ALIMENTAȚIA NATURALĂ VS ALIMENTAȚIA

ARTIFICIALĂ
Alimentaţia îşi exercită influenţa asupra creşterii chiar din viaţa intrauterină deoarece o
alimentaţie deficitară a femeii gravide determină naşterea unor copii cu greutate mică.
Alimentaţia postnatală trebuie să asigure toate elementele nutritive plastice, energetice şi
biocatalizatoare corespunzătoare perioadelor de vârstă. Carenţa alimentară afectează în
primul rând creşterea ponderală.
Supraalimentaţia precoce favorizează dezvoltarea obezităţii prin hipertrofia şi
hiperplazia adipocitelor. Imediat dupa nastere, copilul poate sa suga datorita unui reflex
innascut, automat, care exista la toate mamiferele.
La sugari, nevoile nutriţionale calitative sunt:

ALIMENTAȚIA NATURALĂ
Durata alimentaţiei la sân O.M.S./UNICEF recomandă continuarea alimentaţiei la sân
timp de 2 ani sau chiar peste 2 ani. De la vârsta de 6 luni se recomandă diversificarea
alimentaţiei prin introducerea de alimente semisolide, administrate cu linguriţa. Înţărcarea
de la sân se va face individualizat, ţinându-se seama de mai mulţi factori: starea de sănătate
a copilului, sezonul (clasic se evită înţărcarea în anotimpul călduros) ş.a.
Laptele uman are specificitate de specie şi niciun alt substitut nu atinge calităţile
acestuia. Alimentaţia naturală exclusivă reprezintă modelul de referinţă faţă de care trebuie
apreciată orice altă alternativă de alimentaţie a copilului în primele 6 luni de viaţă dacă se
iau în considerare starea de sănătate, creşterea şi dezvoltarea normale pe termen scurt şi lung.
Lipsa alăptării şi în mod special a alăptării exclusive în primele 6 luni postnatal, cât şi
diversificarea inadecvată sunt importanţi factori de risc pentru morbiditatea şi mortalitatea
infantilă iar pe termen lung pentru performanţe şcolare scăzute, dezvoltare intelectuală şi
integrare socială reduse. Alimentatia naturala la san sau suptul la san se caracterizeaza prin
miscari ritmice:

- de infundare si umflare a obrazului;

1
 - de ridicare si coborare a hioidului;

- de propulsie si retropulsie a mandibulei;

- ale limbii, obrajilor;

- de inclinare sau extensie a capului;

- de strangere si relaxare a sfincterului labial.

Acestea se asociaza cu miscari ale mainilor de prindere a mamelei si contractia celulelor
mioepiteliale indusa de oxitocina.
Mecanismul suptului cuprinde doua miscari distincte:
- una de succtiune, care necesita realizarea unui vid in cavitatea bucala, iar
- alta de presiune care consta din actiunea de exprimare a laptelui din mamelon.
In timpul suptului mamelonul si o parte a areolei sunt atrase in gura copilului, mamelonul
fiind mult alungit. Baza mamelonului este prinsa intre gingia superioara si varful limbii.
Limba formeaza un adevarat jgheab si realizeaza o miscare ondulatorie (ca o unda
peristaltica), de la varf spre baza limbii, ce preseaza asupra mamelonului. Miscarile
mandibulei asigura modificarile de presiune (10-15 cm H20 sub presiune atmosferica), in
interiorul cavitatii bucale.
Buzele asigura atat inchiderea ermetica a cavitatii bucale cat si compresiuni ritmice la
nivelul areolei.
Avantajele suptului la san

- asigura cresterea aparatului dento-maxilar;

- realizeaza functionarea armonioasa a aparatului dento-maxilar;

- solicita muschii masticatori;

- sunt solicitate toate grupele musculare ale aparatului dento-maxilar (ADM), avand loc
intr-o succesiune ritmica, contractia unui grup de muschi urmata de contractia antagonistilor;

- activitatea musculara determina dezvoltarea echilibrata si proportionala a elementelor

osoase pe care se insera;

- varful limbii exercita pe bolta o presiune de 50-60 g/cm2;

2
 - miscarile ritmice ale limbii fac ca ea sa aiba rolul unei pompe aspiratoare-respingatoare
pentru jetul de lapte din mamelon;
- miscarile ritmice ale limbii au repercursiuni directe si asupra debitului sanguin din
mucoasa boitei palatine, ceea ce determina o dezvoltare armonioasa a boitei palatine si a
foselor nazale;
- limba, stimuleaza functia osteogenetica de crestere a suturii incisivo-canine si
intermaxilare, bolta dezvoltandu-se normal in latime si lungime;
- are loc insalivarea laptelui si pregatirea digestiei optime;
- sunt antrenati si se echilibreaza actiunea grupelor musculare antagoniste, care vor fi
ulterior solicitate in cazul alimentatiei mixte;
- actiunea trofica si stimulatoare a muschilor pentru celulele osteogenetice de crestere
contribuie la dezvoltarea echilibrata a elementelor ADM ca si a elementelor sistemului de
sustinere a capului;
- prin efortul muscular realizat in timpul suptului viguros se induce un somn reconfortant
si linistitor.
ALIMENTAȚIA ARTIFICIALĂ
Alimentatia prin biberon a sugarului determina adaptarea contractiilor musculare
corespunzator noilor conditii.
Preparatele utilizate:

- formule de lapte pentru sugari,

- lapte praf convenţional,

- lapte de vacă – nu este recomandat în alimentaţia sugarului decât în cazuri excepţionale

- laptele altor specii (mai rar) .

Buzele nu mai inchid ermetic fanta labiala, pentru ca nu este necesar, deoarece laptele
curge singur prin greutatea lui.

Orbicularii buzelor nu sunt solicitati, nu se mai 'antreneaza' iar dezvoltarea lor deficitara
se va manifesta mai tarziu prin hipotonia buzelor.
De asemenea, nu au loc infundarea si umflarea obrajilor, nefiind nevoie de o presiune
orala, care sa aspire laptele si in consecinta buccinatorul se va dezvolta insuficient, va fi
hipoton si cu forta de contractie redusa.

3
 Miscarile de ridicare si coborare ale hioidului efectuate de m. suprahioi-dieni si
ridicatorii mandibulei nu mai sunt necesare, laptele din biberon curgand singur, fara sa fie
obligatorie o presiune negativa aspiratoare in cavitatea bucala.
Lipsa de solicitare a grupelor musculare antagoniste, intr-o actiune echilibrata, se
repercuteaza asupra dezvoltarii insuficiente a mandibulei in raport cu maxilarul si arcadele
alveolare superioare.
Lipsa de solicitare a grupelor musculare antagoniste, intr-o actiune echilibrata, se
repercuteaza asupra dezvoltarii insuficiente a mandibulei in raport cu maxilarul si arcadele
alveolare superioare.
Nu se mai efectueaza propulsia si retropulsia mandibulei pentru ca nu mai este necesara
presarea mamelei prin mentonul sugarului. Va rezulta o dezvoltare deficitara a mandibulei
in aceasta perioada, cand are loc o crestere intensa.
Cand sugarul este hranit cu biberonul, varful limbii se modeleaza 'in jgheab' pentru a
asigura trecerea usoara a laptelui spre faringe. in aceasta situatie, vascularizatia boitei
palatine si centrele ei osteogenetice nu mai sunt stimulate si dezvoltarea nu se mai realizeaza
armonios. Se ajunge la formarea unei boite adanci, stramtata (ogivala) iar planseul foselor
nazale este ingustat, perturband respiratia nazala.
Dezavantajele alimentarii artificiale
- miscarile de propulsie sunt reduse pentru ca laptele curge usor si in cantitate mai mare;

- aerofagia, adica ingestia impreuna cu laptele a unei cantitati de aer;

- reducerea secretiei salivare;

- insalivarea insuficienta a laptelui si tulburari de digestie;

- prin absenta stimulilor functionali de propulsie a mandibulei se perturba dezvoltarea

mandibulei si se pericliteaza asezarea corecta a primelor elemente dentare;

- se pot constitui disfunctii in dezvoltarea ADM cu repercursiuni asupra dezvoltarii

generale a copilului.
Reglarea nervoasa a suptului
Suptul este un act reflex innascut, cu origine bulbo-protuberantiala. Caile centripete,
aferente ale acestui reflex sunt incluse in ramurile senzitive ale trigemenului.

4
 Caile centrifuge, eferente sunt reprezentate de nervii trigemeni, faciali, hipoglosi, prin
intermediul carora este asigurata contractia muschilor corespunzatori si ai limbii.
Miscarile mandibulei necesare suptului prezinta la inceput un control tactilo-kinestezic,
iar ulterior, odata cu dezvoltarea componentelor sistemului oro-facial si a experientei
alimentare se instaleaza un control reflex tactilo-gustativo-kinestezic.

Trecerea de la alimentatia la san la alimentatia diversificata impune adaptarea ADM la

noile situatii:

- miscarea obrajilor, limbii, buzelor, mandibulei se complica;

- miscarile dirijate de sistemul nervos se adapteaza la consistenta

alimentelor;

- formarea bolului alimentar, insalivarea lui si impingerea spre faringe se

invata in frageda copilarie;

- acest lant de reflexe conditionate, invatate vor deveni automate;

- odata cu aparitia dintilor, copilul incepe sa invete sa mestece;

- dupa aparitia primilor molari se constata prezenta aproape a tuturor miscarile

mandibulei ca si la adult.

In concluzie, laptele de mama este alimentatia ideala pentru sugar. Acest lapte este
alimentul cel mai complet, asigurand o dezvoltare armonioasa a copilului. Copiii alaptati la
san prezinta un mod de alimentatie usor, nu necesita manipulari ca in cazul alimentatiei
artificiale.
Compozitia laptelui de mama se adapteaza automat la nevoile nutritionale ale sugarului.