Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
E important de menţionat că proiectul lansat din anii ’60 – Parcul Est era
unul gândit ca parte a unei reţele verzi, adică un sistem continuu şi
interconectat de spaţii verzi de diverse dimensiuni care străbate oraşul. Un
proiect iniţial pentru această zonă a fost trasat în 1967, când arhitecta
Natalia Helgiu și inginerul horticol Ana Micu propun o amenajare peisageră
de aproximativ 140 de hectare în zona de sud-est a Clujului; ulterior,
planurile au fost reluate, în 1984, pentru 118 ha.
Unul dintre artizanii a ceea ce ar fi trebuit să fie Parcul Est e arhitectul Vasile
Mitrea, primul decan al Facultăţii de Arhitectură din Cluj. L-am întrebat pe
specialist cum vede planurile actuale ale administraţiei din Cluj-Napoca.
„Eu am lucrat la proiectul iniţial, aşa că nu ştiu cât de obiectiv pot să fiu”,
ţine să precizeze, din start, Vasile Mitrea. „În acel proiect era propus şi un
ştrand, dar nu era vorba despre un parc de distracţii. Era prevăzut un
ştrand, gândit într-o amenajare cu mai multă vegetaţie. Ideea era să se
păstreze ponderea vegetaţiei înalte, care să aducă oxigen. Amenajări gen
peluze, gard viu nu fac asta – nu absorb dioxidul de carbon”, subliniază
Mitrea. Cât despre posibilitatea realizării unui Parc Est… „acel tren a cam
plecat”, consideră Mitrea, cu referire la dezvoltarea imobiliară din zonă
2/5
(mall, locuinţele Armatei, proiecte rezidenţiale private au apărut între timp
aici). „Problema ar fi că parcul tot devine un fel de loc de agrement. Pe de
altă parte, Clujul are un deficit de suprafaţă de apă pentru practicarea
sporturilor, aşa că acest proiect ar putea aduce o adăugire în acest sens.
Prin prisma locuitorilor, s-ar putea ca acest aqua park să fie binevenit, dar
dacă ne gândim la microclimat nu mai e deloc aşa. Chiar dacă un astfel de
complex poate fi benefic într-un oraş, i se putea găsi o locaţie mai
potrivită. Ducem lipsă de spaţii verzi cu vegetaţie înaltă, aşa că bine ar fi
fost ca un aqua park să se facă în altă parte. Un parc acolo ar fi acoperit din
deficitul de spaţii verzi, pe când un aqua park aduce instalaţii, unele
construcţii; un alt aspect negativ care ţine de amplasare: această zonă e
lângă Băile Someşeni, care chiar dacă acum sunt în paragină au un regim
sever de protecţie – amenajările din zonă nu ar trebui să afecteze sau să
deregleze calitatea apelor de la Băile Someşeni”, subliniază Mitrea.
„Ştrandul din proiectul iniţial era unul de mici dimensiuni, care ar fi deservit
mai ales populaţia din vecinătatea parcului. Din câte înţeleg, acest aqua
park dorit acum e un proiect pentru un oraş întreg şi nu numai. Apoi mai e
o problemă mare: se anunţă o parcare pentru peste 500 de maşini. Fiecare
autoturism consumă 3,5-4 mp, aşa că parkingul va „mânca” destul de mult
din parc. Asta generează şi trafic: vin maşini, pleacă, va fi o sursă de
poluare”, spune arhitectul despre noul proiect care ia locul unui spaţiu altă
dată gândit ca sursă de oxigen.
3/5
„Profitându-se de condiţiile hidrografice favorabile, s-a propus şi o
extindere a suprafeţelor de apă ce vor acoperi peste 25 ha, deci 21% din
totalul de spaţii amenajate. În acest scop, la cele trei luciuri de apă
existente, se vor adăuga încă două (pe locul mlaştinilor) şi un bazin cascadă
pe cursul pârâului Becaş”, descrie autorul. Se preconizează piste de
canotaj, ştrand, amenajări pentru pescari şi facilităţi de agrement pentru
toate categoriile de vârstă: unităţi de alimentaţie, debarcadere, cartodrom,
pavilioane de lectură, spaţii de expoziţii. „Plecând de la ofertele cadrului
natural, studiul peisager a căutat să-i sporescă atributele. Am amintit deja
de amplificarea prezenţei apei şi de preluarea morfologiei terenului din
nord. O să mai amintim în continuare: crearea de efecte surpriză pe un
tronson din cursul Becaşului, particularizarea traseului promenadelor prin
intermediul perspectivelor şi vecinătăţilorm animare zonelor de desindere
pasivă prin dispunerea şi asocierea speciilor de vegetaţie”, descrie Mitrea în
volumul care descrie mai multe mari proiecte ratate ale Clujului.
Vezi şi:
Istoria adevăratului Parc Est: avea piste de canotaj, stadion și teatru. Schițele
originale, din 1967 și 1984: cum trebuia să arate
Kristina Reştea
4/5
Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro
și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe
Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității
„Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism.
Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local
Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.
Scrie un comentariu
Acest site foloseste cookie-uri pentru a asigura cea mai buna experienta de
navigare.
Mai mult
5/5