AUDITUL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

Master: Energii Regenerabile

Curs 3+ 4

Realizator:
 AUDITUL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
CURS 3+ 4

Conf. dr. ing. Angela PLEŞA

CUPRINS

TEMATICA CURSURILOR 3
1. EXIGENŢE DE PERFORMANŢĂ ŞI CRITERII ASOCIATE ÎN PROIECTAREA
HIGROTERMICĂ ŞI ÎN CERTIFICAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR 3
1.1 EXIGENŢE DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR 3
1.2 CRITERII DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ 4
2. REZISTENŢA TERMICǍ UNIDIRECŢIONALǍ ŞI CORECTATǍ ŞI
COEFICIENTUL DE CUPLAJ TERMIC. SOLUŢII CONSTRUCTIVE 5
SOLUŢIA 2.1.1 – PERETE DE FAŢADĂ 5
SOLUŢIA 2.1.2 – PERETE DE FAŢADĂ 7
SOLUŢIA 2.2 – PLANŞEU DE TERASĂ 8
SOLUŢIA 2.3 – PLANŞEU DE POD 10
SOLUŢIA 2.4 – PLANŞEU PESTE SUBSOL NEÎNCĂLZIT 11
SOLUŢIA 2.5 – Placă pe sol 12

Pag. 2/ 13
 AUDITUL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
CURS 3+ 4

TEMATICA CURSURILOR
1. Exigenţele de performanţă şi criteriile asociate acestora în proiectarea higrotermică şi în
certificarea energetică a clădirilor.
2. Exemple de alcătuire constructivă şi calcul a rezistenţei termice unidirecţională şi corectată şi a
coeficientul de cuplaj termic pentru:
2.1. două soluţii de perete de faţadă;
2.2. o soluţie de planşeu terasă;
2.3. o soluţie de planşeu de pod;
2.4. o soluţie de planşeu peste subsolul neîncălzit;
2.5. o soluţie de planşeu pe sol.

1. EXIGENŢE DE PERFORMANŢĂ ŞI CRITERII ASOCIATE

ACESTORA ÎN PROIECTAREA HIGROTERMICĂ ŞI ÎN
CERTIFICAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR

1.1 Exigenţe de performanţă energetică a clădirilor

Exigenţele de performanţă specifice proiectării higrotermice a clădirilor se referă la:

 confortul termic,
 calitatea aerului,
 consumul de energie necesar încălzirii clădirilor,
 durabilitatea asigurată prin limitarea condensului structural,
 reducerea poluării mediului, prin reducerea consumului de energie pentru exploatarea clădirilor.

Exigenţele de performanţă în proiectarea higrotermică a clădirilor se realizează prin:

Conformarea volumetrică - reprezintă raportul optim între suprafaţa anvelopei clădirii (A) şi volumul
încălzit al acesteia (V). Condiţiile de conformare volumetrică pentru câteva cazuri particulare sunt:
­ pentru locuinţe familiale raportul A / V  1 ;
­ pentru blocuri cu maxim P+4, raportul A / V  0,8 ;
­ pentru blocuri de peste 4 etaje, P+8, raportul A / V  0,6 .

Protecţia termică - se rezolvă în mod optim prin utilizarea materialelor termoizolatoare eficiente din
punct de vedere termic. Rezistenţa termică a elementelor anvelopei se consideră optimă dacă
pierderile de căldură pe perioada iernii se înscriu în limite normale şi aporturile de căldură prin
radiaţie solară vara se încadrează, de asemenea, în limite normale.

Optimizarea producerii şi distriburii energiei termice, desiderat care se poate realiza prin utilizarea
unor centrale termice performante, prin reducerea pierderilor de energie de la sursă la utilizator, prin
sisteme moderne de contorizare şi termostatare la utilizatori.

Valorificarea aporturilor gratuite de energie se poate realiza prin captarea, conversia şi stocarea
energiilor regenerabile, denumite “energii verzi” (solare, eoliene şi geotermale).

Sintetic, aplicarea conceptului de performanţă în proiectarea higrotermică a clădirilor este redată în fig. 1.1.

Pag. 3/ 13
 AUDITUL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
CURS 3+ 4

Fig. 1.1 - Dezvoltarea conceptului de performanţă energetică

Criterii de performanţă energetică

Criteriile asociate exigenţelor de performanţă specifice proiectării higrotermice a clădirilor se clasifică în

funcţie de exigenţe de performanţă energetică enumerate la paragraful 1.1:
pentru confortul termic:
­ indicii de confort PMV sau de insatisfacţie PPD şi DR;
­ omogenitatea şi constanţa parametrilor ambianţei;
pentru calitatea aerului:
­ conţinutul de agenţi nocivi pe unitatea de volum, în [g/m 3] sau [l/m3];
­ numărul necesar de schimburi orare de aer al volumului încălzit, n în h -1;
­ evitarea condensului superficial prin asigurarea condiţiei ca temperatura minimă pe suprafaţa
interioară a elementelor anvelopei să fie mai mare decât temperatura de rouă;
pentru consumul de energie necesar încălzirii clădirilor:
­ rezistenţa termică pe tip de element şi pe ansamblul anvelopei;
­ coeficientul global de izolare termică;
­ consumul anual specific de energie necesară încălzirii;
pentru durabilitatea asigurată prin limitarea condensului structural:
­ cantitatea de apă din condensul structural acumulată pe durata unei ierni şi cea eliminată prin
uscare vara;
­ gradul real de umezire a materialelor din zona de condensare;

Pag. 4/ 13
 AUDITUL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
CURS 3+ 4

pentru reducerea poluării mediului, prin reducerea consumului de energie pentru exploatarea
clădirilor:
­ cantitatea anuală de căldură necesară încălzirii;
­ cantitatea de noxe eliminate în atmosferă prin producerea energiei, în [m 3/h], [kg/KWh], etc.

REZISTENŢA TERMICǍ UNIDIRECŢIONALǍ ŞI

1.
CORECTATǍ ŞI COEFICIENTUL DE CUPLAJ TERMIC.
SOLUŢII CONSTRUCTIVE

În cele ce urmează vor fi prezentate modele de calcul a rezistenţei termice unidirecţionale şi corectate
şi a coeficientului de cuplaj termic pentru următoarele componente ale unei clădiri noi, pentru care se
respectă valorile minime necesare normate ale rezistenţelor termice corectate R’min şi valorile ale
conductivităţii termice (λ), conform Mc 001/1-2006:
2.1 Două soluţii de perete de faţadă;
2.2 O soluţie de planşeu terasă;
2.3 O soluţie de planşeu de pod;
2.4 O soluţie de planşeu peste subsolul neîncălzit;
2.5 O soluţie de pardoseală pe sol.

2.1 Perete de faţadăPerete de faţadă

Soluţia constructivă 1

Fig.2.1 – Perete faţadă. Elemente componente

O soluţie constructivă de faţadă este prezentată în figura 2.1 şi are elemente componente indicate în
tabelul 2.1.

Pag. 5/ 13
 AUDITUL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
CURS 3+ 4

Tabelul 2.1 – Caracteristicile elementelor componente ale faţadei

Nr. Element component al faţadei Grosimea stratului Conductivitatea termică a stratului
crt [m] [W/mK], C107/3 Anexa A
.
1. Tencuială exterioară din mortar d1 = 0,025 1 = 0,87
2. Termoizolaţie din polistiren expandat d2 = X 2 = 0,04
3. Zidărie portantă din cărămidă d3 = 0,3 3 = 0,70
4. Tencuială interioară din mortar d4 =0,015 4 = 0,87

Pentru evitarea condensului trebuie indeplinită condiţia ca rezistenţa termică specifică corectată (R’)
să fie mai mare decât rezistenţa minimă admisibilă normată (R’min) prevăzută în MC 001/1-2006
tab.11.3:
R’ > R’min

Pentru pereţi de faţadă, valoarea limită a rezistenţei termice corectate, medie pe ansamblul clădirii,
aferent fiecărui element de construcţie, conform tabelului 11.3 din Mc 001/1-2006 se alege valoarea
m2K
R’min=1,5 .
W
Pentru o suprafaţă de arie construită A neomogenă, rezistenţa termică specifică corectată este:
R'
R  r  R ef  R ef 
'

r
unde r - coeficient de reducere a rezistentei termice unidirectionale, C107/1 par.3.5.3.
Ref - rezistenţa termică efectiva a peretelui:
R ef  R se  R j  R si
Pentru cazul particular de alcătuire a peretelui exterior prezentat în fig. 2.1 şi tabelul 2.1, conform
C107/1-2005 (par.3.5.3), la pereţi exteriori influenţa defavorabilă a punţilor termice este de
(20...45) %, rezultă deci un coeficient de corecţie a rezistenţei termice unidirecţionale r =0,55…0,8.
Se alege coeficientul de corecţie r = 0,65.

Coeficientul de schimb superficial de căldură prin convecţie de la stratul limită de aer interior la faţa
W
interioară a peretelui este  i = 8 , iar coeficientul de schimb superficial de căldură prin
m2K
W
convecţie de la stratul limită de aer exterior la faţa exterioară a pereteluieste  e = 24 2 .
m K
Pentru aceşti coeficienţi rezultă rezistenţele la transfer termic interioară, respectiv exterioară (R S =1/α ):
1
R si  , [m 2 K / W ]  R si  0.125 m 2 K / W
i
1
R se  , [m 2 K / W ]  R se  0.042 m 2 K / W
e
4 4 dj
R j 
j
Rezistenţele staturilor componente ale peretelui: j1 j 0

Inlocuind numeric ecuaţiile de mai sus rezultă:

0,025 X 0,30 0,015 R' 1,50
0,125      0,042  min 
0,87 0,04 0,7 0,87 r 0,65
X
0,64   2,3  X = 0,066 m.
0,04
Grosimea termoizolaţiei se rotunjeşte în plus => X = 0,07 m; deci se alege grosimea polistirenului X=7 cm .

Pag. 6/ 13
 AUDITUL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
CURS 3+ 4

Dar în practică, pentru a atinge valorile normate corectate pe anvelopa clădirii, se recomandă o
termoizolaţie de polistiren expandat de minim 10 cm. În acest caz rezistenţa efectivă devine:
R ef  0,64 
0,07
 2,39 m2K
0,04
;
W

Trebuie să se evalueze corect influenza punţilor termice introduse de elementele de îmbinare ale
peretelui, motiv pentru care se calculează suprafaţa opacă a peretelui, conform C107/3-2005 şi se
aleg valorile coeficientului de influenţă a punţilor termice liniare (tab.2.2). Pe peretele ales nu există
punţi termice punctuale deoarece nu avem elemente constructive fixate mecanic cu ajutorul unor
elemente metalice.
Suprafaţa totală a peretelui este:
A = 3,9x3 - 1,8x1,2 = 9,54 m2
Coeficientul de reducere a rezistenţei termice unidirecţionale se calculează cu relaţia:
1
r
R ef   l j  ψ j   
1
A
2
unde: A, [m ] - este aria de calcul a unui element de închidere sau o porţiune din acesta pe care se
află punţi termice liniare sau punctuale (agrafe, bolţuri expandabile, dornuri, ploturi);
, [ W / mK] - coeficient liniar de pierderi de căldură datorită punţilor termice, C107/3-2005;
l, [m] - lungimea punţilor termice liniare;
 - coeficient punctual de pierderi de căldură datorită punţilor termice, C107/3-2005.

Tabelul 2.2 – Lungimi şi coeficienţi de influenţă a punţilor termice

Lungime Coeficient de influenţă a punţilor l x
Punte termică [m] termice -  [W/mK] [W/K]
Centura superioară 3,9 0,04 conf. C107/3 tab.22 0,156
Centura inferioară 3,9 0,04 conf. C107/3 tab.22 0,156
Stâlpişori 2,8 0,02 0,056
Buiandrug 2,4 0,19 0,456
Spaleţi şi glaf 4,2 0,19 0,798
Total 1,622
1 1 1
r    0,71
1
R ef * l j *ψj 1
2,39 * 1,622 1,41
A 9,54
2 2
R '  R ef  r = 1,673 m K > R 'min = 1,5 m K
W W
Rezultă că este îndeplinită condiţia prevăzută în MC 001/1-2006 şi anume că R’ > R’min .

Soluţia constructivă 2

Pentru acelaşi model constructiv prezentat în figura 2.1 se alege zidăria din BCA.
Alcătuirea structurală cu dimensiunile corespunzătoare sunt indicate în tabelul 2.3

Tabelul 2.3 – Caracteristicile elementelor componente ale faţadei. Soluţia constructivă nr. 2
Nr. Element component al faţadei Grosimea stratului Conductivitatea termică a stratului
crt. [m] [W/mK]
1. Tencuială exterioară din mortar d1 = 0,025 1 = 0,87
2. Termoizolaţie din polistiren expandat d2 = X 2 = 0,04
3. Zidărie portantă din cărămidă d3 = 0,3 3 = 0,34
4. Tencuială interioară din mortar d4 =0,015 4 = 0,87

Pag. 7/ 13
 AUDITUL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
CURS 3+ 4

Ca şi în cazul soluţiei precedente, valoarea limită a rezistenţei termice corectate, medie pe ansamblul
clădirii, aferent fiecărui element de construcţie, conform tabelului 11.3 din Mc 001/1-2006 se alege
m2K
R’min=1,5 .
W
Conform C107/1-2005 (par.3.5.3), la pereţi exteriori influenţa defavorabilă a punţilor termice este de
(20...45) %, iar coeficientul de corecţie r =0,55…0,8. Se alege coeficientul de corecţie r = 0,65.

 i  8 W / m 2 K  Rsi  0,125 m 2 K / W
 e  24 W / m 2 K  Rse  0,042 m 2 K / W
R ef  R se  R j  R si
R ef  R nec
R 'min
R nec 
r
0,025 X 0,30 0,015 R' 1,50
0,125      0,042  min 
0,87 0,04 0,34 0,87 r 0,65
X
1,09   2,3  X = 0,048 m.
0,04
Grosimea termoizolatiei se rotunjeşte în plus şi rezultă o valoare a grosimii stratului de polistiren de
X=5 cm.
Pentru a atinge valorile normate corectate pe anvelopa casei se recomandă o termoizolaţie de
polistiren expandat de minim 10 cm.
R ef  1,09 
0,05
 2,34 m2K
0,04
;
W
Se calculează suprafaţa opacă a peretelui, conform C107/3-2005:
A = 3,9 x 3 - 1,8 x 1,2 = 9,54 m2

Se aleg valorile coeficientului de influenţă a punţilor termice liniare (tab.2.4). Pe peretele ales nu
există punţi termice punctuale, deoarece nu avem elemente constructive fixate mecanic cu ajutorul
unor elemente metalice.

Tabelul 2.4 – Lungimi şi coeficienţi de influenţă a punţilor termice

Lungime Coeficient de influenţă a punţilor l x
Punte termică [m] termice -  [W/mK] [W/K]
Centura superioară 3,9 0.04 0,156
Centura inferioară 3,9 0,04 0,156
Stâlpişori 2,8 0,02* 0,056
Buiandrug 2,4 0,19 0,456
Spaleţi şi glaf 4,2 0,19 0,798
Total 1,622
W
* Coeficientul de influenta a punţilor termice este 0,02 .
mK
1 1 1
r    0,71
R ef *  l j *  j 2,39 *1,622 1,41
1 1
A 9,54
R = R ef * r = 1,66 m2K/W > R 'min = 1,5 m2K/W
'

Şi în acest caz este îndeplinită condiţia din MC 001/1/2006ca R’ > decât R 'min .

Pag. 8/ 13
 AUDITUL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
CURS 3+ 4

In plus, zidaria de BCA este si termoizolanta ( λ BCA  λ caramida ), ceea ce a dus la micsorarea stratului
de polistiren expandat minim necesar pentru ca R '  R 'min , conform MC 001/1/2006.

2.2 Planşeu terasă

Se alege soluţia constructivă din figura 2.2, pentru planşeu de terasă cu dimensiunile plăcii: 12 x10 m.

Fig.2.2 – Planşeu terasă. Elemente componente

Tabelul 2.5 – Caracteristicile elementelor componente ale planşeului de terasă

Nr. Element component al faţadei Grosimea stratului Conductivitatea termică a stratului
crt. [m] [W/mK]
1. Tencuială interioară d1 = 0,01 1 = 0,87
2. Placă beton armat d2 = 0,10 2 = 1,74
3. Beton de pantă d3 = 0,06 3 = 0,81
4. Barieră contra vaporilor se neglijează -
5. Termoizolaţie din polistiren extrudat d5 = X 3 = 0,036
6. Hidroizolaţie se neglijează
-

 i  8 W / m 2 K  Rsi  0,125 m 2 K / W
 e  24 W / m 2 K  Rse  0,042 m 2 K / W
Conform Normativului C107/1 – puctul 3.5.3, efectul punţilor termice la soluţia aleasă este 15-25%, cu un
coeficient de corectie r între 0,75 – 0,85. Se va alege r=0,75.

Din MC 001/1-2006, tabelul 11.4 se alege R 'min  3,5 m2K/W.

Ref  Rse   R j  Rsi
Ref  Rnec ;
'
Rmin
Rnec  ;
r
0.01 0,1 0,06 X 3,5
Ref  0,125      0,042 
0,87 1,74 0,81 0,036 0,75
X
Ref  0,31   4,67 => X=0,156 m;
0,036
Se rotunjeşte la valoarea X= 0,16 m.

Se va alege o grosime de termoizolaţie de 20 cm, adică 0,2 m.

În cazul nostru, rezistenta termica corectata a planseului se va calcula cu o grosime de termoizolatie de 16 cm
de polistiren extrudat.
0,16
Ref  0,31   4,75 m2K/W
0,036
Conform SC 007-2002, din tabelul de punti termice alegem coeficientul de influenta a puntilor termice
ψ  0,42

Pag. 9/ 13
 AUDITUL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
CURS 3+ 4

Tabelul 2.6 – Lungimi şi coeficienţi de influenţă a punţilor termice

Lungime Coeficient de influenţă a l x
Punte termică [m] punţilor termice -  [W/K]
[W/mK]
Perimetrul terasei 44 0,42 18,48
Aria terasei calculată pe conturul interior este: A  9,4*11,4=107,16 m 2 .

1 1 1
r    0,55
Ref *  l * 4,75 * 44 * 0,42 1,82
1 1
A 107,16
R '  Ref * r  4,75 * 0,55  2,61
m2K
W
Deoarece R '  Rmin
'
, alegem o termoizolaţie mai groasă, adică 0,22 m.
0,22 m2K
Ref  0,31   6,42 ;
0,036 W
m2K ; ' - condiţie îndeplinită.
R '  Ref * r  6,42 * 0,55  3,53 R  Rmin
'

2.3 Planşeu de pod

Fig.2.3 – Planşeu de pod. Elemente componente

Tabelul 2.7 – Caracteristicile elementelor componente ale planşeului de pod

Nr. Grosimea stratului Conductivitatea termică a stratului

Element component al faţadei
crt. [m] [W/mK]
1. Tencuială brută cu mortar de var d1 = 0,01 1 = 0,87
2. Planşeu din beton armat d2 = 0,12 2 = 1,74
3. Termoizolaţie din polistiren extrudat d3 = X 3 = 0,04
4. Şapă de protecţie d4 = 0,05  4 = 0,93

Rsi  0,125 m2K/W ; Rse  0,084 m2K/W

Conform normativului C107/1, punctual 3.5.3, efectul puntilor termice la solutia aleasa este de 15-25%, cu un
coeficient de corectie r între 0,75 – 0,85. Se alege r = 0,75.

Din MC 001/1/2006 se alege R , =3,50 m2K/W

min
Ref  Rse   R j  Rsi ;
Ref  Rnec ;
'
Rmin
Rnec  ;
r
3,5
Rnec   4,67 m2K/W
0,75
0,01 0,12 X 0,05 0,02 X
Ref  0,125       0,084  0,38 
0,87 1,74 0,04 0,93 0,17 0,04

Pag. 10/ 13
 AUDITUL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
CURS 3+ 4

X = 0,17 m = 17 cm.
Se alege o grosime a termoizolatiei de 20 cm, adica X = 0,2 m.
X 2
R  0,38 
ef  5,38 m K/W;
0,04
Se calculeaza suprafata podului, pe conturul interior, fara puntile termice liniare; se alege lungimea totala a
puntilor trmice din SC 007, coeficientul de influenţă al punţilor termice liniare  =0,17
A  9,4*11,4=107,16 m 2 ;
L = 44 m
1 1
r   0,72
5,38 * 44 * 0,17 1  0,38
1
107,16
Ref,  r * Ref  0,72 * 5,38  3,87 m2K/W > 3,50 m2K/W

2.4 Planşeu peste subsol neîncălzit

Se aleg dimensiunile plăcii: 12x10 m.

Fig.2.4 – Planşeu peste subsol neîncălzit - Elemente componente

Tabelul 2.8 – Caracteristicile elementelor componente ale planşeului peste subsol neîncălzit

Nr. Grosimea stratului Conductivitatea termică a stratului

Element component al faţadei
crt. [m] [W/mK]
1. Tencuială brută cu mortar de var d1 = 0,02 1 = 0,87
2. Planşeu din beton armat d2 = 0,12 2 = 1,74
3. Termoizolaţie din polistiren extrudat d3 = X 3 = 0,04
4. Şapă de mortar d4 = 0,03  4 = 0,93
5. Placaj încleiat (parchet) d5 = 0,02 4 = 0,17

2 2
Rsi  0,167 m K/W ; Rse  0,084 m K/W
Conform normativului C107/1, punctual 3.5.3, efectul puntilor termice la solutia aleasa este de 25-35%, cu un
coefficient de corecţie r = 0,65...0,75. Se alege r = 0,65.
,
Din MC 001/1/2006 se alege Rmin =1,65 m2K/W
'
R
Ref  Rse   R j  Rsi ; Ref  Rnec ; Rnec  min ;
r
'
R 1,65 m K 2
Rnec  min
  2,54 [ ]
r 0,65 W
0,02 0,12 X 0,03 0,02 X
Ref  0,165       0,084  0,49 
0,7 1,74 0,04 0,93 0,17 0,04
Din calcule rezultă X = 0,082 m; X = 8,2 cm;

Se alege X = 9 cm de polistiren.
0,02 0,12 0,09 0,03 0,02
Ref  0,165       0,084  2,74 m2K/W;
0,7 1,74 0,004 0,93 0,17

Pag. 11/ 13
 AUDITUL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
CURS 3+ 4

Se calculează suprafaţa planşeului peste subsolul neîncalzit, pe conturul interior, fara puntile termice liniare;
se alege lungimea totala a puntilor trmice din SC 007, coeficientul de influenţă al punţilor termice liniare 
=0,2
A  9,4 x 11,4=107,16 m 2 ;
L = 44 m;
1 1
r   0,82
2,74 * 44 * 0,2 1  0,22
1
107,16
2 2
Ref,  r * Ref  0,82 * 2,74  2,25 m K/W > 1,65 m K/W
Observam ca rezistenta termica unidirectionala corectata cu influenta puntilor termice este mai mare decit
rezistenta termica corectata minima din MC 001/1/2005.

2.5 Placă pe sol

Fig.2.5 – Placă pe sol - Elemente componente

Tabelul 2.9 – Caracteristicile elementelor componente ale unei plăci pe sol

Nr. Grosimea stratului Conductivitatea termică a stratului

Element component al faţadei
crt. [m] [W/mK]
1. Pământ d1 = 7 1 = 3,9
2. Planşeu din beton armat d2 = 0,12 2 = 1,74
3. Şapă autonivelantă d3 = 0,05 3 = 0,93
4. Termoizolaţie din polistiren extrudat d4 = X 4 = 0,04
5. Şapă de protecţie din mortar d5 = 0,03  4 = 0,93
2 2
Rsi  0,167 m K/W ; Rse  0,00 m K/W;
Efectul puntilor termice la solutia aleasa este de 25-35%, cu un coeficient de corectie r intre 0,65 – 0,75. Se
alege r = 0,70.
,
Din MC 001/1/2006 se alege Rmin = 4,50 m2K/W
'
R
Ref  Rse   R j  Rsi ; Ref  Rnec ; Rnec  min
r
4,5
Rnec   6,43 m2K/W
0,70
0,01 0,12 X 0,05 0,02 X
Ref  0,125       0,084  0,46 
0,87 1,74 0,04 0,93 0,17 0,04
X = 0,238 m => X = 24 cm.
Se alege X = 25 cm.
X
Ref  0,46   6,71 m2K/W
0,04
Se calculeaza suprafata placii pe sol, fara puntile termice liniare, lungimea totala a acestora, si se alege sin
SC007/2002 tabelul 1, coeficientul de influenta a acestora   0,49 W/m
A  9,4*11,4=107,16 m 2

Pag. 12/ 13
 AUDITUL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
CURS 3+ 4

L = 44 m
1 1
r   0,43
6,71 * 44 * 0,49 1  1,35
1
107,16
2 2
Ref,  r * Ref  0,43 * 6,71  2,88 m K/W < 4,50 m K/W
, ,
Deoarece Ref nu satisface conditia de a fi mai mare decit Rmin , se redimensionează grosimea izolaţiei
termice a plăcii pe sol. Se allege X = 0,41 m
X
Ref  0,46   10,71 m2K/W  2 2
Ref,  r * Ref  0,43 * 10,71  4,6 m K/W > 4,50 m K/W
0,04

Pag. 13/ 13