CBA – Curs 9

Planșee – Generalități

Planșeele sunt subansamble structurale formate din plăci și reazemele lor. Rolul planșeului este de
delimitare a spațiului pe verticală. Plăcile sunt elemente care au procente mici de armare (procente
obișnuite de armare între 0,5-0,8%) rezultând astfel și înălțimi reduse ale zonei comprimate. Zona
întinsă se consideră că lucrează în stadiul fisurat ceea ce pentru placă zona întinsă va fi ca o greutate
moartă, adică nu preia eforturi interioare.
Dacă placa are o grosime mare, greutatea moartă constituie o încărcare considerabilă (de evitat). Din
acest motiv ochiurile de placă se limitează ca deschideri tocmai pentru a rezulta o grosime mică de
placă.
Grosimi economice de placă sunt cuprinse între 8 până la 12 cm. Astfel că rezultă și deschideri
economice (uzuale) de placă după cum urmează:
- Pentru plăci armate pe o direcție deschiderile sunt cuprinse între 2,5 și 3,5 m (pentru cele în
consolă deschiderea este numai jumătate)
- La plăcile armate pe două direcții deschiderea economică este în jur de 6 cm, se recomandă
ca suprafața ochiului să nu depășească 36 m2.
- Dacă dimensiunile din încăperi de acoperit nu se încadrează între limitele deschiderilor
economice, se vor prevedea de regulă reazeme intermediare.
Reazemele intermediare pot fi de natura nervurilor, grinzilor, stâlpi sau pereți.
Dacă placa inițială are proporția a unei plăci armate pe o direcție, nervurile (reazemele) noi
introduse se vor dispune pe direcția scurtă.
Dacă placa are o proporție a unei plăci armate pe două direcții atunci se introduc nervuri pe amebele
direcții.
Pentru grinzile sau nervurile nou introduse deschiderile lor trebuie să fie cuprinse între 6 până la 9
m. În caz contrar secțiunea de grindă ar ajunge prea mare și pot apărea probleme în ceea ce privește
solicitarea la forța tăietoare.
Planșeele la care se introduc nervuri sau grinzi se vor numi planșee cu grinzi principale și/sau
secundare. Dacă plăcile sunt rezemate numai pe nervuri dispuse pe 2 direcții, planșeul se va numi
planșeu casetat.
Dacă nervurile introduse sunt dispuse la distanțe mici, de până la 70 cm, planșeele se vor numi
planșee cu nervuri dese.
Dacă planșeele vor rezema numai local pe stâlpi intermediari, ele se vor numi ciuperci sau dale.
Conform celor anunțate mai sus se poate face clasificarea:
1) Planșee cu grinzi
a. Planșee cu grinzi pe o direcție (planșee cu grinzi principali și secundari)
b. Planșee cu grinzi pe două direcții (planșee cu rețele de grinzi)
2) Planșee cu nervuri cu nervuri dese pe una sau două direcții
3) Planșee fără grinzi
a. Planșee ciuperci
b. Planșee dală
1) Planșee cu grinzi
a. Pe o direcție
Se consideră o încăpere de acoperit cu dimensiunile L1 și L2.
În funcție de mărimea lui L, soluțiile de acoperire sunt ca în figura 1.

42
CBA – Curs 9

a) Placă plană
b) Placă rezemată pe grinzi pe direcția scurtă (grinzi principale)
c) Placă rezemată pe grindă principală și grinzi secundare
Figura 1: L2/L1>2
Pentru figura 1.a placa plană reazămă numai pe elemente perimetrale de natura pereților sau
grinzilor. Soluția se poate aplica pentru deschideri ale lui L1 < 3 m la clădirile industriale respectiv
L1<4 m pentru construcții civile (de exemplu birou).
Soluția 1.b – ochiurile de placă vor rezema pe grinzi intermediare principale, transpuse paralel cu L1.
Domeniul economic de dispunere a grinzilor intermediare este de 2-3 m (max 3 m la construcții
industriale, 4 m la construcții civile).
Deschiderea uzuală L1 pentru aceste planșee sunt între 3 până la 6 m. L1 poate să ajungă până la 9 m.
În figura 1.c avem plăci rezemate pe o grindă principală, care susține o familie de grinzi secundare.
Se poate adopta și varianta de grinzi secundare rezemate pe familie de grinzi principale.
În acest caz schema de transfer al încărcărilor va fi de la placă la grinzi secundare apoi grinzi
principale și elemente de rezeme.
Pentru proiectarea unui astfel de planșeu trebuie parcurși pașii:
1. Se determină încărcările
2. Se face un calcul structural de unde vor rezulta eforturile secționale
3. Se dimensionează secțiunea de beton și de armătură
4. Se face armarea
La proiectarea plăcilor se va ține seama de cele detaliate la plăcile armate pe o direcție.
Pentru calculul grinzilor se evaluează încărcările aferente lor după care se schematizează static ca o
grindă continuă. Deschiderile sunt egale, apoi se evaluează eforturile din grinzi prin diverse metode
de calcul. Se pot folosi metode în domeniul elastic cât și în domeniul plastic.
În domeniul plastic redistribuția de momente este de maxim 30% din momentele elastice.
Pentru dimensionare de regulă secțiunile se consideră constante pe întreaga deschidere cât și pe
întreaga lungime a grinzii.
Dimensiunile secțiunii transversale se aleg astfel încât să asigure un procent economic de armare.
Procentul economic:

Pentru nervuri lățimea minimă este de 20 cm iar pentru grinzile principale de 25 cm.
Pentru dimensionarea armăturii longitudinale se ține seama că de regulă grinzile se toarnă monolit
sau împreună cu placa, astfel că vom avea conlucrare între cele două.
Pentru dimensionarea momentelor pozitive din câmp de regulă secțiunea grinzii se va lua în formă
de T (dacă axa neutră se află în placă).
Pentru momentele negative pe reazem în calculul armăturii secțiunea este considerată
dreptunghiulară.
Se face și un calcul la forță tăietoare de unde se dimensionează de regulă armătura transversală sub
formă de etrieri.
Ca și modalitate de armare de regulă se evită folosirea de bare înclinate deoarece acestea sunt mai
greu de montat și de fasonat.
Astfel că etrierii vor prelua întreaga sarcină provenită din forțele tăietoare iar dispunerea lor este
variabilă.
Variația distanței dintre etrieri este legată de variația forței tăietoare.
Grinzile principale sunt strâns legate de stâlpi astfel că se formează cu acestea un sistem de cadru.
Cadrul va fi componenta principală a sistemului structural care preia atât încărcările gravitaționale
cât și pe cele seismice.
Grinzile principale vor fi tratate mai amănunțit la capitolul de cadre.

43
CBA – Curs 9

b) Planșee cu grinzi pe două direcții

Aceste planșee se pretează pentru acoperirea unei încăperi cu raportul între laturi cuprinsă între 0,5
și 2.

În figura 2.a dimensiunile L1 și L2 nu depășesc dimensiunile economice ale unei plăci armate pe două
direcții, astfel că nu trebuie prevăzute grinzi suplimentare.
L2>L1
L2 – de regulă nu trebuie să depășească 7 m.
În figura 2.b, deoarece L1 și L2 sunt mai mari de 7 m, se vor prevedea două familii de grinzi principale,
dispunerea acestor grinzi făcându-se în așa fel încât ochiul mic de placă, sau deschiderile mici ale
grinzilor să fie egale (ochiurile să fie pătrate).
Distanța optimă între grinzi este în jur de 2 m, astfel că se reduc substanțial reacțiunile din placă.
Dacă familiile de grinzi sunt paralele cu reazemele, rețeaua se va numi rectangular. Dacă grinzile sunt
înclinate față de laturi, vom avea rețea oblică.
Pe lângă rețelele de
la figura 3 se pot
utiliza și alte tipuri
de rețele cu familii
de 3 sau mai multe
grinzi principale care
formează suprafețe
triunghiulare sau
hexagonale.
Există și varianta de
grinzi circulare,
intersectate radial
(?).

Calculul și armarea plăcilor

Datorită distenței mici între grinzi 2 m, ochiurile de placă se vor dimensiona după criterii
constructive:
- Grosimea minimă de 8 cm
- Armarea se va face ca la plăci armate pe două direcții
Calculul grinzilor
- În calcul trebuie determinată încărcarea aferentă fiecărei grinzi pentru simplificare se
acceptă ca încărcările transmise de placă să fie concentrate în nodurile rețelei de grinzi.
- În fiecare nod vom avea o încărcare

44
CBA – Curs 9

Cele două familii de grinzi sunt legate monolit astfel încât fiecare nod deformația și unghiul de rotire
vor fi egale pentru cele două grinzi care se intersectează.
Se pot neglija momentele de torsiune astfel că trebuie rezolvate un set relativ simplu de ecuații
algebrice care au valoarea cunoscută
Fiecare grindă se calculează separat, determinându-se apoi ariile de armătură longitudinală și
transversală.
În zonă de colț la rețelele oblice avem o particularitate în sensul că avem o intersecție între o grindă
scurtă și rigidă și una lungă și flexibilă.
Grinda scurtă se comportă ca un reazem pentru grinda lungă. Din acest motiv în zona de colț familiile
de grinzi au o rezemare suplimentară, rezultând o economie la rețelele oblice față de cele
rectangulari.

2) Planșeuri cu nervuri dese

Vor avea grinzi dispuse după una sau mai multe direcții în funcție de forma încăperii ce trebuie
acoperită.
Dispunerea nervilor este foarte apropiată (maximum 70 cm)

Planșeele cu nervuri dese lucrează ca o placă ortotropă, adică placa are rigiditate secțională
veriabilă. În jurul unei punct putem avea o valoare maximă a rigidității pe o direcție și minimă pe
cealaltă.
Înălțimea nervurii va fi sensibil mai mică decât o grindă secundară obișnuită deoarece încărcarea
care îi revine e mult mai mică decât la grinzi obișnuite.
Înălțimea grinzii se poate stabili cu condiția:

45
CBA – Curs 9

Planșeele cu nervuri dese vor avea o înălțime totală sensibil mai mic decât la planșeele cu grinzi,
astfel că și înălțimea totală a construcției poate să scadă.
Datorită înălțimii mici a nervurilor planșeul rezultat poate avea un aspect plăcut, sau se poate umple
cu cofraje pierdute.
Dezavantajul acestor planșee constă în faptul că pot prelua încărcări mai mici și de asemenea sunt
costuri mari legate de consumul de cofraj și de manoperă.
Acest lucru inconvenient poate fi rezolvat prin:
- Utilizarea cofrajelor refolosibile (de regulă metalice)
- Utilizarea de cofraje pierdute (rămân înglobate în planșeu, dacă cofrajul este ceramic –
cofraj LEP).
Aceste cofraje pierdute au avantajul unei izolări fonice și termice corespunzătoare și de asemenea se
realizează un tavan neted.
Cofrajele sunt corpuri de umplutură care pot fi ceramice sau din beton usor.

Deschiderea economică pentru astfel de planșee este până la 6 m realizându-se economii

substanțiale de material față de planșeele cu grinzi.
Montarea cofrajelor este usoară și se pot manipula manual.
Planșeele cu nervuri dese sunt avantajoase pentru încărcări uniform distribuite (nu concentrate) care
nu depășesc 5 kN/m2.
Trebuie evitat încărcările aplicate local.
Alcătuire: - grosimea minimă a plăcii este de 30 mm (3 cm) la planșeele cu corpuri de umplutură
respectuv 5 cm la celelalte.
Armare: Plăcile planșeelor cu nervuri dese se armează constructiv de regulă cu plase sudate,
dispunând pe fiecare direcție minim 3 bare/m iar distanța între bare max 6hp .
Această armătură se prevede mai mult pentru împiedicarea fisurării din contracție sau dacă avem
supraîncărcări accidentale locale.
Nervurile au în general proporția unor grinzi lungi. Efortul predominant este de moment încovoietor.
Forțele tăietoare de obicei se neglijează.
Datorită încărcărilor reduse nervurile se pot arma longitudinal, cu 1-3 bare cu diametri minime de
Φ8. De regulă se adoptă Φ10 sau Φ12.
Etrierii sunt calculațo din condițiile constructive. Se prevăd minim 4 etrieri pe metru și se calculează
din procentul de armare transversal de 0,1%.
Nervurile realizate cu cofraje refolosibile au o secțiune transversală ușor trapezoidală cu muchiile
rotunjite în vederea unei decofrări ușoare.
Aceste cofraje pot fi confecționate din cutii metalice rezemate pe grinzi metalice, rezemate la rândul
lor pe popi.
Prevederi de calcul
La nervurile dese dispuse pe o singură direcție deschiderile maxime conform figurii 5.a este de 6 m.
Nervurile se vor dispune pe direcția scurtă a încăperii.
Elementele de reazem sunt pereții structurali sau grinzii care se dispun pe conturul camerelor.

46
CBA – Curs 9

Pentru simplificarea calculelor grinzile se consideră simplu rezemate, chiar dacă ele prezintă
continuitate peste mai multe reazeme.
Deschiderea de calcul se ia lumina dintre reazeme.
Secțiunea grinzilor simplu rezemate este sub forma de T. Etrierii au și rol de conectori între elemente
prefabricate și placa de beton.

Pentru planșee cu nervuri dese pe două direcții distanța între nervuri fiind mică (max 70 cm) cu o
placă. Planșeul are o rigiditate la torsiune neglijabilă, astfel că în calcul se va folosi metodele fâșiilor
elastice folosite și la plăci.

47