Dincolo de zgomotul mașinilor, al oamenilor care trec pe stradă vorbind la telefon sau explicându-și

cu fervoare, unii altora… te miri ce, … putem face liniște în cămara sufletului nostru. E ca și când am
trage niște obloane imaginare și ne-am lăsa inima cufundată în tăcere.

În vacarmul vieții avem nevoie de clipe de liniște, de un răgaz pe care să ni-l oferim pentru a ne trage
sufletul, pentru a ne limpezi gândurile, dar mai mult decât acele clipe de tăcere, clipe departe de
zgomote, sunete și tumult, liniștea inimii este unul dintre darurile speciale pe care numai Dumnezeu
ni le poate face! Trebuie doar să cerem acest prețios dar!