UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ȘI DREPT

Programul de studii: Management contabil și informatică de
Gestiune
Forma de învăţământ: IF

ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO-

FINANCIARE ALE SOCIETĂȚII
”Mobila Rădăuți S.A”

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Maria-Daniela Bondoc
Echipă de proiect:
Țaicu Ancuța-Elena
Dumitru Maria-Alina

Piteşti
2019

1
 Cuprins

Capitolul 1......................................................................................................................................3

SCURTĂ PREZENTARE A ENTITĂȚII MOBILA RĂDĂUȚI S.A.......................................3

Capitolul 2......................................................................................................................................4

ANALIZA PERFORMANȚELOR S.C. MOBILA RĂDĂUȚI S.A. PE BAZA

INFORMAȚIILOR FURNIZATE DE CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE......................4

2.1 Analiza indicatorilor valorici ai activității de producție și comercializare............................4

2.2 Analiza indicatorilor de reflectare a volumului rentabilității.................................................9
2.3 Analiza soldurilor reziduale: capacitatea de autofinanțare și autofinanțarea.......................15
2.4 Analiza ratelor de rentabilitate.............................................................................................19
2.4.1 Ratele rentabilității comerciale.....................................................................................19

2.4.2 Ratele rentabilității resurselor consumate.....................................................................24

2.4.3 Ratele rentabilității economice.....................................................................................26

2.4.4 Ratele rentabilității financiare.......................................................................................27

2.5 Analiza eficienței cheltuielilor.............................................................................................29

Capitolul 3....................................................................................................................................31

ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ PATRIMONIALĂ PE BAZA BILANȚULUI...31

3.1 Analiza ratelor de strucură a activului.................................................................................31

3.2 Analiza ratelor de structură a capitalurilor proprii și datoriilor (pasivului).........................37
CONCLUZII................................................................................................................................45

2
 ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO-FINANCIARE ALE SOCIETĂȚII
SC MOBILA RĂDĂUȚI S.A.

Capitolul 1

SCURTĂ PREZENTARE A ENTITĂȚII MOBILA RĂDĂUȚI S.A.

Societatea a fost înființată ca urmare a politicii de investiții din anii '60, cu o singură
secție de producție cu activități conexe. În 1966 a fost construită încă o secție de producție de
mobilier de artă. Întreg ansamblul de construcții a fost pus în funcțiune în anul 1969, având ca
scop principal dezvoltarea producției de mobilier din această zonă.
IPL Rădăuți producea la nivelul anilor 1989 mobilier, exportat în proporție de 90%,
și avea peste 2.000 de angajați.
În decursul celor peste 40 de ani de activitate, S.C. MOBILA RĂDĂUȚI SA. și-a
extins și diversificat activitatea, ajungând în prezent să atingă scopul propus inițial, și anume
de a fi unul dintre cei mai mari producători de mobilier din zonă.
Platforma societății este situată în zona industrială a municipiul Rădăuți, în
vecinătatea S.C. BUCOVINA TEX S.A. și în imediata apropiere a Gării municipiului.
Terenul este proprietatea exclusivă a societății S.C. MOBILA RĂDĂUȚI S.A. în
baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, seria MO3, nr.
0108, emis de Ministerul Industriilor la data de 24.03.1993. Clădirile au trecut în proprietatea
societății în baza H.G. nr. 1200/1990. Proprietatea este identificată cadastral cu parcele
înscrise în Cartea Funciară a Comunei cadastrale Rădăuți.
Activitatea de bază a societății este producția și comercializarea produselor de
mobilier. Principalele produse realizate sunt biblioteci, dormitoare, comode, mese, cristaliere.
Materia primă (cherestea de diferite sortimente, PAL, placaj, MDF, furnir) și materialele
auxiliare (feronerie, lacuri, diluant, sticlă, carton, etc.) sunt aprovizionate din țară.
Toate produsele se execută după noile tehnologii de prelucrare mecanică și de
finisare.
Activitatea de producție cuprinde faze și operații tehnologice de bază, care fac ca
material primă (lemnul) să fie dimensionat, profilat, finisat și ornamentat astfel încat să poată
fi inclus în produsul finit – mobile.
Procesul de fabricație cuprinde următoarele procese tehnologice: uscarea cherestelei,
debitarea lemnului masiv, a plăcilor de PAL și PFL, prelucrarea mecanică a acestora,
asamblarea, furniruirea pe fețe și condiționarea, prelucrarea mecanică a panourilor și furnuirea
pe cant, pregătirea pentru finisare, finisarea și montarea.
S.C. MOBILA RĂDĂUȚI S.A. își desfășoară activitatea de producție în ansamblul
de clădirii construite în anul 1963. Societatea mai deține un pavilion administrativ unde își
desfășoară activitatea personalul TESA, magazie de produse finite, magazie mecanică,
magazie de carburanți, depozit de cherestea, atelier mecanic, centrală termică, precum și
uscătorii.
Societatea este dotată cu utilaje de prelucrare a lemnului, dintre care amintim:
circulare, agregate de dimensionat, mașini de frezat, mașini de găurit, prese, instalații de
finisaj.
SC. MOBILA RĂDĂUȚI SA. are un capital social subscris și vărsat de de
13.437.292 lei, care este divizat în 5.374.917 acțiuni nominative și dematerializate, cu o
valoare nominală a acțiunii de 2,5 lei.

3
 Capitolul 2

ANALIZA PERFORMANȚELOR S.C. MOBILA RĂDĂUȚI S.A. PE BAZA

INFORMAȚIILOR FURNIZATE DE CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

2.1 Analiza indicatorilor valorici ai activității de producție și comercializare

În acest subcapitol vom analiza indicatorii valorici de reflectare a activității de

producție și comercializare la S.C. Zentiva S.A. București în exercițiile financiare 2016 și
2017.

a) Cifra de afaceri netă (CA)

Informațiile necesare analizei cifrei de afaceri au fost preluate din situațiile financiare
la 31.12.2017 și sunt sintetizate în tabelul nr. 1 în care se regăsesc elementele cifrei de afaceri
nete, conform contului de profit și pierdere (situației veniturilor și cheltuielilor).

CA=Qv+Vmf-Rca+Vsbv

Nr. ∆%
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) (%)
1. Producţia vândută Qv 12.125.883 10.989.364 -1.136.519 -9,37
2. Veniturile din vânzarea mărfurilor Vmf 253.247 284.081 30.834 12,18
3. Reducerile comerciale acordate Rca 858 399 -459 -53,50
Veniturile din subvenţii de exploatare
4. aferente cifrei de afaceri Vsbv 0 0 - -
5. Cifra de afaceri netă CA 12.378.272 11.273.046 -1.105.226 -8,93
Tabelul nr. 1 Indicatori necesari analizei cifrei de afaceri

Se observă o scădere a cifrei de afaceri în valori absolute cu 1.105.226 lei, procentual

cu 8,93 %. Această situație nefavorabilă este cauzată în principal de scăderea producției
vândute cu 1.136.519 lei, având o influență negativă asupra cifrei de afaceri, care anulează
influențele pozitive ale creșterii veniturilor din vânzarea mărfurilor și ale scăderii reducerilor
comerciale acordate.
Entitatea nu a primit subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, nefiind
influențată de acest element.
Reprezentarea dinamicii cifrei de afaceri se regăsește în graficul nr. 1.

4
 Object 3

Graficul nr. 1 Dinamica cifrei de afaceri

b) Marja comercială
Pentru determinarea marjei comerciale am preluat din contul de profit și pierdere
informațiile referitoare la vânzările de mărfuri (venituri din vânzarea mărfurilor și cheltuielile
privind mărfurile) sintetizate în tabelul nr. 2.

Mc=Vmf-Cmf

Tabelul nr. 2 Indicatori necesari analizei marjei comerciale

Nr. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) ∆%

Crt (%)
.
1. Venituri din vânzarea mărfurilor Vmf 253.247 284.081 30.834 12,18
2. Cheltuielile privind mărfurile Cmf 186.441 219.357 32.916 17,65
3. Marja comercială Mc 66.806 64.724 -2.082 -3,12

Se observă că marja comercială a scăzut în exercițiul 2017, față de 2016 cu 2.082 lei,
procentual cu 3,12%. Această situație nefavorabilă are drept cauză creșterea cheltuielilor
privind mărfurile (cu 32.916 lei, influență negativă) într-o măsură mai mare decât creșterea
veniturilor din vânzarea mărfurilor (cu 30.834 lei, influență pozitivă), astfel influența pozitivă
a veniturilor este anulată de cea negativă a cheltuielilor.
Dinamica marjei comerciale este reprezentată în graficul nr. 2.

5
 Object 5

Graficul nr. 2 Dinamica marjei comerciale

c) Producția exercițiului (Qe)

Pentru determinarea valorii producției exercițiului am preluat din contul de profit și
pierdere informațiile referitoare la veniturile din producția vândută (Qv), veniturile aferente
costului stocurilor de produse (producția stocată Qs) și cele aferente producției de imobilizări
(producția imobilizată Qi), informații sintetizate în tabelul nr. 3.

Qe=Qv+Qs+Qi

Tabelul nr. 3 Indicatori necesari analizei producției exercițiului

Nr.
Crt ∆%
. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) (%)
1. Producția vândută Qv 12.125.883 10.989.364 -1.136.519 -9,37
2. Producția stocată Qs 946.268 1.600.847 654.579 69,17
3. Producția imobilizată Qi 52.999 0 -52.999 0
4. Producția exercițiului Qe 13.125.150 12.590.211 -534.939 -4,08

În exercițiul financiar 2017 se observă o scădere a producției exercițiului, față de

anul 2016 cu 534.939 lei, procentual cu 4,08%. Această situație nefavorabilă este cauzată de
scăderea producției vândute (care reprezintă principalul element al producției exercițiului) cu
1.136.519 lei, acest factor exercitând o influență negativă asupra producției exercițiului, dar și
de scăderea producției imobilizate cu 52.999 lei, care anulează influența pozitivă a variației
stocurilor de produse finite și a producției în curs de execuție cu 654.579 lei. Dinamica
producției exercițiului este reprezentată în graficul nr. 3.

6
 Object 7

Graficul nr. 3 Dinamica producției exercițiului

d) Valoarea adăugată (VA)

Pentru determinarea valorii adăugate este necesar să calculăm mai întâi cheltuielile
intermediare, structurate conform tabelului nr. 4.

Tabelul nr. 4 Determinarea cheltuielilor intermediare

Elementul de cheltuiala 2016 2017

Cheltuielile cu materii prime și materiale consumabile 4.946.922 4.264.995
Alte cheltuieli materiale 15.266 15.296
Alte cheltuieli externe (cu energie și apă) 602.904 618.754
Cheltuielile privind prestațiile externe 859.572 857.762
Cheltuielile intermediare 6.424.664 5.756.807

Dinamica cheltuielilor intermediare este reprezentată în graficul nr. 4.

Object 9

7
 Graficul nr. 4 Dinamica cheltuielilor intermediare
Indicatorii necesari determinării și analizei valorii adăugate sunt sintetizați în tabelul
nr. 5.

VA=Qe+Mc-Ci-Rca+Rcp
Tabelul nr. 5 Indicatori necesari analizei valorii adăugate

Nr. Simbo
Crt. Indicatori l 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
1. Producția exercițiului Qe 13.125.150 12.590.211 -534.939 -4,08
2. Marja comercială Mc 66.806 64.724 -2.082 -3,12
3. Cheltuieli intermediare Ci 6.424.664 5.756.807 -667.857 -10,40
4. Reducerile comerciale acordate Rca 858 399 -459 -53,50
5. Reducerile comerciale primite Rcp 20.345 14.870 -5.475 -26,91
6. Valoarea adaugată VA 6.786.779 6.912.599 125.820 1,85

Se observă că valoarea adăugată a crescut în exerciţiul financiar 2017 faţă de 2016

cu 125.820 lei, reprezentând o creştere procentuală cu 1,85%. Această evoluţie s-a datorat în
principal scăderii cheltuielilor intermediare, cât şi scăderii reducerilor comerciale acordate,
care au anulat influenţele negative ale scăderii producției exercițiului, scăderii marjei
comerciale și scăderii reducerilor comerciale primite.
Dinamica valorii adăugate este reprezentată în graficul nr. 5.

Object 11

Graficul nr. 5 Dinamica valorii adăugate

Centralizând informațiile obținute, cei patru indicatori valorici de reflectare a

activității de producție și comercializare în perioada 2016-2017 se prezintă conform tabelului
nr. 6.

8
 Tabelul nr. 6 Indicatorii valorici ai activității de producție și comercializare

Nr. Simbo
Crt. Indicatori l 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
1. Cifra de afaceri netă CA 12.378.272 11.273.046 -1.105.226 -8,93
2. Producția exercițiului Qe 13.125.150 12.590.211 -534.939 -4,08
3. Marja comercială Mc 66.806 64.724 -2.082 -3,12
4. Valoarea adăugată VA 6.786.779 6.912.599 125.820 1,85

Dinamica acestor indicatori de reflectare a activității de producție și comercializare la

S.C MOBILA RĂDĂUȚI S.A. este una descendentă, majoritatea factorilor înregistrând
scăderi în perioada analizată, mai puțin valoarea adăugată care a resimțit o ușoară creștere.
Ceea ce este, însă de remarcat este că acești factori nu au înregistrat scăderi masive, cea mai
mare modificare relativă (negativă economic) fiind cea a cifrei de afaceri (cu -8,93%).

2.2 Analiza indicatorilor de reflectare a volumului rentabilității

a) Rezultatul brut din exploatare (RBE)

Pentru analiza rezultatului brut din exploatare pornim de la valoare adăugată și am
sintetizat în tabelul nr. 7 indicatorii necesari.

RBE=VA+Sbv-Chp-Ait
Nr. ∆%
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) (%)
1. Valoarea adaugată VA 6.786.779 6.912.599 125.820 1,85
2. Veniturile din subvenţii de exploatare Sbv 0 0 0
3. Cheltuieli cu personalul Chp 5.985.484 5.725.361 -260.123 -4,35
Alte impozite, taxe și vărsăminte
4. asimilate Ait 81.061 148.699 67.638 83,44
5. Rezultat brut din exploatare RBE 720.234 1.038.539 318.305 44,19
Tabelul nr. 7 Indicatori necesari analizei rezultatului brut din exploatare

Se observă o situație pozitivă din punct de vedere economic, rezultatul brut din
exploatare crescând cu 318.305 lei față de exercițiul financiar 2016, procentual cu 44,19%.
Această evoluție se datorează în principal scăderii cheltuielilor cu personalul, având o
influență negativă aritmetic, dar pozitivă economic de -260.123 lei, dar și creșterii valorii
adăugate (cu 125.820 lei, influență pozitivă), care au anulat influența pozitivă arimetic, dar
negativă economic a creșterii cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate (cu
67.638 lei). SC MOBILA RĂDĂUȚI S.A. nu a obținut venituri din subvenţii de exploatare.
Dinamica rezultatului brut din exploatare este reprezentată în graficul nr. 6.

9
 Object 13

Graficul nr. 6 Dinamica rezultatului brut din exploatare

b) Profitul sau pierderea din exploatare (rezultatul din exploatare – RE)

Vom efectua analiza acestui indicator prin două modalități:
I. Analiza rezultatului din exploatare pornind de la soldul intermediar de
gestiune anterior (rezultatul brut din exploatare) se efectuează pe baza informațiilor
sintetizate în tabelul nr. 8.

RE=RBE+Ave+Veap-Ach-Ceap
Tabelul nr. 8 Indicatori necesari analizei rezultatului din exploatare pornind de la
RBE*

Nr.
Crt Simbo ∆%
. Indicatori l 2016 2017 ∆ (lei) (%)
1. Rezultat brut din exploatare RBE 720.234 1.038.539 318.305 44,19
2. Alte venituri din exploatare Ave 222.828 78.982 -143.846 -64,55
Venituri din exploatare din amortizări și -
3. provizioane Veap 162.645 0 -162.645 100,00
4. Alte cheltuieli Ach 109.287 125.916 16.629 15,22
Cheltuieli din exploatare din amortizări
5. și provizioane Ceap 822.710 758.697 -64.013 -7,78
6. Rezultatul din exploatare RE 173.710 232.908 59.198 34,08

* Indicatorii Venituri din exploatare din amortizări și provizioane (Veap) și Cheltuieli

din exploatare din amortizări și provizioane (Ceap) se referă la veniturile/cheltuielile privind
provizioanele și ajustările pentru deprecierea activelor de exploatare și amortizare, Alte
venituri din exploatare (Ave) se referă la veniturile din grupa 75 fără ajustările de valoare (în
cazul SC MOBILA RĂDĂUȚI S.A. pentru exercițiile 2016 și 2017 Alte venituri din
exploatare), iar Alte cheltuieli (Ach) se referă la cheltuielile din grupa 65 fără ajustările de
valoare (în cazul SC MOBILA RĂDĂUȚI S.A.: Alte cheltuieli de exploatare în exercițiile
financiare 2016 și 2017), calculate astfel:

10
 Indicatori 2016 2017
Veap 162.645 lei 0 lei
Ceap 745.066+77.644 = 822.710 lei 755.657+3.040 = 758.697 lei
Ave 222.828 lei 78.982 lei
Ach 109.287 lei 125.916 lei

Se constată o creștere valorică a rezultatului din exploatare față de exercițiul

financiar 2016 cu 59.198 lei (procentual cu 34,08%). Această evoluție se datorează în
principal creșterii rezultatului brut din exploatare (cu 318.305 lei), dar și scăderii cheltuielilor
din exploatare din amortizări și provizioane (cu 64.013 lei). Acestea influențează pozitiv
rezultatul din exploatare și anulează influențele negative ale scăderii altor venituri din
exploatare (cu -143.846 lei), scăderii veniturilor din exploatare din amortizări și provizioane
(cu -162.645 lei) și creșterii altor cheltuieli (cu 16.629 lei).

II. Determinarea rezultatului din exploatare ca diferență între veniturile și

cheltuielile de exploatare permite analiza acestui indicator pe baza datelor din tabelul nr. 9.

RE=VE - CE
Tabelul nr. 9 Indicatori necesari analizei rezultatului din exploatare

Nr. Simbo
Crt. Indicatori l 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
1. Venituri din exploatare VE 13.600.367 12.952.875 -647.492 -4,76
2. Cheltuieli din exploatare CE 13.426.657 12.719.967 -706.690 -5,26
3. Rezultatul din exploatare RE 173.710 232.908 59.198 34,08

Scăderea cheltuielilor din exploatare cu 706.690 lei, într-o măsură mai mare decât
scăderea veniturilor din exploatare cu 647.492 lei are un efect favorabil asupra rezultatului din
exploatare, acesta fiind pozitiv și semnificând profit în ambele exerciții financiare. Astfel
putem spune că influența pozitivă a scăderii cheltuielilor a anulat-o pe cea negativă a scăderii
veniturilor. Dinamica rezultatului din exploatare este reprezentată în graficul nr. 7.

11
 Object 15

Graficul nr. 7 Dinamica rezultatului din exploatare

c) Profitul sau pierderea financiară (rezultatul financiar – RF)

RF = VF- CF
Rezultatul financiar este determinat în contul de profit și pierdere de unde am preluat
informațiile prezentate în tabelul nr. 10 pentru analiza acestuia.

Tabelul nr. 10 Indicatori necesari analizei rezultatului financiar

Nr.
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
1. Veniturile financiare VF 97.748 97.864 116 0,12
2. Cheltuielile financiare CF 201.053 277.468 76.415 38,01
3. Rezultatul financiar RF -103.305 -179.604 -76.299 -

Rezultatul financiar este negativ în ambele exerciții financiare, semnificând pierdere

din activitatea financiară. Rezultatul financiar a scăzut în anul 2017, față de anul 2016, cu
76.299 lei, adică s-a accentuat pierderea din activitatea financiară, cauzată fiind de creșterea
cheltuielilor financiare într-o măsură mai mare decât creșterea veniturilor financiare, astfel
încât influența pozitivă de 116 lei a veniturilor este anulată de cea negativă, de 76.415 lei, a
cheltuielilor. Dinamica rezultatului financiar este reprezentată în graficul nr. 8.

12
 Object 17

Graficul nr. 8 Dinamica rezultatului financiar

d) Profitul sau pierderea brută (rezultatul brut – RB)

Rezultatul brut poate fi analizat prin prisma diferenței între veniturile totale și
cheltuielile totale, conform informațiilor din tabelul nr. 11.

RB = VT - CT

Nr.
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
1. Veniturile totale VT 13.698.115 13.050.739 -647.376 -4,73
2. Cheltuielile totale CT 13.627.710 12.997.435 -630.275 -4,62
3. Rezultatul brut RB 70.405 53.304 -17.101 -24,29
Tabelul nr. 11 Indicatori necesari analizei rezultatului brut

Rezultatul brut este pozitiv, entitatea obținând profit. Putem observa, însă o scădere a
acestuia în anul 2017, față de de anul precedent de 17.101 lei, procentual cu 24,29%. Această
situație negativă este cauzată de scăderea veniturilor totale (cu 647.376 lei, influență negativă)
într-o măsură mai mare decât scăderea cheltuielilor totale (cu 630.275 lei), influența pozitivă a
scăderii cheltuielilor fiind anulată de cea negativă a scăderii veniturilor. Dinamica rezultatului
brut este reprezentată în graficul nr. 9.

13
 Object 20

Graficul nr. 9 Dinamica rezultatului brut

e) Profitul sau pierderea net(ă) a exercițiului financiar (Rezultatul net – RN),

În tabelul nr. 12 sunt prezentați indicatorii necesari analizei rezultatului net.

RN = RB - Ip

Tabelul nr. 12 Indicatori necesari analizei rezultatului net

Nr.
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
1. Rezultatul brut RB 70.405 53.304 -17.101 -24,29
2. Impozitul pe profit* Ip 21.145 32.497 11.352 53,69
3. Rezultatul net RN 49.260 20.807 -28.453 -57,76

*Impozitul pe profit current + Impozitul pe profit amânat – Venituri din impozitul pe

profit amânat + Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus

Rezultatul net al exercițiului financiar 2017 reprezintă profit, însă a scăzut față de
exercițiul anterior (2016) cu 28.453 lei, procentual cu 57,76 %. Această situație nefavorabilă
reprezintă cauza scăderii rezultatului brut (cu 17.101 lei), dar și a creșterii impozitului pe
profit (cu 11.352 lei), ambii factori influențând negativ rezultatul net al exercițiului. Dinamica
rezultatului net este reprezentată în graficul nr. 10.

14
 Object 23

Graficul nr. 10 Dinamica rezultatului net

Centralizând rezultatele obținute, indicatorii de reflectare a rentabilității sub formă

absolută (SIG – rentabilitate) la SC MOBILA RĂDĂUȚI S.A. sunt prezentați în tabelul nr.
13.

Tabelul nr. 13 Indicatorii de rentabilitate sub formă absolută la SC MOBILA

RĂDĂUȚI S.A.

Nr. Simbo
Crt. Indicatori l 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
1. Rezultat brut din exploatare RBE 720.234 1.038.539 318.305 44,19
2. Rezultatul din exploatare RE 173.710 232.908 59.198 34,08
3. Rezultatul financiar RF -103.305 -179.604 -76.299 -
4. Rezultatul brut RB 70.405 53.304 -17.101 -24,29
5. Rezultatul net al exercițiului RN 49.260 20.807 -28.453 -57,76

Se observă că indicatorii de rentabilitate sub formă absolută sunt pozitivi (cu

excepția rezultatului financiar), însă se înregistrează scăderi în perioada analizată la nivelul
rezultatului financiar, rezultatului brut și rezultatului net al exercițiului, semnificând o scădere
a performanțelor entității. Cea mai mare creștere procentuală (44,19%) o reprezintă cea a
rezultatului brut din exploatare, iar cea mai mare scădere (57,76%), rezultatul net al
exercițiului.

2.3 Analiza soldurilor reziduale: capacitatea de autofinanțare și autofinanțarea

a) Capacitatea de autofinanțare (CAF)

Vom analiza CAF prin cele două metode:

I. Determinarea CAF prin metoda fluxurilor este prezentată cu ajutorul datelor

din tabelul nr. 14.

CAF = RBE + Ave – Ach + VF – CF - Ip

15
 Tabelul nr. 14 Indicatori necesari analizei capacității de autofinanțare prin metoda
fluxurilor

Nr. ∆%
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) (%)
1. Rezultatul brut din exploatare RBE 720.234 1.038.539 318.305 44,19
2. Alte venituri din exploatare* Ave 222.828 78.982 -143.846 -64,55
3. Alte cheltuieli Ach 109.287 125.916 16.629 15,22
4. Venituri financiare VF 97.748 97.864 116 0,12
5. Cheltuieli financiare CF 201.053 277.468 76.415 38,01
6. Impozitul pe profit Ip 21.145 32.497 11.352 53,69
7. Capacitatea de autofinanțare CAF 709.325 779.504 70.179 9,89
*Ach și Ave sunt cele determinate la analiza rezultatului din exploatare prin metoda
I.

Capacitatea de autofinanțare crește în anul 2017 față de exercițiul financiar anterior

cu 70.179 lei, procentual cu 9,89%. Acest aspect pozitiv se datorează, în principal creșterii
rezultatului brut din exploatare (cu 318.305 lei), precum și creșterii veniturilor financiare (cu
116 lei). Aceste influențe pozitive le-au anulat pe cele negative ale scăderii veniturilor din
exploatare (cu 143.846 lei), creșterii altor cheltuieli (cu 16.629 lei), creșterii cheltuielilor
financiare (cu 76.415 lei) și creșterii impozitului pe profit (cu 11.352 lei).

II. Aplicând metoda aditivă (adăugând ajustările de valoare la profitul net),

analiza capacității de autofinanțare se realizează pe baza indicatorilor din tabelul nr. 15.

Tabelul nr. 15 Indicatori necesari analizei capacității de autofinanțare prin metoda

aditivă

Nr. Simbo ∆%
Crt. Indicatori l 2016 2017 ∆ (lei) (%)
1. Rezultatul net RN 49.260 20.807 -28.453 -57,76
Ajustări * privind amortizarea și
2. provizioanele de exploatare și financiare Aj 660.065 758.697 98.632 14,94
3. Capacitatea de autofinanțare CAF 709.325 779.504 70.179 9,89

* Aj = Cheltuieli nemonetare – Venituri nemonetare sau Aj = AjIN și IC + Ajac + AjProviz.

Aj2016 = 745.066 – 85.001 = 660.065 și Aj2017 = 755.657 + 3.040 = 758.697

Creșterea capacității de autofinanțare reflectă majorarea potențialului brut de

autofinanțare al întreprinderii prin sursele generate de activitatea acesteia, după eliminarea
tuturor cheltuielilor posibile. Această situație se datorează, creșterii valorii ajustărilor privind
amortizarea și provizioanele de exploatare și financiare (cu 98.632 lei), având o influență
pozitivă, care o anulează pe cea negativă a scăderii rezultatului net (cu 28.453 lei). Dinamica
capacității de autofinanțare reprezentată în graficul nr. 10.

16
 Object 25

Graficul nr. 11 Dinamica capacității de autofinațare

b) Autofinanțarea (AF)

Indicatorii necesari determinării autofinanțării sunt prrezentați în tabelul nr. 16, iar
informațiile cu privire la distribuirea dividendelor au fost preluate din notele la situațiile
financiare.

Tabelul nr. 16 Indicatori necesari analizei autofinanțării

Nr.
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
1. Capacitatea de autofinanțare CAF 709.325 779.504 70.179 9,89
2. Dividende Div 0 0 0 -
3. Autofinanțarea AF 709.325 779.504 70.179 9,89

Se poate observa o creștere a autofinanțării cu 70.179 lei, reprezentând o majorare

procentuală cu 9,89%. Această dinamică se datorează influenței pozitive a creșterii capacității
de autofinanțare, societatea nedistribuind dividende. Prin această situație a autofinanțării se
evidențiază faptul ca întreprinderea deține o sursă de autofinanțare de origine internă,
destinată să finanțeze o parte din exercițiile financiare viitoare. Dinamica autofinanțării este
reprezentată în graficul nr. 12.

17
 Object 27

Graficul nr. 12 Dinamica autofinanțării

18
 2.4 Analiza ratelor de rentabilitate

2.4.1 Ratele rentabilității comerciale

a) Rata marjei brute a profitului

Analiza ratei marjei brute a profitului (RMBP) se efectuează pe baza datelor din
tabelul nr. 17.

RB
RMBP = CA
∗100

Tabelul nr. 17 Indicatori necesari analizei ratei marjei brute a profitului

Nr.
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
1. Rezultatul brut RB 70.405 53.304 -17.101 -24,29
2. Cifra de afaceri CA 12.378.272 11.273.046 -1.105.226 -8,93
Rata marjei brute a
3. profitului (%) RMBP 0,57 0,47 -0,10 -16,87

Rata marjei brute a profitului scade în exercițiul financiar 2017 față de exercițiul
financiar 2016 cu 0,10%, ceea ce semnifică o scădere procentuală de 16,87%. Această situație
nefavorabilă este cauzată de scăderea profitului brut într-un ritm superior scăderii cifrei de
afaceri, astfel încât influența pozitivă a scăderii CA cu 8,93% a fost anulată de efectul negativ
al scăderii RB cu 24,29%. Dinamica ratei marjei brute a profitului este reprezentată în graficul
nr. 13.

Object 32

Graficul nr. 13 Dinamica ratei marjei brute a profitului

19
 b) Rata marjei nete a profitului

Informațiile necesare determinării acestei rate sunt prezentate în tabelul nr. 18.

RN
RMNP = CA
∗100

Tabelul nr. 18 Indicatori necesari analizei ratei marjei nete a profitului

Nr.
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
1. Rezultatul net RN 49.260 20.807 -28.453 -57,76
2. Cifra de afaceri CA 12.378.272 11.273.046 -1.105.226 -8,93
3. Rata marjei nete a profitului (%) RMNP 0,40 0,18 -0,21 -53,62

Se observă că rata marjei nete a profitului scade în 2017 față de 2016 cu 0,21%, ceea
ce echivalează cu o scădere procentuală de 53,62%, din cauza scăderii rezultatului net (cu
57,76%) într-un ritm superior scăderii cifrei de afaceri (cu 8,93%), influența negativă a
profitului anulând-o pe cea pozitivă a cifrei de afaceri. Dinamica ratei marjei nete a profitului
este reprezentată în graficul nr. 14.

Object 36

Graficul nr. 14 Dinamica ratei marjei nete a profitului

c) Rata marjei brute de exploatare

Indicatorii necesari analizei ratei marjei brute din exploatare sunt prezentați în tabelul
nr. 19.

RBE
RMBE = CA
∗100

20
 Tabelul nr. 19 Indicatori necesari analizei ratei marjei brute din exploatare
Nr.
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
1. Rezultatul brut din exploatare RBE 720.234 1.038.539 318.305 44,19
2. Cifra de afaceri CA 12.378.272 11.273.046 -1.105.226 -8,93
3. Rata marjei brute din exploatare (%) RMBE 5,82 9,21 3,39 58,33

Se observă că rata marjei brute din exploatare crește cu 3,39%, reprezentând o

creștere procentuală de 58,33%. Creșterea rentabilității sub acest aspect se datorează creșterii
rezultatului brut din exploatare (cu 44,19%), dar și scăderii cifrei de afaceri (cu 8,93%), ambii
indicatori exercitând influențe pozitive asupra ratei marjei brute din exploatare. Dinamica
ratei marjei brute din exploatare este reprezentată în graficul nr. 15.

Object 40

Graficul nr. 15 Dinamica ratei marjei brute din exploatare

d) Rata marjei nete din exploatare se determină pe baza datelor din tabelul nr. 20.

ℜ
RMNE = CA
∗100

Tabelul nr. 20 Indicatori necesari analizei ratei marjei nete din exploatare
Nr. ∆%
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) (%)
1. Rezultatul din exploatare RE 173.710 232.908 59.198 34,08
2. Cifra de afaceri CA 12.378.272 11.273.046 -1.105.226 -8,93
3. Rata marjei nete din exploatare (%) RMNE 1,40 2,07 0,66 47,22

Rata marjei nete din exploatare a crescut în 2017 față de 2016 cu 0,66%, procentual
cu 47,22%, datorită creșterii profitului din exploatare (cu 34,08%), dar și scăderii cifrei de
afaceri (cu 8,93%), ambii factori exercitând influențe pozitive asupra indicatorului. Dinamica
ratei marjei nete din exploatare este reprezentată în graficul nr. 16.

21
 Object 44

Graficul nr. 16 Dinamica ratei marjei nete din exploatare

e) Rata marjei brute de autofinanțare este determinată pe baza datelor din tabelul
nr. 21.

CAF
RMBAF = CA
∗100

Tabelul nr. 21 Indicatori necesari analizei ratei marjei brute de autofinanțare

Nr. ∆%
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) (%)
1. Capacitatea de autofinanțare CAF 709.325 779.504 70.179 9,89
2. Cifra de afaceri CA 12.378.272 11.273.046 -1.105.226 -8,93
Rata marjei brute de
3. autofinanțare (%) RMBAF 5,73 6,91 1,18 20,67

Rata marjei brute de autofinanțare crește în anul financiar 2017, comparativ cu anul
2016, cu 1,18%, procentual cu 20,67%. Această situație favorabilă se datorează pe de-o parte
creșterii capacității de autofinanțare cu 9,89%, dar și scăderii cifrei de afaceri cu 8,93%, ambii
factori având influențe pozitive. Dinamica ratei marjei brute de autofinanțare este reprezentată
în graficul nr. 17.

22
 Object 48

Graficul nr. 17 Dinamica ratei marjei brute de autofinanțare

f) Rata marjei comerciale a fost determinată pe baza indicatorilor din tabelul nr.
22 (marja comercială a fost calculate în subcapitolul 2.1, iar veniturile din vânzarea mărfurilor
se regăsesc în Contul de Profit și Pierdere).

Mc
RMc = Vmf
∗100

Tabelul nr. 22 Indicatori necesari analizei ratei marjei comerciale

Nr.
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
1. Marja comercială Mc 66.806 64.724 -2.082 -3,12
2. Veniturile din vânzarea mărfurilor Vmf 253.247 284.081 30.834 12,18
3. Rata marjei comerciale (%) RMC 26,38 22,78 -3,60 -13,63

Se poate observa că rata marjei comerciale a scăzut în 2017 față de 2016 cu 3,60%,
echivalentul unei scăderi procentuale de 13,63%. Această situație negativă este cauzată de
scăderea marjei comerciale (cu 3,12%), dar și de creșterea veniturilor din vânzarea mărfurilor
(cu 12,18%), ambii factori exercitând influențe negative asupra indicatorului. Dinamica ratei
marjei comerciale este reprezentată în graficul nr. 18.

23
 Object 52

Graficul nr. 18 Dinamica ratei marjei comerciale

Sintetizând rezultatele obținute, cele șase rate ale rentabilității comerciale calculate
pe baza situațiilor financiare ale S.C. ZENTIVA S.A. sunt prezentate în tabelul nr. 23.

Tabelul nr. 23 Ratele rentabilității comerciale la S.C. ZENTIVA S.A. în perioada 2016-2017
Nr. ∆%
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) (%)
1. Rata marjei brute a profitului RMBP 0,57 0,47 -0,10 -16,87
2. Rata marjei nete a profitului RMNP 0,40 0,18 -0,21 -53,62
3. Rata marjei brute din exploatare RMBE 5,82 9,21 3,39 58,33
4. Rata marjei nete din exploatare RMNE 1,40 2,07 0,66 47,22
5. Rata marjei brute de autofinanțare RMBAF 5,73 6,91 1,18 20,67
6. Rata marjei comerciale RMC 26,38 22,78 -3,60 -13,63

Se poate observa că ratele de rentabilitate comercială determinate la nivelul S.C

MOBILA RĂDĂUȚI S.A. au înregistrat atât creșteri, cât și scăderi în perioada analizată,, cea
mai mare creștere procentuală a înregistrat-o rata marjei brute din exploatare (58,33%), iar cea
mai semnificativă scădere procentuală fiind cea a ratei marjei nete a profitului (53,62%).

2.4.2 Ratele rentabilității resurselor consumate

Rata rentabilității cheltuielilor poate fi determinate pe baza rezultatului brut și pe

baza rezultatului din exploatare, identificând două forme ale indicatorului:

RB
Rc1 =
CT
∗100 ; Rc2 = ℜ
CE
∗100

Indicatorii necesari determinării și analizei celor două rate sunt prezentate în tabelul
nr. 24.

24
 Tabelul nr. 24 Indicatori necesari analizei ratelor rentabilității resurselor consumate

Nr. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)

Crt.
1. Rezultatul brut RB 70.405 53.304 -17.101 -24,29
2. Cheltuielile totale CT 13.627.710 12.997.435 -630.275 -4,62
RC1 (%) 0,52 0,41 -0,11 -20,62
1. Rezultatul din exploatare RE 173.710 232.908 59.198 34,08
2. Cheltuielile din exploatare CE 13.426.657 12.719.967 -706.690 -5,26
RC2 (%) 1,29 1,83 0,54 41,53

Rata rentabilității resurselor consumate care exprimă rezultatul brut la 100 lei
cheltuieli totale scade în 2017 față de 2016 cu 20,62%. Această situație nefavorabilă este
cauzată de scăderea rezultatului brut într-un ritm superior scăderii cheltuielilor totale, astfel
încât influenta negativă a scăderii rezultatului cu 24,29% a anulat-o pe cea pozitivă a scăderii
cheltuielilor cu 4,62%.
Rata rentabilitătii resurselor consumate care exprimă profitul din exploatare la 100
lei cheltuieli de exploatare crește în perioada analizată cu 41,53%. Această situație favorabilă
se datorează creșterii rezultatului din exploatare (cu 34,08%), dar și scăderii cheltuielilor din
exploatare (cu 5,26%), ambii factori exercitând influențe pozitive asupra indicatorului.
Dinamica ratelor rentabilității resurselor consumate este reprezentată în graficul nr. 19.

Object 58

Graficul nr. 19 Dinamica ratelor rentabilității resurselor consumate

25
 2.4.3 Ratele rentabilității economice

Ratele de rentabilitate a activului total se calculează conform relațiilor următoare,

fiind determinate pe baza datelor din tabelul 25.

Rec
Re1At = ∗100
At
RBE
Re2At = ∗100
At
ℜ
Re3At = ∗100
At

În care: At – activul total (active imobilizate + active circulante + cheltuieli în avans);

Rec – rezultatul economic;
RBE – rezultatul brut din exploatare;
RE – rezultatul din exploatare.

Tabelul nr. 25 Indicatori necesari analizei ratelor rentabilității economice a activului

total
Nr. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) ∆%
Crt. (%)
1. Rezultatul economic Rec* 271.458 330.772 59.314 21,85
Rezultatul brut din
2. exploatare RBE 720.234 1.038.539 318.305 44,19
3. Rezultatul din exploatare RE 173.710 232.908 59.198 34,08
4. Activul total At* 16.959.186 17.115.195 156.009 0,92
Rata rentabilității
economice a activului total
pe baza rezultatului brut
5. din exploatare Re1At 1,60 1,93 0,33 20,74
Rata rentabilității
economice a activului total
pe baza rezultatului brut
6. din exploatare Re2At 4,25 6,07 1,82 42,88
Rata rentabilității
economice a activului total
pe baza rezultatului din
7. exploatare (%) Re3At 1,02 1,36 0,34 32,86

* Indicatorii rezultatul economic (Rec) și Activul total (At) au fost calculați astfel:

Rec = RE + VF At = Ai + Ac + Cav
Rec2016 = 173.710 + 97.748 = 271.458 At2016 = 12.435.560 + 4.465.032 + 58.594 = 16.959.186
Rec2017 = 232.908 + 97.864 = 330.772 At2017 = 12.051.338 + 5.011.461 + 52.396 = 17.115.195

Rata de rentabilitate a activului total calculată ca raport între rezultatul economic şi

activul total crește în exercitiul financiar 2017 față de 2016 cu 20,74%. Această dinamică a
fost determinată de cresterea rezultatului economic cu 21,85%, într-un ritm superior creșterii
activului total cu doar 0,92%, astfel încât influența negativă a activului total a fost anulată de
cea pozitivă a rezultatului economic.

26
 Rata de rentabilitate a activului total calculată ca raport între rezultatul brut din
exploatare şi activul total crește cu 42,88% datorită cresterii rezultatului brut din exploatare cu
44,19%, într-un ritm net superior creşterii activului total, astfel încât influența pozitivă a
excedentului brut din exploatare a anulat-o pe cea negativă a activului.
Rata de rentabilitate a activului total calculată ca raport între rezultatul din exploatare
şi activul total crește pe toată perioada analizată cu 32,86%. Această situație favorabilă se
datorează creșterii rezultatului din exploatare cu 34,08%, într-un ritm superior sporirii
activului total, astfel încât influența pozitivă a profitului din exploatare o anulează pe cea
negativă a activului total. Dinamica ratelor rentabilității activului total este reprezentată în
graficul nr. 20.

Object 66

Graficul nr. 20 Dinamica ratelor rentabilității economice a activului total

2.4.4 Ratele rentabilității financiare

Analiza ratelor rentabilității financiare la S.C. MOBILA RĂDĂUȚI S.A. este

efectuată pe baza indicatorilor din tabelul nr. 26.
Rata rentabilității financiare se calculează ca raport procentual între rezultatul net
(RN) sau rezultatul brut (RB) și capitalurile proprii (Kpr), identificând rata rentabilității
financiare brute și nete:

RB
Rfb = Kpr *
100

RN
Rfn = Kpr *
100
Rezultatul brut și rezultatul net au fost preluate din contul de profit și pierdere, iar
valoarea capitalurilor proprii din bilanțul entității la data de 31.12.2017.

27
 Tabelul nr. 26 Indicatori necesari analizei ratei rentabilității financiare
Nr.
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
1. Rezultatul brut RB 70.405 53.304 -17.101 -24,29
2. Rezultatul net RN 49.260 20.807 -28.453 -57,76
3. Capitalurile proprii Kpr 13.750.656 13.771.464 20.808 0,15
4. Rata rentabilității financiare brute Rfb 0,51 0,39 -0,12 -24,40
5. Rata rentabilității financiare nete Rfn 0,36 0,15 -0,21 -57,82

Din analiza celor două forme ale ratei rentabilității financiare în perioada analizată se
constată că ambele rate de reflectare a rentabilității capitalurilor proprii (rentabilitatea
financiară brută și netă) au scăzut în perioada analizată, semnificând o situație negative pentru
entitate.
Rata rentabilității financiare brute a scăzut cu 0,12 puncte procentuale (cu 24,40%).
Această situație nefavorabilă este cauzată în principal de scăderea rezultatului brut cu 24,29%,
dar și de creșterea capitalurilor proprii (cu 0,15%), ambii factori având influențe negative.
Rata rentabilității financiare nete a scăzut cu 0,21 puncte procentuale (cu 57,82%).
Această situație nefavorabilă este cauzată în principal de scăderea rezultatului net cu 57,76%,
dar și de creșterea capitalurilor proprii (cu 0,15%), ambii factori având influențe negative.
Dinamica ratelor rentabilității financiare este reprezentată în graficul nr. 21.

Object 72

Graficul nr. 21 Dinamica ratelor rentabilității financiare

28
 2.5 Analiza eficienței cheltuielilor

Analiza eficienței cheltuielilor S.C. MOBILA RĂDĂUȚI S.A. vizează în principal

determinarea indicatorilor:
- cheltuieli totale la 1.000 lei venituri totale (Ct/1000Vt);
- cheltuieli la 1.000 lei venituri din exploatare (Ce/1000Ve);
- cheltuieli cu salariile la 1.000 lei cifră de afaceri (Cs/1000CA).

Acești indicatori de exprimare a eficienței se determină și se analizează pe baza

datelor din tabelul nr. 27.

Ct Ce Chp
Ct/1000 = ∗1000 Ce/1000 = ∗1000 Cp/1000 = ∗1000
Vt Ve CA

Tabelul nr. 27 Indicatori necesari analizei cheltuielilor la 1000 lei

Nr. ∆%
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) (%)
1. Cheltuielile totale Ct 13.627.710 12.997.435 -630.275 -4,62
2. Veniturile totale Vt 13.698.115 13.050.739 -647.376 -4,73
Cheltuielile totale la 1000 lei
3. venituri totale Ct/1000 994,86 995,92 1,06 0,11
4. Cheltuielile de exploatare Ce 13.426.657 12.719.967 -706.690 -5,26
5. Veniturile din exploatare Ve 13.600.367 12.952.875 -647.492 -4,76
Cheltuieli de exploatare la 1000
6. lei venituri din exploatare Ce/1000 987,23 982,02 -5,21 -0,53
7. Cheltuielile cu personalul Chp 5.985.484 5.725.361 -260.123 -4,35
8. Cifra de afaceri CA 12.378.272 11.273.046 -1.105.226 -8,93
Cheltuieli cu personalul la 1000
9. lei cifră de afaceri Cp/1000 483,55 507,88 24,33 5,03

Din analiza eficienței cheltuielilor se constată că toți cei trei indicatori analizați
pentru studierea eficienței cheltuielilor au valori mai mici decât 1.000 lei, semnificând
efectuarea acestor cheltuieli cu eficiență, însă eficiența crește doar în cazul indicatorului
cheltuieli de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare și scade în cazul celorlalți doi.
Creșterea cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale și a cheltuielilor cu personalul
la 1.000 lei CA, semnifică o scădere a performanțelor sub acest aspect. Cheltuielile totale la
1.000 lei venituri totale cresc cu 1,06 lei, procentual cu 0,11%, aspect negativ economic,
semnificând scăderea eficienței cheltuielilor totale, această situație fiind cauzată de scăderea
veniturilor totale cu 4,73 %, într-un ritm superior scăderii cheltuielilor totale cu 4,62%, astfel
încât influența pozitivă economic, dar negativă aritmetic a scăderii Ct este anulată de cea
negativă economic, dar pozitivă artmetic a Vt. Eficiența cheltuielilor cu personalul se reduce,
indicatorul Cheltuieli cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri crescând cu 24,33 lei
(procentual cu 5,03%) din cauza scăderii cifrei de afaceri cu 8,93% într-un ritm superior
scăderii cheltuielilor cu personalul cu 4,35%, astfel încât influența pozitivă economic, dar
negativă aritmetic a scăderii cheltuielilor cu personalul este anulată de cea negativă economic,
dar pozitivă aritmetic a scăderii cifrei de afaceri.
Cheltuielile din exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare scad cu 5,21 lei,
procentual cu 0,53%, semnificând un aspect pozitiv. Creșterea eficienței cheltuielilor din
exploatare se datorează influenței pozitive a scăderii cheltuielilor din exploatare cu 5,26%
într-un ritm superior scăderii veniturilor din exploatare cu 4,76%, astfel încât influența

29
pozitivă economic dar negativă aritmetic a cheltuielilor este este anulată de cea negativă
economic, dar pozitivă aritmetic a veniturilor.
Dinamica eficienței cheltuielilor la 1.000 lei este reprezentată în graficele nr. 22,
respectiv nr. 23.

Object 80

Graficul nr. 22 Dinamica eficienței cheltuielilor totale la 1000 lei și a cheltuielilor de

exploatare la 1000 lei

Object 82

Graficul nr. 23 Dinamica eficienței cheltuielilor cu personalul la 1000 lei CA

30
 Capitolul 3

ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ PATRIMONIALĂ PE BAZA

BILANȚULUI

3.1 Analiza ratelor de strucură a activului

Activul prezintă mijloacele economice ale entității, iar dinamica acestora pe

categorii de active se analizează pe baza modificării absolute și procentuale.
Valoarea activului total (At) se determină prin însumarea următoarelor elemente:
- Active imobilizate (Ai);
- Active circulante (Ac);
- Cheltuieli în avans (Cav).

At = Ai + Ac + Cav

At2016 = 12.435.560 + 4.465.032 + 58.594 = 16.959.186 lei

At2017 = 12.051.338 + 5.011.461 + 52.396 = 17.115.195 lei

a) Rata activelor imobilizate (Rai)

Acest indicator pune în evidență ponderea elementelor patrimoniale ce servesc
unitatea economică în mod permanent și măsoară gradul de investire a capitalului.

Ai
Rai = At
∗100

Tabelul nr. 28 Indicatori necesari analizei Rai

Nr. Indicatori Simbo 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)

Crt. l
1. Active imobilizate Ai 12.435.560 12.051.338 -384.222 -3,09
2. Activ total At 16.959.186 17.115.195 156.009 0,92
3. Rata activelor imobilizate (%) Rai 73,33 70,41 -2,91 -3,97

Rata activelor imobilizate scade în 2017 comparativ cu 2016 cu 2,91%, ceea ce

reprezintă o scădere procentuală de 3,97%, acest lucru traducându-se printr-o diminuare a
gradului de investire a capitalului. Această situație este cauzată atât de creșterea activelor
totale (cu 0,92%), dar și de scăderea activelor imobilizate (cu 3,09%), ambii indicatori având
influențe negative. Dinamica ratei activelor imobilizate este reprezentată în graficul nr. 24.

31
 Object 86

Graficul nr. 24 Dinamica ratei activelor imobilizate

Corespunzător structurii activelor imobilizate (IN, IC, IF) se pot determina

următoarele rate:
- rata imobilizărilor necorporale;
- rata imobilizărilor corporale;
- rata imobilizărilor financiare.

Acestea reflect ponderea fiecărei categorii de imobilizări în total active.

¿ ∗100
Rin = At

IC
Ric = At
∗100

IF
Rif = At
∗100

Tabelul nr. 29 Indicatori necesari analizei ratelor specifice imobilizărilor

Nr. ∆%
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) (%)
1. Imobilizări necorporale IN 31.430 31.430 0 0
2. Imobilizări corporale IC 11.993.850 11.643.960 -349.890 -2,92
3. Imobilizări financiare IF 410.280 375.948 -34.332 -8,37
4. Activ total At 16.959.186 17.115.195 156.009 0,92
5. Rata imobilizărilor necorporale (%) Rin 0,185 0,184 -0,002 -0,91
6. Rata imobilizărilor corporale (%) Ric 70,72 68,03 -2,69 -3,80
7. Rata imobilizărilor financiare (%) Rif 2,42 2,20 -0,22 -9,20

 Rata imobilizărilor necorporale scade în exercițiul financiar 2017 față de

exercițiul precedent cu 0,002%, ceea ce reprezintă o scădere procentuală de 0,91%. Această
situație este cauzată de creșterea valorii activului total (cu 0,92%) în timp ce valoarea
32
imobilizărilor necorporale a rămas constantă, astfel încât doar creșterea IN exercită o influență
negativă asupra indicatorului.
 Rata imobilizărilor corporale scade în exercițiul financiar 2017 față de
exercițiul precedent cu 2,69%, ceea ce reprezintă o scădere procentuală de 3,80%. Această
situație nefavorabilă este cauzată de creșterea valorii activului total (cu 0,92%), dar și de
scăderea imobilizărilor corporale (cu 8,37%), ambii factori având influențe negative.
Nivelul acestui indicator este determinat de natura activității agentului economic,
fiind mai ridicat la agenții economici din ramurile ce solicită volum mare de echipamente
costisitoare. În cadrul aceleiași ramuri de activitate, rata imobilizărilor corporale este în
funcție de politica de dezvoltare și de opțiunea privind investițiile adoptată de fiecare echipă
managerială.
 Rata imobilizărilor financiare scade în exercițiul financiar 2017 față de
exercițiul precedent cu 0,22%, ceea ce reprezintă o scădere procentuală de 9,20%. Această
situație nefavorabilă este cauzată de creșterea valorii activului total (cu 0,92%), dar și de
scăderea imobilizărilor financiare (cu 8,37%), ambii factori având influențe negative.
Dinamica ratelor specifice imobilizărilor este reprezentată în graficul nr. 25.

Object 94

Graficul nr. 25 Dinamica ratelor specifice imobilizărilor

b) Rata activelor circulante (Rac)

33
 Ac
Rac = At
∗100

Tabelul nr. 30 Indicatori necesari analizei Rac

Nr. Indicatori Simbo 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)

Crt. l
1. Active circulante Ac 4.465.032 5.011.461 546.429 12,24
2. Activ total At 16.959.186 17.115.195 156.009 0,92
3. Rata activelor circulante (%) Rac 26,33 29,28 2,95 11,21

Rata activelor circulante a crescut în 2017 față de 2016 cu 2,95%, ceea ce semnifică
o creștere procentuală de 11,21%. Această evoluție se datorează creșterii activelor circulante
într-un ritm superior creșterii activelor totale, astfel încât înfluența favorabilă a creșterii Ac cu
12,24% o anulează pe cea negativă a majorării At cu 0,92%. Dinamica ratei activelor
circulante este reprezentată în graficul nr. 26.

Object 98

Graficul nr. 26 Dinamica ratei activelor circulante

Conform structurii activelor circulante se determină:

- rata stocurilor;
34
 - rata creanțelor;
- rata disponibilităților bănești și plasamentelor.
Acestea reflectă ponderea fiecărei categorii de active circulante în total active.

St
Rs = At
∗100

Cr
Rc = At
∗100

Dp
Rdp = At
∗100

Tabelul nr. 31 Indicatori necesari analizei ratelor specifice activelor circulante

Nr.
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
1. Stocuri St 3.998.291 5.246.352 1.248.061 31,21
2. Creanțe Cr 2.030.789 1.610.903 -419.886 -20,68
3. Disponibilități Dp -1.564.048 -1.845.794 -281.746 -18,01
4. Valori mobiliare de plasament Vmp 0 0 0 0
5. Activ total At 16.959.186 17.115.195 156.009 0,92
6. Rata stocurilor (%) Rs 23,58 30,65 7,08 30,02
7. Rata creanțelor (%) Rc 11,97 9,41 -2,56 -21,40
Rata disponibilităților bănești și
8. plasamentelor (%) Rdp -9,22 -10,78 -1,56 0

 Rata stocurilor crește în exercițiul financiar curent față de exercițiul de bază

cu 7,08%, ceea ce reprezintă o creștere procentuală de 30,02%. Această situație se datorează
creșterii stocurilor într-o măsură mai mare decât creșterea activelor totale, astfel încât
influența pozitivă a creșterii St (cu 31,21%) o anulează pe cea negativă a creșterii At (cu
0,92%).
Nivelul acestui indicator este scăzut la entitățile economice din sectorul serviciilor
și ridicat la cele din sectorul producției și distribuției de bunuri. În entitățile economice cu un
ciclu lung de fabricație, rata stocurilor este mult mai mare datorită producției în curs de
execuție.
 Rata creanțelor scade în perioada analizată cu 2,56% (scădere procentuală de
21,40%). Această situație este cauzată în principal de scăderea creanțelor (cu 20,68%), dar și
de creșterea At cu 0,92%, ambii factori exercitând influențe nefavorabile.
Nivelul ratei creanțelor depinde de relațiile dintre un agent economic și partenerii
săi din aval prin intermediul cărora sunt valorificate produsele, lucrările sau serviciile, de
modul de plată și termenele de plată stabilite etc.
 Rata disponibilităților bănești și plasamentelor prezintă o valoare negativă pe
parcursul perioadei analizate din cauza valorii negative a trezoreriei și se poate observa că
pierderea de adâncește în 2017 comparativ cu 2016 cu 1,56%. Această situație nefavorabilă
este cauzată atât de scăderea disponibilităților (cu 18,01%), dar și de creșterea At (cu 0,92%),
ambii factori având influențe negative. Dinamica ratelor specifice activelor circulante este
reprezentată în graficele nr. 27 și nr. 28.

35
 Object 106

Graficul nr. 27 Dinamica ratelor specifice activelor circulante

Object 108

Graficul nr. 28 Dinamica ratei disponibilităților bănești

36
 3.2 Analiza ratelor de structură a capitalurilor proprii și datoriilor (pasivului)

Pasivul total (Pt) se determină prin însumarea următoarelor elemente:

- Capitalurile permanente (Cp) care conțin capitalurile proprii (Cpr), datoriile pe

termen mediu și lung (Dtml) și provizioanele (Prov);

Cp = Cpr + Dtml + Prov

- Datoriile pe termen scurt (Dts);

- Veniturile în avans (Vav).

Pt = Cp + Dts + Vav

Tabelul nr. 32 Elementele necesare determinării Pt

Nr.
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
1. Capitaluri proprii Cpr 13.750.656 13.771.464 20.808 0,15
2. Datorii pe termen mediu și lung Dtml 894.789 830.446 -64.343 -7,19
3. Provizioane Prov 0 0 0 0,00
4. Capital permanent Cp 14.645.445 14.601.910 -43.535 -0,30
5. Datorii pe termen scurt Dts 2.279.379 2.483.916 204.537 8,97
6. Venituri în avans Vav 34.362 29.369 -4.993 -14,53
7. Pasiv total Pt 16.959.186 17.115.195 156.009 0,92

Object 110

Graficul nr. 29 Dinamica pasivului total

a) Rata stabilității financiare (Rsf )

37
 Acest indicator reflecta ponderea capitalului unui agent economic de care acesta
dispune în mod stabil, pe o perioadă de cel puțin un an.

Cp
Rsf = Pt
∗100

Tabelul nr. 33 Indicatori necesari analizei Rsf

Nr.
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
1. Capital permanent Cp 14.645.445 14.601.910 -43.535 -0,30
2. Pasiv total Pt 16.959.186 17.115.195 156.009 0,92
3. Rata stabilității financiare (%) Rsf 86,36 85,32 -1,04 -1,21

Rata stabilității financiare scade în perioada supusă analizei cu 1,04% (scădere

procentuală de 1,21%), ceea ce indică o scădere a ponderii capitalului permanent în totalul
surselor de finanțare, ilustrând astfel o diminuare în mărimi relative a surselor stabile în
raport cu sursele ciclice sau temporare. Această situație nefavorabilă este determinată pe de-o
parte de scăderea capitalurilor permanente (cu 0,30%), iar pe de altă parte de creșterea
pasivului total (cu 0,92%), ambii factori având influențe negative asupra indicatorului.
Dinamica ratei stabilității financiare este reflectată în graficul nr. 30.

Object 114

Graficul nr. 30 Dinamica ratei stabilității financiare

b) Rata datoriilor pe termen scurt (Rds)

38
 Dts
Rds = Pt
∗100

Tabelul nr. 34 Indicatori necesari analizei Rds

Nr. ∆%
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) (%)
1. Datorii pe termen scurt Dts 2.279.379 2.483.916 204.537 8,97
2. Pasiv total Pt 16.959.186 17.115.195 156.009 0,92
Rata datoriilor pe termen scurt
3. (%) Rds 13,44 14,51 1,07 7,98

Rata datoriilor pe termen scurt crește în anul current față de anul de bază cu
1,07%, ceea ce reprezintă o creștere procentuală de 7,98%, ca urmare a faptului că datoriile pe
termen scurt cresc într-o măsură mai mare decât creșterea pasivului total, astfel încât influența
pozitivă a creșterii Pt (cu 0,92%) este anulată de cea negativă a creșterii Dts (cu 8,97%).
Dinamica ratei datoriilor pe termen scurt este reflectată în graficul nr. 31.

Object 119

Graficul nr. 31 Dinamica ratei datoriilor pe termen scurt

c) Rata autonomiei financiare la termen (Raft)

Acest indicator reflectă ponderea capitalului propriu în capitalul permanent. Se

apreciază că un agent economic are asigurată autonomia financiară atunci când rata
autonomiei financiare la termen este de cel puțin 50%. Dinamica ratei de autonomie
financiară la termen depinde de raportul dintre ritmul de creștere a capitalului propriu, care
manifestă o tendință crescătoare în condițiile desfășurării unei activități rentabile, și ritmul
de creștere al datoriilor pe termen mediu și lung, care manifestă o tendință fluctuantă în
funcție de modul de obținere a creditelor și de eșalonare a rambursării lor.

Cpr
Raft = Cp
∗100

39
 Tabelul nr. 35 Indicatori necesari analizei Raft
Nr. ∆%
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) (%)
1. Capitaluri proprii Cpr 13.750.656 13.771.464 20.808 0,15
2. Capital permanent Cp 14.645.445 14.601.910 -43.535 -0,30
Rata autonomiei financiare la
3. termen (%) Raft 93,89 94,31 0,42 0,45

Rata autonomiei financiare la termen crește în perioada analizată cu 0,42%, ceea

ce reprezintă o creștere procentuală cu 0,45%, iar nivelul acesteia este mult peste 50% pe
parcursul celor doi ani, de aici deducem faptul că entitatea are asigurată autonomia financiară.
Această situație favorabilă este datorată creșterii capitalurilor proprii (cu 0,15%) concomitent
cu scăderea capitalurilor permanente (cu 0,30%), ambii factori având influențe pozitive asupra
indicatorului. Dinamica ratei autonomiei financiare la termen a entității este reprezentată în
graficul nr. 32.

Object 124

Graficul nr. 32 Dinamica ratei autonomiei financiare la termen

d) Rata autonomiei financiare globale (Rafg)

Rata autonomiei financiare globale diferă în funcție de politica financiară a entității

economice și de condițiile în care își desfășoară activitatea agenții economici. Se apreciază
că un nivel de peste 30% al acestei rate ar oglindi un echilibru financiar, deci cel puțin o
treime din totalul surselor de finanțare să fie reprezentate de surse proprii.

Cpr
Rafg = Pt
∗100

Tabelul nr. 36 Indicatori necesari analizei Rafg

Nr. ∆%
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) (%)
40
 1. Capitaluri proprii Cpr 13.750.656 13.771.464 20.808 0,15
2. Pasiv total Pt 16.959.186 17.115.195 156.009 0,92
Rata autonomiei financiare
3. globale (%) Rafg 81,08 80,46 -0,62 -0,76

Rata autonomiei financiare globale scade în 2017 față de 2016 cu 0,62%, ceea ce
reprezintă o creștere procentuală de 0,76%, însă entitatea prezintă echilibru financiar (Rafg
prezintă în ambele exerciții financiare un nivel mai mare de 30%). Această situație
nefavorabilă este cauza creșterii capitalurilor proprii într-un ritm inferior ritmului de creștere
al pasivului total, astfel încât influența favorabilă a creșterii Cpr (cu 0,15%) este anulată de
cea nefavorabilă a creșterii Pt (cu 0,92%). Dinamica ratei autonomiei financiare globale este
reflectată în graficul nr. 33.

Object 129

Graficul nr. 33 Dinamica ratei autonomiei financiare globale

e) Rata de îndatorare globală (Rig)

Dt
Rig = Pt
∗100

Tabelul nr. 37 Elemente necesare determinării Dt

Nr.
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) ∆ % (%)
Datorii care trebuie plătite într-o
1. perioadă mai mare de 1 an Dtml 894.789 830.446 -64.343 -7,19
2. Datorii care trebuie plătite într-o Dts 2.279.379 2.483.916 204.537 8,97
41
 perioadă de 1 an
3. Datorii totale Dt 3.174.168 3.314.362 140.194 4,42

Object 134

Graficul nr. 34 Dinamica datoriilor totale

Tabelul nr. 38 Indicatori necesari anlizei Rig

Nr. ∆%
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) (%)
1. Datorii totale Dt 3.174.168 3.314.362 140.194 4,42
2. Pasiv total Pt 16.959.186 17.115.195 156.009 0,92
3. Rata de îndatorare globală (%) Rig 18,72 19,37 0,65 3,46

Rata de îndatorare globală crește în anul curent față de anul de bază cu 0,65%,
ceea ce reprezintă o creștere procentuală de 3,46%. Această situație nefavorabilă este cauzată
de creșterea datoriilor totale într-o măsură mai mare comparativ cu creșterea pasivului total,
astfel încât inflența negativă a creșterii Dt (cu 4,42%) o anulează pe cea pozitivă a creșterii Pt
(cu 0,92%). Dinamica ratei de îndatorare globală este reflectată în graficul nr. 35.

42
 Object 137

Graficul nr. 35 Dinamica ratei de îndatorare globală

f) Rata de îndatorare la termen (Rit)

Dtml
Rit = Pt
∗100

Tabelul nr. 39 Indicatori necesari analizei Rit

Nr. ∆%
Crt. Indicatori Simbol 2016 2017 ∆ (lei) (%)
Datorii care trebuie plătite într-o
1. perioadă mai mare de 1 an Dtml 894.789 830.446 -64.343 -7,19
2. Pasiv total Pt 16.959.186 17.115.195 156.009 0,92
Rata de îndatorare la termen
3. (%) Rit 5,28 4,85 -0,42 -8,04

Rata de îndatorare la termen scade pe parcursul perioadei analizate cu 0,42%, ceea

ce reprezintă o scădere procentuală cu 8,04%. Această situație favorabilă se datorează scăderii
datoriilor pe termen lung (cu 7,19%),dar și creșterii valorii pasivului total (cu 0,92%), astfel
ambii factori având influențe pozitive asupra indicatorului. Dinamica ratei de îndatorare la
termen este reflectată în graficul nr. 36.

43
 Object 142

Graficul nr. 36 Dinamica ratei de îndatorare la termen

44
 CONCLUZII

Pentru analiza performanțelor societății S.C. Mobila Rădăuți S.A. am utilizat

Bilanțul şi Contul de Profit şi Pierdere la 31.12.2017.
În urma acestui proces de analiză care a implicat calculul mai multor serii de
indicatori
(indicatori ai activității de producție şi comercializare, indicatori de profitabilitate, indicatori
ai structurii activului, capitalurilor şi datoriilor etc.) am observat că performantele generale ale
entității sunt în scădere față de exercițiul financiar anterior.
Analizând indicatorii care reflectă SIG-Activitate am constatat că producția
exercițiului, cifra de afaceri netă și marja comercială înregistrează scăderi în exercițiul
financiar 2017 comparativ cu exercițiul precedent, singurul indicator care resimte o ușoară
creștere fiind valoarea adăugată; aceste lucru indică o scădere a performanțelor activității de
producție şi comercializare.
Referitor la SIG-Rentabilitate se observă că entitatea este rentabilă, întrucât
indicatorii specifici (RB, RN, RE) sunt pozitivi şi reflectă profit în ambele exerciții (exceptie
face rezultatul financiar care reprezintă pierdere atât 2016, cât și în 2017), dar sunt în scădere
de la o perioadă la alta - mai puțin RE care resimte o creștere semnificativă..
În urma analizei soldurilor reziduale se constată că entitatea deține potențial
financiar pentru a remunera capitalurile proprii și pentru a finanța investițiile.
În cazul ratelor rentabilității comerciale se observă creşterea ratei marjei brute din
exploatare, ratei marjei nete din exploatare și ratei marjei brute de autofinanțare în 2017 față
de 2016, ceea ce reprezintă o situație favorabilă (excepție fac rata marjei brute a profitului,
rata merjei nete a profitului și rata marjei comerciale). În cazul ratelor rentabilității economice
se constată, de asemenea o creștere a acestora în 2017 față de 2016. Ratele rentabilității
financiare brute scad, cum se întâmplă de altfel și cu rata rentabilității resurselor consumate
calculate pe baza rezultatului din exploatare, în timp ce rata rentabilității resurselor consumate
calculate pe baza rezultatului brut scade. Nu acelaș lucru îl putem afirma și în ceea ce privește
dinamica indicatorilor de reflectare a eficienței cheltuielilor întrucât în perioada curentă
prezintă o creștere față de perioada de bază, semnificând scăderea eficienței (situație
nefavorabilă), mai puțin în cazul Ce/1000, unde se contată o creștere a eficienței acestor
cheltuieli.
Referitor la ratele de structură a activului se constată scăderea ratei activelor
imobilizate şi implicit a ratelor specifice imobilizărilor (rata imobilizărilor necorporale, rata
imobilizărilor corporale și rata imobilizărilor financiare) ceea ce ilustrează scăderea gradului
de investire a capitalului de la un exercițiu la altul. În schimb, rata activelor circulante
înregistrează o creștere datorată, în principal, creșterii stocurilor, în condițiile scăderii
creanțelor şi a disponibilităților.
Din analiza ratelor de structură a capitalurilor şi datoriilor se remarcă
următoarele aspecte: stabilitatea financiară a entității scade, rata de îndatorare globală se
majorează, rata autonomiei financiare globale se reduce și ea, reflectând un ușor dezechilibru,
în timp de rata de îndatorare la termen se reduce.
În concluzie, în perioada analizată (2016-2017), societatea Mobila Rădăuți S.A.
prezintă o situație apreciată ca fiind nu foarte bună şi se recomandă inițierea unor măsuri de
creştere a performanțelor activității sale.

45