NSSM Fabricare Transport Depozitare Oxigen Si Azot

3- NSSM pentru fabricarea, transportul şi depozitarea oxigenului şi azotului/ 1994 1
I. PREAMBUL
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională care cuprind
prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea în condiţii de securitate a muncii a activitătilor din economia
naţională.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă de răspundere pe cei ce desfăsoară aceste
activităţi dacă nu au prevăzut alte măsuri necesare asigurării securităţii muncii în conditiile locale de
desfăşurare a activitătii. Aceste măsuri se regăsesc în instrucţiunile de protecţie a rnuncii elaborate de către
agenţii economici.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind
securitatea muncii care cuprinde:
- Norme generale de securitate a muncii cuprinzând prevederile de securitate a muncii general
valabile pentru orice activitate;
- Norme de igienă a muncii cuprinzând prevederile de igiena muncii general valabile pentru orice
activitate;
- Norme specifice de securitate a muncii cuprinzând prevederile de securitate a muncii specifice
unor anumite activităţi, altele decât cele stipulate în "Normele generale de securitate a muncii ".
Prevederile tuturor acestor norme se aplică cumulativ, si au valabilitate indiferent de forma de
organizare sau de proprietate în care se desfăşoară activităţile.
Structura sistemului de norme specifice de securitate a muncii urmăreşte legarea cât mai strânsă a
prevederilor de pericolele specifice unei activităţi sau comune mai multor activităţi pentru gruparea acestora în
aceeaşi normă.
Structura/cuprinsul "Normelor generale de securitate a muncii" şi "Normelor specifice de securitate
a muncii" au la bază abordarea sistemică a securitătii muncii în cadrul proceselor de muncă, conform căreia
elementele constitutive ale oricărui proces de muncă (activităţi) sunt: EXECUTANT; SARCINA DE MUNCĂ,
MIJLOACE DE PRODUCTIE, MEDIUL DE MUNCĂ.
Prevederile sistemului de reglementări constituie, alături de celelalte reglementări juridice
privitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, baze pentru: ,
- activităţile de concepţie a echipamentelor si a tehnologiilor; '
- autorizarea funcţionării unităţilor;
- instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;
- cercetarea accidentelor de muncă, stabilirea cauzelor si responsabilităţilor.
Proprietăţile chimice şi fizice ale oxigenului şi azotului gazos sau lichid, precum şi ale degresanţilor
utilizaţi, cu influenţă directă asupra securităţii muncii la folosirea, transportul şi depozitarea oxigenului
şi azotului.
Oxigenul gazos
- este mai greu decât aerul, având drept consecinţă acumularea în părţile inferioare ale încăperilor,
în subsoluri, canale etc.;
- în atmosfera îmbogăţită cu oxigen gazos, materialele organice se aprind în contact cu corpuri
incandescente (ţigări aprinse, scântei, flacără);
- în amestec, în anumite proporţii cu acetilena, formează amestecuri explozive.
Azotul gazos
- este mai uşor decât aerul si se acumulează în părţile superioare ale zonelor de lucru;
- produce asfixierea.
Oxigenul lichid
- produce oxidări violente ;
- în contact cu pielea produce distrugerea ţesuturilor;
- în contact cu uleiurile sau grăsimile provoacă explozii;
- produce barbotări puternice şi deci aruncare de lichid, prin introducerea de obiecte la temperatura
camerei în vasele cu oxigen lichid.
Azotul lichid
- în contact cu pielea produce distrugerea ţesuturilor;
- produce barbotări puternice si deci aruncare de lichid, prin introducerea de obiecte la temperatura
camerei în vase cu azot lichid.
Degresanţii (tetraclorură de carbon, tricloretilenă si tetracloretilenă):
- sunt toxici;
- pătrund în organism prin tegumente si mucoase
- la temperaturi >120° C se descompun în fosgen si acid clorhidric;
- expusi la lumină pun în libertate acidul clorhidric (numai tricloretilena);
- reacţionează violent cu metalele uşoare sau atiajele acestora, producând explozie (numai
tricloretilena).
- provoacă dermite la atingere îndelungată;
- vaporii de tetraclorură de carbon, tricloretilenă si tetracloretilenă sunt mai grei decât aerul si se
acumulează în partea inferioară a încăperilor.
II. PREVEDERI GENERALE

Domeniu de aplicare
Art.1 Prezentele norme se aplică la activităţile de fabricare, transport şi depozitare a oxigenului şi
azotului desfăşurate în unităţile producătoare. De asemenea, prezentele norme se aplică institutelor de proiectare
şi întreprinderilor care proiectează, produc sau repară instalaţii de fabricare a oxigenului şi azotului, utilaje de
transport sau instalaţii de depozitare a oxigenului sau azotului.
Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea oxigenului şi azotului în diferite ramuri de activitate
(sudură, metalurgie, fabricarea sticlei etc.) se regăsesc în normele specifice ale acestor activităţi.
Art.2 Normele specifice de securitate a muncii la fabricarea oxigenului prin electroliza apei sunt
prezentate în normele specifice pentru fabricarea hidrogenului.
Instrucţiuni de securitate a muncii
Art.3 Unităţile au obligaţia de a elabora, prin efort propriu sau prin colaborare cu instituţii de
speciatitate, instrucţiuni de securitate a muncii pentru uz intern, ţinând seama de particularităţile locale la
fabricarea, transportul, depozitarea şi utilizarea oxigenului şi azotului gazos sau lichid.
Echipament individual
Art.4 Dotarea salariaţilor cu echipatnent individual de protecţie se va face conform "Normativului- cadru
pentru acordarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie", ed. 1991 aprobat de Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale cu consultarea organelor sindicale.
Întreţinerea echipamentului de lucru
Art.5 Personalul care lucrează la instalaţii şi cu recipienţi de oxigen şi azot va avea îmbrăcămintea şi
mâinile curate, fără urme de uleiuri sau grăsimi.
Art.6 Salariaţii care lucrează la fabricarea, transportul, depozitarea oxigenului şi azotului gazos sau lichid
vor fi numiţi prin decizie de către conducerea unităţilor, după ce au fost instruiţi special asupra proprietătilor
oxigenului şi azotului, problemelor tehnologice şi normelor de securitate a muncii.
Art.7 Este strict interzis accesul, persoanelor străine în unităţile şi instalaţiile de oxigen şi azot, cu
excepţia personalului de control autorizat şi a persoanelor autorizate de unitate şi însoţite de un reprezentant al
acesteia. Beneficiarii au acces numai până la locurile de predare-primire a recipienţilor-butelie de oxigen sau
azot.
III. FABRICAREA OXIGENULUI SI AZOTULUI PRIN FRACŢIONAREA AERULUI LICHEFIAT

A. Priză şi filtru de aer
Controlul prizei şi filtrului de aer
Art.8 Priza şi filtrul vor fi menţinute permanent în perfectă stare de funcţionare. In acest scop,
săptămânal se vor controla şi, dacă este cazul, se vor curăţa priza şi filtrul. In cazul în care instalaţia este
prevăzută cu un singur filtru, pentru controlul şi curătirea acestuia se va opri în prealabil compresorul. În cazul
în care sunt mai multe filtre în paralel, controlul se va face individual, după deconectarea filtrului respectiv.
Art.9 Controlul şi curăţirea prizelor şi filtrelor se va face în conformitate cu prevederile din Cartea
tehnică a instalaţiei elaborată de furnizori.
B. Compresoare de aer
Ungerea compresoarelor de aer
Art.10 Pentru ungerea compresoarelor de aer se va folosi numai ulei de catitatea şi în cantitatea prescrisă
în Cartea tehnică a instalaţiei. Punctele de ungere vor fi marcate prin vopsire pe compresor şi pe schema de
ungere afişată în sala compresoarelor.
Art.11 Lubrifianţii care nu s-au utilizat se vor păstra în vase închise, într-o magazie special construită în
acest scop.
Punerea în funcţiune
Art.12 Înaintea pornirii compresorului, se va verifica starea lui, precum şi asigurarea ungerii şi răcirii.
Art.13 În timpul funcţionării compresorului se vor supraveghea permanent aparatele de măsură a
temperaturii apei de răcire. Temperaturile măsurate vor fi înregistrate din oră în oră în registrul pentru evidenţa
funcţionării.
Repunerea în funcţiune
Art.14 Este interzisă repunerea în funcţiune a compresorului dacă acesta se opreşte datorită intrării in
funcţiune a sistemului automat de oprire în cazul intreruperii circuitului de răcire. Repunerea în funcţliune a
compresorului se va executa numai după remedierea defecţiunii şi răcirea compresorului. Orice oprire sau
pornire se va nota în registrul de evidenţă a functionării compresoarelor, specificându-se cauza opririi.
Art.15 Pentru prevenirea pericolului datorat pătrunderii apei de răcire în cilindri se va observa apa de
răcire care nu trebuie să aibă spumă.
Art.16 În timpul functionării compresorului se vor urmări temperaturile şi presiunile măsurate, care vor fi
notate din oră în oră în registrul de evidenţă a funcţionării instalaţiei.
Art.17 În timpul funcţionării compresorului se interzice orice intervenţie la acesta.
Art.18 În cazul în care în timpul functionârii compresorului se constată o dereglare sau defecţiune acesta
se va opri şi se va reduce presiunea la zero în instalaţie.
Art.19 În cazul când umplutura din decarbonatoare sau scrubere se murdăreşte cu ulei, antrenat de aerul
din compresor, ea trebuie curăţată prin spălare.
Purjare
Art.20 Pentru evitarea pătrunderii uleiului şi apei în instalaţii, separatoarele de apă şi ulei, prevazute
înaintea uscătoarelor de aer, precum şi scruberele şi decantoarele trebuie să fie purjate la intervalele prevăzute
în Cartea tehnică a instalaţiei.
C. Purificarea şi uscarea aerului

Art.21 Înaintea introducerii adsorbantului (silicagel, aluminogel, etc.) în coloanele de uscare, acesta se va
cerne cu site conform STAS 1077-67, astfel încât granulaţia lui să fie cea prescrisă de furnizorul instalţiei.
Art.22 Filtrele pentru reţinerea silicagelului existent pe conducta de evacuare a aerului din uscătoare se
vor curăţa şi verifica periodic în conformitate cu Cartea tehnică a instalaţiei.
Art.23 Regenerarea adsorbantului din uscător se va face la temperatura, presiunea şi debitul stabilit în
Cartea tehnică a instalaţiei.
Art.24 După regenerarea adsorbantului, acesta se va răci lent până la temperatura prescrisă înainte de a
comuta coloana de uscare în circuitul de aer.
Art.25 Adsorbantul trebuie să fie înlocuit când nu mai poate fi regenerat sau când granulaţia lui devine
mai mică decât cea prevăzută în Cartea tehnică a instalaţiei.
Art.26 La exploatarea regeneratoarelor pentru uscarea aerului se va urmări functionarea corespunzătoare a
supapelor comandate de la capătul cald, a supapelor automate de la capătul rece şi a supapelor de egalizare.
Art.27 Încălzirea ventilelor se va face numai cu aer cald (fără urme de ulei), abur sau apă caldă curată.
Art.28 Instalaţia de purificare a aerului se va revizui şi curăţa periodic în conformitate cu Cartea tehnică a
instalatiei. Adsorberele de acetilenă se vor comuta, încălzi şi regenera în conformitate cu instructiunile din
Cartea tehnică a instalatiei.
D. Instalaţia de răcire (detentor)

Ungerea detentoarelor
Art.29 Ungerea detentoarelor se va face cu ulei de calitatea şi în cantitatea prescrisă de furnizorul
instalatiei.
Art.30 Supapele de sigurantă ale detentoarelor trebuie să fie purjate periodic. Se va avea grijă ca ele să nu
îngheţe şi se vor curăţa periodic de brumă sau gheaţă depusă.
Pornirea detentorului
Art.31 Înaintea pornirii detentorului se va verifica sistemul lui de ungere.
Art.32 Admisia aerului comprimat în detentor se face numai după ce detentorul a ajuns la turatia de regim.
Art.33 Functionarea detentoarelor va fi astfel reglată încât lichefierea aerului să nu se producă în maşină.
Oprirea detentoarelor
Art.34 La oprirea detentorului se deschide robinetul de aerisire şi se închide imediat admisia aerului
comprimat.
Pornirea turbodetentorului
Art.35 Înaintea pornirii turbodetentorului, conductele de alimentare se vor sufla cu aer pentru evacuarea
eventualelor impurităti, umiditătii, şi se va verifica sistemul lui de ungere.
Art.36 Dacă turbodetentorul este cuplat direct cu turbocompresorul, se pune în functiune mai întâi
turbocompresorul, apoi se deschide admisia aerului în turbodetentor.
Art.37 În timpul functionării turbodetentorului, se vor supraveghea continuu presiunea, temperatura şi

nivelul uleiului din rezervor, temperatura lagărelor, temperatura aerului la intrarea şi ieşirea din turbodetentor
(aceasta se ţine cu 2-3° mai ridicată decât temperatura de lichefiere a aerului la presiunea aerului din
turbodetentor), rezistenţa pe filtrul turbodententorului, circulatia apei de răcire, şi se ascultă functionarea
turbodetentorului dacă nu apar zgomote sau vibraţii suspecte.
E. Lichefierea şi fractionarea aerulului

Art.38 La deservirea blocului separator se vor respecta instructiunile de exploatare elaborate de furnizor.
Art.39 Instalaţia va fi ferită de grăsimi, uleiuri sau alte materiale organice.
Art.40 Se interzice depozitarea sau folosirea în încăperile sau locurile în care sunt montate instalaţii de
lichefiere şi fractionare a aerului a oricărui material combustibil sau care se poate încărca electa electrostatic, a
flăcării deschise sau a obiectelor incandescente, precum şi fumatul.
Art.41 La verificarea periodică a etanşeităţii instalatiei, se va utiliza o soluţie de săpun neutru în apă fără
impurităti.
Manevrarea instalaţiei
Art.42 Manevrarea ventilelor se va face cu atenţie şi numai lent şi treptat. Se interzice manevrarea bruscă,
forţarea sau lovirea ventilelor şi conductelor.
Luarea probelor
Art.43 Luarea probelor şi transvazarea oxigenului sau azotului se va executa cu deosebită grijă şi se va
evita vărsarea lichidului pe pardoseală, stropirea personalului sau îmbibarea cu oxigen a îmbrăcăminţii. Luarea
probelor de oxigen lichid se face în vase speciale tip Dewar.
Evacuarea impurităţilor
Art.44 Aerul aspirat în instalatiile de oxigen şi azot, care lucrează prin separarea aerului, trebuie să fie
lipsit de impurificări periculoase de hidrocarburi şi în special de acetilenă. Acetilena şi sulfura de carbon trebuie
să fie separate şi evacuate continuu, în conformitate cu prevederile din Cartea tehnică elaborată de furnizorul
instalaţiei. În functie de valorile atinse de concentratiile de impurităti, se iau măsuri corespunzătoare
Art.45 Toate piesele şi sculele care pot veni în contact cu oxigenul, chiar şi numai temporar sau
întâmplător, trebuie degresate şi uscate înainte de montare sau utilizare şi ferite permanent de ulei şi orice
grăsimi sau materii combustibile.
Art.46 Lubrifianţii utilizati vor fi de calitatea şi în cantitatea prescrisă în Cartea tehnică a instalaţiei. Se
admite utilizarea de lubrifianţi asimilaţi în conditiile legale.
Art.47 Se interzice depozitarea, chiar şi temporară, în spatiile cu instalatii sau recipienţi oxigen, a oricărui
material combustibil.
Art.48 Analizele de laborator pentru verificarea conţinutului de ulei, acetilenă, sulfură de carbon se vor
executa în conformitate cu instructiunile din Cartea tehnică a instalaţiei.
Art.49 În cazul în care prin analize se constată o depăşire a conţinutului maxim admis de impurificări se
vor lua imediat măsurile de remediere indicate în instructiunile din Cartea tehnică a instalaţiei (încălzire,
suflare, schimbare adsorbant etc.). De asemenea, se va determina cauza care duce la impurificarea aerului
aspirat în instalatie.
Art.50 Este interzisă exploatarea instalatiei cu aparatele de protectie împotriva acumulării acetilenei sau a
altor substanle explozive, decuplate (filtrul adsorber de aer lichid, adsorber de oxigen lichid, vaporizator ratiid,
condensator-vaporizator).
Art.5l . Condensatorii instalatiilor de separare trebuie să functioneze permanent în regim umed.
Art.52 Aparatele în care se concentrează substanţe explozive (filtru-adsorbant de aer lichid, adsorber de
oxigen lichid, vaporizator ratiid, condensator-vaporizator) vor fi încălzite periodic, canform instructiunilor de
exploatare.
Art.53 Se interzice determinarea naturii gazelor care scapă din neetanşeitate cu ajutorul ţigărilor aprinse
sau cu foc deschis.
Art.54 În cazul regenerărilor sau răcirilor azot nu se admite eliminarea acestora în hala secţie, ci în
exterior.
Art.55 Obligatoriu, cel puţin o dată pe săptămână sau înainte de golirea oricărui lichid, colectorul de
scurgere, prevaporizatorul ratiid vor fi încălzite şi suflate.
Art.56 Nu se admite functionarea blocului peste presiunea de lucru înscrisă în instrucţiunile de exploatare
ale furnizorului.
Art.57 Este interzisă folosirea aparatelor de măsură şi control defecte sau cu termen de verificare
metrologic depăşit.
Art.58 Se vor utiliza manometre verificate şi sigilate, iar pentru oxigen şi aer lichid se vor utiliza
manometre vopsite albastru şi având inscripia "OXIGEN".
Art.59 Supapele de siguranţă se vor regla la presiunea prescrisă în instructiunile de exploatare ale
furnizorului şi se vor sigila.
Art.60 În cazul purjării sau deschiderii unor ventile, personalul de deservire va actiona numai din lateral.
Art.61 Carcasele aparatelor, flanşele etc. vor fi legate la instalaţia de punere la pământ pentru eliminarea
încărcăturii electrostatice.
F. Compresoare de oxigen si azot

Art.62 La compresoarele cu pistoane unse cu apă se va regla debitul apei de răcire astfel încât
temperaturile finale să nu depăşească limitele prevăzute în Cartea tehnică a instalaţiei.
Art.63 Cilindrii compresoarelor cu pistoane unse cu apă se vor unge numai cu apă distilată sau cu apă
dedurizată în compoziţia căreia intră şi glicerina. Apa utilizată va fi curată şi fără impurităţi. Manşetele
pistoanelor vor fi degresate.
Art.64 Compresoarele cu o putere efectivă până la 3,67 KW (5 CP) şi a căror presiune finală de
comprimare nu depăşeşte 300 bar pot fi unse cu un amestec de apă distilată cu glicerină într-un raport de 10:1.
Art.65 La compresoarele cu autolubrifiere se va avea grijă ca uleiul să nu pătrundă în cilindri.
Art.66 În cazul în care presgarniturile devin neetanşe se va opri compresorul.
Pornirea compresorului
Art.67 Înaintea punerii în functiune a compresorului se va verifica buna funcţionare a instalaţiilor anexe şi
a dispozitivelor de siguranţă prevăzute în Cartea instalaţiei.
Art.68 Pornirea turbocompresoarelor pentru oxigen sau azot se va face cu aer fără urme de ulei cu azot.
Art.69 În tot timpul functionării compresoarelor de oxigen sau azot, acestea trebuie să fie supravegheate.
Art.70 Separatoarele de apă vor fi purjate la intervale stabilite de producătorul instalaţiei.
Ungerea compresoarelor
Art.71 Ungerea părţilor compresoarelor care vin în contact cu oxigenul se va face cu lubrifianţi de
calitatea şi cantitatea prescrisă de către constructor prin suflarea de azot din interior spre exterior prin sistemul
de etanşare (labirinţi).
G. Recipiente-butelii pentru oxigen şi azot

Primirea recipientelor butelie

Art.72 La primirea recipientelor-butelie pentru umplere o persoană autorizată (instruită şi numită prin
decizie în acest scop) va verifica fiecare recipient în parte şi nu va admite să fie umplute recipientele la care se
constată:
a) la inscripţionare:
- lipsa inscripţiei sau inscripţie incompletă
- depăşirea scadenţei verificării;
- nepotriviri între valoarea presiunii de încărcare indicată pe butelie şi presiunea gazului din
rezervorul de stocare;
- rectificări ale inscripţiilor poansonate;
b) la părţile exterioare:
- pereţii prezintă lovituri, deformări, tăieturi, coroziuni avansate sau orice altă degradare care poate
periclita siguranţa funcţionării;.
- urme de ulei pe pereţi şi pe robinete;
- robinetul cu ventil defect sau incomplet;
- încercări de sudură pe corpul recipientului;
- lipsa sau deteriorarea capacului de protecţie sau a inelelor de protecţie de cauciuc;
- vopsirea nu corespunde prescripţiilor
c) la interior:
- lipsa presiunii remanente
- prezenţa altui gaz în recipient.
Art.73 Conţinutul fiecărui recipient-butelie se va controla organoleptic sau cu aparatură specializată
pentru gaze combustibile. Recipientele la care se constată că gazul remanent este butan, etan etc. sau care nu
mai prezintă presiune remanentă se vor trimite la atelierul de verificare pentru remedierea deficienţelor.
Art.74 În depozitul de recipiente-butelie se depozitează numai recipientele-butelie admise pentru umplere.
Art.75 În cazul demontării robinetelor înfundate sau deformate se va lucra cu deosebită grijă, luându-se
toate măsurile de precauţie pentru prevenirea aruncării robinetului.
Spălarea recipientelor butelie
Art.76 Spălarea recipientelor-butelie se face cu soluţie de hidroxid de sodiu 10% până când soluţia care se
scurge din recipient este curată.
Verificarea recipientelor-butelie
Art.77 După spălare, verificarea interioară a recipientelor-butelie se execută cu ajutorul unui bec electric
alimentat la tensiunea de 12 V
Art.78 Din 6 în 6 luni recipientele-butelie vor fi golite de apă, iar data evacuării apei se poansonează pe
postament.
Încercarea recipientelor-butelie
Art.79 Recipientul care urmează să fie încercat la presiune se introduce în boxa specială, se umple
complet cu apă, se aşează în poziţie verticală şi se asigură împotriva răsturnării prin legare cu lanţul.
Art.80 Pompa, racordurile şi manometrele montate în exteriorul boxei de încercare se vor menţine în
perfectă stare de functionare şi etanşare.
Art.81 Se interzice accesul în boxa de încercare cât timp recipientul este sub presiune.
Art.82 Robinetele cu ventil ale recipientelor-butelie nu se ung. Ele se vor feri de ulei sau alte substanţe
grase.
Art83 Pentru realizarea etanşeitătii îmbinării filetate dintre recipient şi robinet se permite numai utilizarea
unui chit preparat din litargă (oxid de plumb) cu apă distilată, apă de sticlă (silicat de sodiu) bandă de teflon sau
cositorire.
Vopsirea recipientelor-butelie
Art.84 Vopsirea şi inscripţionarea se execută conform STAS 5189-80 (albastru pentru oxigen şi argintiu
pentru azot) după încercarea recipientului şi în aşa fel încât inscripţionările să poată fi uşor citite. Nu se va
utiliza vopsea cu ulei de in.
Art.85 Se interzice vopsirea recipientelor-butelie când acestea se află sub presiune.
Art.86 Pentru vopsire, recipientul-butelie se aşeză în nişă pe un suport rotativ.
Art.87 Vopsirea se face din afara nişei prin pulverizare.
Încărcarea recipientelor-butelie
Art.88 Se interzice accesul persoanelor străine în boxele de umplere.
Art.89 După ce recipientele-butelie se încarcă în poziţie verticală pe cărucioarele platformă, se asigură cu
lanţuri împotriva căderii.
Art.90 Recipientele-butelie cu oxigen utilizate vor avea inscripţionate cu vopsea albă pe corpul buteliei şi
poansonat pe suportul recipient numele firmelor proprietare. Astfel de recipiente-butelie încărcate cu oxigen,
vor fi returnate numai la firma proprietară. Aceste recipiente-butelie încărcate cu oxigen nu vor fi distribuite în
alte ramuri de activitate şi în alte scopuri.
Art.91 Recipientele-butelie introduse în boxe pentru umplere se racordează la conductele flexibile ale
distribuitorului, după care se deschid robinetele cu ventil ale recipientelor.
Art.92 Robinetul de admisie al oxigenului sau al azotului în distribuitor se va deschide încet numai după
primirea semnalului dat de operatorul din sala compresoarelor de oxigen sau azot, după care se părăseşte
încăperea şi se închide uşa boxei.
Art.93 Când presiunea oxigenului sau azotului a ajuns la 75...100 bar, operatorul va controla după
zgomotul produs de oxigen sau azot la trecerea acestuia prin robinete şi încălzirea recipientelor, dacă umplerea
acestora se face normal. După efectuarea controlului, va părăsi boxa şi va închide uşa acesteia.
Art.94 În cazul când se constată că la unul sa mai multe recipiente-butelie nu pătrunde oxigenul sau azotul
(nu se încălzeşte), se izolează recipientul-butelie respectiv prin închiderea ventilului de pe racordul distribuitor
şi a robinetului cu ventil al tubului, se scoate tubul şi se trimite la atelierul de reparat.
Art.95 Dacă în timpul umplerii, unul şau mai multe recipiente-butelie se încălzesc în aşa măsură încât nu
permit atingerea lor cu mâna, se va deschide robinetul complet. În cazul în care robinetul este blocat,
recipientul-butelie va fi izolat şi trimis la atelierul de reparat.
Terminarea încărcării
Art.96 Când manometrul montat în exteriorul boxei indică presiunea de umplere prescrisă sau declanşează
alarma, se închide încet robinetul de admisie de pe conducta boxei şi se anunţă sala compresoarelor de oxigen
sau azot; numai după efectuarea acestor operatii se permite deschiderea uşii boxei.
Art.97 După închiderea robinetelor cu ventil ale recipientelor, se deschide robinetul de descărcare a
distribuitorului şi se observă indicatorul manometrului. Se permite desfacerea conductelor flexibile de racord
numai după scăderea presiunii din distribuitor la zero.
Evacuarea recipientelor
Art.98 Înainte de a se evacua recipientele-butelie pline din boxa de umplere se vor monta capacele de
protecţie pe robinete şi recipiente.
Art.99 Se va urmări etanşeitatea instalatiei de umplere a recipientelor prin aplicarea unei soluţii de săpun
neutru.
Art.100 Remedierea neetanşeităţii se va face numai după închiderea admisiei oxigenului sau azotului şi
descărcarea instalatiei.
Deficienţe la încărcare
Art.101 În cazul în care în timpul umplerii se aprinde robinetul cu ventil al unui recipient-butelie, se va opri
imediat alimentarea cu oxigen, efectuându-se următoarele manevre:
- se închide robinetul de admisie a oxigenului în distribuitor;
- se închide robinetul principal al conductei de oxigen sub presiune şi se transmite semnalul la sala
compresoarelor;
- se închid robinetele cu ventil ale tuturor recipientelor racordate;
- se evacuează oxigenul din distribuitor.
Înregistrarea recipientelor-butelie
Art.102 Pentru umplerea recipientelor-butelie trebuie ca firmele beneficiare de oxigen să completeze un
aviz de expediere, în care să fie trecute seria de fabricatie a tubului, numărul de tuburi şi natura gazului din
fiecare recipient.
Art.103 Firmele care încarcă recipiente-butelie vor avea un registru pentru fiecare tip de gaz îmbuteliat în
care se va indica:
- data încărcării;
- numărul de fabricaţie al tubului
- data verificării şi scadenţa;
- presiunea de încărcare.
Art.104 Pentru firmele ce încarcă butelii cu mai multe feluri de gaze, pentru fiecare gaz trebuie ţinut un
registru şnuruit şi numerotat.
IV. TRANSPORTUL OXIGENULUI SI AZOTULUI

A. Autocisterne
Art.105 Conducătorii de autocisterne sunt obligati să asigure autocisternelor o întreţinere exemplară din
toate punctele de vedere şi să comunice şefilor lor ierarhici fiecare neregulă constatată.
Art.106 Toate accesoriile ca: pompa de transvazare, furtunurile de racord, sculele aferente autocisternei
trebuie să fie în bună stare, curate şi lipsite de grăsimi.
Art.107 Conducătorul autocisternei va consemna în registrul de bord toate defectiunile, anomaliile şi
intervenţiile efectuate la autocisterna utilizată la transportul oxigenului. Registrul va cuprinde de asemenea şi
instructiuni de exploatare şi de protecţia muncii.
Art.108 În timpul transportului, conducătorul autocisternei şi ajutorul lui trebuie să respecte normele de
tehnică a securitătii muncii, de p.s.i.; instrucţiunile de exploatare a autocisternei, decretul 328/1966, normele de
circulatie pe drumurile publice şi regulamentul de ordine interioară.
Art.109 Operatiile de încărcare, descărcare transport ale oxigenului sau azotului lichid se vor face numai în
prezenţa conducătorului autocisternei şi a ajutorului acestuia.
Obligaţiile conducătorului autocisternei la încărcare si descărcare
Art.110 Pentru încărcarea şi descărcarea cisternei cu oxigen lichid sau azot lichid, aceasta se va manevra cu
atenţie la rampa de încărcare-descărcare unde se va actiona frâna de mână şi se va opri motorul.
Art.111 Pentru prevenirea deplasării involuntare a autocisternei în timpul încărcării, se vor aşeza saboţi la
roţile din faţă.
Art.112 Înainte de a racorda futunul de umplere, se va conecta autocisterna la instalatia de legare la pământ
a rampei.
Art.113 După ce s-au verificat, curăţat şi degresat piesele de legătură ale furtunului, respectiv racordul
cisternei, se face racordarea furtunului la rezervor de către personalul sectiei şi la autocisternă de către
personalul de deservire a acesteia în prezenţa şefului de schimb, conform instructiunilor de exploatare pentru
autocisternă şi depozit.
Art.114 Înainte de încărcare sau descărcare se cuplează furtunul de evacuare a oxigenului sau azotului
gazos al cisternei de conducta de preluare a oxigenului sectiei. În cazul în care sectia nu este prevăzută cu o
conductă de preluare a oxigenului gazos, furtunul va fi orientat astfel încât evacuarea oxigenului sau azotului
gazos să se facă în conditii de securitate. Numai după aceea se deschide robinetul conductei de evacuare şi se
verifică presiunea zero a cisternei.
Art.115 Se interzice efectuarea transvazării prin două furtunuri îmbinate cap la cap.
Art.116 Furtunurile şi racordurile acestora nu vor fi solicitate la tractiune.
Art.117 Furtunurile nu vor fi supuse la deformări elastice cât timp sunt reci.
Art.118 Sub rampa de ventil a autocisternei şi sub racordul de furtun al rezervorului se vor aşeza tăvi
pentru captarea eventualelor scurgeri.
Art.119 Manevrarea ventilelor se va face lent şi treptat. Se interzice forţarea lor.
Art.120 Remedierea scăpărilor de oxigen sau azot lichid se va face numai după oprirea transvazării şi
golirea elementelor prin care se scurge oxigenul sau azotul.
Art.121 Oxigenul sau azotul lichid se transvazează la o presiune de cel mult 2 bar.
Art.122 Se interzice încărcarea autocisternei peste limita admisă marcată pe aparatura de măsură (cântar).
Art.123 În timpul transvazării se interzice fumatul, pornirea motorului, lucrul cu foc, executarea de
reparaţii la autocisternă sau motor. Pornirea motorului este permisă numai după desfacerea racordurilor şi
evaporarea eventualelor scăpări.
Art.124 După încărcarea sau descărcarea autocisternei, se vor închide ventilele în orinea prescrisă în
instructiunile de exploatare, apoi se trece la depresurizarea furtunului care va fi demontat numai după
evaporarea completă a oxigenului sau azotului lichid din interiorul acestuia.
Art.125 Furtunurile se vor introduce cu atenţie în tuburile lor de protectie care se încuie.
Art.126 Se desface legătura la instalaţia de punere la pământ.
Art.127 Sculele folosite 1a rampa de ventile se aşează în lădiţa special destinată pentru acestea şi se încuie.
Art.128 După verificarea rampei de ventile aceasta se încuie, se îndepărtează tava aşezată dedesubt, se scot
saboţii de la roţi şi se scoate cu aţenţie autocisterna de la rampa de încărcare.
Art.129 Înainte de a începe descărcarea autocisternei, personalul statiei va opri circulaţia din zonă prin
închiderea barierelor.
Art.130 La încărcarea şi descărcarea autocisternei se vor respecta instructiunile de lucru ale autocisternei,
pompei şi rezervorului de stocare referitoare la aceste operatii.
Art.131 Se verifică piesele de legătură ale furtunului şi se realizează racordarea acestuia la autocisternă şi
rezervor. Se va avea grijă ca furtunul să nu se lovească, să nu se deformeze şi să nu se curbeze la o rază mai
mică de 1 m.
Art.132 Conectarea pompei la sursa de energie electrică se va face numai cu comutatorul pe poziţia "circuit
hidraulic deschis", iar pornirea pompei se va face numai de la pupitrul de comandă. Aceste operaţii se execută
de către electricianul statiei de stocare.
Art.133 Pornirea pompei se va face numai după răcirea şi umplerea ei cu oxigen sau azot lichid şi numai în
prezenţa responsabilului numit de beneficiar.
Art.134 În tot timpul transvazării se vor urmări parametrii tehnologici respectiv presiunea şi nivelul
oxigenului sau azotului, atât la cisternă cât şi la rezervorul de stocare, precum şi modul de functionare al
pompei.
Art.135 În timpul transvazării se va urmări în permanenţâ să nu existe scăpări de oxigen sau azot lichid. În
cazul în care se constată scăpări de oxigen sau azot lichid se va opri pompa şi se vor lua măsurile necesare
pentru remedierea defectiunilor. Repornirea se va face numai după evacuarea totală a scăpărilor şi refacerea
atmosferei din jur.
Art.136 În cazul când transvazarea oxigenului a azotului lichid din autocisternă în rezervorul de stocare se
efectuează fără pompă, "prin presiune", se va urmări în permanentă ca presiunea din autocisternă să nu
depăşească 2 bar.
Art.137 După terminarea transvazării se opreşte pompa şi se deconectează de la reţeaua electrică.
Art.138 Înainte de deplasarea autocisternei, se desface legătura de la instalaţia de legare la pământ, se
îndepărtează tăvile colectoare, se încuie uşile rampei de ventile şi se îndepărtează saboţii de la roati.
Circulaţia autocisternelor
Art.139 Se interzice circulaţia autocisternelor pentru oxigen sau azot lichid pe timp de ceaţâ, viscol, polei,
pe drumuri accidentate sau când acestea sunt acoperite cu cantităţi mari de zăpadă.
Art.140 Se interzice admiterea sau transportul persoanelor străine în cabina de conducere a autocisternei.
Art.141 Se interzice staţionarea autocisternelor încărcate în locatităti, locuri publice sau locuri de parcare.
Art.142 Pe tot traseul, autocisterna încărcată va avea girofarul în functiune.
Art.143 În timpul functionării, rampa de ventile a autocisternei, furtunurile de racord şi sculele vor
fiîncuiate.
Art.144 În timpul functionării se va urmări permanent presiunea din autocisternă care nu va depăsi
presiunea limită admisă (2 bar).
Art.145 În cazul în care se constată creşterea presiunii din autocisternă peste limita admisă, se va duce
autocisterna pe un drum lateral fără circulatie, departe de locuinţe, surse de foc, scântei, materiale inflamabile
etc. şi după oprirea motorului se va evacua oxigenul sau azotul gazos în atmosferă până la scăderea presiunii
sub valoarea limită. Se vor cerceta cauzele creşterii presiunii şi se vor executa intervervenţiile necesare.
Art.146 Se interzice eliminarea din autocisternă a oxigenului gazos în timpul alimeritării cu carburanţi sau
lubrifianţi.
Măsuri de siguranţă 1a defectiuni apărute în timpul transportului autocisternei încărcate
Art.147 În cazul în care la autocisternă se vor constata scurgeri de oxigen sau azot lichid se vor lua
următoarele măsuri:
- se trece autocisterna pe un drum lateral neasfaltat, fără circulatie sau în câmp deschis la cel puţin
50 m de şosea (se vor evita grămezile de nisip);
- se opreşte motorul;
- se amplasează tăblii indicatoare de securitate pe o rază de 50 m şi se evacuează materialele
combustibile aflate în această zonă
- se interzice apropierea persoanelor, focul deschis, fumatul şi producerea de lovituri în zona
delimitată;
- dacă nu se poate remedia defectiunea; se va evacua oxigenul sau azotul lichid din autocisternă
prin folosirea evaporatorului aferent cu ·aerisirile deschise. Evacuarea lichidului prin evaporator se
va face astfel încât presiunea din autocisternă să nu depăşească 2 bar;
- se interzice manevrarea armăturilor cu mâinile murdare de substanţe grase;

- după terminarea scurgerii oxigenului sau azotului se va aştepta cel puţin 2 ore pentru dispersarea
în atmosferă a oxigenului sau azotului îninte de a porni din nou motorul şi a deplasa autocisterna.
Art.148 În cazul unei defectiuni la autocisternă se va anunţa imediat telefonic întreprinderea de care aparţine,
comunicându-se următoarele:
- locul stationării (şoseaua, kilometrul) şi felul defectiunii;
- situatia încărcăturii (cantitatea, presiunea etc.);
- ce măsuri se întreprind;
- numărul de circulatie al autocisternei;
- numele şi prenumele celui care face comunicarea.
Art.149 La stationare în caz de pană se vor lua următoareel măsuri:
- se va semnaliza poziţia autocisternei cu triunghiuri reflectorizante şi girofar aprins;
- se va interzice apropierea persoanelor străine;
- se va evacua oxigenul sau azotul gazos dacă presiunea acestuia depăşeşte limita maximă admisă;
- dacă este necesară remorcarea autocisternei încărcate, se va apela la organele poliţei pentru
însoţirea autocisternei până la locul de destinaţie.
Obligaţiile conducătorilor de unitate care deţin autocisterne pentru transportul oxigenului şI azotului
Art.150 Circulaţia autocisternelor se va face numai pe drumuri dinainte stabilite şi menţionate în foaia de
parcurs. Pe cât posibil, se vor evita centrele aglomerate şi drumurile cu circulatie intensă.
Art.151 Pentru conducerea autocisternelor vor fi admişi numai angajaţi cu activitatea efectivă în meseria de
conducător auto de cel puţin 5 ani pentru categoria respectivă, selectionati şi şcolarizaţi special de către
deţinătorii de autocisterne pentru oxigen sau azot.
Art. 152 Maşinile care transportă oxigen sau azot trebuie să fie carosate, să fie prevăzute pe obloane cu
zebră şi cu inscripţia "TRANSPORT OXIGEN sau AZOT", de asemenea să fie prevăzute cu covor de cauciuc.
Art.153 Se interzice plecarea în cursă a autocisternelor care prezintă defectiuni tehnice sau nu au fost
verificate conform prescripţiilor din Cartea tehnică a autocisternei respective.
Art.154 Utilizarea autocisternei se va face de către conducător şi ajutorul acestuia care trebuie şi el să
posede carnet de conducere pentru categoria respectivă.
Art.155 Se interzice încărcarea autocisternelor care au aparate de măsură şi control lipsă, defecte,
necorespunzătoare sau neverificate de metrologie.
Art.156 La sosirea în fabrica de oxigen sau azot şeful de schimb va verifica starea autocisternei şi va decide
încărcarea sau neîncărcarea acesteia.
Art.157 Staţionarea şi gararea autocisternelor pentru oxigen sau azot lichid, atât la proprietar cât şi la
beneficiar, se va face în locuri special amenajate (platforme betonate, curate, îngrădite şi prevăzute cu instalaţii
p.s.i.).
Art.158 Autocisternele trebuie dotate cu o trusă de prim ajutor care va cuprinde şi alcool 75% şi oxicort.
Art.159 Autocisternele trebuie să fie dotate cu degresant, apă, săpun şi prosop.
B. Conducte pentru oxigen şi azot

Curăţirea conductelor
Art.160 Înainte de montare se vor degresa şi usca ţevile. În afară de aceasta, ţevile de oţel se vor curăţa în
interior de rugină. La fel se va proceda şi cu accesoriile conductelor.
Art.161 Se interzice vopsirea interioară a aparatelor, recipientelor, armăturilor şi conductelor care vin în
contact direct cu oxigenul.
Art.162 Se interzice vopsirea exterioară a conductelor pentru oxigen lichid.
C. Staţii de îmbutelie recipiente-butelie.

Art.163 Pardoseala rampelor se va menţine curată şi nealunecoasă. Pe timp de iarnă rampele se vor curăţa
de zăpadă şi gheaţă:
D. Recipiente-butelie
Încărcarea recipientelor-butelie
Art.164 Încărcarea recipientelor-butelie în vehicule se va face astfel încât robinetele lor să se găsească în
aceeaşi parte (de preferinţă pe partea dreaptă). Recipientele vor fi stivuite în cel mult 4 rânduri şi nu vor depăşi
înălţimea obloanelor.
Transportul recipientelor butelie
Art.165 Se interzice transportul recipientelor butelie în autobasculante, în autovehicule necorespunzătoare,
precum şi în autovehicule cu remorci basculante.
Art.166 Se interzice încărcarea şi transportul recipientelor-butelie de oxigen impreună cu materiale
combustibile, explozibile, substanţe grase sau care sunt incompatibile cu oxigenul.
Art.167 În timpul transportului şi manipulării recipientelor-butelie, trebuie să se ia măsuri împotriva
căderii, lovirii sau murdăririi acestora.
Art.168 Vehiculele care transportă recipiente-butelie încărcate nu trebuie să staţioneze fără supraveghere.
Conducătorii autovehiculelor în care se transportă recipiente-butelie încărcate cu oxigen sau azot trebuie să fie
instruiţi asupra proprietătilor şi pericolelor pe care le prezintă oxigenul şi azotul.
Art.169 Transportul persoanelor în autovehicule încărcate cu recipiente-butelie de oxigen sau azot este
permis numai în cabina conducătorului.
Art.170 Se interzice descărcarea recipientelor-butelie din vehicule prin căderea lor pe pat elastic (pneuri).
Transportul recipientelor-butelie în întreprinderi
Art.171 Pe distanţe scurte (între secţiile întreprinderii) transportul recipientelor-butelie se face pe
cărucioare special construite în acest scop.
Art.172 Se interzice aruncarea, târârea sau rostogolirea orizontală a recipientelor-butelie, chiar şi pe
distanţe scurte.
Art.173 Transportarea recipientelor-butelie cu ajutorul instalaţiilor de ridicat se permite numai dacă
recipientele sunt bine fixate în containere care permit o prindere sigură de cârligul macaralei.
Art.174 Se interzice transportul recipientelor-butelie cu ajutorul instalaţiilor de ridicat cu electromagnet de
prindere.
Art.175 Operatiunile de încărcare şi descărcare trebuie efectuate cu deosebită atenţie luându-se măsurile
necesare pentru prevenirea rostogolirii recipientelor şi evitându-se ciocnirile recipientelor între ele sau cu alte
corpuri.
Art.176 Se permite deplasarea recipientelor-butelie pe distanţe scurte (cel mult 5 m) de către muncitori
experimentati printr-o aplecare uşoară şi rostogolire a lor în această poziţie pe postament.
V. DEPOZITAREA OXIGENULUI ŞI AZOTULUI

A. Rezervoare cu clopot
Întreţinere
Art.177 Apa de închidere trebuie să fie curată, fără urme de ulei sau grăsimi şi ferită de îngheţ pe timpul
rece. Se interzice folosirea flăcării pentru dezgheţare.
Art.178 Ghidajele părtii mobile trebuie să funcţioneze perfect chiar si în conduţii atmosferice nefavorabile.
Pentru ungerea ghidajelor se vor utiliza numai lubrifianţi de calitatea şi în cantitatea prescrisă de fabricant.
Art.179 Se interzice încărcarea neuniformă a clopotului. În cazul încărcării clopotului cu greutăţi
suplimentare, acestea se vor asigura împotriva deplasării.
B. Baterii de recipiente-butelie
Întreţinere
Art.180 Recipientele-butelie care formează bateria de recipiente şi care nu sunt scoase din baterie la
încărcare sau descărcare se vor verifica periodic, interior, la cel mult 3 ani.
Art.181 Recipientele-butelie amplasate culcat în baterie se vor roti puţin, după fiecare verificare, pentru
prevenirea coroziunii locale.
C. Staţii de stocare-evaporare a oxigenului sau a azotului lichid

Întreţinere
Art.182 Depozitarea şi distribuirea aerului lichid, a oxigenului sau azotului se vor face cu atenţie şi numai
în recipienţi cu izolaţie şi protectie specială, ferindu-se de orice loviri sau încălziri peste temperatura de
lichefiere.
Art.183 Piesele de schimb, garniturile şi accesoriile utilizate în statiile de stocare a oxigenului vor fi
degresate înaintea folosirii lor.
Art.184 Toate materialele utilizate la întreţinere şi intervenţii (cârpe, degresant etc.) vor fi perfect curate.
Art.185 Se interzice depozitarea în incinta statiei a altor piese sau materiale, în afara celor necesare şi
indicate. Se interzice efectuarea de alte lucrări care nu sunt specifice statiei.
Art.186 Se interzice lăsarea nesupravegheată a staţiei chiar şi pentru scurt timp.
Art.187 Se interzice primirea persoanelor neautorizate în incinta staţiei.
Art.188 Curăţenia staţiei trebuie menţinută în mod exemplar însă, în caz de nevoie, se va spăla pavimentul
cu degresant.
Art.189 Pe timp de iarnă drumul de acces şi platforma staţiei trebuie să fie curătate de zăpadă. În caz de
polei, pe drumul de acces se va presăra sare. Se interzice utilizarea în acest scop a nisipului, cenuşii,
rumeguşului sau a oricărui alt material poros sau de natură organică.
Art.190 Rezervoarele de stocare pentru oxigen sau azot lichid se vor umple numai cu cantitatea prevăzută
în cartea utilajului. În cazul când s-a introdus în rezervor o cantitate mai mare de oxigen sau azot lichid,
surplusul se va evacua imediat în atmosferă.
Art.191 Strângerea presgarniturilor ventilelor se va verifica periodic şi dacă se constată că acestea sunt
umede se vor înlocui cu altele originale, curate, degresate şi uscate.
Art.192 Pentru eliminarea reziduurilor, rezervoarele se vor curăţa periodic, în conformitate cu prescripţiile
de exploatare şi în functie de cantitatea de oxigen sau azot vehiculată.
Art.193 În cazul în care se constată urme de ulei la rezervorul de oxigen, în sistemul de conducte sau pe
armături, atunci rezervorul, conductele şi armăturile vor fi supuse unei spălări cu degresant, urmată, de o suflare
cu gaz inert până la uscarea completă.
Art.194 Ca agent termic se vor utiliza, la evaporatoarele calde, numai fluide care nu pot produce reacţii
periculoase în contact cu oxigenul sau azotul şi care nu au o actiune corozivă asupra materialului
evaporatorului.
Art.195 Funcţionarea organelor de închidere care se manevrează rar se va verifica periodic.
Pompe pentru oxigen şi azot lichid
Art.196 Pompa pentru transvazarea oxigenului sau azotului lichid se va amplasa în aer liber lângă
rezervorul de stocare sau pe autocisternă.
Art.197 Se interzice pornirea pompei înaintea răcirii şi a amorsării ei cu oxigen sau azot lichid.
Art.198 Se interzice functionarea pompei în gol. Trebuie să fie asigurată alimentarea permanentă cu lichid
a pompei.
Art.199 Se interzice orice intervenţie la pompă în timpul cât aceasta este în functiune sau se găseşte la
temperaturi scăzute.
Art.200 Statia trebuie dotată cu un post pentru intervenţii în caz de incendiu.
Obligaţiile deţinătorilor de spaţii de stocare a oxigenului sau azotului
Art.201 Staţia de oxigen sau azot lichid va fi dotată cu un număr suficient de tăvi etanşe, confecţionate din
oţel inoxidabil, pentru captarea eventualelor scurgeri de oxigen sau azot lichid la operaţia de transvazare.
Art.202 În incăperea staţiei trebuie să se afişeze la loc vizibil:
- schema de functionare a statiei;
- instructiuni de lucru;
- instructiuni de protectia muncii şi prim-ajutor;
- instrucţiuni de prevenirea şi stingerea incendiilor.
Art.203 Staţia trebuie să fie dotată cu telefon.
Art.204 Staţia va fi dotată cu un post de prim ajutor cu materiale necesare din care să nu lipsească alcool
etilic 75% şi oxicort pentru tratarea arsurilor provocate de contactul cu oxigenul sau azotul lichid.
Art.205 În încăperea staţiei trebuie amenajat un post de spălare cu degresant. Vasele cu degresant vor fi
folosite şi pentru aprovizionarea personalului autocisternei.
Art.206 Sculele necesare pentru intervenţii trebuie să fie confectionate din materiale neferoase sau lemn şi
trebuie să fie degresate înaintea folosirii lor.
Art.207 Toate piesele de schimb, garniturile, accesoriile şi sculele folosite la staţia de oxigen sau azot lichid
se vor păstra în perfectă stare de curăţenie, în cutii închise sau rastele special amenajate.
D. Depozitarea recipientelor-butelie
Depozitare
Art.208 Recipientele-butelie pline sau goale vor fi depozitate cu capacul la racordul robinetului şi capacul
de protectie înşurubate.
Art.209 Recipientele-butelie vor fi depozitate în poziţie verticală şi asigurate împotriva răsturnării.
Art.210 Este interzisă depozitarea recipientelor în locuri umede sau în mediu cu actiune corozivă asupra
materialului din care este construit recipientul.
Art.211 Este interzisă depozitarea recipientelor-butelie în spatii liber accesibile, pe scări, culoare, ganguri
sau camere cu circulaţie de persoane.
Art.212 Este interzisă depozitarea recipientelor-butelie de oxigen pline sau goale împreună cu materiale sau
fluide inflamabile sau incompatibile cu oxigenul.
Art.213 Se interzice depozitarea recipientelor pline impreună cu cele goale.,

Art.214 În timpul depozitării se vor feri recipientele-butelie de intemperii precum şi de încălzirea excesivă
(peste 40°C).
Art.215 Recipientele-butelie încărcate, aflate în încăperi trebuie să fie la cel puţin 1 m distantă de radiatoare
de încălzire sau alte aparate încălzitoare şi la o distantă de cel puţin 10 m faţă de sursa de căldură cu foc deschis
sau sobe.
Art.216 Personalul care transportă, manipulează, depozitează şi utilizează recipiente-butelie trebuie să fie
instruit pentru aceste operatii şi trebuie să aibă mâinile şi hainele curate (lipsite de grăsimi).
E. Depozitarea lubrifianţilor, materialelor izolante, degresanţilor

Depozitare
Art.217 Lubrifianţii se vor depozita în locuri special amenajate, în afara încăperilor cu instalaţii sau
recipienţi de oxigen, în vase închise şi inscriptionate cu calitatea lubrifiantului.
Art.218 Depozitarea degresaniţilor se face în încăperi separate bine ventilate.
Art.219 Depozitarea degresanţilor se va face în vase închise în locuri special amenajate în afara locurilor de
muncă. Se interzice folosirea vaselor destinate degresantilor pentru depozitarea, chiar şi numai temporară, a
altor substanţe.
Art.220 Depozitarea materialelor izolante se face în încăperi separate.
VI. UTILIZAREA OXIGENULUI ŞI AZOTULUI

A. Oxigenul gazos
Art.221 Toate încăperile şi locurile exterioare în care este posibilă îmbogătirea aerului cu oxigen, chiar şi
numai temporar, trebuie să fie marcate prin tăblii indicatoare de securitate.
Art.222 Gropile de montaj, canalele pentru conducte şi altele similare trebuie să fie bine aerisite înainte ca
personalul să intre în acestea.
Art.223 În încăperile şi locurile în care concentia oxigenului în atmosferă poate creşte peste 22% se
interzice depozitarea materialelor organice, în afară de cele strict necesare pentru exploatarea curentă, zilnică.
Se va evita orice apropiere de surse de aprindere şi se vor aerisi hainele şi părul până la îndepărtarea completă a
oxigenului (cel puţin 30 minute).
Art.224 Persoanele care lucrează în zone în care este posibilă îmbogătirea atmosferei cu oxigen nu vor
purta îmbrăcăminte din materiale care se pot încărca cu electricitate statică şi nici încălţăminte cu accesorii
metalice.
Art.225 Se interzice utilizarea oxigenului pentru îmbunătăţirea aerului (ex. insuflare de oxigen în încăperile
în care se lucrează).
Art.226 Se interzice utilizarea oxigenului pentru alimentarea măştilor izolante cu aductiune de aer proaspăt.
Art.227 Se interzice utilizarea oxigenului în locul aerului comprimat (ex. pentru vopsire prin pulverizare,
antrenarea sculelor pneumatice, pornirea motoarelor, suflarea aşchiilor, prafului, hainelor etc.).
B. Azot gazos
Art.228 Toate încăperile şi locurile exterioare în care este posibilă îmbogăţirea aerului cu azot, chiar şi
numai temporar; trebuie să fie marcate prin tăbliţe indicatoare de securitate.
Art.229 Încăperile în care pot avea loc scăpări de azot la exploatarea normală a instalaţiilor sau în caz de
defectiune trebuie să fie ventilate astfel încât să poată avea loc o îmbogătire a aerului cu azot peste limita de
81%.
Art.230 În cazul în care se presupune că în încăpere atmosfera are peste 81% azot se va lucra numai cu
mască cu aducţiune de aer curat.
Art.231 La spălarea şi suflarea instalaţiilor cu azot, acesta trebuie să fie evacuat în atmosferă, astfel încât în
încăpere să nu aibă loc o îmbogătire a atmosferei cu azot.
C. Oxigen, azot şi aer lichid

Oxigen, azot, şi aer lichid
Art.232 La transvazarea aerului lichid şi a produselor lichefiate obţinute prin separare, se va evita contactul
cu pielea şi se va purta echipamentul de protecţie prescris, care va fi curat şi fără urme de ulei sau grăsimi.
Art.233 În timpul lucrului cu gaze lichefiate, ochii trebuie protejaţi cu ochelari sau vizieră de protectie,
hainele trebuie să fie bine închise, iar pantalonii să acopere încălţămintea.
Art.234 Se interzice turnarea gazelor lichefiate pe pardoseală.
Art.235 Se va evita contactul aerului şi oxigenului lichid cu materiale organice sau materiale poroase de
orice fel (ex. nisip, lemn, cenuşă etc.)
Art.236 Pentru golirea vaselor cu gaze lichefiate, în incinta întreprinderilor trebuie să se prevadă locuri sau
recipiente speciale, marcate cu tăblii indicatoare de securitate. Se interzice trecerea vehiculelor prin zone cu
atmosferă îmbogătită cu oxigen.
Art.237 Gazele lichefiate (oxigen, azot) se vor păstra numai în recipiente de constructie specială, care
trebuie să fie marcate conform prescriptiilor ISCIR. Aceste recipiente se vor feri de orice loviri sau încălziri
peste temperatura de lichefiere, care creează pericol (creşterea bruscă a presiunii şi explozii).
Art.238 Încărcarea în mijloace de transport a recipientelor cu gaze lichefiate se va executa cu deosebită
grijă, evitându-se barbotarea intensă.
Art.239 Se interzice încălzirea rapidă a gazelor lichefiate în vase cu gâtul îngust.
Luarea probelor
Art.240 Introducerea unor obiecte nerăcite în vase cu gaze lichefiate trebuie să se execute încet, astfel încât
să se evite barbotarea intensă şi aruncarea lichidului din vas.
Art.241 Vasele pentru luarea probelor de gaze lichefiate trebuie să fie răcite în prealabil.
Manevrarea organelor de închidere
Art.242 Robinetele cu ventil ale recipientelor-butelie nu se vor deschide brusc, ci progresiv.
Art.243 Nu se permite demontarea rozetei robinetui cu ventil şi manevrarea lui cu chei sau cleşti.
Art.244 Se interzice executarea oricărei reparatii la robinetul cu ventil sau la recipientul-butelie (inclusiv
vopsire sau inscripţionare). Reparatiile se execută numai de ateliere autorizate de ISCIR.
Art.245 În cazul când robinetul cu ventil a îngheţat, dezgheţarea se va face numai cu cârpe curate muiate în
apă caldă curată, cu aer cald sau apă caldă, lipsite de grăsimi. Se interzice utilizarea flăcării sau a oricărui alt
mod de dezgheţare. Operatia de dezgheţare se va executa numai de către personalul de speciatitate.
Art.246 În cazul în care la locul de consum gazul nu poate fi scos din recipient datorită robinetului defect,
recipientul trebuie să fie înapoiat întreprinderii care a executat încărcarea.
Art.247 Consumarea oxigenului din recipientul-butelie se va face numai prin intermediul unui reductor de
presiune destinat exclusiv pentru oxigen.
Art.248 Reductorul de presiune, manometrele şi robinetul cu ventil se vor feri de ulei sau alte materii grase.
Art.249 Se interzice transportul recipientelor-butelie cu reductorul de presiune montat.

Art.250 Verificarea etanşeităţii robinetelor ventil şi a reductoarelor de presiune se va face numai cu o
soluţie de apă şi săpun neutru.
Art.251 În timpul consumului de oxigen se va asigura stabilitatea recipientului-butelie în poziţie verticală
sau se va aşeza înclinat cu robinetul în partea de sus.
Art.252 La locul de utilizare nu se permite depozitarea recipientelor-butelie.
Presiune remanentă
Art.253 Recipientele-butelie nu se vor goli complet de oxigen sau azot ci se va asigura un conţinut rezidual
de oxigen sau azot cu o presiune de cel puţin 3 bar, pentru a se evita pătrunderea altor gaze în interior şi pentru a
permite verificarea conţinutului din recipientele-butelie înainte de umplere.
Art.254 Instalatiile de oxigen nu vor fi folosite ca legătură cu pământul a aparatului de sudură electrică.
D. Degresanţi (tetraclorură de carbon, tricloretilenă si tetracloretilenă)

Degresanţi
Art.255 La efectuarea operatiilor de lucru cu degresanţi este interzis cu desăvârşire fumatul.
Art.256 La locurile de muncă cu expunere la tricloretilenă, se vor respecta recomandările medicale la
angajare şi se va face examen medical periodic.
Art.257 Este obligatorie realizarea unui control sanitar al personalului expus, prin prelevarea eşantioanelor
de aer la sfârşitul procesului de muncă şi prin dozajul regulat al acidului tricloracetic în urină.
Art.258 Se interzice degresarea pieselor din metale uşoare sau aliajele acestora cu tricloretilena
nestabilizată.
Art.259 La lucrul cu degresanţi se va folosi echipamentul de protectie prevăzut în norrnativ.
Art.260 Vaporii degresanţilor fiind mai grei decât aerul, se acumulează în partea inferioară a locurilor de
muncă. Canalele, gropile de montaj, subsolurile etc. trebuie să fie bine ventilate. Pardoselile stropite accidental
cu degresanţi se vor spăla bine cu apă.
Art.261 Piesele, conductele şi instalatiile spălate cu degresanţi vor fi bine curăţate şi suflate cu aer sau azot
curat şi uscat, până ce dispare orice urmă sau miros de degresant.
Echipament de protectie
Art.262 Personalul pentru care expunerea la degresanţi este inevitabilă trebuie să fie echipat cu
echipamentul de protectie prevăzut şi să cunoască efectele nocive ale degresanţilor asupra organismului uman,
măsurile de prevenire a intoxicatiei şi de prim ajutor.
Art.263 Muncitorii care au lucrat cu degresanţi, îşi vor spăla mâinile, iar apoi le vor unge cu un amestec de
glicerină cu apă.
Art.264 Personalul trebuie instruit să-şi facă toaleta înaintea meselor şi la sfârşitul lucrului.
E. Materiale termoizolante
Materiale termoizolante
Art.265 În timpul lucrului cu materiale termoizolante se va purta obligatoriu echipamentul de protectie
prevăzut în Normativul cadru de acordare şi utilizare a echipamentului-individual de protecţie.
Art.266 După terminarea lucrului, se va curăţa bine echipamentul de protectie.
Art.267 Muncitorii care au lucrat cu materiale termoizolante vor face duş cu apă caldă după terminarea
lucrului.
Art.268 Toate materialele termoizolante folosite la instalaţiile de oxigen şi azot trebuie să fie lipsite şi ferite
de umiditate şi de orice substanţe grase sau combustibile.
Art.269 Conţinutul în elemente organice se limitează la materialele termoizolante la 0,5% din greutate.
VII. REPARAŢII
A. Instalaţia de fabricare a oxigenului şi azotului
Când se efectuează reparaţiile
Art.270 Instalaţiile sub presiune vor fi exploatate, verificate şi reparate conform prescripţiilor tehnologice,
ISCIR şi prevederilor prezentelor norme. Intervenţiile şi reparaţiile,la instalaţiile sub presiune se vor face numai
după evacuarea totală a presiunii şi cu luarea de măsuri pentru prevenirea reintroducerii sau apariţiei accidentale
a presiunii..
Art.271 Se interzice strângerea racordurilor, şuruburilor, flanşelor şi executarea oricăror lucrări de
remedieri sau reparatii atât timp cât instalaţia este sub presiune. Nu se admite deschiderea şi repararea părţilor
reci ale instalaţiei înainte de încălzirea lor.
Art.272 La executarea reparaţiilor şi intervenţiilor se vor utiliza tăblii indicatoare de securitate.
Art.273 Oprirea instalaţiei , încălzirea, golirea, spălarea şi curăţirea ei, precum şi punerea în funcţiune a
instalaţiei se va face cu respectarea instrucţiunilor de exploatare.
Art.274 Reparatiile utilajelor şi instalaţiilor care au continut sau puteau să contină oxigen vor începe numai
după suflarea lor cu aer curat, lipsit de ulei până ce conţinutul de oxigen sau azot al aerului din interiorul lor este
cuprins între 19 şi 22% oxigen sau max. 81 % azot. Determinarea conţinutului de oxigen sau azot se face prin
prelevarea de probe şi analiza în laboratorul fabricii de oxigen sau azot.
Art.275 Încălzirea instalatiilor se va face numai după evacuarea totală a lichidului, urmată de suflarea
atentă şi lentă cu azot sau aer curat şi uscat la temperatura ambiantă.
Art.276 Încălzirea din exterior a conductelor, ar măturilor, aparatelor de oxigen sau azot etc. se va face
numai cu aer cald, apă caldă, care nu vor fi impurificate cu ulei sau grăsimi. Se interzice încălzirea cu flacără
sau corpuri incandescente.
Art.277 Încălzirea parţială este permisă numai la instalaţiile care sunt prevăzute pentru aceasta din
constructie. Încălzirea se va face cu mare atenţie, pentru a nu pătrunde aerul de suflare în spaţiile instalaţiei
negolite (pericol de explozie).
Reparaţii în interiorul vaselor
Art.278 Lucrările din interiorul aparatelor şi a mantalelor blocurilor de separare se vor efectua numai după
stabilirea unei atmosfere cu 19... 22% oxigen sau max. 81 % azot. Determinarea conţinutului de oxigen sau azot
se face în laboratorul fabricii de oxigen sau azot. La reparare vor participa 2 muncitori. Cel care lucrează în
interior va fi echipat cu echipamentul de protectie corespunzător, va purta centură de sigurantă cu frânghie de
salvare şi va fi supravegheat de celălalt muncitor, din exterior, prin gura de vizitare. Frânghia de salvare va fi
legată în exterior lângă gura de vizitare.
Art.279 Scoaterea materialului termoizolant pentru asigurarea accesului necesar la adsorberele de acetilenâ
şi la filtrele aerului lichid se va efectua numai după încălzirea acestor aparate şi a izolaţiei din jur până la
atingerea temperaturilor pozitive.
Art.280 Deschiderea adsorberelor pentru înlocuirea sau verificarea stării agentului adsorbant se va efectua
după încălzirea lor prealabilă până la temperatura de 20-30° C şi suflarea lor timp de 20-30 minute cu azot sau
aer lipsit de ulei.
Art.281 La efectuarea oricăror reparaţii la blocurile de separare însoţite de îndepărtarea parţială sau totală a
izolatiei se va examina cu atenţie starea reazemelor şi a elementelor de fixare ale aparatelor şi conductelor. În
cazul în care se constată defecţiuni, se vor lua măsuri de remediere.
Art.282 La executarea reparaţiilor în care trebuie să se desfacă o parte din izolatie, se vor lua măsuri pentru
prevenirea deplasării stratului izolant prin sprijinirea acestuia.
Art.283 Pentru sprijinirea materialului izolant în cazul îndepărtării lui parţiale de la blocul separator se vor
utiliza opritoare din azbociment sau alte materiale, cu condiţia ca după terminarea reparatiei aceste materiale să
se îndepărteze.
Art.284 Dacă în timpul reparaţiilor materialul termoizolator s-a murdărit cu substanţe grase, s-a udat sau s-
a îmbibat cu degresant, acesta va fi înlocuit cu material termoizolant curat şi uscat.
Operaţii după reparaţiile instalaţiei de oxigen
Art.285 După terminarea lucrărilor de reparatii se vor evacua din interiorul blocului de separare toate
sculele şi elementele ajutătoare auxiliare (schele, scări etc.), iar şeful sectiei va examina locul de efectuare a
lucrului înaintea închiderii gurilor de acces.
Art.286 Aparatele şi conductele pentru oxigen la care în timpul reparatiilor a existat posiblitatea murdăririi
cu ulei sau grăsimi se vor degresa, apoi vor fi suflate cu azot sau gaze inerte fără urme de ulei, până la
evacuarea totală a degresantului. Se vor lua măsurile pentru prevenirea pătrunderii şi vehiculării în instalatii a
impuritătilor mecanice care pot produce încărcări electrostatice.
Trebuie să se sufle un volum de gaz egal cu cel puţin de 100 de ori volumul conductei. Gazele utilizate pentru
suflare trebuie să fie în aşa fel evacuate în aer liber, încât să nu fie periclitate persoane sau să poată provoca
incendii (datorită particulelor de rugină incandescente antrenate).
Art.287 Verificarea etanşeitătii se va face cu aer sau gaz inert, fără urme de ulei la presiune de lucru,
utilizând soluţie de apă cu săpun neutru.
Art.288 Pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii la înălţime se vor amenaja platforme prevăzute cu
balustrade. Se interzice efectuarea reparaţiilor la înălţimi, stând pe scări, conducte sau balustrade.
Art.289 Începerea lucrărilor de reparatii se face numai după încălzirea în totatitate a instalaţiei la
temperatura mediului ambiant.
Art.290 Înaintea începerii operatiilor de reparaţii la instalatiile de fabricare a oxigenului şi azotului se va
încheia un proces verbal de predare-primire a instalatiei de la atelierul exploatare la întreţinere în care se vor
menţiona defectele constatate în timpul functionării instalaţiei precum şi măsuri de protectie a muncii pentru
evitarea producerii accidentelor de muncă (unde se vor monta blinduri şi armături care nu se pot manevra,
prevăzute cu tăbliţe "Nu se va manevra").
Art.291 La lucrările de reparatii se va lucra cu haine curate, scule degresate şi vopsite albastru.
B. Compresoare
Repararea compresoarelor
Art.292 Instalaţiile de oxigen sau azot care au compresoare de aer cu ungere cu ulei şi maşini de
expansiune cu ungere cu ulei, precum şi tancurile şi recipienţii pentru depozitarea sau transportul oxigenlui sau
azotului lichid, gazificatoarele reci, pompele de oxigen sau azot lichid şi conductele, armăturile, filtrele etc.
trebuie verificate şi curăţate periodic pentru eliminarea impurificărilor cu ulei, apă etc., în conformitate cu
instructiunile de exploatare.
Art.293 Lucrările de reparare a compresoarelor pot începe numai după ce s-a redus presiunea la nivelul
celei atmosferice în toţi cilindrii, toate conductele şi toate răcitoarele, s-a efectuat deconectarea de la reţea, şi s-
au stabilit indicatoare de securitate cu inscripţia "Nu conectaţi, se lucrează".
Art.294 Sculele utilizate la repararea compresoarelor şi instalatiilor de oxigen sau azot vor fi degresate în
prealabil.
Art.295 La repararea compresoarelor se va acorda o atentie deosebită îndepărtării calaminei de pe pistoane,
cilindri, supape şi din conductele de refulare.
Art.296 La depanarea compresoarelor pentru oxigen sau azot se vor degresa cu deosebită grijă, înainte de
montare, toate piesele care vin în contact cu oxigenul.
Art.297 Înaintea punerii în functiune a compresorului după o reparatie, se va controla dacă sunt scoase
toate flanşele oarbe care au fost montate iniţial.
Art.298 Pentru repararea compresoarelor se vor utiliza numai materialele recomandate de furnizori. Art.299
La asamblarea compresoarelor se vor degresa şi usca cu deosebită atenţie piesele şi părţile
compresorului care vin în contact cu oxigenul. Se va lucra cu mâinile şi sculele curate, lipsite de grăsimi.
C. Rezervoare de oxigen şi azot

Repararea rezervoarelor
Art.300 Orice interventii şi reparaţii (sudură etc.) la rezervoarele de oxigen se vor face numai după golirea
completă a rezervorului sau recipientului şi suflarea lui îndelungată cu azot, urmată de o spălare cu aer pentru
evacuarea azotului, şi în prezenţa şefului de schimb. La rezervoarele de azot se face suflarea numai cu aer.
Art.301 Intrarea în rezervoare sau recipiente se va face numai cu aprobarea conducătorului unităţii, sub
supraveghere şi cu respectarea măsurilor de mai jos.
Art.302 Înaintea intrării în rezervor acesta va fi spălat un timp îndelungat cu aer, până ce concentraţia
oxigenului va fi cuprinsă între 19 şi 22%. Verificarea conţinutului de oxigen se efectuează prin prelevări de
probe şi analize de laborator.
Art.303 Furtunul de aer trebuie să fie în aşa fel amplasat, încât capătul lui să se găsească în partea opusă
gurii de vizitare, pentru asigurarea unei aerisiri a înregului spatiu.
Art.304 Prin analize de aer, în prezenţa şefului de schimb, trebuie să se determine prezenţa unei atmosfere
normale cu un procent de oxigen de 19 - 22%.
Art.305 Conductele prin care poate pătrunde oxigen sau azot în rezervor trebuie să fie separate cu flanşe
oarbe.
Art.306 Şeful sectiei va decide asupra necesităţii montării de flanşe oarbe. Montarea şi demontarea
flanşelor oarbe se vor face numai în prezenţa şeful sectiei. Se vor utiliza numai flanşe oarbe cu coadă.
Art307 În timpul efectuării lucrărilor de revizie reparaţii interioare se va insufla aer proaspăt (în nici un caz
oxigen) în rezervor şi se vor echipa muncitorii cu măşti izolante neautonome (cu aspiraţie liberă sau aducţiune
de aer comprimat).
Art.308 În cazul executării de lucrări cu flacără (sudură etc.), în interiorul rezervorului trebuie să se
realizeze insuflarea de aer proaspăt.
Art.309 Muncitorul din rezervor trebuie să fie echipat cu centură de sigurantă şi frânghie de salvare cu care
să fie posibilă tragerea lui până la gura de vizitare, în caz de pericol.
Art.310 În tot timpul lucrului, în interiorul rezervorului muncitorul va fi supravegheat de un muncitor lăsat
în afara rezervorului, lângă gura de vizitare unde se va lega şi capătul frânghiei de salvare.
Art.311 Iluminatul interior se va face cu lămpi portative antiex, atimentate la tensiunea de 12 V, sau
lanterne, prevăzute împotriva spargerii becului. Izolatia cablului electric de alimentare trebuie să fie în perfectă
stare.
D. Repararea pompei de transvazare

Repararea pompelor
Art.312 Pentru repararea pompei se vor utiliza numai piese originale livrate de furnizorul pompei. Art.313
La montarea pompei se vor degresa şi usca toate piesele care vin în contact direct cu oxigenul.
Art.314 Pentru ungerea pompei se va utiliza numai lubrifiantul de calitatea şi cantitatea prescrisă de
furnizor sau lubrifiant asimilat în condiţii legale.
Art.315 În vederea reparării sau întreţinerii demontarea scruberelor, decarbonatoarelor, uscătoarelor,
separatoarelor şi filtrelor se va face numai după ce acestea au fost golite, iar presiunea redusă la presiunea
atmosferică.
Art.316 Cu ocazia deschiderii şi reparării scruberelor şi decarbonatoarelor se vor curăta şi umpluturile de
depuneri. De asemenea, se va verifica buna functionare a supapelor de reţinere de la decarbonatoare.
Art.317 După executarea de reparaţii la blocul separator, se vor îndepărta toate elementele şi materialele
auxiliare utilizate pentru despachetarea, în pachetarea şi sprijinirea materialului termoizolant.
Art.318 Reparaţiile la instalatia de fabricare a oxigenului şi azotului se vor efectua la intervalele şi întregul
volum prevăzute în instructiunile întreprinderii constructoare.
Art.319 Înaintea începerii lucrărilor de reparaţii, se va determina concentratia oxigenului în atmosfera zonei
de lucru. În cazul în care concentratia oxigenului este sub 19%, nu se va stationa sau lucra decât cu mască
izolantă alimentată cu aer curat, cu concentraţia oxigenului cuprinsă între 19% şi 22%. Dacă concentratia
oxigenului din atmosfera zonei lucru depăşeşte 22%, nu se va începe lucrul. În timpul lucrului se va
supraveghea în permanentă concentraţia oxigenului, iar când aceasta depăşe 22% se va întrerupe lucrul şi se vor
lua măsurile necesare pentru readucerea la normal a compoziţiei aerului.
Art.320 Lucrul cu foc se permite numai în cazuri speciale, pe bază de permis de lucru cu foc, după ce au
fost luate toate măsurile de prevenire (separare, dezgheţare, golire, spălare etc.) şi cu supravegherea continuă a
concentratiei de oxigen în zona de lucru care nu va depăşi 22%. Lucrările se vor efectua numai în prezenţa
şefului unitătii şi a responsabilului P.S.I.
E. Activităţi generale la reparaţiile instalaţiilor de fabricat oxigen

Organizarea activităţii de reparare
Art.321 Sculele utilizate pentru reparatii vor fi confectionate numai din materiale neferoase.
Art.322 În instalatiile şi statiile de oxigen trebuie evitate toate sursele de aprindere.
Art.323 La fabricile, sectiile şi staţiile de oxigen se interzice folosirea focului, flăcării, a corpurilor
incandescente şi a fumatului, cu excepţia locurilor nepericuloase, marcate special în acest scop cu tăblii
idicatoare.
Art.324 Exploatarea şi repararea instalaţiilor electrice se va face numai de către electricieni calificati şi
instruiţi, cu respectarea normelor de electrosecuritate în vigoare.
Art.325 Repararea armăturilor pentru oxigen se va efectua numai de ateliere specializate.
Art.326 La fiecare post de utilizare se va prevedea o tăblie indicatoare de securitate cu inscripţia
"OXIGEN".
Art.327 Sudarea conductelor de oxigen se va executa numai de sudori autorizaţi.
Art.328 Înaintea punerii în functiune a conductelor, acestea se vor supune unei verificări de etanşare cu
oxigen gazos. Presiunea de verificare nu va depăşi presiunea maximă admisă de exploatare a conductei.
Art.329 Conductele pentru oxigen gazos pozate în canale se vor vopsi ca şi conductele pozate aparent.
VIII. CERINTE DE PROIECTARE - CONCEPŢIE LA FABRICAREA, ŢRANSPORTUL ŞI

DEPOZITAREA OXIGENULUI ŞI AZOTULUI
A. Fabricarea oxigenului şi azotului prin fractionarea aerului lichefiat
a. Clădiri şi încăperi
Amplasare clădiri
Art.334 Amplasarea fabricilor de oxigen şi azot, a staţiilor de îmbuteliere, de stocare-evaporare şi a staţiilor

de distribuie se face în conformitate cu prevederile normativului departamental pentru proiectarea fabricilor de
oxigen şi azot P.D. 43-88.
Art.331 Ieşirile din încăperile sau locurile în care se produce, comprimă, transvazează, depozitează şi
evaporă oxigen şi azot, trebuie să fie în aşa fel dispuse încât să permită o evacuare rapidă a personalului în caz
de pericol. Căile de evacuare vor fi menţinute in permanenţă libere, iar uşile se vor deschide spre exterior.
Art.332 Încăperile în care pot avea loc scăpări de oxigen sau azot la exploatarea normală a instalaţiilor sau
în caz de defectiune trebuie să fie prevăzute cu un sistem de ventilare care să asigure o concentratie de oxigen în
atmosferă cuprinsă între 19 şi 22%.
Art.333 În locurile unde există posibilitatea creşterii concentratiei de oxigen în atmosferă peste 22% şi
îmbibării îmbrăcăminţii cu oxigen trebuie să se prevadă un număr suficient de duşuri cu apă pentru salvare în
cazul aprinderii îmbrăcămintii. În locul duşurilor se pot prevedea şi căzi cu apă.
Art.334 Duşurile de salvare trebuie să fie mentinute în perfectă stare de functionare, iar căzile trebuie să fie
permanent pline cu apă curată. Căzile amplasate în aer liber vor fi umplute iarna cu o soluţie de apă sărată.
Art.335 Se interzice ca în asemenea locuri să se utilizeze pături pentru stingerea îmbrăcămintii.
Art.336 Tipul, numărul şi amplasarea extinctoarelor şi a instalatiilor de stingere a incendiiilor se stabilesc
în conformitate cu prevederile N.P.S.I.
b. Amplasarea utilajelor
Amplasare utilaje
Art.337 Amplasarea utilajelor în fabricile de oxigen şi azot, statiile de îmbuteliere, stocare şi evaporare şi
statiile de distribuţie se face conform prevederilor normativului PD. 43-88.
Art.338 Distanţele dintre utilaje şi instalatii, respectiv dintre acestea şi pereţii clădirii, trebuie să fie astfel
alese încât să nu fie stingherite deservirea, transportul intern, respectiv operatiile de întreţinere şi reparatii.
Art.339 Distanţa dintre două blocuri separatoare va fi de cel puţin jumătate din înălţimea blocului separator
mai înalt.
Art.340 Încăperile în care pot avea loc scăpări de oxigen şi azot la exploatarea normală a instalatiilor sau în
caz de defectiune trebuie să fie prevăzute cu un sistem de ventilare corespunzător, încât să nu poată avea loc o
îmbogătire cu oxigen sau azot a aerului peste limita de 22% oxigen şi respectiv 81% azot.
Art.341 Toate părţile metatice ale instalatiilor care pot ajunge accidental sub tensiune sau care se pot
încărca cu electricitate statică trebuie să fie legate la pământ, conform normelor în vigoare.
Art.342. Pentru asigurarea deservirii şi circulatiei pe timpul întreruperilor de curent şe va realiza iluminat
electric de siguranţă.
Art.343 Instalatiile electrice, instalatia de legare la pământ şi instalatia de protectie împotriva descărilor
electrice din atmosferă se vor executa conform normativului PD. 43-88.
c. Instalaţii de răcire (detentoare)

Prescriptii de conceptie pentru detentoare
Art.344 Detentoarele trebuie să fie astfel concepute încât să nu fie posibilă pătrunderea uleiului în
instalatie.
Art.345 Pe cât posibil, se va evita utilizarea detentoarelor cu piston unse cu ulei.
Art.346 În cazul în care se utilizează detentoare cu piston unse cu ulei, pe conducta de evacuare buie să fie
prevăzut un separator de ulei care trebuie curăţat periodic.
Art.347 Detentoarele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să prevină depăşirea turatiei maxime
admise.
Art.348 Pe conducta de evacuare a detentoarelor cu piston trebuie să se prevadă o supapă de siguranţă.
Art.349 Organele exterioare în mişcare ale detentoarelor trebuie să fie protejate corespunzător.
d. Priza de aer
Prescriptii de conceptie pentru prize de aer
Art.350 Priza de aer se amplasează în conformitate cu condiţiile de puritate a aerului de proces impuse de
tehnologie şi de platforma industrială.
Art.351 În funcţie de mediul în care lucrează fabricile de oxigen, se pot prevedea atât prize locale cât şi
prize la distanţă (chiar două, diametral opuse, interschimbabile după direcţia de propagare a vântului).
Art.352 Limitele maxime admise de impurităţi pentru aerul atmosferic:
a) praf 10 mg/m3;
b) acetilenă 0,25 cm3/m3 ,
c) omologi ai acetilenei 0,01 mgc/m3;
d) hidrocarburi saturate şi nesaturate C5 -C6 0,05 mgc/m3
e) hidrocarburi saturate şi nesaturate C3 -C4 0,3 mgc/m3
f) sumă etan, etilenă şi propan 10 mgc/m3 ,
g) sulfură de carbon 0,03 mg/m3
h) oxizi de azot 1,25 mg/m3.
Art.353 Priza de aer va fi astfel concepută încât să nu fie posibilă pătrunderea ploii sau a impurităţilor mari
(frunze, hârtii) în conducta de aspiraţie.
e. Filtrarea aerului
Prescriptii de conceptie pentru filtre
Art.354 Se interzice utilizarea de electrofiltre.
Art.355 Pe cât posibil, nu se vor utiliza filtre cu circulatie de ulei.
Art.356 Pentru curăţirea aerului, la filtrele în mişcare se utilizează un amestec de glicerină cu apă.
f. Compresoare de aer
Art.357 Compresoarele trebuie să fie prevăzute pe fiecare treaptă de comprimare cu supape de sigurantă,
manometre şi termometre, precum şi cu dispozitive pentru controlul ungerii şi răcirii.
Prescriptii de conceptie pentru compresoare
Art.358 Compresoarele cu ungere cu ulei trebuie să fie prevăzute, cel puţin la evacuarea ultimei trepte de
comprimare, cu un răcitor de aer şi un separator de apă şi ulei.
Art.359 Compresoarele trebuie să fie prevăzute cu protectori sau îngrădiri la toate părţile exterioare în
mişcare.
Art.360 Compresoarele de aer trebuie să fie prevăzute cu un sistem automat de oprire în cazul întreruperii
circuitului de răcire.
g. Compresoare de oxigen şi azot

Prescriptii de conceptie pentru compresoare de oxigen si azot
Art.361 Fiecare etaj de comprimare trebuie să fie prevăzut cu o supapă de sigurantă. Pe racordul supapei nu
se va monta un organ de închidere. Supapa de sigurantă va fi astfel dimensionată şi reglată încât să nu fie
posibilă depăşirea presiunii finale de comprimare a etajului respectiv cu mai mult de 10%. Reglajul supapei de
siguranţă trebuie asigurat împotriva dereglării.
Art.362 Fiecare etaj de comprimare trebuie să fie prevăzut cu un manometru corespunzător pe cadranul
căruia să fie marcată vizibil presiunea finală de comprimare.
Art.363 În cazul în care etajul se compune din mai mulţi cilindri care pot fi deconectati individual, trebuie
să existe câte un manometru şi câte o supapă de sigurantă pentru fiecare cilindru în parte.
Art.364 Turbocompresoarele pot functiona fără supape de sigurantă şi manometre în cazul în care curba lor
caracteristică nu permite depăşirea presiunii finale de comprimare cu 1,1 ori şi nu este posibilă suprasaturarea
lor.
Art.365 Piesele compresoarelor cu pistoane cu ungere cu apă care vin în contact cu oxigenul umed trebuie
să fie confectionate din cupru, aliaje de cupru sau oţel inoxidabil.
Art.366 Compresoarele cu pistoane unse cu apă trebuie prevăzute cu dispozitive care să asigure o ungere
permanentă şi suficientă. Ele trebuie să fie astfel concepute încât să fie prevenite loviturile de berbec.
Art.367 Compresoarele cu pistoane unse cu apă în amestec cu glicerină trebuie să fie prevăzute la primul
etaj de comprimare cu un dispozitiv de supraveghere a alimentării cu apă de ungere şi cu apă de răcire care să
deconecteaze compresorul şi să declanşeze un semnal acustic la întreruperea alimentării. Trebuie să fie exclusă
reconectarea automată a compresorului.
Art.368 Instalaţiile de ungere ale compresoarelor trebuie să fie prevăzute cu dispozitive automate de
deconectare care intră în functiune când presiunea uleiului scade la valoarea minimă prescrisă.
Art.369 Piesele compresoarelor cu autolubrifiere şi a turbocompresoarelor care vin în contact cu oxigenul
trebuie să fie confecţionat din materiale care nu produc scântei.
Art.370 Fiecare etaj al compresoarelor cu autolubrifiere trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de alarmă
care intră în functiune şi deconectează motorul de antrenare în cazul depăşirii temperaturii finale de
comprimare.
Art.371 Instalatiile de răcire prevăzute cu organe de închidere trebuie să fie dotate cu dispozitive care să
prevină depăşirea presiunii admise pentru lichidul de răcire.
Art.372 Pe conducta de aspiratie a turbocompresorului trebuie să fie prevăzut un filtru care să reţină
particule solide mai mari de 40 m.
Art.373 Filtrul trebuie să aibă un dispozitiv care să indice permanent buna lui functionare, respectiv
etanşeitatea carcasei filtrului (ex. manometru diferenţial).
Art.374 Instalatia trebuie să fie astfel concepută, încât în timpul functionării să existe permanent în
conducta de aspiratie o suprapresiune de cel puţin 100 mm col. H 20.
Art.375 Conducta de aspiratie trebuie prevăzută cu un dispozitiv pentru măsurarea suprapresiunii cuplat cu
un sistem de alarmă care să declanşeze un semnal sonor când presiunea din conductă scade sub valoarea
prescrisă.
Art.376 Turbocompresoarele trebuie să fie prevăzute cu cel puţin urrnătoarele dispozitive de sigurantă:
a) ventil pentru închiderea rapidă a admisiei oxigenului şi deschiderea concomitentă a admisiei
gazului de spălare.
b) dispozitiv de supraveghere a deplasării axiale;
c) dispozitiv de sigurantă împotriva temperaturii prea ridicate a gazului;
d) dispozitiv de supraveghere a presiunii uleiului;
e) dispozitiv de supraveghere a gazului de protectie pentru presetupe;

f) dispozitiv de supraveghere a apei de răcire;
g) duşuri de sigurantă la rezervorul de ulei;
h) dispozitiv de supraveghere a temperaturii lagărelor;
i) extinctoare suficiente în apropierea compresorului;
j) panouri de protecţie mobile pentru prevenirea extinderii incendiului;
k) vane cu actionare de la distantă;
l) dispozitiv pentru supravegherea temperaturii oxigenului.
Art.377 Dispozitivele de la punctele b, d, e şi f din Art.376 trebuie să comande deconectarea compresorului
în cazul abaterilor de la starea normală functionare.
Art.378 Dispozitivele de la punctele h şi l trebuie să comande deconectarea de avarie în cazul creşterii
temperaturilor peste valorile limită stabilite.
Art.379 Deconectarea de avarie trebuie să fie posibilă de la distanţă. Instalaţia respectivă trebuie să fie
amplasată într-un loc protejat sau într-o încăpere separată.
Art.380 Între hala compresoarelor şi staţia de îmbuteliere trebuie să existe un sistem de semnalizare
acustică şi optică în perfectă stare de funcţionare.
h. Baterii de recipiente-butelie
Prescriptii de proiectare la amplasarea si dotarea cu aparatură a bateriior de recipiente-butelie
Art.381 Amplasarea bateriilor de recipiente-butelie se face în aer liber sau în încăperi separate. Bateriile de
recipiente-butelie amplasate în aer liber trebuie să fie ferite, prin acoperire, de intemperii şi în special de
actiunea razelor solare.
Art.382 Între bateria de recipiente-butelie şi organul de închidere a acesteia trebuie să fie prevăzută o
supapă de siguranţa.
Art.383 Atelierul pentru verificarea recipientelor-butelie trebuie să fie dotat cu un dispozitiv de prindere a
recipientelor care să asigure o fixare rigidă şi sigură a acestora, în vederea demontării robinetului cu ventil.
Art.384 Dispozitivul de prindere trebuie astfel amplasat încât robinetul ce urmează a fi demontat să fie
îndreptat spre un perete plin.
Art.385 Pentru spălarea recipientelor-butelie, atelierul pentru verificarea recipientelor trebuie să fie
prevăzut cu un dispozitiv de basculare care să permită o fixare sigură a recipientului.
Art.386 Pardoseala rampelor, depozitului de recipiente goale, depozitului de recipiente pline, boxelor de
îmbuteliere şi atelierelor-anexe trebuie să fie netedă şi din materiale rezistente la uzură şi care nu produc
scântei.
Art.387 Pentru verificarea greutăţii recipientelor butelie, atelierul de verificare va fi dotat cu un cântar
basculă.
Vopsirea recipientelor-butelie
Art.388 Vopsirea şi inscriptionarea recipientelor-butelie se execută în atelierul de vopsire amplasat într-o
încăpere separată, special amenajată.
Art.389 Atelierul de vopsitorie trebuie să fie înzestrat cu o nişă prevăzută cu o instalaţie de absorbţie şi un
separator de vopsea.
Prescriptii de proiectare pentru depozite cu recipiente-butelie
Art.390 Recipientele-butelie goale şi recipientele-butelie pline se depozitează în depozite separate, în

poziţie verticală, în grup de 20-25 bucăti, şi să fie asigurate împotriva căderii.
Art.391 Între grupele de recipiente-butelie precum şi între acestea şi pereţii depozitului trebuie să fie treceri
libere, pentru circulaţie, cu o lăţime de cel puţin 1,5 m.
Art.392 Distanţa dintre recipientele-butelie depozitate şi boxele de umplere trebuie să fie de cel puţin 2 m.
Recipientele vor fi astfel dispuse încât să nu fie stingherită ieşirea personalului în caz de pericol.
Art.393 Proba hidraulică a recipientelor-butelie se execută numai într-o boxă specială cu pereţi rezistenţi,
continui şi înalţi de 2,00-2,30 m a cărei ieşire nu va fi îndreptată către locurile de muncă din atelier.
B. Depozitarea oxigenului şi azotului gazos

Art.394 Depozitarea oxigenului gazos se face în rezervoare cu clopot, rezervoare balon, baterii de
recipiente-butelie şi recipiente stabile.
Prescriptii de proiectare pentru rezervoare de oxigen şi azot gazos
Art.395 Rezervoarele şi recipientele metatice se vor amplasa în aer liber şi se va asigura o zonă de protectie
în jurul lor, conform prevederilor normativului PD. 43-88.
Art.386 Rezervoarele şi recipientele trebuie să fie prevăzute cu organe de închidere atât pe conducta de
admisie cât şi pe cele de evacuare a gazului. Organele de închidere trebuie să fie amplasate deasupra nivelului
solului şi să fie uşor accesibile.
Art.397 Rezervoarele şi recipientele pentru depozitarea oxigenului şi azotului gazos trebuie să fie protejate
împotriva pătrunderii impurităţilor, să fie etanşe şi asigurate contra depăşirii limitelor de presiuni prescrise.
Art.398 Rezervoarele cu clopot şi recipientele sub presiune pentru depozitarea oxigenului şi azotului gazos
trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv pentru evitarea depresiunii.
Art.399 Rezervoarele cu clopot şi recipientele metalice trebuie să fie protejate împotriva descărcărilor
electrice din atmosferă şi legate electric la o instalatie de protectie prin punere la pământ.
Art.400 Fiecare rezervor cu clopot trebuie să fie prevăzut cu cel puţin un indicator de nivel amplasat în loc
vizibil şi bine iluminat. Nivelele maxim şi minim admise ale clopotului trebuie să fie marcate vizibil.
Art.401 Rezervoarele cu clopot tebuie să fie prevăzute cu o supapă de sigurantă.
Art.402 Rezervoarele cu clopot trebuie să fie prevăzute cu un sistem de afarmă care să intre în functiune la
atingerea nivelelor maxim şi mininim admisibile ale clopotului.
Art.403 Pentru prevenirea îngheţării trebuie prevăzut un sistem de încălzire a apei la rezervorul de clopot
pe timp friguros.
Art.404 În cazul în care clopotul nu este demontabil, acesta trebuie să fie prevăzut cel puţin cu o gură de
vizitare şi un racord de aerisire.
Art.405 Rezervoarele cu clopot se vor proteja anticorosiv, prin vopsire cu vopsele anticorosive speciale (pe
bază de silicati de zinc sau răşină P.C.).
b. Rezervoare balon
Art.406 Rezervoarele balon din fibre sintetice se amplasează în încăperi separate în care raportul dintre
suprafeţele ferestrelor şi pardoselii să fie de cel puţin 1/10, iar geamurile să fie termoabsorbante. Aceste încăperi
vor fi încălzite pe timp friguros la + 5° C şi dotate cu termometre.
Art.407 Rezervoarele balon trebuie prevăzute cu manometre cu contacte electrice conectate la un sistem de
alarmă.
Art.408 Rezervoarele balon trebuie prevăzute cu supape de sigurantă.
Art.409 Evaporatoarele calde trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv automat de reglare a temperaturii
agentului termic din baie, care să comande un sistem de alarmă în cazul depăşirii limitelor da temperatură.
Art.410 Evaporatoarele calde trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv automat de supraveghere a
temperaturii oxigenului şi azotului gazos la ieşirea din evaporator, care să comande un sistem de alarmă în cazul
depăşirii valorilor prescrise.
Art.411 Toate elementele statiei, rezervor, evaporator, pompă vor fi legate la o instalatie de punere la
pământ.
c. Depozitarea recipientelor-butelie
Prescriptii de proiectare la depozitarea recipienielor-butelie
Art.412 Depozitarea recipientelor-butelie pline sau goale se va face în încăperi sau aer liber (constructie
semideschisă de tip şopron îngrădit, executat din materiale incombustibile, care protejează recipientele-butelie
împotriva razelor solare, intemperiilor şi intervenţiei persoanelor străine).
Art.413 Depozitele trebuie să se găsească la parter, în constructii independente neetajate şi să fie construite
din materiale necombustibile. În cazul depozitării recipientelor butelii în încăperi, uşile trebuie să se deschidă în
afară, iar geamurile să fie mate sau vopsite în alb.
Art.414 Pardoselile din depozite trebuie să fie plane, nealunecoase şi construite din material care să excludă
posibilitatea producerii de scântei în caz de lovire.
d. Staţii de îmbuteliere
Prescripţii de proiectare pentru staţii de îmbuteliere
Art.415 Statiile de imbuteliere se amplasează şi construiesc luându-se seama de prevederile normativului
departamental P.D. 43-88.
Art.416 Rampele de încărcare trebuie să fie prevăzute cu manometre înregistrative, pentru verificarea
presiunii de încărcare a tuburilor.
Art.417 Rampele pentru încărcarea şi descărca recipientelor-butelie se amplasează în lungul depozitelor de
recipiente goale şi recipiente pline.
Art.418 Rampele pentru încărcarea şi descărcarea recipientelor-butelie vor fi prevăzute cu acoperiş.
Art.419 Distanţa dintre două boxe de umplere amplasate paralel trebuie să fie de cel putin 2,5 m (măsurată
între centrele recipientelor-butelie alăturate).
Art.420 Pentru presiuni de încărcare diferite trebuie să se amenajeze boxe diferite.
Art.421 Bateriile de recigiente sau vehiculele (remorci) cu recipiente legate între ele se vor încărca numai
în boxe de umplere special amenajate în aer liber.
Art.422 Consumarea oxigenului sau azotului din recipientul-butelie se face numai prin intermediul unui
reductor de presiune destinat exclusiv pentru oxigen sau azot.
Art.423 Camera de joasă presiune a reductorului trebuie să fie prevăzută cu un manometru construit şi
marcat special pentru oxigen sau azot şi cu o supapă de siguranţă cu arc, reglată la presiunea maximă de lucru a
aparatului consumator. Camera de înaltă presiune trebuie să fie prevăzută, de asemenea, cu un manometru
special pentru oxigen sau azot.
Art.424 Amplasarea staţiilor de stocare-evaporare a oxigenului sau azotului lichid se face în conformitate
cu prevederile normativului departamental P D. 43-74. .
Art.425 La amplasarea statiilor de stocare-evaporare se va avea grijă ca aceasta să nu se facă în zone cu
vibratii sau şocuri puternice (de ex. lângă sectiile de forjă).
Art.426 Terenul pe care se amplasează staţia, inclusiv rampa pentru autocisterne, trebuie să fie acoperit pe
întreaga suprafaţă cu un strat de beton antiscântei cu calcar.
Art.427 Se interzice utilizarea pe perimetrul staţiei a asfaltului, bitumului sau a materialelor poroase cu
nisip, rumeguş etc.
Art.428 Întreg perimetrul staţiei trebuie să fie îngrădit, pentru prevenirea accesului persoanelor străine şi
marcat cu indicatoare de securitate (pericol de explozie, interzicerea focului etc.)
Art.429 În cazul în care statia este amplasată pe lângă un drum de circulatie curentă se vor instala bariere
pentru oprirea circulatiei în zona respectivă în timpul transvazării sau la executarea unor interventii.
Art.430 Pentru păstrarea pieselor de schimb, a sculelor şi degresantului trebuie să fie prevăzută cel puţin o
încăpere pentru fiecare din aceste grupe.
Art.431 Pentru personalul de deservire a statiei se va prevedea o încăpere din interiorul căreia trebuie să fie
posibilă supravegherea statiei.
Art.432 Evaporatoarele reci sau calde trebuie să fie prevăzute pe conducta de evacuare a oxigenului sau
azotului gazos cu o vană de închidere şi un manometru.
Art.433 Evaporatoarele reci sau calde trebuie să fie prevăzute cu o supapă de siguranţă.
e. Depozitarea oxigenului şi azotului lichid

Art.434 Rezervoarele de stocare a oxigenului şi azotului lichid trebuie să fie de constructie specială, cu
pereţi dubli. Spaţiul dintre rezervor şi mantaua exterioară trebuie să fie vidat şi să conţină material termoizolant.
Art.435 Rezervoarele de stocare se amplasează deasupra solului, în aşa fel încât să fie posibilă verificarea
mantalei exterioare.
Art.436 Rezervoarele de stocare se amplasează în aer liber.
Art.437 Rezervoarele pentru oxigen şi azot trebuie să fie prevăzute cu supape de sigurantă, manometre
pentru măsurarea presiunii oxigenului sau azotului gazos, vacuumetre pentru măsurarea vidului din spaţiul
dintre rezervor şi mantaua exterioară a acestuia, aparat indicator al cantitătii de oxigen sau azot lichid din
rezervor, regulator de presiune cu sistem de alarmare.
Art.438 Aparatele de măsură şi control, precum şi organele de închidere şi de reglare trebuie să fie
prevăzute cu inscripţii clare.
Art.439 În instalaţiile cu compresoare de aer şi detentoare unse cu ulei se vor prevedea, în conducta pentru
oxigen lichid dintre blocul separator şi rezervorul de stocare, filtre suplimentare din materiale necombustibile.
Art.440 Pardoseala locurilor de transvazare a aerului şi oxigenului sau azotului lichid trebuie să fie din
materiale anorganice care nu produc scântei, fără pori si fără crăpături.
f. Autocisterne pentru transportul oxigenului şi azotului lichid

Prescripţii de proiectare pentru autocisterne utilizate la transportul oxigenului lichid
Art.441 În conformitate cu prevederile Decretului 328/86, autocisternele pentru transportul oxigenului sau
azotului lichid fac parte din categoria autovehiculelor care transportă încărcături periculoase şi trebuie să fie
dotate şi inscriopţionate ca atare.
Art.442 Autovehiculele pentru transportul recipientelor-butelie încărcate cu oxigen sau azot trebuie să fie
dotate cu: covor de cauciuc, teavă de eşapament în fată şi inscripţionare pe obloane.
Art.443 Autocisternele pentru transportul oxigenului sau azotului lichid trebuie să fie autorizate special de
către organele în drept ale Ministerului de Interne.
Art.444 Autocisternele pentru transportul oxigenului şi azotului lichid trebuie să fie astfel construite încât
cisterna şi rampa de ventile să fie protejate de constructia şasiului în caz de accident de circulţie.
Art.445 Autocisterna trebuie să fie dotată cu evaporator propriu, supapă de sigurantă, manometru pentu
măsurarea presiunii oxigenului sau azotului gazos, vacuummetru pentru măsurarea vidului din spaţiul izolator,
aparat indicator al cantitătii de oxigen azot lichid din autocisternă.
Art.446 Elementele rampei de ventile trebuie să fie prevăzute cu inscripţii clare.
Art.447 Rampa de ventile trebuie să fie prevăzută cu uşi dotate cu încuietori.
Art.448 Autocisternele trebuie să fie prevăzute cu un manometru care să indice presiunea oxigenului sau
azotului. Acesta trebuie amplasat în aşa fel încât să poată fi citit din cabina conducătorului în timpul deplasării.
Art.449 Pe cabina conducătorului trebuie să fie instalat un girofar de culoare galbenă care va fi pus în
functiune când autocisterna circulă încărcată.
Art.450 Pe partea din spate a autocisternei se va scrie vizibil cu litere înalte de cel puţin 100 mm "Transport
de oxigen lichid. Păstraţi distanţa" sau "Transport de azot lichid. Păstraţi distanţa".
Art.451 Autocisternele trebuie să fie prevăzute cu 2 tuburi metatice de protectie pentru transportul şi
păstrarea furtunurilor necesare transvazării.
Art.452 Pompele pentru transvazare vor fi prevăzute cu un manometru şi un dispozitiv de sigurantă
împotriva depăşirii presiunii.
Art.453 Autocisternele trebuie să fie dotate cu saboţi pentru calarea roţilor.
Art.454 Autocisternele trebuie să fie dotate cu scule care nu produc scântei, pentru interventii la rampa de
ventile şi racordarea furtunurilor.
g. Conducte pentru oxigen sau azot

Prescriptii de proiectare la conductele pentru transport oxigen sau azot
Art.455 Conductele pentru oxigen se vor confecţiona numai din materiale anorganice.
Art.456 Conductele pentru oxigen confectionate din oţel vor fi prevăzute cu tronsoane din cupru opritoare
de flacără dispuse orizontal, conform prevederilor normativului departamental P.D. 43-88.
Art.457 Materialele garniturilor de etanşare ale conductelor pentru oxigen sau azot precum şi izolatiile vor
fi din materiale necombustibile.
Art.458 Vopsirea conductelor pentu oxigen sau azot gazos se va face cu o vopsea sau lac, conform
prevederilor normativului P.D. 43-88.
Art.459 Posturile de utilizare a oxigenului sau azotului trebuie să fie realizate conform prevederilor din
art.461, 462, 463, 464.
Art.460 Ţeava de coborâre a postului de utilizare va fi racordată la partea superioară a conductei de oxigen
sau azot, prin intermediul unei bucle, pentru prevenirea pătrunderii apei de condens şi a impurităţilor.
Art.461 Ţeava de coborâre va fi prevăzută cu un ventil de închidere.
Art.462 Robinetul de serviciu cu ventil, împreună cu reductorul de presiune, se vor monta în avans de
ventilul de închidere cu ajutorul unui racord în formă de "T".
Art.463 Capătul ţevii de coborâre va fi închis cu un dop filetat pentru a se putea efectua evacuarea
impuritătilor din ţeavă.
Art.464 Se interzice pozarea conductelor de oxigen sau azot sub tencuială.
Art.465 Se interzice pozarea conductelor de oxigen sau azot în canale împreună cu conducte pentru gaze
sau lichide inflamabile, în medii corosive sau conductori electrici.
Art.466 Suporţii conductelor pentru oxigen sau azot trebuie să fie din materiale anorganice.
Art.467 La pozarea conductelor de oxigen sau azot pe pereţi şi stâlpi împreună cu alte conducte distanţa
dintre pereţii conductelor va fi cel puţin 250 mm.
Art.468 Conducta pentru oxigen sau azot nu va fi prevăzută cu o îmbinare cu garnitură de etanşare în
punctele de încrucişare cu alte conducte. Distanţa minimă de la îmbinare la punctul de încrucişare va fi de 3 m.
Art.469 Trecerile conductelor prin pererţi se vor face prin tuburi de protectie.
Art.470 Conductele pentru oxigen sau azot trebuie să fie pozate în pantă de cel puţin 3 . În punctele cele
mai joase trebuie să fie prevăzute dispozitive de drenare protejate împotriva îngheţului.
Art.471 Conductele subterane trebuie să fie îngropate sub nivelul de îngheţ.
Art.472 Conductele îngropate vor fi protejate împotriva curenţilor vagabonzi prin măsuri adecvate (ex.
protecţia catodică).
Art.473 Schimbarea de directie a conductelor pentru oxigen sau azot se va realiza numai prin curbe cu raza
interioară cuprinsă între 5-20 x D, (D fiind diametrul exterior al conductei).
Art.474 Conductele pentru oxigen sau azot lichid prevăzute la ambele capete cu organe de închidere trebuie
să fie prevăzute cu supape de sigurantă.
Art.475 Rezistenţa electrică de trecere dintre, flanşe nu trebuie să depăşească 0,03 .
Art.476 Conductele care duc la boxele de umplere trebuie să fie prevăzute după organul de închidere
principal cu:
- supape de sigurantă în cazul în care presiunea de umplere a recipientelor este inferioară presiunii din reţea;
- manometre de contact legate la un sistem de alarmă care se declanşează la atingerea presiunii maxime admise;
- robinete de închidere.
Art.477 Robinetele de închidere, de pe conductele care duc la boxele de umplere, trebuie să fie amplasate
în spatele unor scuturi de protecţie traversate numai de tijele lor.
Art.478 În aval de robinetele de închidere, conductele trebuie să fie prevăzute cu câte un manometru şi
robinet de descărcare.
Art.479 Conducta de oxigen sau azot sub presiune trebuie să fie prevăzută înainte de intrarea ei în staţia de
imbuteliere cu un organ de închidere principal uşor accesibil.
Art.480 Pe conducta de evacuare a azotului din uscătorul de silicagel trebuie să fie prevăzut un filtru pentru
reţinerea prafului de silicagel.
C. Armături
Art.481 Armăturile pentru evacuarea oxigenului sau azotului lichid se vor executa, pe cât posibil, cu
comandă de la distantă. Dacă aceasta nu este posil armăturile vor fi amplasate în spatele unor scuturi de
protectie.
Prescripţii de proiectare a armăturilor la oxigen
Art.482 Armăturile pentru oxigen se vor livra şi monta numai degresate.
Art.483 Armăturile pentru oxigen trebuie să fie marcate ca atare (de ex.: prin imprimare în relief, plăcuţe
etc.).
Art.484 Armăturile pentru oxigen trebuie să fie robuste şi, în funcţie de presiunea şi temperatura de lucru,
să fie din cupru, bronz, alamă sau oţel inoxidabil etc., conform prevederilor normativului P.D. 43-88.
Art.485 Conductele de purjare trebuie să fie astfel dispuse încât să nu fie posibilă accidentarea persoanelor
în timpul purjării.
Art.486 Manometrele de oxigen trebuie vopsite în culoarea albastră, vor purta inscriptia "OXIGEN", "A SE
FERI DE ULEI ŞI GRÂSIMI", şi trebuie protejate în aşa fel ca la eventuale defectiuni să nu accidenteze
personalul, iar presiunile maxime admise să fie marcate cu roşu.
Art.487 Conductele şi recipienţii de oxigen şi alte fluide din instalatii de oxigen se vor marca distinctiv prin
vopsire în culori convenţionale, conform standardelor în vigoare (STAS 5189-69).
Art.488 Se vor utiliza supape de siguranţă de constructie închisă. Aceste supape de siguranţă trebuie să fie
prevăzute cu conducte de evacuare care să asigure o evacuare nepericuloasă a gazului (de ex. în conducta de
aspirare a compresorului, deasupra acoperişului etc.)
Art.489 Armăturile, aparatele de măsură şi control şi dispozitivele de siguranţă trebuie să corespundă
prevederilor din instructiunile ISCIR C4; C5 şi C25.
Art.490 Aparatele de măsură şi control vor fi centralizate în tablouri de comandă. În instalaţiile unde sunt
trepidaţii şi zgomote intense, tablourile de comandă se vor instala în camere fonoizolante.
Art.491 Tijele de actionare ale robinetelor şi ventilelor trebuie să fie asigurate împotriva deşurubării lor
complete.
D. Degresanţi
Prescripţii de proiectare la utilizarea degresanţilor
Art.492 Proiectantul va prevedea pentru spălarea personalului care lucrează cu degresanţi (tetraclorură de
carbon, tricloretilenă, tetracloretilenă) săli de baie şi instalaţii sanitare.
Art.493 Lucrul cu degresanţi (solvenţi ai grăsimilor) se va executa de preferinţă în aer liber sau în încăperi
ventilate, astfel încât concentraţia de vapori în atmosferă să se menţină sub valoarea concentraţiei maxime
admise de N.PM.
Se va ţine seama că vaporii degresanţilor sunt mai grei decât aerul şi se acumulează în partea de jos a locurilor
de muncă.
E. Materiale termoizolante
Art.494 Materialele termoizolante utilizate trebuie să fie necombustibile.

NSSM Fabricare Transport Depozitare Oxigen Si Azot

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NSSM Fabricare Transport Depozitare Oxigen Si Azot

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3- NSSM pentru fabricarea, transportul şi depozitarea oxigenului şi azotului/ 1994 1

II. PREVEDERI GENERALE

III. FABRICAREA OXIGENULUI SI AZOTULUI PRIN FRACŢIONAREA AERULUI LICHEFIAT

C. Purificarea şi uscarea aerului

D. Instalaţia de răcire (detentor)

Art.37 În timpul functionării turbodetentorului, se vor supraveghea continuu presiunea, temperatura şi

E. Lichefierea şi fractionarea aerulului

F. Compresoare de oxigen si azot

G. Recipiente-butelii pentru oxigen şi azot

Primirea recipientelor butelie

IV. TRANSPORTUL OXIGENULUI SI AZOTULUI

- se interzice manevrarea armăturilor cu mâinile murdare de substanţe grase;

B. Conducte pentru oxigen şi azot

C. Staţii de îmbutelie recipiente-butelie.

V. DEPOZITAREA OXIGENULUI ŞI AZOTULUI

C. Staţii de stocare-evaporare a oxigenului sau a azotului lichid

Art.213 Se interzice depozitarea recipientelor pline impreună cu cele goale.,

E. Depozitarea lubrifianţilor, materialelor izolante, degresanţilor

VI. UTILIZAREA OXIGENULUI ŞI AZOTULUI

C. Oxigen, azot şi aer lichid

Art.249 Se interzice transportul recipientelor-butelie cu reductorul de presiune montat.

D. Degresanţi (tetraclorură de carbon, tricloretilenă si tetracloretilenă)

C. Rezervoare de oxigen şi azot

D. Repararea pompei de transvazare

E. Activităţi generale la reparaţiile instalaţiilor de fabricat oxigen

VIII. CERINTE DE PROIECTARE - CONCEPŢIE LA FABRICAREA, ŢRANSPORTUL ŞI

Art.334 Amplasarea fabricilor de oxigen şi azot, a staţiilor de îmbuteliere, de stocare-evaporare şi a staţiilor

c. Instalaţii de răcire (detentoare)

g. Compresoare de oxigen şi azot

e) dispozitiv de supraveghere a gazului de protectie pentru presetupe;

Art.390 Recipientele-butelie goale şi recipientele-butelie pline se depozitează în depozite separate, în

B. Depozitarea oxigenului şi azotului gazos

e. Depozitarea oxigenului şi azotului lichid

f. Autocisterne pentru transportul oxigenului şi azotului lichid

g. Conducte pentru oxigen sau azot

S-ar putea să vă placă și