oricărui lichid, colectorul de scurgere,
prevaporizatorul ratiid vor fi încălzite şi suflate.
Art.56 Nu se admite functionarea blocului peste presiunea de lucru înscrisă în instrucţiunile de exploatare ale
furnizorului.
Art.57 Este interzisă folosirea aparatelor de măsură şi control defecte sau cu termen de verificare metrologic
depăşit.
Art.58 Se vor utiliza manometre verificate şi sigilate, iar pentru oxigen şi aer lichid se vor utiliza manometre
vopsite albastru şi având inscripia "OXIGEN".
Art.59 Supapele de siguranţă se vor regla la presiunea prescrisă în instructiunile de exploatare ale furnizorului şi
se vor sigila.
Art.60 În cazul purjării sau deschiderii unor ventile, personalul de deservire va actiona numai din lateral.
Art.61 Carcasele aparatelor, flanşele etc. vor fi legate la instalaţia de punere la pământ pentru eliminarea
încărcăturii electrostatice.
Art.105 Conducătorii de autocisterne sunt obligati să asigure autocisternelor o întreţinere exemplară din toate
punctele de vedere şi să comunice şefilor lor ierarhici fiecare neregulă constatată.
Art.106 Toate accesoriile ca: pompa de transvazare, furtunurile de racord, sculele aferente autocisternei trebuie să
fie în bună stare, curate şi lipsite de grăsimi.
Art.107 Conducătorul autocisternei va consemna în registrul de bord toate defectiunile, anomaliile şi intervenţiile
efectuate la autocisterna utilizată la transportul oxigenului. Registrul va cuprinde de asemenea şi instructiuni de
exploatare şi de protecţia muncii.
Art.108 În timpul transportului, conducătorul autocisternei şi ajutorul lui trebuie să respecte normele de tehnică a
securitătii muncii, de p.s.i.; instrucţiunile de exploatare a autocisternei, decretul 328/1966, normele de circulatie pe
drumurile publice şi regulamentul de ordine interioară.
Art.109 Operatiile de încărcare, descărcare transport ale oxigenului sau azotului lichid se vor face numai în prezenţa
conducătorului autocisternei şi a ajutorului acestuia.
Obligaţiile conducătorului autocisternei la încărcare si descărcare
Art.110 Pentru încărcarea şi descărcarea cisternei cu oxigen lichid sau azot lichid, aceasta se va manevra cu atenţie
la rampa de încărcare-descărcare unde se va actiona frâna de mână şi se va opri motorul.
Art.111 Pentru prevenirea deplasării involuntare a autocisternei în timpul încărcării, se vor aşeza saboţi la roţile din
faţă.
Art.112 Înainte de a racorda futunul de umplere, se va conecta autocisterna la instalatia de legare la pământ a rampei.
Art.113 După ce s-au verificat, curăţat şi degresat piesele de legătură ale furtunului, respectiv racordul cisternei, se
face racordarea furtunului la rezervor de către personalul sectiei şi la autocisternă de către personalul de deservire
a acesteia în prezenţa şefului de schimb, conform instructiunilor de exploatare pentru autocisternă şi depozit.
Art.114 Înainte de încărcare sau descărcare se cuplează furtunul de evacuare a oxigenului sau azotului gazos al
cisternei de conducta de preluare a oxigenului sectiei. În cazul în care sectia nu este prevăzută cu o conductă de
preluare a oxigenului gazos, furtunul va fi orientat astfel încât evacuarea oxigenului sau azotului gazos să se facă
în conditii de securitate. Numai după aceea se deschide robinetul conductei de evacuare şi se verifică presiunea zero
a cisternei.
Art.115 Se interzice efectuarea transvazării prin două furtunuri îmbinate cap la cap.
Art.116 Furtunurile şi racordurile acestora nu vor fi solicitate la tractiune.
Art.117 Furtunurile nu vor fi supuse la deformări elastice cât timp sunt reci.
Art.118 Sub rampa de ventil a autocisternei şi sub racordul de furtun al rezervorului se vor aşeza tăvi pentru captarea
eventualelor scurgeri.
Art.119 Manevrarea ventilelor se va face lent şi treptat. Se interzice forţarea lor.
Art.120 Remedierea scăpărilor de oxigen sau azot lichid se va face numai după oprirea transvazării şi golirea
elementelor prin care se scurge oxigenul sau azotul.
Art.121 Oxigenul sau azotul lichid se transvazează la o presiune de cel mult 2 bar.
Art.122 Se interzice încărcarea autocisternei peste limita admisă marcată pe aparatura de măsură (cântar).
Art.123 În timpul transvazării se interzice fumatul, pornirea motorului, lucrul cu foc, executarea de reparaţii la
autocisternă sau motor. Pornirea motorului este permisă numai după desfacerea racordurilor şi evaporarea
eventualelor scăpări.
Art.124 După încărcarea sau descărcarea autocisternei, se vor închide ventilele în orinea prescrisă în instructiunile
de exploatare, apoi se trece la depresurizarea furtunului care va fi demontat numai după evaporarea completă a
oxigenului sau azotului lichid din interiorul acestuia.
Art.125 Furtunurile se vor introduce cu atenţie în tuburile lor de protectie care se încuie.
Art.126 Se desface legătura la instalaţia de punere la pământ.
Art.127 Sculele folosite 1a rampa de ventile se aşează în lădiţa special destinată pentru acestea şi se încuie.
Art.128 După verificarea rampei de ventile aceasta se încuie, se îndepărtează tava aşezată dedesubt, se scot saboţii
de la roţi şi se scoate cu aţenţie autocisterna de la rampa de încărcare.
Art.129 Înainte de a începe descărcarea autocisternei, personalul statiei va opri circulaţia din zonă prin închiderea
barierelor.
Art.130 La încărcarea şi descărcarea autocisternei se vor respecta instructiunile de lucru ale autocisternei, pompei
şi rezervorului de stocare referitoare la aceste operatii.
Art.131 Se verifică piesele de legătură ale furtunului şi se realizează racordarea acestuia la autocisternă şi rezervor.
Se va avea grijă ca furtunul să nu se lovească, să nu se deformeze şi să nu se curbeze la o rază mai mică de 1 m.
Art.132 Conectarea pompei la sursa de energie electrică se va face numai cu comutatorul pe poziţia "circuit hidraulic
deschis", iar pornirea pompei se va face numai de la pupitrul de comandă. Aceste operaţii se execută de către
electricianul statiei de stocare.
Art.133 Pornirea pompei se va face numai după răcirea şi umplerea ei cu oxigen sau azot lichid şi numai în prezenţa
responsabilului numit de beneficiar.
Page 8 of 23
Art.134 În tot timpul transvazării se vor urmări parametrii tehnologici respectiv presiunea şi nivelul oxigenului sau
azotului, atât la cisternă cât şi la rezervorul de stocare, precum şi modul de functionare al pompei.
Art.135 În timpul transvazării se va urmări în permanenţâ să nu existe scăpări de oxigen sau azot lichid. În cazul în
care se constată scăpări de oxigen sau azot lichid se va opri pompa şi se vor lua măsurile necesare pentru remedierea
defectiunilor. Repornirea se va face numai după evacuarea totală a scăpărilor şi refacerea atmosferei din jur.
Art.136 În cazul când transvazarea oxigenului a azotului lichid din autocisternă în rezervorul de stocare se
efectuează fără pompă, "prin presiune", se va urmări în permanentă ca presiunea din autocisternă să nu depăşească
2 bar.
Art.137 După terminarea transvazării se opreşte pompa şi se deconectează de la reţeaua electrică.
Art.138 Înainte de deplasarea autocisternei, se desface legătura de la instalaţia de legare la pământ, se îndepărtează
tăvile colectoare, se încuie uşile rampei de ventile şi se îndepărtează saboţii de la roati.
Circulaţia autocisternelor
Art.139 Se interzice circulaţia autocisternelor pentru oxigen sau azot lichid pe timp de ceaţâ, viscol, polei, pe
drumuri accidentate sau când acestea sunt acoperite cu cantităţi mari de zăpadă.
Art.140 Se interzice admiterea sau transportul persoanelor străine în cabina de conducere a autocisternei.
Art.141 Se interzice staţionarea autocisternelor încărcate în locatităti, locuri publice sau locuri de parcare.
Art.142 Pe tot traseul, autocisterna încărcată va avea girofarul în functiune.
Art.143 În timpul functionării, rampa de ventile a autocisternei, furtunurile de racord şi sculele vor fiîncuiate.
Art.144 În timpul functionării se va urmări permanent presiunea din autocisternă care nu va depăsi presiunea limită
admisă (2 bar).
Art.145 În cazul în care se constată creşterea presiunii din autocisternă peste limita admisă, se va duce autocisterna
pe un drum lateral fără circulatie, departe de locuinţe, surse de foc, scântei, materiale inflamabile etc. şi după oprirea
motorului se va evacua oxigenul sau azotul gazos în atmosferă până la scăderea presiunii sub valoarea limită. Se
vor cerceta cauzele creşterii presiunii şi se vor executa intervervenţiile necesare.
Art.146 Se interzice eliminarea din autocisternă a oxigenului gazos în timpul alimeritării cu carburanţi sau
lubrifianţi.
Măsuri de siguranţă 1a defectiuni apărute în timpul transportului autocisternei încărcate
Art.147 În cazul în care la autocisternă se vor constata scurgeri de oxigen sau azot lichid se vor lua următoarele
măsuri:
- se trece autocisterna pe un drum lateral neasfaltat, fără circulatie sau în câmp deschis la cel puţin 50 m de şosea
(se vor evita grămezile de nisip);
- se opreşte motorul;
- se amplasează tăblii indicatoare de securitate pe o rază de 50 m şi se evacuează materialele combustibile aflate în
această zonă
- se interzice apropierea persoanelor, focul deschis, fumatul şi producerea de lovituri în zona delimitată;
- dacă nu se poate remedia defectiunea; se va evacua oxigenul sau azotul lichid din autocisternă prin folosirea
evaporatorului aferent cu ·aerisirile deschise. Evacuarea lichidului prin evaporator se va face astfel încât presiunea
din autocisternă să nu depăşească 2 bar;
- se interzice manevrarea armăturilor cu mâinile murdare de substanţe grase;
- după terminarea scurgerii oxigenului sau azotului se va aştepta cel puţin 2 ore pentru dispersarea în atmosferă a
oxigenului sau azotului îninte de a porni din nou motorul şi a deplasa autocisterna.
Art.148 În cazul unei defectiuni la autocisternă se va anunţa imediat telefonic întreprinderea de care aparţine,
comunicându-se următoarele:
- locul stationării (şoseaua, kilometrul) şi felul defectiunii;
- situatia încărcăturii (cantitatea, presiunea etc.);
- ce măsuri se întreprind;
- numărul de circulatie al autocisternei;
- numele şi prenumele celui care face comunicarea.
Art.149 La stationare în caz de pană se vor lua următoareel măsuri:
- se va semnaliza poziţia autocisternei cu triunghiuri reflectorizante şi girofar aprins;
- se va interzice apropierea persoanelor străine;
- se va evacua oxigenul sau azotul gazos dacă presiunea acestuia depăşeşte limita maximă admisă;
- dacă este necesară remorcarea autocisternei încărcate, se va apela la organele poliţei pentru însoţirea autocisternei
până la locul de destinaţie.
Obligaţiile conducătorilor de unitate care deţin autocisterne pentru transportul oxigenului şI azotului
Art.150 Circulaţia autocisternelor se va face numai pe drumuri dinainte stabilite şi menţionate în foaia de parcurs.
Pe cât posibil, se vor evita centrele aglomerate şi drumurile cu circulatie intensă.
Page 9 of 23
Art.151 Pentru conducerea autocisternelor vor fi admişi numai angajaţi cu activitatea efectivă în meseria de
conducător auto de cel puţin 5 ani pentru categoria respectivă, selectionati şi şcolarizaţi special de către deţinătorii
de autocisterne pentru oxigen sau azot.
Art. 152 Maşinile care transportă oxigen sau azot trebuie să fie carosate, să fie prevăzute pe obloane cu zebră şi cu
inscripţia "TRANSPORT OXIGEN sau AZOT", de asemenea să fie prevăzute cu covor de cauciuc.
Art.153 Se interzice plecarea în cursă a autocisternelor care prezintă defectiuni tehnice sau nu au fost verificate
conform prescripţiilor din Cartea tehnică a autocisternei respective.
Art.154 Utilizarea autocisternei se va face de către conducător şi ajutorul acestuia care trebuie şi el să posede carnet
de conducere pentru categoria respectivă.
Art.155 Se interzice încărcarea autocisternelor care au aparate de măsură şi control lipsă, defecte, necorespunzătoare
sau neverificate de metrologie.
Art.156 La sosirea în fabrica de oxigen sau azot şeful de schimb va verifica starea autocisternei şi va decide
încărcarea sau neîncărcarea acesteia.
Art.157 Staţionarea şi gararea autocisternelor pentru oxigen sau azot lichid, atât la proprietar cât şi la beneficiar, se
va face în locuri special amenajate (platforme betonate, curate, îngrădite şi prevăzute cu instalaţii p.s.i.).
Art.158 Autocisternele trebuie dotate cu o trusă de prim ajutor care va cuprinde şi alcool 75% şi oxicort.
Art.159 Autocisternele trebuie să fie dotate cu degresant, apă, săpun şi prosop.
D. Recipiente-butelie
Încărcarea recipientelor-butelie
Art.164 Încărcarea recipientelor-butelie în vehicule se va face astfel încât robinetele lor să se găsească în aceeaşi
parte (de preferinţă pe partea dreaptă). Recipientele vor fi stivuite în cel mult 4 rânduri şi nu vor depăşi înălţimea
obloanelor.
Transportul recipientelor butelie
Art.165 Se interzice transportul recipientelor butelie în autobasculante, în autovehicule necorespunzătoare, precum
şi în autovehicule cu remorci basculante.
Art.166 Se interzice încărcarea şi transportul recipientelor-butelie de oxigen impreună cu materiale combustibile,
explozibile, substanţe grase sau care sunt incompatibile cu oxigenul.
Art.167 În timpul transportului şi manipulării recipientelor-butelie, trebuie să se ia măsuri împotriva căderii, lovirii
sau murdăririi acestora.
Art.168 Vehiculele care transportă recipiente-butelie încărcate nu trebuie să staţioneze fără supraveghere.
Conducătorii autovehiculelor în care se transportă recipiente-butelie încărcate cu oxigen sau azot trebuie să fie
instruiţi asupra proprietătilor şi pericolelor pe care le prezintă oxigenul şi azotul.
Art.169 Transportul persoanelor în autovehicule încărcate cu recipiente-butelie de oxigen sau azot este permis
numai în cabina conducătorului.
Art.170 Se interzice descărcarea recipientelor-butelie din vehicule prin căderea lor pe pat elastic (pneuri).
Transportul recipientelor-butelie în întreprinderi
Art.171 Pe distanţe scurte (între secţiile întreprinderii) transportul recipientelor-butelie se face pe cărucioare special
construite în acest scop.
Art.172 Se interzice aruncarea, târârea sau rostogolirea orizontală a recipientelor-butelie, chiar şi pe distanţe scurte.
Art.173 Transportarea recipientelor-butelie cu ajutorul instalaţiilor de ridicat se permite numai dacă recipientele
sunt bine fixate în containere care permit o prindere sigură de cârligul macaralei.
Art.174 Se interzice transportul recipientelor-butelie cu ajutorul instalaţiilor de ridicat cu electromagnet de prindere.
Art.175 Operatiunile de încărcare şi descărcare trebuie efectuate cu deosebită atenţie luându-se măsurile necesare
pentru prevenirea rostogolirii recipientelor şi evitându-se ciocnirile recipientelor între ele sau cu alte corpuri.
Art.176 Se permite deplasarea recipientelor-butelie pe distanţe scurte (cel mult 5 m) de către muncitori
experimentati printr-o aplecare uşoară şi rostogolire a lor în această poziţie pe postament.
Page 10 of 23
B. Baterii de recipiente-butelie
Întreţinere
Art.180 Recipientele-butelie care formează bateria de recipiente şi care nu sunt scoase din baterie la încărcare sau
descărcare se vor verifica periodic, interior, la cel mult 3 ani.
Art.181 Recipientele-butelie amplasate culcat în baterie se vor roti puţin, după fiecare verificare, pentru prevenirea
coroziunii locale.
D. Depozitarea recipientelor-butelie
Depozitare
Art.208 Recipientele-butelie pline sau goale vor fi depozitate cu capacul la racordul robinetului şi capacul de
protectie înşurubate.
Art.209 Recipientele-butelie vor fi depozitate în poziţie verticală şi asigurate împotriva răsturnării.
Art.210 Este interzisă depozitarea recipientelor în locuri umede sau în mediu cu actiune corozivă asupra
materialului din care este construit recipientul.
Art.211 Este interzisă depozitarea recipientelor-butelie în spatii liber accesibile, pe scări, culoare, ganguri sau
camere cu circulaţie de persoane.
Art.212 Este interzisă depozitarea recipientelor-butelie de oxigen pline sau goale împreună cu materiale sau fluide
inflamabile sau incompatibile cu oxigenul.
Art.213 Se interzice depozitarea recipientelor pline impreună cu cele goale.,
Art.214 În timpul depozitării se vor feri recipientele-butelie de intemperii precum şi de încălzirea excesivă (peste
40°C).
Art.215 Recipientele-butelie încărcate, aflate în încăperi trebuie să fie la cel puţin 1 m distantă de radiatoare de
încălzire sau alte aparate încălzitoare şi la o distantă de cel puţin 10 m faţă de sursa de căldură cu foc deschis sau
sobe.
Art.216 Personalul care transportă, manipulează, depozitează şi utilizează recipiente-butelie trebuie să fie instruit
pentru aceste operatii şi trebuie să aibă mâinile şi hainele curate (lipsite de grăsimi).
Art.227 Se interzice utilizarea oxigenului în locul aerului comprimat (ex. pentru vopsire prin pulverizare, antrenarea
sculelor pneumatice, pornirea motoarelor, suflarea aşchiilor, prafului, hainelor etc.).
B. Azot gazos
Art.228 Toate încăperile şi locurile exterioare în care este posibilă îmbogăţirea aerului cu azot, chiar şi numai
temporar; trebuie să fie marcate prin tăbliţe indicatoare de securitate.
Art.229 Încăperile în care pot avea loc scăpări de azot la exploatarea normală a instalaţiilor sau în caz de defectiune
trebuie să fie ventilate astfel încât să poată avea loc o îmbogătire a aerului cu azot peste limita de 81%.
Art.230 În cazul în care se presupune că în încăpere atmosfera are peste 81% azot se va lucra numai cu mască cu
aducţiune de aer curat.
Art.231 La spălarea şi suflarea instalaţiilor cu azot, acesta trebuie să fie evacuat în atmosferă, astfel încât în încăpere
să nu aibă loc o îmbogătire a atmosferei cu azot.
E. Materiale termoizolante
Materiale termoizolante
Art.265 În timpul lucrului cu materiale termoizolante se va purta obligatoriu echipamentul de protectie prevăzut în
Normativul cadru de acordare şi utilizare a echipamentului-individual de protecţie.
Art.266 După terminarea lucrului, se va curăţa bine echipamentul de protectie.
Art.267 Muncitorii care au lucrat cu materiale termoizolante vor face duş cu apă caldă după terminarea lucrului.
Art.268 Toate materialele termoizolante folosite la instalaţiile de oxigen şi azot trebuie să fie lipsite şi ferite de
umiditate şi de orice substanţe grase sau combustibile.
Art.269 Conţinutul în elemente organice se limitează la materialele termoizolante la 0,5% din greutate.
VII. REPARAŢII
A. Instalaţia de fabricare a oxigenului şi azotului
Când se efectuează reparaţiile
Art.270 Instalaţiile sub presiune vor fi exploatate, verificate şi reparate conform prescripţiilor tehnologice, ISCIR
şi prevederilor prezentelor norme. Intervenţiile şi reparaţiile,la instalaţiile sub presiune se vor face numai după
evacuarea totală a presiunii şi cu luarea de măsuri pentru prevenirea reintroducerii sau apariţiei accidentale a
presiunii..
Art.271 Se interzice strângerea racordurilor, şuruburilor, flanşelor şi executarea oricăror lucrări de remedieri sau
reparatii atât timp cât instalaţia este sub presiune. Nu se admite deschiderea şi repararea părţilor reci ale instalaţiei
înainte de încălzirea lor.
Art.272 La executarea reparaţiilor şi intervenţiilor se vor utiliza tăblii indicatoare de securitate.
Art.273 Oprirea instalaţiei , încălzirea, golirea, spălarea şi curăţirea ei, precum şi punerea în funcţiune a instalaţiei
se va face cu respectarea instrucţiunilor de exploatare.
Art.274 Reparatiile utilajelor şi instalaţiilor care au continut sau puteau să contină oxigen vor începe numai după
suflarea lor cu aer curat, lipsit de ulei până ce conţinutul de oxigen sau azot al aerului din interiorul lor este cuprins
între 19 şi 22% oxigen sau max. 81 % azot. Determinarea conţinutului de oxigen sau azot se face prin prelevarea
de probe şi analiza în laboratorul fabricii de oxigen sau azot.
Art.275 Încălzirea instalatiilor se va face numai după evacuarea totală a lichidului, urmată de suflarea atentă şi lentă
cu azot sau aer curat şi uscat la temperatura ambiantă.
Art.276 Încălzirea din exterior a conductelor, ar măturilor, aparatelor de oxigen sau azot etc. se va face numai cu
aer cald, apă caldă, care nu vor fi impurificate cu ulei sau grăsimi. Se interzice încălzirea cu flacără sau corpuri
incandescente.
Art.277 Încălzirea parţială este permisă numai la instalaţiile care sunt prevăzute pentru aceasta din constructie.
Încălzirea se va face cu mare atenţie, pentru a nu pătrunde aerul de suflare în spaţiile instalaţiei negolite (pericol de
explozie).
Reparaţii în interiorul vaselor
Page 14 of 23
Art.278 Lucrările din interiorul aparatelor şi a mantalelor blocurilor de separare se vor efectua numai după
stabilirea unei atmosfere cu 19... 22% oxigen sau max. 81 % azot. Determinarea conţinutului de oxigen sau azot se
face în laboratorul fabricii de oxigen sau azot. La reparare vor participa 2 muncitori. Cel care lucrează în interior
va fi echipat cu echipamentul de protectie corespunzător, va purta centură de sigurantă cu frânghie de salvare şi va
fi supravegheat de celălalt muncitor, din exterior, prin gura de vizitare. Frânghia de salvare va fi legată în exterior
lângă gura de vizitare.
Art.279 Scoaterea materialului termoizolant pentru asigurarea accesului necesar la adsorberele de acetilenâ şi la
filtrele aerului lichid se va efectua numai după încălzirea acestor aparate şi a izolaţiei din jur până la atingerea
temperaturilor pozitive.
Art.280 Deschiderea adsorberelor pentru înlocuirea sau verificarea stării agentului adsorbant se va efectua după
încălzirea lor prealabilă până la temperatura de 20-30° C şi suflarea lor timp de 20-30 minute cu azot sau aer lipsit
de ulei.
Art.281 La efectuarea oricăror reparaţii la blocurile de separare însoţite de îndepărtarea parţială sau totală a izolatiei
se va examina cu atenţie starea reazemelor şi a elementelor de fixare ale aparatelor şi conductelor. În cazul în care
se constată defecţiuni, se vor lua măsuri de remediere.
Art.282 La executarea reparaţiilor în care trebuie să se desfacă o parte din izolatie, se vor lua măsuri pentru
prevenirea deplasării stratului izolant prin sprijinirea acestuia.
Art.283 Pentru sprijinirea materialului izolant în cazul îndepărtării lui parţiale de la blocul separator se vor utiliza
opritoare din azbociment sau alte materiale, cu condiţia ca după terminarea reparatiei aceste materiale să se
îndepărteze.
Art.284 Dacă în timpul reparaţiilor materialul termoizolator s-a murdărit cu substanţe grase, s-a udat sau s-a îmbibat
cu degresant, acesta va fi înlocuit cu material termoizolant curat şi uscat.
Operaţii după reparaţiile instalaţiei de oxigen
Art.285 După terminarea lucrărilor de reparatii se vor evacua din interiorul blocului de separare toate sculele şi
elementele ajutătoare auxiliare (schele, scări etc.), iar şeful sectiei va examina locul de efectuare a lucrului înaintea
închiderii gurilor de acces.
Art.286 Aparatele şi conductele pentru oxigen la care în timpul reparatiilor a existat posiblitatea murdăririi cu ulei
sau grăsimi se vor degresa, apoi vor fi suflate cu azot sau gaze inerte fără urme de ulei, până la evacuarea totală a
degresantului. Se vor lua măsurile pentru prevenirea pătrunderii şi vehiculării în instalatii a impuritătilor mecanice
care pot produce încărcări electrostatice.
Trebuie să se sufle un volum de gaz egal cu cel puţin de 100 de ori volumul conductei. Gazele utilizate pentru
suflare trebuie să fie în aşa fel evacuate în aer liber, încât să nu fie periclitate persoane sau să poată provoca incendii
(datorită particulelor de rugină incandescente antrenate).
Art.287 Verificarea etanşeitătii se va face cu aer sau gaz inert, fără urme de ulei la presiune de lucru, utilizând
soluţie de apă cu săpun neutru.
Art.288 Pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii la înălţime se vor amenaja platforme prevăzute cu balustrade. Se
interzice efectuarea reparaţiilor la înălţimi, stând pe scări, conducte sau balustrade.
Art.289 Începerea lucrărilor de reparatii se face numai după încălzirea în totatitate a instalaţiei la temperatura
mediului ambiant.
Art.290 Înaintea începerii operatiilor de reparaţii la instalatiile de fabricare a oxigenului şi azotului se va încheia un
proces verbal de predare-primire a instalatiei de la atelierul exploatare la întreţinere în care se vor menţiona defectele
constatate în timpul functionării instalaţiei precum şi măsuri de protectie a muncii pentru evitarea producerii
accidentelor de muncă (unde se vor monta blinduri şi armături care nu se pot manevra, prevăzute cu tăbliţe "Nu se
va manevra").
Art.291 La lucrările de reparatii se va lucra cu haine curate, scule degresate şi vopsite albastru.
B. Compresoare
Repararea compresoarelor
Art.292 Instalaţiile de oxigen sau azot care au compresoare de aer cu ungere cu ulei şi maşini de expansiune cu
ungere cu ulei, precum şi tancurile şi recipienţii pentru depozitarea sau transportul oxigenlui sau azotului lichid,
gazificatoarele reci, pompele de oxigen sau azot lichid şi conductele, armăturile, filtrele etc. trebuie verificate şi
curăţate periodic pentru eliminarea impurificărilor cu ulei, apă etc., în conformitate cu instructiunile de exploatare.
Art.293 Lucrările de reparare a compresoarelor pot începe numai după ce s-a redus presiunea la nivelul celei
atmosferice în toţi cilindrii, toate conductele şi toate răcitoarele, s-a efectuat deconectarea de la reţea, şi s-au stabilit
indicatoare de securitate cu inscripţia "Nu conectaţi, se lucrează".
Art.294 Sculele utilizate la repararea compresoarelor şi instalatiilor de oxigen sau azot vor fi degresate în prealabil.
Art.295 La repararea compresoarelor se va acorda o atentie deosebită îndepărtării calaminei de pe pistoane, cilindri,
supape şi din conductele de refulare.
Page 15 of 23
Art.296 La depanarea compresoarelor pentru oxigen sau azot se vor degresa cu deosebită grijă, înainte de montare,
toate piesele care vin în contact cu oxigenul.
Art.297 Înaintea punerii în functiune a compresorului după o reparatie, se va controla dacă sunt scoase toate flanşele
oarbe care au fost montate iniţial.
Art.298 Pentru repararea compresoarelor se vor utiliza numai materialele recomandate de furnizori.
Art.299 La asamblarea compresoarelor se vor degresa şi usca cu deosebită atenţie piesele şi părţile
compresorului care vin în contact cu oxigenul. Se va lucra cu mâinile şi sculele curate, lipsite de grăsimi.
de oxigen în zona de lucru care nu va depăşi 22%. Lucrările se vor efectua numai în prezenţa şefului unitătii şi a
responsabilului P.S.I.
b. Amplasarea utilajelor
Amplasare utilaje
Art.337 Amplasarea utilajelor în fabricile de oxigen şi azot, statiile de îmbuteliere, stocare şi evaporare şi statiile
de distribuţie se face conform prevederilor normativului PD. 43-88.
Art.338 Distanţele dintre utilaje şi instalatii, respectiv dintre acestea şi pereţii clădirii, trebuie să fie astfel alese încât
să nu fie stingherite deservirea, transportul intern, respectiv operatiile de întreţinere şi reparatii.
Art.339 Distanţa dintre două blocuri separatoare va fi de cel puţin jumătate din înălţimea blocului separator mai
înalt.
Art.340 Încăperile în care pot avea loc scăpări de oxigen şi azot la exploatarea normală a instalatiilor sau în caz de
defectiune trebuie să fie prevăzute cu un sistem de ventilare corespunzător, încât să nu poată avea loc o îmbogătire
cu oxigen sau azot a aerului peste limita de 22% oxigen şi respectiv 81% azot.
Art.341 Toate părţile metatice ale instalatiilor care pot ajunge accidental sub tensiune sau care se pot încărca cu
electricitate statică trebuie să fie legate la pământ, conform normelor în vigoare.
Art.342.Pentru asigurarea deservirii şi circulatiei pe timpul întreruperilor de curent şe va realiza iluminat electric
de siguranţă.
Art.343 Instalatiile electrice, instalatia de legare la pământ şi instalatia de protectie împotriva descărilor electrice
din atmosferă se vor executa conform normativului PD. 43-88.
Page 17 of 23
d. Priza de aer
Prescriptii de conceptie pentru prize de aer
Art.350 Priza de aer se amplasează în conformitate cu condiţiile de puritate a aerului de proces impuse de tehnologie
şi de platforma industrială.
Art.351 În funcţie de mediul în care lucrează fabricile de oxigen, se pot prevedea atât prize locale cât şi prize la
distanţă (chiar două, diametral opuse, interschimbabile după direcţia de propagare a vântului).
Art.352 Limitele maxime admise de impurităţi pentru aerul atmosferic:
a) praf 10 mg/m3;
b) acetilenă 0,25 cm3/m3 ,
c) omologi ai acetilenei 0,01 mgc/m3;
d) hidrocarburi saturate şi nesaturate C5 -C6 0,05 mgc/m3
e) hidrocarburi saturate şi nesaturate C3 -C4 0,3 mgc/m3
f) sumă etan, etilenă şi propan 10 mgc/m3 ,
g) sulfură de carbon 0,03 mg/m3
h) oxizi de azot 1,25 mg/m3.
Art.353 Priza de aer va fi astfel concepută încât să nu fie posibilă pătrunderea ploii sau a impurităţilor mari (frunze,
hârtii) în conducta de aspiraţie.
e. Filtrarea aerului
Prescriptii de conceptie pentru filtre
Art.354 Se interzice utilizarea de electrofiltre.
Art.355 Pe cât posibil, nu se vor utiliza filtre cu circulatie de ulei.
Art.356 Pentru curăţirea aerului, la filtrele în mişcare se utilizează un amestec de glicerină cu apă.
f. Compresoare de aer
Art.357 Compresoarele trebuie să fie prevăzute pe fiecare treaptă de comprimare cu supape de sigurantă, manometre
şi termometre, precum şi cu dispozitive pentru controlul ungerii şi răcirii.
Prescriptii de conceptie pentru compresoare
Art.358 Compresoarele cu ungere cu ulei trebuie să fie prevăzute, cel puţin la evacuarea ultimei trepte de
comprimare, cu un răcitor de aer şi un separator de apă şi ulei.
Art.359 Compresoarele trebuie să fie prevăzute cu protectori sau îngrădiri la toate părţile exterioare în mişcare.
Art.360 Compresoarele de aer trebuie să fie prevăzute cu un sistem automat de oprire în cazul întreruperii circuitului
de răcire.
Art.366 Compresoarele cu pistoane unse cu apă trebuie prevăzute cu dispozitive care să asigure o ungere
permanentă şi suficientă. Ele trebuie să fie astfel concepute încât să fie prevenite loviturile de berbec.
Art.367 Compresoarele cu pistoane unse cu apă în amestec cu glicerină trebuie să fie prevăzute la primul etaj de
comprimare cu un dispozitiv de supraveghere a alimentării cu apă de ungere şi cu apă de răcire care să deconecteaze
compresorul şi să declanşeze un semnal acustic la întreruperea alimentării. Trebuie să fie exclusă reconectarea
automată a compresorului.
Art.368 Instalaţiile de ungere ale compresoarelor trebuie să fie prevăzute cu dispozitive automate de deconectare
care intră în functiune când presiunea uleiului scade la valoarea minimă prescrisă.
Art.369 Piesele compresoarelor cu autolubrifiere şi a turbocompresoarelor care vin în contact cu oxigenul trebuie
să fie confecţionat din materiale care nu produc scântei.
Art.370 Fiecare etaj al compresoarelor cu autolubrifiere trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de alarmă care intră
în functiune şi deconectează motorul de antrenare în cazul depăşirii temperaturii finale de comprimare.
Art.371 Instalatiile de răcire prevăzute cu organe de închidere trebuie să fie dotate cu dispozitive care să prevină
depăşirea presiunii admise pentru lichidul de răcire.
Art.372 Pe conducta de aspiratie a turbocompresorului trebuie să fie prevăzut un filtru care să reţină particule solide
mai mari de 40 m.
Art.373 Filtrul trebuie să aibă un dispozitiv care să indice permanent buna lui functionare, respectiv etanşeitatea
carcasei filtrului (ex. manometru diferenţial).
Art.374 Instalatia trebuie să fie astfel concepută, încât în timpul functionării să existe permanent în conducta de
aspiratie o suprapresiune de cel puţin 100 mm col. H20.
Art.375 Conducta de aspiratie trebuie prevăzută cu un dispozitiv pentru măsurarea suprapresiunii cuplat cu un
sistem de alarmă care să declanşeze un semnal sonor când presiunea din conductă scade sub valoarea prescrisă.
Art.376 Turbocompresoarele trebuie să fie prevăzute cu cel puţin urrnătoarele dispozitive de sigurantă:
a) ventil pentru închiderea rapidă a admisiei oxigenului şi deschiderea concomitentă a admisiei gazului de
spălare.
b) dispozitiv de supraveghere a deplasării axiale;
c) dispozitiv de sigurantă împotriva temperaturii prea ridicate a gazului;
d) dispozitiv de supraveghere a presiunii uleiului;
e) dispozitiv de supraveghere a gazului de protectie pentru presetupe;
f) dispozitiv de supraveghere a apei de răcire;
g) duşuri de sigurantă la rezervorul de ulei;
h) dispozitiv de supraveghere a temperaturii lagărelor;
i) extinctoare suficiente în apropierea compresorului;
j) panouri de protecţie mobile pentru prevenirea extinderii incendiului;
k) vane cu actionare de la distantă;
l) dispozitiv pentru supravegherea temperaturii oxigenului.
Art.377 Dispozitivele de la punctele b, d, e şi f din Art.376 trebuie să comande deconectarea compresorului în cazul
abaterilor de la starea normală functionare.
Art.378 Dispozitivele de la punctele h şi l trebuie să comande deconectarea de avarie în cazul creşterii
temperaturilor peste valorile limită stabilite.
Art.379 Deconectarea de avarie trebuie să fie posibilă de la distanţă. Instalaţia respectivă trebuie să fie amplasată
într-un loc protejat sau într-o încăpere separată.
Art.380 Între hala compresoarelor şi staţia de îmbuteliere trebuie să existe un sistem de semnalizare acustică şi
optică în perfectă stare de funcţionare.
h. Baterii de recipiente-butelie
Prescriptii de proiectare la amplasarea si dotarea cu aparatură a bateriior de recipiente-butelie
Art.381 Amplasarea bateriilor de recipiente-butelie se face în aer liber sau în încăperi separate. Bateriile de
recipiente-butelie amplasate în aer liber trebuie să fie ferite, prin acoperire, de intemperii şi în special de actiunea
razelor solare.
Art.382 Între bateria de recipiente-butelie şi organul de închidere a acesteia trebuie să fie prevăzută o supapă de
siguranţa.
Art.383 Atelierul pentru verificarea recipientelor-butelie trebuie să fie dotat cu un dispozitiv de prindere a
recipientelor care să asigure o fixare rigidă şi sigură a acestora, în vederea demontării robinetului cu ventil.
Art.384 Dispozitivul de prindere trebuie astfel amplasat încât robinetul ce urmează a fi demontat să fie îndreptat
spre un perete plin.
Art.385 Pentru spălarea recipientelor-butelie, atelierul pentru verificarea recipientelor trebuie să fie prevăzut cu un
dispozitiv de basculare care să permită o fixare sigură a recipientului.
Page 19 of 23
Art.386 Pardoseala rampelor, depozitului de recipiente goale, depozitului de recipiente pline, boxelor de îmbuteliere
şi atelierelor-anexe trebuie să fie netedă şi din materiale rezistente la uzură şi care nu produc scântei.
Art.387 Pentru verificarea greutăţii recipientelor butelie, atelierul de verificare va fi dotat cu un cântar basculă.
Vopsirea recipientelor-butelie
Art.388 Vopsirea şi inscriptionarea recipientelor-butelie se execută în atelierul de vopsire amplasat într-o încăpere
separată, special amenajată.
Art.389 Atelierul de vopsitorie trebuie să fie înzestrat cu o nişă prevăzută cu o instalaţie de absorbţie şi un separator
de vopsea.
Prescriptii de proiectare pentru depozite cu recipiente-butelie
Art.390 Recipientele-butelie goale şi recipientele-butelie pline se depozitează în depozite separate, în poziţie
verticală, în grup de 20-25 bucăti, şi să fie asigurate împotriva căderii.
Art.391 Între grupele de recipiente-butelie precum şi între acestea şi pereţii depozitului trebuie să fie treceri libere,
pentru circulaţie, cu o lăţime de cel puţin 1,5 m.
Art.392 Distanţa dintre recipientele-butelie depozitate şi boxele de umplere trebuie să fie de cel puţin 2 m.
Recipientele vor fi astfel dispuse încât să nu fie stingherită ieşirea personalului în caz de pericol.
Art.393 Proba hidraulică a recipientelor-butelie se execută numai într-o boxă specială cu pereţi rezistenţi, continui
şi înalţi de 2,00-2,30 m a cărei ieşire nu va fi îndreptată către locurile de muncă din atelier.
b. Rezervoare balon
Art.406 Rezervoarele balon din fibre sintetice se amplasează în încăperi separate în care raportul dintre suprafeţele
ferestrelor şi pardoselii să fie de cel puţin 1/10, iar geamurile să fie termoabsorbante. Aceste încăperi vor fi încălzite
pe timp friguros la + 5° C şi dotate cu termometre.
Art.407 Rezervoarele balon trebuie prevăzute cu manometre cu contacte electrice conectate la un sistem de alarmă.
Art.408 Rezervoarele balon trebuie prevăzute cu supape de sigurantă.
Art.409 Evaporatoarele calde trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv automat de reglare a temperaturii agentului
termic din baie, care să comande un sistem de alarmă în cazul depăşirii limitelor da temperatură.
Art.410 Evaporatoarele calde trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv automat de supraveghere a temperaturii
oxigenului şi azotului gazos la ieşirea din evaporator, care să comande un sistem de alarmă în cazul depăşirii
valorilor prescrise.
Art.411 Toate elementele statiei, rezervor, evaporator, pompă vor fi legate la o instalatie de punere la pământ.
c. Depozitarea recipientelor-butelie
Page 20 of 23
d. Staţii de îmbuteliere
Prescripţii de proiectare pentru staţii de îmbuteliere
Art.415 Statiile de imbuteliere se amplasează şi construiesc luându-se seama de prevederile normativului
departamental P.D. 43-88.
Art.416 Rampele de încărcare trebuie să fie prevăzute cu manometre înregistrative, pentru verificarea presiunii de
încărcare a tuburilor.
Art.417 Rampele pentru încărcarea şi descărca recipientelor-butelie se amplasează în lungul depozitelor de
recipiente goale şi recipiente pline.
Art.418 Rampele pentru încărcarea şi descărcarea recipientelor-butelie vor fi prevăzute cu acoperiş.
Art.419 Distanţa dintre două boxe de umplere amplasate paralel trebuie să fie de cel putin 2,5 m (măsurată între
centrele recipientelor-butelie alăturate).
Art.420 Pentru presiuni de încărcare diferite trebuie să se amenajeze boxe diferite.
Art.421 Bateriile de recigiente sau vehiculele (remorci) cu recipiente legate între ele se vor încărca numai în boxe
de umplere special amenajate în aer liber.
Art.422 Consumarea oxigenului sau azotului din recipientul-butelie se face numai prin intermediul unui reductor
de presiune destinat exclusiv pentru oxigen sau azot.
Art.423 Camera de joasă presiune a reductorului trebuie să fie prevăzută cu un manometru construit şi marcat
special pentru oxigen sau azot şi cu o supapă de siguranţă cu arc, reglată la presiunea maximă de lucru a aparatului
consumator. Camera de înaltă presiune trebuie să fie prevăzută, de asemenea, cu un manometru special pentru
oxigen sau azot.
Art.424 Amplasarea staţiilor de stocare-evaporare a oxigenului sau azotului lichid se face în conformitate cu
prevederile normativului departamental P D. 43-74. .
Art.425 La amplasarea statiilor de stocare-evaporare se va avea grijă ca aceasta să nu se facă în zone cu vibratii sau
şocuri puternice (de ex. lângă sectiile de forjă).
Art.426 Terenul pe care se amplasează staţia, inclusiv rampa pentru autocisterne, trebuie să fie acoperit pe întreaga
suprafaţă cu un strat de beton antiscântei cu calcar.
Art.427 Se interzice utilizarea pe perimetrul staţiei a asfaltului, bitumului sau a materialelor poroase cu nisip,
rumeguş etc.
Art.428 Întreg perimetrul staţiei trebuie să fie îngrădit, pentru prevenirea accesului persoanelor străine şi marcat cu
indicatoare de securitate (pericol de explozie, interzicerea focului etc.)
Art.429 În cazul în care statia este amplasată pe lângă un drum de circulatie curentă se vor instala bariere pentru
oprirea circulatiei în zona respectivă în timpul transvazării sau la executarea unor interventii.
Art.430 Pentru păstrarea pieselor de schimb, a sculelor şi degresantului trebuie să fie prevăzută cel puţin o încăpere
pentru fiecare din aceste grupe.
Art.431 Pentru personalul de deservire a statiei se va prevedea o încăpere din interiorul căreia trebuie să fie posibilă
supravegherea statiei.
Art.432 Evaporatoarele reci sau calde trebuie să fie prevăzute pe conducta de evacuare a oxigenului sau azotului
gazos cu o vană de închidere şi un manometru.
Art.433 Evaporatoarele reci sau calde trebuie să fie prevăzute cu o supapă de siguranţă.
şi mantaua exterioară a acestuia, aparat indicator al cantitătii de oxigen sau azot lichid din rezervor, regulator de
presiune cu sistem de alarmare.
Art.438 Aparatele de măsură şi control, precum şi organele de închidere şi de reglare trebuie să fie prevăzute cu
inscripţii clare.
Art.439 În instalaţiile cu compresoare de aer şi detentoare unse cu ulei se vor prevedea, în conducta pentru oxigen
lichid dintre blocul separator şi rezervorul de stocare, filtre suplimentare din materiale necombustibile.
Art.440 Pardoseala locurilor de transvazare a aerului şi oxigenului sau azotului lichid trebuie să fie din materiale
anorganice care nu produc scântei, fără pori si fără crăpături.
Art.465 Se interzice pozarea conductelor de oxigen sau azot în canale împreună cu conducte pentru gaze sau lichide
inflamabile, în medii corosive sau conductori electrici.
Art.466 Suporţii conductelor pentru oxigen sau azot trebuie să fie din materiale anorganice.
Art.467 La pozarea conductelor de oxigen sau azot pe pereţi şi stâlpi împreună cu alte conducte distanţa dintre
pereţii conductelor va fi cel puţin 250 mm.
Art.468 Conducta pentru oxigen sau azot nu va fi prevăzută cu o îmbinare cu garnitură de etanşare în punctele de
încrucişare cu alte conducte. Distanţa minimă de la îmbinare la punctul de încrucişare va fi de 3 m.
Art.469 Trecerile conductelor prin pererţi se vor face prin tuburi de protectie.
Art.470 Conductele pentru oxigen sau azot trebuie să fie pozate în pantă de cel puţin 3 . În punctele cele mai joase
trebuie să fie prevăzute dispozitive de drenare protejate împotriva îngheţului.
Art.471 Conductele subterane trebuie să fie îngropate sub nivelul de îngheţ.
Art.472 Conductele îngropate vor fi protejate împotriva curenţilor vagabonzi prin măsuri adecvate (ex. protecţia
catodică).
Art.473 Schimbarea de directie a conductelor pentru oxigen sau azot se va realiza numai prin curbe cu raza
interioară cuprinsă între 5-20 x D, (D fiind diametrul exterior al conductei).
Art.474 Conductele pentru oxigen sau azot lichid prevăzute la ambele capete cu organe de închidere trebuie să fie
prevăzute cu supape de sigurantă.
Art.475 Rezistenţa electrică de trecere dintre, flanşe nu trebuie să depăşească 0,03 .
Art.476 Conductele care duc la boxele de umplere trebuie să fie prevăzute după organul de închidere principal cu:
- supape de sigurantă în cazul în care presiunea de umplere a recipientelor este inferioară presiunii din reţea;
- manometre de contact legate la un sistem de alarmă care se declanşează la atingerea presiunii maxime admise;
- robinete de închidere.
Art.477 Robinetele de închidere, de pe conductele care duc la boxele de umplere, trebuie să fie amplasate în spatele
unor scuturi de protecţie traversate numai de tijele lor.
Art.478 În aval de robinetele de închidere, conductele trebuie să fie prevăzute cu câte un manometru şi robinet de
descărcare.
Art.479 Conducta de oxigen sau azot sub presiune trebuie să fie prevăzută înainte de intrarea ei în staţia de
imbuteliere cu un organ de închidere principal uşor accesibil.
Art.480 Pe conducta de evacuare a azotului din uscătorul de silicagel trebuie să fie prevăzut un filtru pentru reţinerea
prafului de silicagel.
C. Armături
Art.481 Armăturile pentru evacuarea oxigenului sau azotului lichid se vor executa, pe cât posibil, cu comandă de
la distantă. Dacă aceasta nu este posil armăturile vor fi amplasate în spatele unor scuturi de protectie.
Prescripţii de proiectare a armăturilor la oxigen
Art.482 Armăturile pentru oxigen se vor livra şi monta numai degresate.
Art.483 Armăturile pentru oxigen trebuie să fie marcate ca atare (de ex.: prin imprimare în relief, plăcuţe etc.).
Art.484 Armăturile pentru oxigen trebuie să fie robuste şi, în funcţie de presiunea şi temperatura de lucru, să fie din
cupru, bronz, alamă sau oţel inoxidabil etc., conform prevederilor normativului P.D. 43-88.
Art.485 Conductele de purjare trebuie să fie astfel dispuse încât să nu fie posibilă accidentarea persoanelor în timpul
purjării.
Art.486 Manometrele de oxigen trebuie vopsite în culoarea albastră, vor purta inscriptia "OXIGEN", "A SE FERI
DE ULEI ŞI GRÂSIMI", şi trebuie protejate în aşa fel ca la eventuale defectiuni să nu accidenteze personalul, iar
presiunile maxime admise să fie marcate cu roşu.
Art.487 Conductele şi recipienţii de oxigen şi alte fluide din instalatii de oxigen se vor marca distinctiv prin vopsire
în culori convenţionale, conform standardelor în vigoare (STAS 5189-69).
Art.488 Se vor utiliza supape de siguranţă de constructie închisă. Aceste supape de siguranţă trebuie să fie prevăzute
cu conducte de evacuare care să asigure o evacuare nepericuloasă a gazului (de ex. în conducta de aspirare a
compresorului, deasupra acoperişului etc.)
Art.489 Armăturile, aparatele de măsură şi control şi dispozitivele de siguranţă trebuie să corespundă prevederilor
din instructiunile ISCIR C4; C5 şi C25.
Art.490 Aparatele de măsură şi control vor fi centralizate în tablouri de comandă. În instalaţiile unde sunt trepidaţii
şi zgomote intense, tablourile de comandă se vor instala în camere fonoizolante.
Art.491 Tijele de actionare ale robinetelor şi ventilelor trebuie să fie asigurate împotriva deşurubării lor complete.
D. Degresanţi
Prescripţii de proiectare la utilizarea degresanţilor
Art.492 Proiectantul va prevedea pentru spălarea personalului care lucrează cu degresanţi (tetraclorură de carbon,
tricloretilenă, tetracloretilenă) săli de baie şi instalaţii sanitare.
Page 23 of 23
Art.493 Lucrul cu degresanţi (solvenţi ai grăsimilor) se va executa de preferinţă în aer liber sau în încăperi ventilate,
astfel încât concentraţia de vapori în atmosferă să se menţină sub valoarea concentraţiei maxime admise de N.PM.
Se va ţine seama că vaporii degresanţilor sunt mai grei decât aerul şi se acumulează în partea de jos a locurilor de
muncă.
E. Materiale termoizolante
Art.494 Materialele termoizolante utilizate trebuie să fie necombustibile.