GRUP DUAL

Instructiune INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SECURITATEA MUNCII PENTRU

Nr. 2
proprie PRELUCRĂRI PRIN AŞCHIERE

Instrucţiune proprie de securitatea

muncii pentru prelucrări prin aşchiere

Aprobat:

ING.DAN
GRAMADA

Director

Pagina 1 din 11 REVIZIA 0

 GRUP DUAL
Instructiune INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SECURITATEA MUNCII PENTRU
Nr. 2
proprie PRELUCRĂRI PRIN AŞCHIERE

1.0 OBIECT

Stabilirea prevederilor minimale si obligatorii in vederea aplicarii reglementarilor de securitate si

sanatate in munca, in raport cu particularitatile activitatii privind prelucrările prin aşchiere, cu
sarcina de munca pe durata programului de lucru.

2.0 SCOP

Prevenirea accidentelor de munca la executarea prelucrărilor prin aşchiere, eliminarea riscurilor

de accidentare existente in cadrul activitatilor proprii celor patru elemente componente ale
sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloc de productie, mediu de munca.

3.0 DOMENIU

Prezenta instructiune se aplica in cadrul societatii, la nivelul personalului de conducere cu

atributii in respectarea legislatiei in domeniul securitatii si sanatatii in munca, pentru intregul
personal de executie care participă nemijlocit la procesul de producţie

4.0 DEFINIŢII ŞI ABREVIERI

4.1 Definiţii

 Alti participanti la procesul de munca: persoane aflate in intreprindere si/sau unitate, cu

permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in
vederea angajarii, persoane care presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitatii in
regim de voluntariat, precum si someri pe durata participarii la o forma de pregatire
profesionala si persoane care nu au contract individual de munca incheiat in forma scrisa si
pentru care se poate face dovada prevederilor contractule si a prestatiilor efectuate prin
orice alt mijloc de proba.
 Securitate si sanatate in munca: Ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii,
integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si ale altor persoane participante la procesul
de munca..
 Comunicarea: Procedura care defineste caile si mijloacele de instiintare privind
producerea unui eveniment. Este supus comunicarii:
- orice eveniment, imediat dupa declansare/producere
- orice boala profesionala, precum si cazurile suspecte de boala profesionala
 Evenimentul: Se refera la:
- accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul
procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data
disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate
persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala
sau legata de profesiune;
 Accident de munca: Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala ,care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu, si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile
calendaristice, invaliditate ori deces.
 Accident de munca de circulatie: accidentul survenit in timpul circulatiei pe drumurile
publice sau generat de traficul rutier, daca persoana vatamata se afla in indeplinirea
indatoririlor de serviciu.
 Echipament individual de protectie: Orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de
un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea sa-i puna
in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau
accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv.

Pagina 2 din 11 REVIZIA 0

 GRUP DUAL
Instructiune INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SECURITATEA MUNCII PENTRU
Nr. 2
proprie PRELUCRĂRI PRIN AŞCHIERE

 Echipament de munca: Orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
 Factor de risc de accidentare sau imbolnavire profesionala: Factor propriu elementelor
componente ale sistemului de munca care in conditiile unei situatii periculoase, determina
probabilitatea sau gravitatea producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii;
 Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de
productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea procesului de munca.
 Instruirea lucratorilor: Asigurarea conditiilor pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o
instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub
forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau;
4.2 Abrevieri

SSM – Securitate si Sanatate in Munca;

ITM – Incapacitate Temporara de Munca;
HG – Hotarare de Guvern;
EM – Echipament de munca.

5.0 REFERINŢE NORMATIVE

 Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr.319/2006;

 Norme Metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006;
 H.G. 493/2006 privind cerinţele minime de SSM referitoare la expunerea lucrătorilor la
riscurile generate de zgomot;
 H.G. 1091/2006 privind cerinţele minime de SSM la locul de muncă;
 Primul ajutor la locul accidentului;

6.0 COMPONENTE SISTEM DE MUNCA

6.1 Executant
 personal incadrat in conformitate cu prevederile stabilite prin Legea nr.53/2003 Codul Muncii.
 incadrarea pe functii si/sau posturi de lucru corespunzator pregatirii profesionale fiecarui
lucrator, si starii de sanatate (declarati apti in urma examenului medical la angajare).
6.2 Sarcina de munca
 realizarea atributiilor de serviciu specifice functiei / postului ocupat in organigrama, enumerate
in fisa postului .
6.3 Mijloace de productie
 utilaje, scule, unelte specifice activitatii
6.4 Mediu de munca
 halele de producţie

7.0 RISCURI POTENTIALE DE ACCIDENTARE

 Executarea defectuoasă de operaţii ;
 Nesincronizarea operaţiilor ;
 Efectuarea de operaţii neprevăzute ;
 Factori de risc mecanic ;
 Factori de risc termic
 Factori de risc electric ;
 Factori de risc chimic ;
 Conţinut necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerinţele de SSM.

Pagina 3 din 11 REVIZIA 0

 GRUP DUAL
Instructiune INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SECURITATEA MUNCII PENTRU
Nr. 2
proprie PRELUCRĂRI PRIN AŞCHIERE

8.0 REGULI PENTRU REALIZAREA ACTIVITATILOR IN CONDITII DE SECURITATE

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA SI A ACTIVITATILOR

 Conducatorul locului de munca va verifica, dupa fisele de instruire individuala, daca toti
lucratorii sunt instruiti din prevederile actelor normative ( cap. 5 din prezentele instrucţiuni,
precum şi prezentele instrucţiuni ) referitoare la securitatea şi sanatatea în munca in domeniu.
In caz contrar va proceda la efectuarea unei instruiri cu consemnarea acesteia, sub
semnatura, in fisa individuala de instruire ;
 Ori de câte ori se impune, înainte de inceperea lucrului, conducatorul locului de munca va
efectua o instruire în domeniul securitatii şi sanatatii in munca, în care se va referi la
prevederile de securitate a muncii ce trebuiesc respectate la executarea sarcinilor specifice,
instructaj ce nu va depăşi 15 minute, în cazurile în care se produc modificări tehnologice;
 Înainte de inceperea lucrului, fiecare lucrator va controla starea tehnica a maşinii, a
dispozitivelor de comandă (pornire-oprire), existenţa şi starea dispozitivelor de protecţie şi a
grătarelor de lemn ;
 Deservirea maşinilor-unelte este permisă numai lucrătorilor calificaţi şi instruiţi special pentru
acest scop;
 Lucrătorii în formare vor fi supravegheaţi o perioadă de timp de 1-3 luni, în funcţie de
complexitatea lucrului, de un lucrător calificat şi vor lucra singuri numai după ce conducătorul
de muncă îl va testa teoretic şi practic asupra cunoaşterii normelor şi exploatării corecte a
utilajului;
 Ridicarea, montarea demontarea subansamblelor şi a dispozitivelor, a accesoriilor, sculelor şi
pieselor de pe maşini – unelte care depăşesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat
adecvate. De la caz la caz în funcţie de frecvenţa operaţiilor de ridicare, se va aprecia
necesitatea dotării cu mijloace ajutătoare de ridicat şi transportat, chiar dacă sarcinile sunt mai
mici de 20 kg;
 Lucrătorul care deserveşte o maşină – unealtă acţionată electric va verifica zilnic :
 Integritatea sistemului de închidere a carcaselor de protecţie;
 Starea de contact între bornele de legare la pământ şi conductorul de protecţie;
 Modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimentează părţile mobile, cu caracter
temporar, precum şi integritatea conductorului de protecţie;
 Continuitatea legăturii la centura de împământare.
 Se interzice lucrătorilor care deservesc maşinile – unelte să execute reparaţii la maşini sau
instalaţii electrice;
 În mod obligatoriu, maşina – unealtă va fi oprită şi scula îndepărtată din piesă în următoarele
cazuri :
 La fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci
când maşina nu este dotată cu un dispozitiv special care permite executarea
acestor operaţii în timpul funcţionării maşini;
 La măsurarea manuală a pieselor ce se prelucrează;
 La schimbarea sculelor şi a dispozitivelor;
 La oprirea motorului transmisiei comune în cazul când maşina este acţionată de la
această transmisie.
 În mod obligatoriu se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale maşinii în
următoarele cazuri:
 La părăsirea locului de muncă, chiar şi pentru un timp scurt;
 La orice întrerupere a curentului electric;
 La curăţirea şi ungerea maşinii;
 La constatarea oricărei defecţiuni în funcţionare.

Pagina 4 din 11 REVIZIA 0

 GRUP DUAL
Instructiune INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SECURITATEA MUNCII PENTRU
Nr. 2
proprie PRELUCRĂRI PRIN AŞCHIERE

 În cazul când în timpul funcţionării se produc vibraţii, maşina se va oprii şi se va proceda la

constatarea şi înlăturarea cauzelor. În situaţia în care acestea sunt determinate de cauze
tehnice, se va anunţa conducătorul procesului de muncă.
 După terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucrătorul este obligat să cureţe şi să
ungă maşina, să lase ordine la locul de muncă şi să comunice schimbului următor toate
defecţiunile care au avut loc în timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucrătorul care
preia maşina;
 Înlăturarea aşchiilor şi pulberilor, se va face cu ajutorul măturilor, periilor speciale sau
cârligelor. Se interzice înlăturarea aşchiilor cu mâna. Se intrzice suflarea aşchiilor sau
pulberilor cu jet de aer; această operaţie este permisă numai cu justificări tehnologice sau
constructive şi cu folosirea aerului de maxim 2 atm., având în vedere şi măsurile de aplicare a
SSM;
 Evacuarea deşeurilor de la maşini se va face ori de câte ori prezenţa acestora este
stânjenitoare pentru desfăşurarea procesului de producţie sau pentru siguranţa operatorului şi
cel puţin o dată pe schimb;
 Piesele prelucrate, materialele, deşeurile se vor aşeza în locuri stabilite şi nu vor împiedica
mişcarile lucrătorilor, funcţionarea maşinii şi circulaţia pe căile de acces;
 Deşeurile cu dimensiuni mai mici vor fi depozitate în containere, speciale fiecărui tip de deşeu;
 Grătarele din lemn poziţionate în faţa fiecărui utilaj vor fi menţinute curate şi în bună stare,
evitându-se petele de ulei;
 Petele de ulei de pe grătare sau paviment se înlătură prin acoperire cu rumeguş;
 Se intezice spălarea pe mâini cu emulsii sau uleiuri de răcire, produse inflamabile (benzină,
tetraclorură de carbon, silicat de sodiu, etc.) precum şi ştergerea mâinilor cu bumbacul utilizat
la curăţarea maşinii.

PRELUCRAREA METALELOR PRIN STRUNJIRE

Fixarea şi demontarea sculelor

 Fixarea cuţitelor de strung în suport se va face astfel încât vârful cuţitului să se afle cât mai
aproape de centrul piesei prelucrate;
 Partea de cuţit care iese din suport nu va depăşii de 1,5 ori înăltimea corpului cuţitului pentru
strunjirea normală;
 Fixarea cuţitului în suport se va face cu toate şuruburile din dispozitivul port sculă;
 La montarea şi demontarea mandrinelor, universalelor şi platourilor pe strung, se vor folosi
dispozitive de ridicare, susţinere şi deplasare.

Fixarea şi demontarea pieselor

 Piesele de prelucrat vor fi fixate bine în universal sau între vârfuri şi perfect centrate, pentru a
nu fi smulse;
 La fixarea şi scoaterea pieselor din univesal, se vor utiliza chei corespunzătoare, fără
prelungitoare din ţeavă sau alte pârghii;
 La fixarea pieselor în universalul strungului se va respecta condiţia “ L « 3d “, unde L şi d
reprezintă lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat;
 La prelucrarea pieselor lungi, pentru susţinerea lor se vor utiliza linete, precum şi alte
dispozitive de protecţie;
 La fixarea piesei între vârfuri se va fixa rigid păpuşa mobilă iar pinola se va bloca în poziţia de
strângere;
 Slăbirea piesei din pinolă se va face după oprirea universalului strungului;
 Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va verifica starea fizică a fiecărui bac de strângere;
 Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va verifica dacă modul în care este ascuţit cuţitul şi
dacă profilul acestuia corespund prelucrării pe care trebuie să o execute, precum şi materialul
din care este este executată piesa. Se vor folosi cuţite de strung cu prag special pentru
sfărâmarea aşchiei continue.

Pornirea şi exploatarea strungului

Pagina 5 din 11 REVIZIA 0

 GRUP DUAL
Instructiune INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SECURITATEA MUNCII PENTRU
Nr. 2
proprie PRELUCRĂRI PRIN AŞCHIERE

 Angajarea cuţitului în material va fi făcută lin, după punerea în miscare a piesei de prelucrat,
altfel existând pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cuţitului. La sfârşitul prelucrării
se va îndepărta mai întâi cuţitul şi apoi se va oprii maşina;
 La prelucrarea între vârfuri se vor folosi numai antrenoare de tip protejat sau şaibe de
antrenare protejate;
 La prelucrarea pieselor prin bucşe elastice, strângerea, respectiv desfacerea bucşei se vor
face după oprirea maşinii;
 Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel în timpul cât acesta este conectat la reţeaua
de alimentare;
 Se interzice aşezarea sculelor şi pieselor pe platou dacă utilajul este conectat la reţeaua
electrică de alimentare;
 Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, teşite la ambele capete.
 În timpul funcţionării strungului, se interzice frânarea cu mâna a universalului

PRELUCRAREA METALELOR PRIN FREZARE

Fixarea şi demontarea frezelor

 Înainte de fixarea frezei se va verifica ascuţirea acesteia, dacă aceasta corespunde materialului
ce urmează a se prelucra, precum şi regimul de lucru indicat în fişa de operaţii;
 Montarea şi demontarea frezei se va face cu mâinile protejate;
 După fixarea şi reglarea frezei, se va regla şi dispozitivul de protecţie astfel încât dinţii frezei să
nu poată prinde mâinile sau îmbrăcămintea lucrătorului în timpul lucrului.

Fixarea şi demontarea pieselor

 Fixarea pieselor se execută cu dispozitive speciale sau în menghină. Se interzic improvizaţiile

pentru fixarea pieselor;
 La fixarea în menghină sau direct pe masa maşinii, se vor folosi menghine cu fălci zimţate sau
plăci de reazem şi strângere zimţate;
 În timpul fixării sau demontării piesei, precum şi la măsurarea pieselor fixate pe masa maşinii se
va avea grijă ca distanţa dintre piesă şi freză să fie cât mai mare;

Pornirea şi exploatarea frezelor

 La operaţia de frezare, cuplarea avansului se va face numai după pornirea frezei;

 La oprirea maşinii, se va decupla întâi avansul, apoi se va oprii freza;
 În timpul funcţionării maşinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei să fie depozitate scule
sau piese nefixate;
 În timpul înlocuirii roţilor de schimb, maşina de frezat va fi deconectată de la reţea;
 Verificarea dimensiunii pieselor fixate pe masa maşinii, precum şi a calităţii pieselor prelucrate,
se va face numai după oprirea maşinii.

PRELUCRAREA METALELOR PRIN RABOTARE, MORTEZARE ŞI BROŞARE

Fixarea şi demontarea sculelor

 Înainte de fixarea cuţitului în suport se va verifica ascutirea cuţitului, profilul cuţitului precum şi
dacă aceasta corespunde materialului ce urmează a se prelucra şi regimului de lucru indicat în
fişa de operaţii;
 Broşele se vor monta şi demonta cu dispozitive special construite în acest scop;
 Este interzis a manevra broşa cu mâna liberă.

Fixarea pieselor

 Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa maşinii, în menghină sau cu ajutorul dispozitivelor
de fixare.

Pagina 6 din 11 REVIZIA 0

 GRUP DUAL
Instructiune INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SECURITATEA MUNCII PENTRU
Nr. 2
proprie PRELUCRĂRI PRIN AŞCHIERE

Pornirea şi exploatarea maşinii

 Înainte de pornirea maşinii, se va verifica fixarea sculei şi a piesei şi se va controla să nu

rămână chei sau piese nefixate pe maşină;
 Înainte de începerea lucrului se vor executa câteva curse de mers în gol pentru verificarea
funcţionării
 În timpul funcţionării maşinii de rabotat, este interzisă folosirea spaţiului dintre ghidajele
rabotezei pentru păstrarea sculelor sau a altor materiale;
 În cazul prelucrării prin rabotare a unei piese care depăşeşte masa mobilă a rabotezei, pe toată
durata lucrului se va îngrădi zona respectivă;
 Maşinile de broşat vor fi prevăzute cu dispozitive corespunzătoare de răcire a sculei. Broşele
nu se vor răci cu bumbac sau cârpe ude.

PRELUCRAREA METALELOR PRIN GĂURIRE, ALEZARE ŞI HONUIRE

Fixarea şi demontarea sculelor

 Mandrinele pentru fixarea burghielor şi alezoarelor se vor strânge şi desface numai cu chei
adecvate, care se vor scoate înaintea pornirii maşinii;
 Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat şi fixat, iar scoaterea lor se va
face numai cu ajutorul unei scule speciale;
 Se interzice folosirea burghielor cu coadă conică în universale;
 Se interzice folosirea burghielor cu coadă cilindrică în bucşe conice;
 Se intrzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau care
prezintă crestături, urme de lovire, etc. precum şi a burghielor necorespunzătoare sau prost
ascuţite;
 Burghiele se vor ascuţi numai după fixarea lor în dispozitive speciale;
 Cursa sculei va fi astfel reglată încât aceasta să se poată retrage cât mai mult la fixarea sau
desprinderea piesei.

Fixarea şi desprinderea pieselor

 Înaintea fixării piesei pe masa maşinii, se vor curăţa canalele de aşchii;

 Prinderea şi fixarea piesei pe şi de pe masa maşinii se va face numai după ce scula s-a oprit
complet;
 Fixarea piesei pe masa maşinii se va face în cel puţin două puncte, fie cu ajutorul unor
dispozitive de fixare, fie cu ajutorul menghinei;

Pornirea şi exploatarea maşinii

 Înainte de pornirea maşinii se va alege regimul de lucru corespunzător operaţiei ce se execută,

sculelor utilizate şi materialului piesei de prelucrat;
 La operaţia de honuire, având în vedere materialele din care sunt realizate sculele, introducerea
şi scoaterea în şi din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mate atenţie, pentru a se
evita spargere plăcilor de honuire;
 În timpul funcţionării maşinii, se interzice frânarea cu mâna a axului portmandrină.

MAŞINILE DE GĂURIT PORTATIVE

 Maşinile de găurit portative se vor porni numai după ce au fost ridicate de pe masa de lucru şi
numai în locul stabilit;
 Maşinile de găurit portative se vor lăsa din mână numai după oprirea burghiului;

Pagina 7 din 11 REVIZIA 0

 GRUP DUAL
Instructiune INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SECURITATEA MUNCII PENTRU
Nr. 2
proprie PRELUCRĂRI PRIN AŞCHIERE

PRELUCRAREA METALELOR PRIN RECTIFICARE ŞI POLIZARE

Fixarea sculelor

 Alegerea corpului abraziv se va face în funcţie de felul materialului de prelucrat, de forma şi

dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafeţei ce trebuie obţinută, de tipul şi starea
maşinii, de felul operaţiei de prelucrare;
 Montarea corpurilor abrazive pe maşini se va face de către persoane bine instruite şi autorizate
de conducerea unităţii să execute astfel de operaţii;
 La montarea corpului abraziv pe maşină, se va verifica marcajul şi aspectul suprafeţei corpului
abraziv şi se va efectua controlul la sunet, conform documentaţiei tehnice de produs;
 Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfectă a acestuia în raport cu axa de rotaţie;
 Corpurile abrazive cu alezaj mic ( diam. alezajului cu minim 12 mm mai mare decât diam.
arborelui ) se fixează cu flanşe fără butuc;
 Flanşa fixă va fi solidarizată cu arborele printr-un mijloc sigir de fixare; flanşa mobilă va intra cu
joc pe butuc sau arbore;
 Corpul abraziv va intra liber ( neforţat ) pe arbore, în cazul flanşelor fără butuc, respectiv pe
flanşa fixă şi pe cea mobilă;
 Dacă jocul dintre alezajul corpului abraziv şi arbore este sub limita inferioară, gaura va fi lărgită
cu mare atenţie, pentru a nu se produce fisuri. Operaţia va fi executată pe o maşină care să
permită prinderea centrică a corpului abraziv şi cu ajutorul unei scule adecvate ( diamant, carburi
metalice );
 Nu este admisă lărgirea găurii prin spargere cu dalta, dorn sau alte scule;
 După largire, corpul abraziv se controlează la sunet şi la rezistenţa de rotire;
 La montajul corpurilor abrazive, între acestea şi flanşă se introduc garnituri de carton presat. Se
interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse;
 Înainte de montare suprafeţele de contact reciproc, ale corpului abraziv, garniturilor flanşelor vor
fi curăţate de orice corp străin cu ajutorul aspiratorului, a aerului comprimat sau a periei;
 Pentru montarea corpurilor abrazive alezaj mic se vor utiliza bucşe de oţel pentru a compensa
diferenţa dintre diametrul alezajului corpului abraziv şi diametrul arborelui. Lungimea bucşei nu
va depăşii grosimea corpului abraziv în zona alezajului, iar pietrele vor avea aceleaşi dimensiuni;
 Înainte de efectuarea controlului rezistenţei la rotire şi/sau începerea funcţionării în gol,
ansamblul corp abraziv – flanşe cu butuc se echilibrează static şi, unde este posibil, se
echilibrează dinamic. Fixarea contragreutăţilor de echilibrare va fi asigurată corespunzător, fiind
interzisă echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafaţa acestora;
 Montarea şi fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelaşi arbore este permisă numai pentru
maşini dotate cu această posibilitate;
 Nu este permisă utilizarea pe maşini a corpurilor abrazive ale căror turaţii sau viteze periferice nu
sunt inscripţionate precum şi utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, în cazul în care a
trecut mai mult de un an an de la fabricarea lor;
 La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va face prin baterea lor pe
circumferinţă cu un ciocan de lemn;
 Corpurile abrazive cu tijă vor fi fixate astfel încăt lungimea liberă a cozii să nu depăşească,
pentru turaţia respectivă, pe cea indicată de producător;
 Se interzice utilizarea dornului port – piatră dimensionat necorespunzător, ca lungime şi diametru,
în raport cu partea de prindere;
 Se interzice utilizarea dornului port – piatră care prezintă vibraţii sau excentricităţi (neechilibrat
dinamic).

Pornirea şi exploatarea maşinilor de rectificat şi polizat

 Maşinile care utilizează corpuri abrazive nu se vor porni dacă corpul abraziv este în contact cu
piesa de prelucrat;
 La prelucrările cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruşte cu piesa sau solicitările prin şoc,
contactul realizându-se lent şi progresiv;
 La prelucrările cu corpuri abrazive este interzisă mărirea artificială a presiunii pe corpul abraziv
prin utilizarea de diverse elemente ajutătoare (pârghii, greutăţi, etc.);

Pagina 8 din 11 REVIZIA 0

 GRUP DUAL
Instructiune INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SECURITATEA MUNCII PENTRU
Nr. 2
proprie PRELUCRĂRI PRIN AŞCHIERE

 În timpul lucrului va fi evitată uzura neuniformă a corpului abraziv, procedându-se imediat la

corectarea (diamantarea) sau înlocuirea celui uzat neuniform;
 Nu este permisă prelucrarea cu suprafeţele laterale ale corpurilor abrazive atunci cînd maşina nu
a fost construită pentru astfel de prelucrări sau când corpul abraziv nu este conceput pentru
astfel de prelucrări;
 Operaţia de îndreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor speciale de
îndreptat şi numai de către persoane special instruite şi autorizate de către conducerea societăţii;
 Corectarea se va face cu multă emulsie de răcire, acolo unde este cazul.
 După operaţia de îndreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat, impunându-se verificarea
periodică a echilibrării pe timpul duratei de folosire a corpului abraziv;
 În cazul utilizării procedeului de rectificare umedă, lichidul va spăla corpul abraziv pe întreaga
suprafaţă de lucru şi va fi evacuat la timp pentru a se evita staţionarea corpului abraziv în lichid,
excepţii de la această regulă făcând rectificările executate pe maşini special adaptate pentru
prelucrare în mediu umed;
 Este interzisă utilizarea lichidelor de răcire puternic bazice la răcirea corpurilor cu liant organic;
 La rectificarea uscată a aliajelor de magneziu este interzisă utilizarea corpurilor abrazive care au
fost folosite în prealabil la prelucrarea metalelor feroase;
 Este interzisă utilizarea îmbinărilor metalice la curelele maşinilor de polizat la care se prelucrează
aliaje de magneziu;
 Lagărele arborelui pe care se află montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse pentru evitarea
supra-încălzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv;
 Turaţia arborelui pe care se montează corpul abraziv va fi controlată periodic şi în mod
obligatoriu, după fiecare reparaţie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fi verificat şi
regulatorul;
 Arborii, flanşele şi celelalte părţi ale maşinii pe care se montează corpurile abrazive vor fi
controlate periodic şi menţinute la cotele prescrise;
 Reglarea suporţilor şi vizierelor de protecţie va fi executată cu corpul abraziv în stare de repaos;
 Este interzisă modificarea maşinilor în scopul utilizării unor viteze superioare de lucru sau
diametre superioare de corpuri abrazive, fără avizul favorabil al proiectantului;
 Corpul abraziv al carui diametru a fost micşorat datorită uzurii poate fi utilizat la viteză periferică
de lucru corespunzătoare corpului abraziv nou obţinut;
 Corpurile abrazive utilizate parţial, care se demonteaza şi se depozitează în vederea unei
reutilizări, se supun aceloraşi controale înainte de reutilizare, ca si corpurile abrazive noi;
 Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri şi trepidaţii;
 Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire;
 Toate corpurile abrazive, cu excepţia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la sunet înainte de
fiecare utilizare sau reutilizare;
 Înainte de începerea lucrului, la fiecare montare pe maşină, corpurile abrazive vor fi încercate la
rotirea în gol.

Polizarea manuală

 Polizorul manual nu se va lăsa din mână la întreruperea lucrului decât după oprirea completă a
corpului abraziv;
 Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv, polizoarele manuale se vor aşeza în
suporţi special executaţi;
 Polizoarele manuale vor fi utilizate la operaţiile de polizare exterioară numai dacă corpurile
abrazive sunt protejate cu o carcasă de protecţie;
 Polizoarele manuale vor fi pornite numai dacă corpul abraziv nu este în contact cu un corp care
să împiedice rotirea lui liberă;
 La polizoarele manuale acţionate pneumatic sau electric, nu va fi depăşită turaţia maximă a
corpului abraziv, funcţie de diametrul maxim admisibil al acestuia, funcţie de natura piesei
abrazive şi turaţia maximă a polizorului.

Marcarea corpurilor abrazive

Pagina 9 din 11 REVIZIA 0

 GRUP DUAL
Instructiune INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SECURITATEA MUNCII PENTRU
Nr. 2
proprie PRELUCRĂRI PRIN AŞCHIERE

 Viteza periferică maximă de lucru a corpurilor abrazive este cea care se află inscripţionată pe
suprafaţa, eticheta, garnitura corpului abraziv sau este indicată de producător;
 Este interzisă utilizarea corpurilor abrazive fără marcaj sau cu marcaj neclar, din care nu se poate
stabili cu precizie viteza periferică de lucru sau turaţia de lucru;
 Marcajul pe eticheta de control va conţine cel puţin următoarele date : marca de fabrică a unităţii
producătoare, numărul standardului de formă şi dimensiuni, simbolul materialului abraziv,
granulaţia, gradul de duritate, simbolul liantului, structura, turaţia maximă de lucru în rotaţii /
minut, viteza, data fabricaţiei pentru corpurile abrazive cu liant magnezic;
 Marcajul de pe corpurile abrazive cu diametrul ext. mai mare de 100 mm va conţine obligatoriu
turaţia maximă de lucru sau viteza periferică maximă de lucru.

Polizarea cu pilă disc

 Lucrătorii care execută operaţii de ajustare a pieselor turnate din aliaje de aluminiu, cu polizorul
cu pilă disc, vor fi instruiţi şi autorizaţi pentru această activitate;
 Înainte de începerea lucrului se controlează starea tehnică a pilelor disc, suporţii de sprijin,
carcasa de protecţie şi instalaţia electrică de alimentare;
 Suportul de sprijin va fi astfel reglat, încât punctul superior de contact al piesei cu corpul abraziv
să se găsească pe planul orizontal care trece prin centrul corpului abraziv sau mai sus cu cel
mult 10 mm, iar distanţa dintre suport şi pila disc să nu depăşească 3mm;
 Dinţii pilelor disc nu vor fi lipiţi sau încărcaţi cu aluminiu;
 Pila disc va fi montată corect, astfel încât sa fie eliminat jocul radial;
 După montare polizorul va fi încercat prin funcţionare în gol la turaţie de regim;
 Se interzice introducerea bruscă a pieselor în pila disc;
 Se interzice ajustarea la polizorul cu pilă disc a pieselor turnate din alte materiale decît aliaje de
aluminiu;
 Se interzice ajustarea pieselor fără ca acestea să fie sprijinite pe suport.

Şlefuirea mecanică

 Fixarea, probarea şi corectarea circumferinţei şaibelor de lustruire se supun aceloraşi reguli ca şi

corpurile abrazive;
 La exploatarea instalaţiilor automate de şlefuire sau lustruire, schimbarea şaibelor, periilor sau
benzilor abrazive se va executa de către personalul specializat şi autorizat intern în acest scop;
 Orice intervenţie asupra elementelor mobile se va face după oprirea acestora.

PRELUCRAREA MANUALĂ A METALELOR PRIN AŞCHIERE

 La operaţiile de prelucrare manuală a pieselor prinse pe strung, cu pila, şabărul sau pânza abrazivă
se vor respecta următoarele :
 Operaţiile se vor executa numai atunci când sunt prevăzute în planul de operaţii;
 Se va îndepărta căruciorul port – cuţit cât mai mult de pieasă;
 La pilirea pieselor se va ţine mânerul pilei cu mâna stângă, iar capătul pilei cu dreapta;
 La prelucrarea cu şabărul sau pânza abrazivă, acestea se vor aplica pe partea piesei care
se roteşte dinspre lucrător;
 La prelucrarea interioară a pieselor cu pânza abrazivă, aceasta se va înfăşura pe o bucată
de lemn cu secţiune rotundă;
 Sculele vor fi prevăzute cu mânere din lemn de esenţă tare şi fără crăpături.

9.0 REGULI PRIVIND COMUNICAREA EVENIMENTELOR

 Orice eveniment va fi comunicat de indata angajatorului, de catre conducatorul locului
de munca sau de orice persoana care are cunostinta despre producerea acestuia;
 Lucratorii trebuie sa comunice imediat conducatorului locului de munca orice situatie de
munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a echipamentelor de munca ;

Pagina 10 din 11 REVIZIA 0

 GRUP DUAL
Instructiune INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SECURITATEA MUNCII PENTRU
Nr. 2
proprie PRELUCRĂRI PRIN AŞCHIERE

 Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel putin urmatoarele informatii :

a) locul unde s-a produs evenimentul ;
b))data si ora la care s-a produs evenimentul ;
c) numele si prenumele victimei ;
d) datele personale ale victimei : varsta, stare civila, copii, ocupatia, vechimea in ocupatie si
la locul de munca ;
e) imprejurarile care se cunosc si cauzele prezumtive ;
f) consecintele accidentului ;
g) unitatea sanitara la care a fost internat accidentatul.
 Pe fiecare loc de munca trebuie desemnati lucratori care sa aplice masuri cu privire
la :
a) acordarea primului ajutor ;
b) stingerea incendiilor ;
c) evacuarea personalului din zona periculoasa ;
d) anuntarea serviciilor specializate ;
e) anuntarea conducatorilor ierarhici.
 Numarul lucratorilor desemnati, instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia
acestora trebuie sa fie adecvat marimii si riscurilor specifice locului de munca.

10.0 REGULI PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

 SALVATORUL este lucratorul instruit pentru interventii urgente la locul accidentului,

respectiv la locul de munca.
 Acesta trebuie sa cunoasca riscurile specifice locurilor de munca ;
 Prin masurile pe care le aplica, salvatorul trebuie sa evite :
- inrautatirea starii accidentatului ;
- aparitia altor complicatii ;
- producerea mortii victimei.

 SALVATORUL trebuie :
- sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor ;
- sa-si pastreze calmul ;
- sa actioneze energic, eficace si rapid in luarea unor masuri.
 Actiunile salvatorului sunt urmatoarele :
- analiza situatiei ;
- protejarea victimei ;
- examinarea victimei ;
- anuntarea accidentului ;
- primul ajutor ;
- supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate si a salvarii.
11.0REVIZII
 Revizuirea instructiunilor se va face in momentul cand intervin schimbari atat ale
sistemului de munca cat si ale legislatiei de specialitate.

LISTA REVIZIILOR
Revizia Natura modificarii Data intrarii în vigoare
00 Varianta initiala

Întocmit,

Ing. Oliver MAIER

Tehn. Gheorghe PETRICĂ

Pagina 11 din 11 REVIZIA 0