Baza Date Legislatie Si Etica Cu Raspuns La Sfarsit PT Decanat PT LICENTA 2014 PDF

Legislaţie farmaceutică;
Etică şi deontologie farmaceutică
1 Prevederile Titlului XVII din Legea nr. 95/ 2006 nu se aplică:

A. medicamentelor de uz uman, destinate punerii pe piaţă în România;
B. formulelor magistrale;
C. medicamentelor preparate în farmacie conform indicaţiilor unei farmacopei şi destinate eliberării directe către
pacienţii farmaciei respective;
D. medicamentelor de uz uman, fabricate industrial;
E. medicamentelor de uz uman, produse printr-o metodă implicând un proces industrial.
2 Referitor la autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament, Legea nr. 95/ 2006 prevede următoarele:
A. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către
Agenţia Naţională a Medicamentului
B. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate
de cătreMinisterul Sănătăţii;
C. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate
de către Agenţia Europeană a Medicamentului;
D. autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice fabricate industrial;
E. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului; desemnarea
unui reprezentant exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică.
3 Următoarele afirmaţii referitoare la medicamentele homeopate fabricate şi puse pe piaţă în România sunt
adevărate:
A. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru
medicamentele homeopate care au cale de administrare orală;
B. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru
medicamentele homeopate care au cale de administrare externă;
C. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru
medicamentele homeopate care au cale de administrare injectabilă;
D. Agenţia Naţională a Medicamentului nu trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru
medicamentele homeopate care au absente indicaţiile terapeutice specifice pe eticheta produsului;
E. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru
medicamentele homeopate care au un grad de diluţie suficient pentru a garanta siguranţa medicamentului.
4 Autorizarea pentru utilizare tradiţională, care este o procedură simplificată de autorizare, se stabileşte pentru
medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele
criterii:
A. perioada de utilizare tradiţională de cel puţin 30 de ani înainte de data depunerii cererii, dintre care cel puţin 15 ani
în Uniunea Europeană, s-a încheiat;
B. sunt preparate de uz oral
C. sunt preparate injectabile
D. informaţiile referitoare la utilizarea tradiţională a medicamentului nu sunt suficiente;
E. au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională care, datorită
compoziţiei şi scopului lor, sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce
priveşte stabilirea diagnosticului, prescrierea şi monitorizarea tratamentului.
5 Autorizarea pentru utilizare tradiţională este refuzată în următoarele situaţii:

A. informaţiile referitoare la utilizarea tradiţională a medicamentului dovedesc faptul că efectele farmacologice şi
eficacitatea medicamentului sunt plauzibile pe baza utilizării îndelungate şi experienţei;
B. rezumatul caracteristicilor produsului nu conţine atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare şi, în cazul
medicamentelor imunologice, orice precauţii speciale ce trebuie luate de persoanele care manipulează astfel de
produse şi le administrează pacienţilor, împreună cu precauţiile care trebuie luate de pacient;
C. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată;
D. produsul poate fi dăunător în condiţii normale de utilizare;
E. produsul poate fi dăunător la concentraţii mai mari decât cele precizate.
6 Autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă:
A. este valabilă pe o perioadă nelimitată, cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului decide, pe
baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa, să procedeze la reînnoirea ei;
B. este valabilă pe o perioadă nelimitată;
C. este valabilă 5 ani;
D. orice autorizaţie de punere pe piaţă, care în primii 2 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a
medicamentului pe piaţă în România, îşi încetează valabilitatea;
E. dacă un medicament autorizat, pus pe piaţă anterior, nu mai este prezent timp de 3 ani consecutivi în România,
autorizaţia îşi încetează valabilitatea.
7 Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu există ambalaj secundar, pe ambalajul
primar trebuie să apară următoarele informaţii:
A. substanţele active exprimate doar cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare pentru un
volum sau o greutate dat/dată, folosind denumirile lor comune;
B. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică;
C. modul de administrare şi, dacă este cazul, calea de administrare;
D. numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi, unde este cazul, numele şi numărul de telefon al
reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte;
E. forma farmaceutică şi conţinutul pe masă, volum sau pe numărul de doze al medicamentului.
8 Medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală dacă:

A. prezintă un pericol direct ori indirect, chiar în cazul utilizării corecte, dacă sunt folosite fără supraveghere medicală;
B. sunt utilizate frecvent şi în mare măsură incorect şi ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru
sănătatea umană;
C. nu prezintă un pericol direct ori indirect, chiar în cazul utilizării corecte, dacă sunt folosite fără supraveghere
medicală;
D. conţin substanţe ori preparate ale acestora ale căror activitate şi/sau reacţii adverse necesită investigaţii
aprofundate;
E. sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate pe cale digestivă.
9 La stabilirea subcategoriilor se iau în considerare următorii factori:

A. medicamentul conţine o substanţă clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în
vigoare;
B. medicamentul poate, dacă este utilizat incorect, să prezinte un risc de abuz medicamentos;
C. medicamentul poate, dacă este utilizat incorect, să conducă la dependenţă;
D. medicamentul poate, să fie utilizat în scopuri ilegale;
E. medicamentul conţine o substanţă care, prin noutate sau prin proprietăţile specifice, ca măsură de precauţie, nu
poate fi clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare.
10 La stabilirea subcategoriilor pentru medicamentele supuse prescrierii restrictive se iau în considerare

următorii factori:
A. medicamentul, datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică,
poate fi utilizat atât în spital cât şi în ambulatoriu;
B. medicamentul, datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică,
poate fi utilizat numai în spital;
C. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate în spital sau în instituţii care deţin
echipamente de diagnosticare adecvate, chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi efectuate în
altă parte;
D. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate numai în unităţi sanitare private
care deţin echipamente de diagnosticare adecvate, chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi
efectuate în altă parte;
E. medicamentul este destinat utilizării în ambulatoriu, dar utilizarea sa poate provoca reacţii adverse grave
necesitând o prescripţie medicală întocmită de un specialist şi o supraveghere specială de-a lungul tratamentului.
11 Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi procedura
2
descentralizată sunt adevărate:
A. Agenţia Naţională a Medicamentului desemnează pentru un mandat de 4 ani, ce se poate reînnoi, un reprezentant
în Grupul de coordonare a procedurilor de recunoaştere mutuală şi descentralizate;
B. în scopul obţinerii autorizaţiei de punere pe piaţă în România şi în încă unul sau mai multe state membre ale
Uniunii Europene, un solicitant depune cereri însoţite de dosare identice la Agenţia Naţională a Medicamentului şi
la autorităţile competente din aceste state;
C. dacă medicamentul a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă la momentul depunerii cererii, România
acţionează ca stat membru interesat şi, în acest caz, Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să
elaboreze/actualizeze un raport de evaluare privind medicamentul în cel mult 90 de zile de la primirea unei cereri
valide;
D. în cazul în care România acţionează ca stat membru interesat pentru un medicament care a primit deja o
autorizaţie de punere pe piaţă, în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare, Agenţia Naţională a
Medicamentului aprobă raportul de evaluare, rezumatul caracteristicilor produsului, etichetarea şi prospectul şi
informează statul membru de referinţă în consecinţă;
E. dacă în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare, Agenţia Naţională a Medicamentului nu poate
aproba raportul de evaluare, rezumatul caracteristicilor produsului, etichetarea şi prospectul, datorită unui risc
potenţial grav pentru sănătatea publică, trebuie să expună detaliat motivele şi să le comunice statului membru de
referinţă, celorlalte state membre interesate şi solicitantului.
12 Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi procedura
descentralizată sunt adevărate:
A. prevederile ghidurilor adoptate de Comisia Europeană, care definesc riscul potenţial grav pentru sănătatea publică,
sunt aplicate de Agenţia Naţională a Medicamentului;
B. pentru a promova armonizarea autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor în Uniunea Europeană, Agenţia
Naţională a Medicamentului transmite trimestrial Grupului de coordonare o listă de medicamente pentru care
trebuie alcătuit un rezumat armonizat al caracteristicilor produsului;
C. aplicarea procedurii de arbitraj este de competenţa Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman al Agenţiei
Europene a Medicamentelor;
D. Agenţia Naţională a Medicamentului, precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc
de la Agenţia Europeană a Medicamentelor, în 10 zile de la adoptare, opinia finală a Comitetului pentru
Medicamente de Uz Uman;
E. Agenţia Naţională a Medicamentului, precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc
de la Agenţia Europeană a Medicamentelor, în 15 zile de la adoptare, opinia finală a Comitetului pentru
Medicamente de Uz Uman
13 O autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament îşi pierde valabilitatea în următoarele cazuri:
A. dacă în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România;
B. dacă în primii 5 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România;
C. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către Agenţia
Naţională a Medicamentului;
D. dacă nu a fost reînnoită după 10 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către
Agenţia Naţională a Medicamentului;
E. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza versiunii consolidate a dosarului cu privire la calitate,
siguranţă şi eficacitate, inclusiv orice variaţie survenită de la acordarea autorizaţiei.
14 Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate:
A. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe
piaţă eliberate de Comisia Europeană, conform procedurii centralizate;
B. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe
piaţă eliberate de Agenţia Naţională a Medicamentului;
C. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe
piaţă eliberate de Ministerul Sănătăţii, conform procedurii centralizate;
D. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un stat
membru al Uniunii Europene nu trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi
Agenţiei Naţionale a Medicamentului;
E. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un stat
3
membru al Uniunii Europene trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei
Naţionale a Medicamentului.
A. distribuţia angro de medicamente se face de către posesorii unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de
distribuitor angro de medicamente, care precizează sediul pentru care este valabilă
B. Deţinerea unei autorizaţii de fabricaţie include şi autorizarea pentru distribuţia angro a medicamentelor acoperite
de acea autorizaţie;
C. deţinerea unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente exceptează
deţinătorul de la obligaţia de a deţine o autorizaţie de fabricaţie şi de a se supune condiţiilor stabilite în acest sens,
chiar dacă activitatea de fabricaţie sau de import este secundară;
D. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Agenţia Naţională
a Medicamentului;
E. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Ministerului
Sănătăţii Publice.
A. inspectorii direcţiei de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice şi inspectorii Agenţiei Naţionale a
Medicamentului pot preleva probe de la unităţile de distribuţie angro de medicamente în vederea efectuării de
analize de laborator;
B. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi inspecţia
spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Ministerului Sănătăţii Publice;
C. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi inspecţia
spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Agenţiei Naţională a Medicamentului;
D. Agenţia Naţională a Medicamentului are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie
publicate de Comisia Europeană;
E. Ministerul Sănătăţii Publice are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie publicate
de Comisia Europeană.
17 Deţinătorii autorizaţiei de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:

A. să permită accesul la spaţiile, instalaţiile şi echipamentele pentru asigurarea conservării şi distribuţiei
medicamentelor persoanelor responsabile cu inspecţia acestora;
B. să îşi constituie stocurile de medicamente numai de la persoane care, la rândul lor, deţin o autorizaţie de distribuţie
sau sunt exceptate de la obţinerea unei astfel de autorizaţii;
C. să furnizeze medicamentele numai persoanelor care, la rândul lor, deţin o autorizaţie de distribuţie angro sau sunt
autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice să furnizeze medicamente către populaţie în România;
D. să păstreze evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare numai pe calculator;
E. să ţină la dispoziţia Ministerului Sănătăţii Publice evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare, în scopul inspecţiilor,
pentru o perioadă de 10 ani;
18 În înţelesul Legii nr. 95/2006, publicitatea pentru medicamente include în special:

A. anunţuri cu caracter informativ şi materiale referitoare, de exemplu, la modificări ale ambalajului;
B. etichetarea şi prospectul;
C. publicitatea pentru medicamente destinată publicului larg;
D. stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea, promiterea ori acordarea unor avantaje în bani
sau în natură, cu excepţia cazurilor în care acestea au o valoare simbolică;
E. sponsorizarea congreselor ştiinţifice la care participă persoane calificate să prescrie sau să distribuie medicamente
şi, în special, plata cheltuielilor de transport şi cazare ocazionate de acestea.
19 Precizaţi care dintre afirmaţiile privind publicitatea pentru medicamente sunt adevărate:
A. este interzisă publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutică şi aprobate de Ministerul
Sănătăţii Publice;
B. este interzisă pe teritoriul României publicitatea destinată publicului larg pentru medicamentele prescrise şi
eliberate în sistemul asigurărilor de sănătate;
C. este interzisă publicitatea destinată publicului larg pentru medicamente care conţin substanţe definite ca
stupefiante sau psihotrope de convenţii internaţionale şi legislaţia naţională;
4
D. este permisă distribuţia directă a medicamentelor către populaţie de către fabricanţi în scopuri promoţionale;
E. publicitatea pentru un medicament trebuie să încurajeze utilizarea raţională a medicamentului, prin prezentarea lui
obiectivă şi fără a-i exagera proprietăţile.
20 Precizaţi care dintre afirmaţiile privind furnizarea de mostre gratuite sunt adevărate:
A. mostrele gratuite se oferă, în mod excepţional, numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de
produse;
B. mostrele gratuite se oferă, în mod excepţional, publicului larg, în urma unei solicitări în scris, semnată şi datată;
C. fiecare mostră nu trebuie să fie mai mare decât cea mai mică formă de prezentare de pe piaţă;
D. mostrele de medicamente conţinând substanţe stupefiante şi psihotrope în înţelesul convenţiilor internaţionale, se
oferă, în mod excepţional, numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse;
E. numărul de mostre acordate anual pentru fiecare medicament eliberat pe prescripţie medicală este limitat.
21 Precizaţi care dintre afirmaţiile privind farmacovigilenţa sunt adevărate:

A. Agenţia Naţională a Medicamentului ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din
domeniul sănătăţii să raporteze la Ministerul Sănătăţii Publice reacţii adverse suspectate la medicamente;
B. Ministerul Sănătăţii Publice ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din domeniul
sănătăţii să raporteze la Agenţia Naţională a Medicamentului reacţii adverse suspectate la medicamente;
C. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al
Ministerul Sănătăţii Publice;
D. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al Agenţiei
Naţionale a Medicamentului;
E. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să aibă permanent şi continuu la dispoziţia sa o persoană
calificată corespunzător, responsabilă de activitatea de farmacovigilenţă.
22 În activitatea de supraveghere şi control a cerinţelor legale privind medicamentele, Agenţia Naţională a

Medicamentului are următoarele atribuţii:
A. poate cere laboratoarelor proprii de control sau unui laborator certificat/recunoscut de Agenţia Naţională a
Medicamentului în acest scop să efectueze teste asupra probelor de medicamente;
B. poate să efectueze inspecţii la localurile fabricanţilor de substanţe active folosite ca materii prime sau la localurile
deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă, numai anunţate, ori de câte ori consideră că există motive pentru a
suspecta nerespectarea principiilor şi ghidurilor de bună practică de fabricaţie;
C. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să examineze orice document care are legătură
cu obiectul inspecţiei, fără nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte descrierea metodei de fabricaţie;
D. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să inspecteze localurile, înregistrările şi
documentele deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă sau ale oricăror firme folosite de către deţinătorul
autorizaţiei de punere pe piaţă pentru efectuarea activităţilor de farmacovigilenţă;
E. emite un certificat de bună practică de fabricaţie, dacă inspecţia demonstrează că fabricantul respectă principiile şi
ghidurile de bună practică de fabricaţie conform legislaţiei naţionale, în termen de 50 de zile de la inspecţia
efectuată.
23 Medicamentul este retras de pe piaţă dacă se observă că:

A. este periculos în condiţii normale de utilizare;
B. raportul risc-beneficiu este favorabil în condiţiile de utilizare autorizate;
C. nu are eficacitate terapeutică;
D. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu aceea declarată;
E. controalele medicamentului şi/sau ale ingredientelor şi controalele în stadiile intermediare de fabricaţie nu au fost
efectuate din lipsa solicitării fabricantului.
24 Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, Titlul XVII: Medicamentul,următoarele fapre constituie infracţiuni:
A. Contrafacerea de medicamente;
B. Nerespectarea de către personalul calificat în studiul clinic al medicamentelor a Regulilor de bună practică în
studiul clinic;
C. funcţionării unităţii de producţie de medicamente fără autorizaţie de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a
Medicamentului;
D. nerespectării Regulilor de bună practică de laborator de către laboratoarele care efectuează teste
5
farmacotoxicologice în vederea întocmirii documentaţiei de autorizare de punere pe piaţă a medicamentelor de uz
uman;
E. deţinerii şi distribuirii medicamentelor cu termen de valabilitate depăşit sau cu buletin de analiză necorespunzător.
25 Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, Titlul XVII: Medicamentul, următoarele fapre constituie contravenţii:
A. Efectuarea de către personal necalificat în studiul clinic al medicamentelor a unor studii care necesită aprobarea
Agenţiei Naţionale a Medicamentului;
B. distribuţia angro a medicamentelor fără autorizaţie emisă de Ministerul Sănătăţii Publice;
C. practicarea în cadrul unităţii de producţie sau de distribuţie a medicamentelor a altor activităţi decât a celor pentru
care au fost autorizate;
D. nerespectării condiţiilor de funcţionare a unităţii de producţie de medicamente pentru care a fost autorizat sau în
cazul nerespectării Regulilor de bună practică de fabricaţie;
E. fabricării şi distribuţiei medicamentelor fără documente care să ateste provenienţa şi/sau calitatea acestora.
26 Pentru a garanta independenţa şi transparenţa decizională, Agenţia Naţională a Medicamentului:

A. se asigură că personalul său responsabil cu acordarea autorizaţiilor, raportorii şi experţii implicaţi în autorizarea şi
supravegherea medicamentelor nu au nici un interes financiar sau alte interese în industria farmaceutică, care le-ar
putea afecta imparţialitatea;
B. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale, agendele şi rapoartele
întâlnirilor, însoţite de deciziile luate, detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor, inclusiv opiniile minoritare;
C. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale, agendele şi rapoartele
întâlnirilor, neînsoţite de deciziile luate, detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor, inclusiv opiniile minoritare;
D. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă nu sunt făcute publice;
E. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă sunt făcute publice.
27 Pentru distribuţia angro a medicamentelor, Legea nr. 95/2006 prevede următoarele:

A. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe
piaţă conform prevederilor titlului XVII şi prin procedura centralizată;
B. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe
piaţă conform prevederilor titlului XVII;
C. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe
piaţă prin procedura centralizată;
D. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente
către populaţie, Ministerul Sănătăţii Publice nu trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată
de alt stat membru al Uniunii Europene nici o obligaţie, în special obligaţii de serviciu public, mai restrictivă decât
cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România;
E. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente
către populaţie, Ministerul Sănătăţii Publice trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de
alt stat membru al Uniunii Europene obligaţii, în special obligaţii de serviciu public, mai restrictive decât cele
aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România.
28 Pentru autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament Legea nr. 95/2006 prevede următoarele:
A. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă, deţinătorul trebuie să informeze Agenţia Naţională a
Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România;
B. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă, deţinătorul nu trebuie să informeze Agenţia Naţională a
Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România;
C. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie
temporar, fie permanent cu cel puţin două luni înainte de întreruperea punerii pe piaţă a medicamentului, cu
excepţia situaţiilor excepţionale;
D. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie
temporar, numai în situaţii excepţionale;
E. pe baza solicitării Ministerului Sănătăţii Publice, în special în contextul farmacovigilenţei, deţinătorul autorizaţiei de
punere pe piaţă trebuie să furnizeze Ministerului Sănătăţii Publice toate datele privind volumul de vânzări al
medicamentului şi orice date aflate în posesia acestuia privind volumul de prescrieri.
29 Preparatele şi substanţele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate în scop medical respectând următoarele
6
condiţii:
A. doar pe baza prescripţiilor medicale;
B. cele din tabelul II pe formulare obişnuite, care se reţin în farmacie;
C. cele din tabelul II pe formulare speciale, securizate;
D. cele din tabelul III pe formulare obişnuite, care se reţin în farmacie;
E. cele din tabelul I doar pe formulare speciale.
30 Publicitatea la substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope:

A. este permisă;
B. este interzisă publicului larg;
C. este la latitudinea producătorului;
D. este permisă doar în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional;
E. este interzisă în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional.
31 Controlul şi supravegherea operaţiunilor cu substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope:

A. este de competenţa Ministerului Sănătăţii, prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti;
B. vizează şi trusele de prim ajutor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope aflate în mijloacele de transport
aerian, naval si în ambulanţe;
C. se efectuează asupra tuturor personelor fizice şi juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi
preparate;
D. se efectuează numai asupra personelor fizice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate;
E. se efectuează numaiasupra personelor juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate.
32 Substanţe si preparate prevăzute în tabelele I, II si III din Legea nr. 339/2005:

A. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel în altul, în baza modificărilor transmise
de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin hotărâre a Guvernului;
B. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel în altul, în baza modificărilor transmise
de organismele europene competente, prin hotărâre a Guvernului;
C. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel în altul, în baza modificărilor transmise
de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite;
D. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel în altul, în baza modificărilor transmise
de organismele europene competente;
E. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel în altul, în baza modificărilor transmise
de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite sau a organismelor europene competente, prin
hotărâre a Guvernului.
33 Conform Legii nr. 339/2005, următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii si se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
B. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi
al ministrului mediului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
C. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante, substanţe si preparate prevăzute în
tabelele I, II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii, prin inspecţii efectuate de
inspectorii farmacisti;
D. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante, substanţe si preparate prevăzute în
tabelele I, II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Colegiului Farmaciştilor din România, prin
inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti;
E. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante, substanţe si preparate prevăzute în
tabelele I, II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii şi a Colegiului
Farmaciştilor din România, prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti.
34 Referitor la cultivarea plantelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope, următoarele afirmaţii sunt
adevărate:
A. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional, prevăzute în tabelul I este permisă,
iar pentru cele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005, este interzisă;
B. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional, prevăzute în tabelele I, II si III din
7
anexa Legii nr. 339/2005, este interzisă;
C. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt
prelucrate în scop tehnic, în vederea producerii de tulpini, fibre, sămânţă si ulei, în scop medical si stiinţific si numai
cu autorizarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale;
D. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt
cu autorizarea Ministerului Sănătăţii;
E. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt
cu autorizarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, pe baza estimărilor anuale.
35 Potrivit Legii nr. 339/2005, următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanţe si preparate stupefiante si psihotrope, în
baza autorizaţiei de funcţionare;
B. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanţe si preparate stupefiante si psihotrope, în
baza autorizaţiei de funcţionare;
C. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanţe si preparate stupefiante si psihotrope, în
baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii;
D. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanţe si preparate stupefiante si psihotrope, în
baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii;
E. atât farmaciile cu circuit deschis cât şi farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanţe si
preparate stupefiante si psihotrope, în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul
Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.
36 Fabricarea preparatelor stupefiante si psihotrope se autorizează de Ministerul Sănătăţii Publice, pe baza

următoarelor documente, prezentate în original si în copie:
A. cazierul judiciar al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope;
B. cazierul judiciar al farmacistului şef;
C. autorizaţia de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului;
D. curriculum vitae al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope si diploma de
licenţă;
E. curriculum vitae al farmacistului şef si diploma de licenţă.
37 Autorizaţiile pentru fabricarea, depozitarea şi distribuirea preparatelor stupefiante si psihotrope:

A. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se eliberează anual în limita cantităţii aprobate de
B. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 30 de zile de la înregistrarea
cererii sau, după caz, de la completarea dosarului;
C. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 45 de zile de la înregistrarea
cererii sau, după caz, de la completarea dosarului;
D. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor, substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are
valabilitate 5 ani, la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 5 ani;
E. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor, substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are
valabilitate 3 ani, la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 3 ani.
38 Trusele de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope:

A. pot fi deţinute de cabinetele medicale umane si veterinare, alte unităţi sanitare umane, aeronave, nave si
ambulanţe;
B. controlul truselor de prim ajutor se efectuează de inspectorii farmacisti din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog;
C. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă însoţite
de un medic;
D. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă;
E. sunt asimilate ambulanţelor de urgenţă autovehiculele speciale pentru intervenţii în caz de calamităţi naturale si
aeronavele de salvare aeriană si transport sanitar.
39 Următoarele afirmaţii cu privire la prescripţia medicală sunt adevărate:
8
A. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr.
339/2005 sunt de culoare galbenă, iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la
Legea nr. 339/2005 sunt de culoare verde;
B. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr.
339/2005 sunt de culoare roz, iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea
nr. 339/2005 sunt de culoare albastră;
C. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin
substanţe nesupuse controlului Legii nr. 339/2005, se utilizează formularul corespunzător substanţei supuse celui
mai riguros control.
D. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin
substanţe nesupuse controlului Legii nr. 339/2005, se utilizează formularul corespunzător substanţei supuse
controlului celui mai puţin riguros;
E. pentru eliberarea substanţelor si produselor stupefiante si psihotrope de către farmaciile veterinare se foloseşte
formularul de prescripţie medicală veterinară cu timbru sec, ca imprimat cu regim special.
40 Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope, rămase neutilizate, se returnează la farmacia
care le-a eliberat, pe baza unui proces-verbal de predare-primire, întocmit în trei exemplare, dintre care un
exemplar însoţeste medicamentele până la distrugerea acestora;
B. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope, rămase neutilizate, se returnează la farmacia
care le-a eliberat, pe baza unui proces-verbal de predare-primire, întocmit în două exemplare, cu următoarea
destinaţie: un exemplar rămâne la farmacie şi un exemplar la persoana care a returnat medicamentele;
C. orice sustragere, pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe
stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat formularele,
Colegiului Farmacistilor din România, si, după caz, Colegiului Medicilor Veterinari din România, pentru a informa
farmaciile;
D. orice sustragere, pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe
stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat formularele,
Colegiului Medicilor din România, si, după caz, Colegiului Medicilor Veterinari din România, pentru a informa
farmaciile;
E. persoanele care deţin formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope au obligaţia
să asigure protecţia fizică a formularelor necompletate.
41 Următoarele afirmaţii referitoare la preparatele si substanţele stupefiante si psihotrope sunt adevărate:

A. preparatele si substanţele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai pe baza prescripţiilor
medicale;
B. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 se face pe formulare
speciale, securizate;
C. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 se face în condici de
prescripţii medicale ori condici de aparat, destinate exclusiv prescrierii acestora, în cadrul unităţilor sanitare umane
sau veterinare;
D. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul I din anexa Legii nr. 339/2005 se face pe formulare
care se reţin la eliberare;
E. eliberarea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelele II si III din anexă, fără prescripţie medicală, nu este
interzisă.
42 Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai
sub formă de preparate farmaceutice, de către medicii titulari ai autorizaţiei de liberă practică;
B. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai
sub formă de preparate farmaceutice, numai de către medicii specialişti;
C. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai
sub formă de preparate farmaceutice, de către medicii medicii veterinari titulari ai autorizaţiei de liberă practică;
D. pacienţii aflaţi în tratament cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II
din anexa Legii nr. 339/2005 pot deţine cantitatea prescrisă numai în baza prescripţiei medicale;
E. pacienţii care în urma tratamentului cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în
9
tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 au rămas cu medicamente neutilizate, au obligaţia să le distrugă.
43 Conform Legii nr. 339/2005 următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. comenzile si facturile pentru plantele, substanţele si preparatele prevăzute în tabelul II din anexă se efectuează pe
formulare separate;
B. comenzile si facturile pentru plantele, substanţele si preparatele prevăzute în tabelul I din anexă se efectuează pe
formulare separate;
C. comenzile si facturile pentru plantele, substanţele si preparatele prevăzute în tabelul III din anexă se efectuează pe
formulare separate;
D. orice persoană autorizată care deţine plante, substanţe si preparate prevăzute în tabelul II din anexă este obligată
să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora, pentru preparatele prevăzute în tabelul I sau III nu se
aplică prezenta obligaţie;
E. orice persoană autorizată care deţine plante, substanţe si preparate prevăzute în tabelele I, II si III din anexă este
obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora.
44 Referitor la autorizarea operaţiunilor de achiziţionare, transport, import, export, utilizare, deţinere a plantelor,
substanţelor şi preparatelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope, următoarele enunţuri sunt
adevărate:
A. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice, Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică pentru
operaţiuni cu plante, substanţe si preparate prevăzute în tabelele I, II si III din anexa Legii nr. 339/2005 în cantităţi
care să nu le depăşească pe cele strict necesare scopului urmărit;
B. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice, Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică pentru
operaţiuni cu plante, substanţe si preparate prevăzute în tabelele I, II si III din anexa Legii nr. 339/2005 în cantităţi
suficiente scopului urmărit, luând în considerare şi eventualele pierderi;
C. autorizaţia poate fi acordată si pentru alte operaţiuni dintre cele enumerate, în măsura în care asemenea operaţiuni
sunt necesare cercetării medicale ori stiinţifice pentru atingerea scopului urmărit;
D. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru, pe care îl păstrează timp de 5 ani, cantităţile de plante,
substanţe si preparate pe care le operează, precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor;
E. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru, pe care îl păstrează timp de 3 ani, cantităţile de plante,
substanţe si preparate pe care le operează, precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor.
45 Conform Legii nr. 339/2005, în cazul în care există sau se presupune în mod justificat că există un risc iminent
si grav pentru sănătate, autorităţile sanitare vor adopta următoarele măsuri de precauţie:
A. blocarea mărfii, retragerea de pe piaţă si interzicerea utilizării specialităţilor farmaceutice, formulelor magistrale si
preparatelor oficinale,
B. suspendarea activităţilor, publicităţii si închiderea provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor;
C. continuarea activităţilor, publicităţii si închiderea provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor;
D. continuarea elaborării, prescrierii, eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru
cercetare pe animale;
E. suspendarea elaborării, prescrierii, eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru
cercetare pe animale.
46 Publicitatea făcută la un medicament supus controlului conform Legii nr. 339/2005, în afara limitelor legale,
constituie:
A. contravenţie;
B. infracţiune;
C. se sancţionează cu amendă de la 200 la 1000 RON;
D. se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 5.000 RON;
E. nu se sancţionează la prima abatere constatată.
47 Următoarele afirmaţii cu privire la eliberarea fracţionată a stupefiantelor sunt adevărate, cu excepţia:

A. cantitatea totală de preparate poate fi eliberată fracţionat, la solicitarea pacientului;
B. cantitatea totală de preparate trebuie eliberată fracţionat, chiar dacă pacientul nu solicită acest lucru;
C. preparatele pot fi ridicate fracţionat, în cel mult 3 tranşe, din aceeaşi farmacie, în perioada de valabilitate a
prescripţiei, cu condiţia confirmării, pe cele două exemplare ale prescripţiei, a cantităţilor ridicate;
D. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligată
10
să procure preparatul în cel mult două zile lucrătoare;
E. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligată
să procure preparatul în cel mult trei zile lucrătoare.
48 Valabilitatea prescripţiilor medicale cu produse stupefiante sau psihotrope este următoarea:

A. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentată la
farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii;
B. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentată
la farmacie în cel mult 30 zile de la data prescrierii;
C. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentată la
farmacie în cel mult 5 zile de la data prescrierii;
D. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentată
la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii;
E. în cazul neprezentării prescripţiilor în aceste termene, preparatele nu mai pot fi ridicate din farmacie decât în baza
altei prescripţii.
49 În farmaciile comunitare, activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăşoară de

către:
A. asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică;
B. farmacistul special desemnat pentru acesta;
C. farmaciştii şi asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică;
D. înlocuitorul farmacistului special desemnat pentru acesta;
E. studenţii din ultimul an de la specializarea Farmacie aflaţi în practică.
50 O prescripţie cu preparate psihotrope sau stupefiante:

A. poate cuprinde cel mult 3 preparate, inclusiv acelaşi medicament în maximum 3 forme farmaceutice diferite;
B. în cazul depăşirii dozei maxime pentru 3 zile, se va elibera numai cantitatea corespunzătoare pentru 3 zile;
C. se va elibera cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile;
D. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul unor dureri provocate de neoplasm incurabil ( inoperabil sau
natratabil prin citostatice, agenţi fizici sau chimici);
E. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul arteritei avansate în stadiul de cangrenă, cu dureri de decubit ce
nu pot fi calmate prin altă medicaţie.
51 Persoanele fizice care intră pe teritoriul României cu medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa
Legii nr. 339/2005 au obligaţia:
A. să facă dovada că le deţin în mod legal, prin prezentarea unei prescripţii medicale;
B. să facă dovada că le deţin în mod legal, prin prezentarea unui certificat medical;
C. să facă dovada că le deţin în mod legal, prin prezentarea bonului fiscal eliberat de farmacie;
D. pot deţine o cantitate de medicamente care să depăşească necesarul de tratament prevăzut în documentul
prezentat, dar nu mai mult decât necesarul de tratament pentru 60 de zile;
E. să deţină doar necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat.
52 În cazul în care se fac modificări pe o reţetă specială, se respectă următoarele reguli:

A. orice modificare, dar nu mai mult de două modificări, trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă;
B. orice modificare, dar nu mai mult de trei modificări, trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă;
C. modificările pot fi făcute cu condiţia neafectării lizibilităţii prescripţiei;
D. orice modificare, dar nu mai mult de două modificări, trebuie confirmată prin semnătură, fără să fie obligatorie şi
ştampila;
E. modificările pot fi făcute chiar dacă afectează lizibilitatea prescripţiei.
53 Când pentru acelaşi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite şi/sau a unor preparate ce
conţin substanţe nesupuse controlului conform Legii nr. 339/2005, se respectă următoarele reguli:
A. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă;
B. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde;
C. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe reţete cu timbru sec;
D. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul II şi un preparat ce conţine substanţe nesupuse
11
controlului Şegii nr. 339/2005, atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă;
E. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul III şi un preparat ce conţine substanţe nesupuse
controlului Şegii nr. 339/2005, atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde.
54 Distrugerea plantelor, substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope se va efectua cu respectarea

următoarelor reguli:
A. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de
funcţionare emisă de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor;
B. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de
funcţionare emisă de Ministerul Sănătăţii Publice;
C. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot
transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către
D. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot
transporta numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
E. plantele, substanţele si produsele stupefiante si psihotrope confiscate se distrug, la solicitarea poliţiei, cu excepţia
cantităţilor solicitate de instituţiile abilitate să dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau în scopuri didactice
si de cercetare stiinţifică.
55 Evidenţa plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se realizează respectând

următoarele:
A. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 se realizează prin
înscrierea si centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special;
B. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 poate fi ţinută împreună
cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel, pe orice suport de stocare a informaţiilor;
C. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce
nu conţin substanţe din acest tabel, pe orice suport de stocare a informaţiilor;
D. în farmaciile comunitare, evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005 rezultă din
prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului;
E. în farmaciile comunitare, evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 rezultă din
prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului.
56 Din punct de vedere al cetăţeniei, pe teritoriul României pot exercita profesia de farmacist următoarele
categorii:
A. numai cetăţenii români
B. soţul/soţia unui cetăţean român care are cetăţenie israelină
C. copii unui cetăţean român, care au cetăţenie israeliană, sunt căsătoriţi şi locuiesc cu familiile proprii în România
D. părinţii unui cetăţean român care au o altă cetăţenie şi care se află în întreţinerea acestuia
E. cetăţenii Confederaţiei Elveţiene.
57 Profesia de farmacist poate fi profesată pe teritoriul României de următoarele categorii de persoane fizice:
A. persoană fizică care este cetăţean al unui stat membru al Uniuni Europene;
B. persoană fizică care este cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European;
C. persoană fizică care este cetăţean al Confederaţiei Elveţiene;
D. membrii de familie ai unui cetăţean care aparţine unui stat terţ;
E. cetăţenii statelor terţe beneficiari ai statutului de rezident permanent în România.
58 Au dreptul să exercite profesia de farmacist în România următorii cetăţeni străini:

A. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung în România
B. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele Uniunii Europene
C. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung într-un stat terţ
D. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Spaţiului Economic
European
12
E. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Confederaţiei Elveţiene.
59 Titlurile oficiale de calificare în farmacie în baza cărora se poate exercita profesia de farmacist în România,
sunt:
A. diploma de farmacist, eliberată de instituţiile de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditate din România;
B. certificatul de farmacist specialist, eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice;
C. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist, eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele
membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană;
D. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist, dobândite într-un stat terţ şi nerecunoscute de unul dintre
statele membre ori neechivalate în România;
E. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist care au fost recunoscute de unul dintre statele membre ale
Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană.
60 Farmacistul are deplină răspundere şi drept de decizie asupra următoarelor activităţi:

A. prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor;
B. fabricarea şi controlul medicamentelor;
C. acordarea de consultaţii medicale;
D. prepararea, controlul, depozitarea şi eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital;
E. prepararea, controlul, depozitarea şi distribuţia medicamentelor în farmacii deschise publicului.
61 În conformitate cu pregătirea sa universitară, farmacistul este competent să exercite şi următoarele activităţi:

A. înlocuirea medicului în stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului;
B. Farmacovigilenţă;
C. marketing şi management farmaceutic;
D. activităţi didactice sau administraţie sanitară
E. analize în laboratoare de biochimie, toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor.
62 Titlurile profesionale pe baza cărora se poate exercita profesia de farmacist sunt:

A. farmacist;
B. farmacist specialist în Farmacie clinică;
C. farmacist senior cu o vechime în specialitate mai mare de 10 ani;
D. farmacist debutant;
E. farmacist specialist în Laborator farmaceutic.
63 Este nedemn să exercite profesia de farmacist:

A. medicul;
B. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei
infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist, şi pentru care nu
a intervenit reabilitarea;
C. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei
infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist pentru care a
intervenit reabilitarea;
D. farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia;
E. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei
infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, şi pentru care a intervenit reabilitarea.
64 Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu:

A. profesia de medic;
B. oricare ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri;
C. starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist;
13
D. calitatea de asociat în cadrul unei societăţi comerciale care are obiect de activitate importul-exportul de
medicamente;
E. activităţile didactice.
65 În cazurile de incompatibilitate:
A. dreptul de exerciţiu al profesiei există;
B. dreptul de exerciţiu al profesiei se suspendă de drept;
C. farmacistul este obligat să anunţe colegiul al cărui membru este în termen de 10 zile de la naşterea situaţiei;
D. preşedintele colegiului poate solicita organelor în drept confirmarea sau infirmarea stării de incompatibilitate care
vizează starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist;
E. se poate desemna o comisie alcătuită din 3 farmacişti primari, pentru a confirma sau a infirma situaţia de
incompatibilitate care rezultă din exercitarea profesiei de medic sau din orice ocupaţie de natură a aduce atingere
demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri.
66 Certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România:

A. este avizat anual pe baza asigurării de răspundere civilă pentru malpraxis valabilă pentru anul respectiv
B. devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională
C. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei, chiar dacă intervin situaţii de nedemnitate sau
incompatibilitate
D. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei, chiar dacă exercitarea profesiei este suspendată sau
interzisă
E. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei, în cazul în care nu intervin situaţii de nedemnitate sau
incompatibilitate.
67 Farmaciştii care îşi desfăşoară activitatea în unităţile sanitare publice pot profesa:
A. până la împlinirea vârstei legale de pensionare;
B. până la împlinirea vârstei de 70 de ani, dacă sunt membri titulari şi corespondenţi ai Academiei Române;
C. până la împlinirea vârstei de 70 de ani;
D. până la împlinirea vârstei de 60 de ani;
E. atâta timp cât îndeplinesc condiţiile de sănătate.
68 Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente:

A. copia documentului de cetăţenie;
B. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege;
C. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă, prin care se atestă că
titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE;
D. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă, care este valabil 6 luni
de la data emiterii;
E. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă, prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea
posesorului, valabilă 6 luni de la data emiterii.

14
71 Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru care exercită profesia de farmacist în România:
A. nu pot primi sancţiuni disciplinare de natură profesională sau administrativă;
B. sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România;
C. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România;
D. trebuie să respecte Codul deontologic al farmacistului;
E. trebuie să respecte legislaţia română care reglementează sectorul de sănătate.
72 Următoarele afirmaţii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate:

A. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European
sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către
autorităţile competente române, trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor
profesionale în România;
B. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni
asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România, comise de
farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European
sau ai Confederaţiei Elveţiene, anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său, acestea informează statul
de origine sau de provenienţă a celor în cauză;
C. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni
asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România, comise de
farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European
sau ai Confederaţiei Elveţiene, anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său, acestea nu trebuie să
informeze statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză;
D. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European
sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către
autorităţile competente române, nu trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor
profesionale în România;
E. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European
sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia de farmacist în România, au obligaţia de a se informa la
autorităţile competente cu privire la legislaţia care reglementează sectorul de sănătate, domeniul securităţii
sociale, precum şi cu privire la Codul deontologic al farmacistului.
73 Următoarele afirmaţii cu privire la asigurarea de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională
sunt adevărate:
A. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent, farmacistul este obligat să încheie o asigurare
de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru
este;
B. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent, farmacistul nu este obligat să încheie o
asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi nici să înştiinţeze colegiul teritorial al
cărui membru este despre aceasta;
C. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face în baza
certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza certificatului
de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul
15
respectiv;
D. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face în baza
certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza certificatului
de sănătate pentru anul respectiv;
E. certificatul de membru devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în
activitatea profesională.
74 Următoarele afirmaţii cu privire la facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate:

A. accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se face, potrivit Legii nr. 95/2006, de către farmacişti
cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai
Confederaţiei Elveţiene;
B. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului
Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile
farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din
România, în termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat;
C. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului
Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile
farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din
România, în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat;
D. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European
sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România şi care, în timpul exercitării profesiei, încalcă dispoziţiile, legile
şi regulamentele profesiei, răspund potrivit legii;
E. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European
sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România şi care, în timpul exercitării profesiei, încalcă dispoziţiile, legile
şi regulamentele profesiei, nu pot răspunde potrivit legii.
75 Care dintre afirmaţiile privind suspendarea calităţii de membru al CFR sunt adevărate:
A. la cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la
5 ani exercitarea profesiei de farmacist, pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată;
B. la cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la
C. la cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la
D. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se suspendă
obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate;
E. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România nu se suspendă
obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate.
76 Colegiul Farmaciştilor din România:

A. este un organism cu scop patrimonial;
B. este un organism apolitic;
C. este un organism de drept public;
D. este un organism de drept privat;
E. este un organism fără scop patrimonial.
77 În domeniul său de competenţă, Colegiul Farmaciştilor din România:

A. este subordonat Parlamentului
B. are autonomie instituţională;
C. este subordonat Guvernului
D. este subordonat Ministerul Sănătăţii Publice
E. are autonomie normativă.
16
78 A. Colegiul Farmaciştilor din România colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice:
B. la formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a farmaciştilor;
C. în vederea stabilirii şi creşterii standardelor de practică profesională, a asigurării calităţii actului farmaceutic în
unităţile farmaceutice;
D. la întocmirea Registrului unic al farmaciştilor din România;
E. la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional şi a tematicii de concurs;
F. la judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care reglementează
exercitarea profesiei sau a actului profesional.
G.
79 În exercitarea atribuţiilor sale, Colegiul Farmaciştilor din România:
A. se poate substitui organizaţiilor patronale
B. se poate substitui organizaţiilor sindicale
C. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în nume propriu
D. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor săi;
E. promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii similare.
80 Din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România decurg următoarele obligaţii:
A. să se înscrie într-o organizaţie sindicală a farmaciştilor
B. să rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de specialitate din
cadrul Colegiului Farmaciştilor din România;
C. să se adreseze justiţiei pentru rezolvarea litigiilor cu membrii din organele de conducere ale Colegiului
Farmaciştilor din România;
D. să rezolve sarcinile care le-au fost încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai corpului profesional;
E. să se înscrie în organizaţia patronală teritorială.
81 Drepturile care decurg din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România sunt:
A. dreptul de a alege şi a fi aleşi în organele administraţiei locale şi centrale;
B. dreptul de a purta însemnele Colegiului Farmaciştilor din România;
C. dreptul de a contesta sancţiunile primite;
D. dreptul de fi informaţi în timp util despre orice acţiune a Colegiului Farmaciştilor din România;
E. dreptul de a fi remuneraţi pentru munca depusă.
82 Adunarea generală a Colegiului teritorial are următoarele atribuţii:

A. adoptă Codul deontologic al farmaciştilor;
B. adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Colegiului Farmaciştilor din România;
C. aprobă proiectul de buget al Colegiului Farmaciştilor din România;
D. alege, dintre membrii săi, consiliul colegiului şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională a Colegiului
E. stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină.
83 Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii:

A. reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
B. cu aprobarea Biroului executiv încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Farmaciştilor din România;
C. convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale, ale Consiliului naţional;
D. elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza
bugetelor de venituri şi cheltuieli ale colegiilor teritoriale;
E. asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România între şedinţele Consiliului naţional.
84 Abaterea disciplinară reprezintă:
17
A. fapta săvârşită fără vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist;
B. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist;
C. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional;
D. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legislaţia muncii;
E. fapta săvârşită cu vinovăţie prin care nu se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional
85 Judecarea abaterilor disciplinare se face:

A. cu respectarea principiului egalităţii;
B. în cadrul unităţilor farmaceutice unde îşi exercită profesia farmacistul acuzat;
C. cu respectarea dreptului la apărare;
D. cu respectarea procedurilor prevăzute în Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;
E. cu respectarea principiului discriminării pozitive, luând în calcul sexul şi vârsta farmacistului acuzat.
86 Comisia de disciplină, cu majoritate de voturi, stabileşte printr-o decizie una dintre următoarele soluţii:
A. stinge acţiunea disciplinară dacă fapta nu constituie abatere disciplinară;
B. respinge plângerea ca fiind netimbrată;
C. respinge plângerea ca fiind nesemnată;
D. dacă fapta constituie abatere disciplinară aplică una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului
E. dacă fapta constituie abatere disciplinară trimite dosarul la Comisia superioară de disciplină pentru a fi aplicată
una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România.
87 Membrii comisiilor de disciplină:

A. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 5 ani;
B. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 7 ani şi să nu fi avut abateri disciplinare în ultimii 3 ani;
C. sunt aleşi de către adunarea generală;
D. sunt aleşi pentru o perioadă de 5 ani;
E. sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani.
88 Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează:

A. prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii Publice sau
autoritatea de sănătate publică
B. prin numirea de către preşedinte a altui membru;
C. prin alegerea în funcţia de preşedinte al colegiului;
D. prin demisia de la locul de muncă deţinut la data alegerilor;
E. prin pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România.
89 Contestaţia împotriva deciziei comisiei de disciplină de la nivel teritorial:

A. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină;
B. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială;
C. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială;
D. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină;
E. este suspensivă de executare.
90 Răspunderea civilă a farmacistului:

A. se face proporţional cu gradul de vinovăţie;
B. înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii;
C. nu înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii;
D. este atrasă atunci când prejudiciul se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament sau viciilor
ascunse;
18
E. este atrasă atunci când profesionistul acţionează cu bună-credinţă în situaţii de urgenţă şi cu respectarea
competentelor acordate
91 Experţii care cercetează un caz de malpraxis:

A. sunt desemnaţi de preşedintele comisiei judeţene de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de
malpraxis;
B. sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, din lista judeţeană a experţilor;
C. trebuie să aibă o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani de zile;
D. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 20 de zile pe care îl înaintează Comisiei;
E. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 30 de zile pe care îl înaintează Comisiei.
92 Bugetul de venituri al Colegiului Farmaciştilor din România este constituit din următoarele:
A. donaţii şi sponsorizări;
B. cotizaţii lunare ale membrilor;
C. fonduri rezultate din activităţi comerciale
D. drepturi editoriale;
E. încasări din vânzarea produselor proprii.
93 Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii:

A. fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului judeţean sau al municipiului
Bucureşti, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional al Colegiului
B. gestionează bunurile Colegiului Farmaciştilor din România;
C. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România,
conform Codului deontologic al farmacistului;
D. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România,
conform Codului deontologic al medicilor;
E. propune Adunării generale naţionale proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli al colegiilor teritoriale.
94 Nu pot fi membri ai Biroului Executiv al Colegiului Farmaciştilor din România:

A. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul societăţilor comerciale.
B. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie;
C. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice;
D. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
E. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul consiliilor locale.
95 Cu privire la eliberarea de către farmacist a medicamentelor fără prescripţie medicală, sunt adevărate
următoarele afirmaţii:
A. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul este bolnav cronic si este
cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din
diverse motive nu a putut ajunge la medic;
B. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală doar dacă acestea se încadrează în categoria
OTC-urilor;
C. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală,
dar prezintă un bilet de ieşire din spital;
D. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală,
dar prezintă o scrisoare medicală;
E. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală,
dar prezintă o schemă de tratament neparafată de medicul prescriptor.
19
96 Privind serviciile farmaceutice de urgenţă, următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore indiferent de zilele în care se furnizează serviciile farmaceutice
de urgenţă;
B. decizia farmacistului în furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenţă va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea
pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele adverse şi
contraindicaţiile;
C. medicamentele psihotrope şi stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă;
D. medicamentele psihotrope şi stupefiante fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă în cazul dependenţilor;
E. în funcţie de gravitatea situaţiei prezentate, farmacistul va încerca să ia legătura cu medicul curant al pacientului
sau cu un alt medic.
97 Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele activităţi:

A. atragerea pacienţilor prin oferirea de avantaje materiale;
B. atragerea pacienţilor prin reclamă mincinoasă;
C. eliberarea de medicamente în oferte propuse de diferiţi producătoei;
D. folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de
pacienţi;
E. folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de
pacienţi.
98 Regulile de bună practică farmaceutică au la bază următoarele principii:

A. sprijinirea societăţii în a utiliza cât mai judicios medicamentele pentru a obţine efectul terapeutic maxim,
B. farmaciştii trebuie să asigure servicii farmaceutice de înaltă calitate;
C. farmacistul nu are nici un rol în obţinerea rezultatului unui tratament;
D. farmacistul trebuie să se implice în activităţile de prevenire a îmbolnăvirilor;
E. singurul scop al practicii farmaceutice este prepararea şi eliberarea medicamentelor.
99 Regulile de bună practică farmaceutica impun următoarele:

A. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului care este tratat în ambulatoriu;
B. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului, indiferent de cadrul în care acesta este
tratat;
C. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe eliberarea medicamentelor şi a altor produse pentru sănătate,
cu o informare şi consiliere adecvate pentru pacient şi o urmărire atenta a efectelor utilizării acestora;
D. farmacistul trebuie să militeze pentru o prescriere raţonală şi economică, a medicamentelor;
E. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe verificarea medicului privind necesitatea obiectivă a prescrierii
medicamentelor.
100 Din aplicarea regulilor de bună practică, rezultă că:

A. între farmacişti trebuie să existe relaţii de concurenţă comercială neloială;
B. fiecare farmacist trebuie să încerce, indiferent de mijloace, să îmbunătăţească serviciul farmaceutic propriu;
C. în legătură cu tratamentul medicamentos, între farmacişti şi medici trebuie să existe relaţii bazate pe încredere ;
D. prin relaţii de colegialitate, farmaciştii trebuie să contribuie la îmbunătăţirea serviciului farmaceutic oferit populaţiei;
E. exercitarea profesiei se face într-un spirit profesional predominant faţă de cel comercial.
101 Regulile de bună practică privind informarea pacientului se referă la:

A. informarea pacientului conduce la optimizarea tratamentului aplicat;
B. informarea pacientului conduce la ameliorarea stării sale de sănătate;
C. informarea pacientului se face fără a ţine cont de libera sa decizie;
D. informarea pacientului se face numai utilizând termeni de specialitate;
E. informarea pacientului se face citind compoziţia chimică a medicametului.
20
102 Prin farmacia comunitară se vând:
A. medicamentele care se acordă pe bază de prescripţie medicală;
B. produse cosmetice;
C. produse parafarmaceutice;
D. dispozitive şi aparatură medicală de uz spitalicesc şi consumabile pentru acestea;
E. suplimente alimentare si alimente cu destinaţie specială.
103 Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a farmaciei comunitare se depun următoarele documente:
A. cererea tip;
B. avizul de oportunitate;
C. cazierul judiciar al farmacistului şef;
D. actul constitutiv al societăţii comerciale;
E. cazierul fiscal al societăţii comerciale.
104 Mutarea sediului unei farmacii comunitare:

A. se poate face numai în aceeaşi localitate;
B. se poate face şi în altă localitate dacă farmacistul şef face dovada că are domiciliul în acea localitate;
C. se poate face şi în altă localitate în locul unei oficine;
D. trebuie comunicată Ministerului Sănătăţii Publice şi Colegiului Farmaciştilor din România
E. trebuie comunicată Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Colegiului Farmaciştilor din România.
105 În conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2008, următoarele afirmaţii privind drogheria sunt adevărate:
A. se înfiinţează numai de societăţile comerciale care au deja deschisă o farmacie;
B. poate fi condusă numai de un farmacist care are cel puţin 5 ani vechime în specialitate;
C. funcţionează numai în prezenţa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist;
D. poate fi condusă de un asistent medical de farmacie şef;
E. poate funcţiona în absenţa unui farmacist.
106 Autorizaţia de funcţionare a drogheriei:

A. include autorizaţia sanitară de funcţionare
B. este eliberată de Ministerul Sănătăţii Publice
C. este eliberată în maximum 15 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei farmaceutice
din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice;
D. este eliberată în maximum 45 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei farmaceutice
din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice;
E. poate fi autorizată conform procedurii tacite.
107 În farmaciile comunitare şi în drogherii, inspecţia:

A. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului;
B. se exercită de Colegiul Farmaciştilor din România împreună cu reprezentanţi ai Ordinului Asistenţilor Medicali şi
Moaşelor din România;
C. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului, împreună cu reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor din
România;
D. are loc cel puţin o dată pe an;
E. are loc cel puţin o dată la 2 ani.
108 Conform dispoziţiilor Legii farmaciei nr. 266/2008, următoarele fapte constituie contravenţie care se
sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei şi cu închiderea farmaciei comunitare, respectiv a
drogheriei:
21
A. împiedicarea activităţii organelor de inspecţie şi control;
B. afişarea, cu încălcarea reglementărilor în materie, în incinta farmaciei comunitare sau a drogheriei, a reclamelor
privind produsele medicamentoase.
C. funcţionarea unei farmacii comunitare sau a unei drogherii fără autorizaţie de funcţionare;
D. deţinerea sau eliberarea în drogherii a unor produse medicamentoase ale căror deţinere şi eliberare sunt interzise
în drogherie;
E. funcţionarea farmaciei în lipsa unui farmacist, care îşi exercită personal profesia, precum şi funcţionarea unei
drogherii în lipsa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist.
109 Oficina comunitară locală de distribuţie:

A. se înfiinţează în localităţile fără servicii farmaceutice;
B. se înfiinţează numai în mediul rural;
C. se poate înfiinţa de societatea comercială care are înfiinţată o farmacie;
D. beneficiază de autorizaţie de funcţionare proprie;
E. devine automat drogherie dacă în localitatea respectivă se înfiinţează o farmacie.
110 Autorizaţia de funcţionare a farmaciei comunitare se eliberează:

A. pe numele persoanei juridice şi al farmacistului-şef de farmacie;
B. de Agenţia Naţională a Medicamentului;
C. de Ministerul Sănătăţii;
D. în maximum 45 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport nefavorabil;
E. în maximum 15 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil.
22
1 B, C 41 A, B, C 81 B, C, D
2 A, C 42 A, C, D 82 D, E
3 A, B, E 43 A, E 83 A, B, C
4 A, B, E 44 A, C, D 84 B, C
5 B, C, D 45 A, B, E 85 A, C, D
6 C,E 46 A, D 86 A, D
7 B, C E 47 B, E 87 C, E
8 A, B, D 48 A, B, E 88 A, E
9 A, B, C, D 49 B, D 89 C, E
10 B, C, E 50 A, C 90 A, C
11 B, D, E 51 A, B, E 91 B, E
12 A, C, E 52 A, C 92 A, B, E
13 A, C, E 53 A, D, E 93 A, B, C
14 A, B, E 54 A, C, E 94 B, C, D
15 A, B, D 55 A, C, D 95 A, C, D
16 A, B, E 56 B,D,E 96 B, C, E
17 A, B, C 57 A,B,C,E 97 A,B,D,E
18 C, D, E 58 B,D,E 98 A, B, D
19 B, C, E 59 A, B, C, E 99 B, C, D
20 A, C, E 60 A, B, D, E 100 C, D, E
21 B, D, E 61 B, C, D, E 101 A, B
22 A, D 62 A, B, E 102 B, C, E
23 A, C, D 63 B, D 103 A, B, D
24 A, B 64 A, B, C 104 A, D
25 B, C, D, E 65 B, C, D, E 105 C, D, E
26 A, B, E 66 A, B, E 106 A, B, C, E
27 A, D 67 A, B 107 C, E
28 A, C, E 68 A, B, C 108 C, D, E
29 A, C, D 69 A, B, C, D 109 A, C
30 B, D 70 A, B, C, E 110 A, B, E
31 A, B, C 71 B, C, D, E
32 A, B, E 72 A, B, E
33 A, C 73 A, C, E
34 B, E 74 A, C, D
35 A, B 75 A, D
36 A, C, D 76 B, C, E
37 A, B, D 77 B, E
38 A, C, E 78 A, B, D
39 A, C, E 79 C, D, E
40 A, C 80 B, D
23
Regimul legal general al medicamentelor de uz uman ş regimul legal special al medicamentelor
psihotrope şi stupefiante
Bibliografie:
1. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XVII: Medicamentul, publicată
în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006;
2. Legea nr. 339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor
stupefiante şi psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 1095 din 5 decembrie 2005;
3. Hotărârea Guvernului României nr. 1915 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor
stupefiante şi psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 11 ianuarie 2007.
Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică
Bibliografie:
1. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial nr. 372
din 28 aprilie 2006;
2. Decizia Colegiului Farmaciştilor din România nr. 2 din 15 iunie 2009 privind aprobarea Statutului Colegiului
Farmaciştilor din România şi a Codului deontologic al farmacistului, publicată în Monitorul Oficial nr. 490 din
15 iulie 2009;
3. Legea nr. 266 (r. 1) a farmaciei din 7 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial 448 din 30 iunie 2009;
4. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1552 din 24 noiembrie 2004 cu privire la Regulile de bună practică
farmaceutică, publicat in Monitorul Oficial nr. 1166 bis din 09 decembrie 2004.
24

Baza Date Legislatie Si Etica Cu Raspuns La Sfarsit PT Decanat PT LICENTA 2014 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Baza Date Legislatie Si Etica Cu Raspuns La Sfarsit PT Decanat PT LICENTA 2014 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legislaţie farmaceutică;

Etică şi deontologie farmaceutică

1 Prevederile Titlului XVII din Legea nr. 95/ 2006 nu se aplică:

5 Autorizarea pentru utilizare tradiţională este refuzată în următoarele situaţii:

8 Medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală dacă:

9 La stabilirea subcategoriilor se iau în considerare următorii factori:

10 La stabilirea subcategoriilor pentru medicamentele supuse prescrierii restrictive se iau în considerare

17 Deţinătorii autorizaţiei de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:

18 În înţelesul Legii nr. 95/2006, publicitatea pentru medicamente include în special:

21 Precizaţi care dintre afirmaţiile privind farmacovigilenţa sunt adevărate:

22 În activitatea de supraveghere şi control a cerinţelor legale privind medicamentele, Agenţia Naţională a

23 Medicamentul este retras de pe piaţă dacă se observă că:

26 Pentru a garanta independenţa şi transparenţa decizională, Agenţia Naţională a Medicamentului:

27 Pentru distribuţia angro a medicamentelor, Legea nr. 95/2006 prevede următoarele:

30 Publicitatea la substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope:

31 Controlul şi supravegherea operaţiunilor cu substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope:

32 Substanţe si preparate prevăzute în tabelele I, II si III din Legea nr. 339/2005:

33 Conform Legii nr. 339/2005, următoarele afirmaţii sunt adevărate:

35 Potrivit Legii nr. 339/2005, următoarele afirmaţii sunt adevărate:

36 Fabricarea preparatelor stupefiante si psihotrope se autorizează de Ministerul Sănătăţii Publice, pe baza

37 Autorizaţiile pentru fabricarea, depozitarea şi distribuirea preparatelor stupefiante si psihotrope:

38 Trusele de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope:

39 Următoarele afirmaţii cu privire la prescripţia medicală sunt adevărate:

40 Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:

41 Următoarele afirmaţii referitoare la preparatele si substanţele stupefiante si psihotrope sunt adevărate:

42 Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:

43 Conform Legii nr. 339/2005 următoarele afirmaţii sunt adevărate:

47 Următoarele afirmaţii cu privire la eliberarea fracţionată a stupefiantelor sunt adevărate, cu excepţia:

48 Valabilitatea prescripţiilor medicale cu produse stupefiante sau psihotrope este următoarea:

49 În farmaciile comunitare, activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăşoară de

50 O prescripţie cu preparate psihotrope sau stupefiante:

52 În cazul în care se fac modificări pe o reţetă specială, se respectă următoarele reguli:

54 Distrugerea plantelor, substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope se va efectua cu respectarea

55 Evidenţa plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se realizează respectând

58 Au dreptul să exercite profesia de farmacist în România următorii cetăţeni străini:

60 Farmacistul are deplină răspundere şi drept de decizie asupra următoarelor activităţi:

61 În conformitate cu pregătirea sa universitară, farmacistul este competent să exercite şi următoarele activităţi:

62 Titlurile profesionale pe baza cărora se poate exercita profesia de farmacist sunt:

63 Este nedemn să exercite profesia de farmacist:

64 Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu:

66 Certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România:

68 Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente:

69 Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente:

72 Următoarele afirmaţii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate:

74 Următoarele afirmaţii cu privire la facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate:

76 Colegiul Farmaciştilor din România:

77 În domeniul său de competenţă, Colegiul Farmaciştilor din România:

82 Adunarea generală a Colegiului teritorial are următoarele atribuţii:

83 Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii:

84 Abaterea disciplinară reprezintă:

85 Judecarea abaterilor disciplinare se face:

87 Membrii comisiilor de disciplină:

88 Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează:

89 Contestaţia împotriva deciziei comisiei de disciplină de la nivel teritorial:

90 Răspunderea civilă a farmacistului:

91 Experţii care cercetează un caz de malpraxis:

93 Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii:

94 Nu pot fi membri ai Biroului Executiv al Colegiului Farmaciştilor din România:

97 Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele activităţi:

98 Regulile de bună practică farmaceutică au la bază următoarele principii:

99 Regulile de bună practică farmaceutica impun următoarele:

100 Din aplicarea regulilor de bună practică, rezultă că:

101 Regulile de bună practică privind informarea pacientului se referă la: