n INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

ROMÂNIA

ROMÂNIA:
POPULAŢIA
DUPĂ DOMICILIU

BUCUREŞTI
- 2014 -
 Metodologia privind
Populaţia după domiciliu

Cuprins

1. Cadrul general..........................................................................................................3
1.1. Obiectivele metodologiei statistice.....................................................................3
1.2. Cadrul legal........................................................................................................3
1.3.Concepte şi definiţii de bază...............................................................................4
2. Descrierea metodologiei statistice............................................................................5
2.1. Sfera de cuprindere............................................................................................5
2.2. Disponibilitatea datelor pe niveluri de detaliere.................................................6
2.3. Principalele formulare statistice utilizate............................................................6
2.4. Clasificări şi nomenclatoare utilizate..................................................................7
2.5. Algoritmul de estimare a populaţiei după domiciliu şi metoda de calcul a
principalilor indicatori.................................................................................................7
3. Organizarea colectării şi prelucrarea datelor..........................................................13
3.1. Surse de date...................................................................................................13
3.2. Metoda de înregistrare.....................................................................................13
3.3. Momente de referinţă şi perioada de înregistrare............................................14
3.4. Periodicitatea de calcul a populaţiei după domiciliu........................................15
3.5. Disponibilitatea datelor.....................................................................................15
3.6. Personalul implicat...........................................................................................15
3.7. Prelucrarea datelor...........................................................................................16
3.8. Soluţia informatică............................................................................................16
4. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor metodologiei.................................................17
4.1. Principalii indicatori rezultaţi.............................................................................17
4.2 Forme de prezentare a rezultatelor...................................................................18
5. Limitări...................................................................................................................19
6. Lista de abrevieri....................................................................................................19

2
 Metodologia privind
Populaţi Populaţia după domiciliu

1. Cadrul general

1.1. Obiectivele metodologiei statistice

Populaţia constituie una din cele mai complexe colectivităţi statistice datorită diversităţii
caracteristicilor care fac obiectul observării, al modificărilor frecvente în structura şi dimensiunea sa, al
multiplelor legături de intercondiţionare şi interdependenţă dintre fenomenele demografice şi cele
social-economice.
Măsurarea populaţiei după domiciliu este necesară pentru acoperirea nevoii de informaţie referitoare
la totalitatea persoanelor care sunt locuitori “de jure” ai României. Cunoaşterea numărului şi structurii
populaţiei după domiciliu sunt utile pentru “fundamentarea deciziilor guvernamentale, informării opiniei
publice”, “constituirea seriilor lungi de date statistice oficiale care fac parte din fondul naţional de date
statistice” (conform legii privind statistica oficială în România).
Determinarea populaţiei după domiciliu este, de asemenea, necesară pentru:
 asigurarea informaţiilor până la nivel detaliat al profilului teritorial, respectiv
până la nivel de localitate (municipiu, oraş, comună), informaţii necesare
pentru o multitudine de strategii şi politici naţionale din domeniul administrativ,
economic, social;
 ierarhizarea localităţilor pe ranguri;
 asigurarea criteriilor de stabilire a taxelor şi impozitelor;
 stabilirea numărului maxim al posturilor din aparatul de specialitate al
primarului, aparatul de specialitate al consiliului judeţean, precum şi din
instituţiile publice locale înfiinţate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative,
corespunzător fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale;
 echilibrarea bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.
Prezenta metodologie se referă la modul în care se va determina populaţia după domiciliu. Pentru
calculul acestui indicator se vor utiliza, în principal, date din surse administrative, dar şi din cercetări
statistice proprii INS. Apariţia Legii privind statistica demografică în România şi, implicit, construirea la
nivel naţional a Bazei de date de mobilitate socială a populaţiei va aduce o modificare a surselor de
date, STATPOP devenind unica sursă.

1.2. Cadrul legal

La nivel naţional:
 Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată în 2012, cu modificările şi
completările ulterioare;
 Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu
modificările şi completările ulterioare;
 Legea 60/2012 privind aprobarea OUG 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare
intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil;
 OUG 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr.
287/2009 privind Codul civil;
 Legea nr.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor;
 Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu
modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr.2/1968, republicată în 1981 privind organizarea administrativă a teritoriului României,
cu modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea
a IV-a Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;

3
  H.G. nr.1375/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor
legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români;
 H.G. nr.94/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.248/2005
privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi
completările ulterioare;
 OUG nr.97/2005, republicată în 2011, privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de
identitate ale cetăţenilor români, cu modificările şi completările ulterioare;
 OUG nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
 OUG nr.102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre
ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
 Legea cetăţeniei române nr 21/1991, republicată în 2010, cu modificările ulterioare;
 Hotărârea nr. 410/1991 privind stabilirea categoriei judeţelor, municipiilor şi oraşelor;
 Legea cadru nr. 284/ 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;
 Legea nr. 273/ 2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
 OUG nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele
publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare;
 Legea privind statistica demografică în România – proiect.

La nivel european:
 nu există reglementări la nivel european pentru statisticile privind populaţia după domiciliu.

În România, statisticile privind numărul persoanelor cu domiciliul în ţară se realizează în conformitate

cu Programul Statistic Naţional Anual, aprobat de Guvernul României prin Hotărâre de Guvern.

1.3.Concepte şi definiţii de bază

 Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi

domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale;
 Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală,
trecută în cartea de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale
statului;
 Evenimentele demografice1 sunt următoarele:
 Născut-viu este produsul concepţiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei,
independent de durata sarcinii şi care, după această separare, prezintă un semn de viaţă
(respiraţie, activitate cardiacă, pulsaţii ale cordonului ombilical sau contracţii musculare
dependente de voinţă);
 Decedat este persoana căreia i-au încetat definitiv funcţiile vitale după trecerea unui timp
oarecare de la naştere;
 Sporul natural reprezintă diferenţa dintre numărul născuţilor vii şi numărul persoanelor
decedate, în perioada de referinţă.
 Schimbarea domiciliului reprezintă deplasarea populaţiei dintr-o localitate a ţării în alta
sau dintr-un sector în altul al municipiului Bucureşti, cu înscrierea noului domiciliu în
cartea de identitate şi în fişa de evidenţă a persoanei. Nu sunt incluse schimbările de
domiciliu în interiorul aceleiaşi localităţi sau în acelaşi sector, şi nici dintr-un sat în altul, în
cadrul aceleiaşi comune.
 Soldul migraţiei interne cu schimbarea domiciliului (definitivă) - reprezintă diferenţa
dintre numărul persoanelor sosite într-o localitate şi numărul persoanelor plecate din acea
localitate, în perioada de referinţă;
 Migraţia internaţională definitivă reprezintă schimbarea domiciliului unei persoane de
cetăţenie română pe teritoriul altei ţări şi, respectiv, din altă ţară în România. Se referă la:
 Emigranţi - cetăţenii români care şi-au stabilit domiciliul permanent în străinătate.
 Imigranţi - cetăţenii români care îşi stabilesc domiciliul în România prin efectul Legii
cetăţeniei române nr 21/1991 şi cei care îşi restabilesc domiciliul în România.

1
definiţiile evenimentelor demografice sunt în concordanţă cu principiile şi recomandările Comisiei de Statistică a Organizaţiei
Naţiunilor Unite

4
  Soldul migraţiei internaţionale definitive reprezintă diferenţa dintre numărul imigranţilor
şi numărul emigranţilor, în perioada de referinţă.
 Vârsta persoanei este exprimată în ani împliniţi (de exemplu, o persoană care are vârsta
de 24 ani şi 11 luni la 1 iulie, este cuprinsă la vârsta de 24 ani).
 Sex – caracteristică calitativă alternativă ce împarte populaţia în două subpopulaţii:
masculină şi feminină.

2. Descrierea metodologiei statistice

2.1. Sfera de cuprindere

Sfera de cuprindere a cercetării statistice o reprezintă toate persoanele cu cetăţenie română care au
domiciliul în România.
Populaţia după domiciliu a României cuprinde persoanele cu cetăţenie română care au domiciliul în
România, dovedit printr-un act de identitate (CI/CI provizorie, BI) emis de autorităţile competente din
România (DEPABD). În stabilirea valorii acestui indicator nu se ţine cont de reşedinţă, de perioada
şi/sau motivul absenţei de la domiciliu. Prin urmare, următoarele categorii de persoane cu cetăţenie
română sunt cuprinse în populaţia după domiciliu:
 persoane plecate la lucru în ţară sau străinătate;
 persoane plecate la studii în ţară sau străinătate;
 persoane plecate la tratament în ţară sau străinătate;
 militarii români ce activează pe lângă organizaţii internaţionale situate pe teritoriul
geografic al altor ţări;
 membrii ai forţelor armate naţionale staţionate în alte state;
 personalul naţional al bazelor ştiinţifice naţionale stabilite în afara teritoriului
geografic al ţării;
 personalul diplomatic naţional aflat la post în străinătate;
 membrii echipajelor navelor de pescuit, ai altor nave, aeronave şi platforme
plutitoare operând parţial sau în întregime în afara teritoriului;
 persoane plecate în scop turistic.
Din populaţia după domiciliu a României se exclud sau nu se cuprind:
 persoanele de cetăţenie română care şi-au stabilit domiciliul în altă ţară şi care
au anunţat autorităţile române (Direcţia de Paşapoarte – Ministerul Afacerilor
Interne - MAI), pentru menţionarea în paşaport a ţării de domiciliu;
 persoanele de cetăţenie străină, indiferent de forma şi de perioada de şedere pe
teritoriul României;
 refugiaţi, persoane care au solicitat azil pe teritoriul României, apatrizi,
resortisanţi ai altor ţări, ceţăţeni aflaţi ilegal în România;
 civilii străini aflaţi în ţară, indiferent de perioadă (lucrători de frontieră şi sezonieri,
turişti, persoane la tratament etc.);
 studenţii străini, indiferent de durata studiilor lor în ţară;
 membrii forţelor armate ale unei ţări străine, staţionaţi în ţară;
 militarii străini activând pe lângă organizaţii internaţionale pe teritoriul geografic al
ţării;
 personalul străin al bazelor ştiinţifice străine stabilite pe teritoriul geografic al ţării;
 personalul diplomatic străin aflat la post în România.

2.2. Disponibilitatea datelor pe niveluri de detaliere

 în profil teritorial
Datele privind populaţia după domiciliu vor fi disponibile în profil teritorial, pe următoarele niveluri de
detaliere, conform Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Standard (NUTS):
 nivel naţional;
 macroregiuni;
 regiuni;

5
  judeţe;
 localităţi, disponibile conform nomenclatorului SIRUTA;

 după caracteristici demografice:

 pe sexe;
 pe vârste – conform nomenclatorului de vârste;
 pe grupe de vârstă cincinale;

 serii de timp:
 semestriale, la 1 ianuarie şi la 1 iulie al fiecărui an;
 startul seriei de date: 1 ianuarie 1992.
Pentru a răspunde tuturor cerinţelor utilizatorilor indicatorului „populaţia după domiciliu”, acesta se va
calcula pentru două momente de referinţă, rezultând:
- Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie, anul t
- Populaţia după domiciliu la 1 iulie, anul t
şi va fi dezagregat la nivel de ţară, macroregiune, regiune, judeţ, municipiu, oraş, comună astfel:
 la nivel de ţară, macroregiune, regiune, judeţ:
 populaţia pe sexe (total, masculin şi feminin)
 populaţia pe vârste (de la 0 la 110 ani şi peste)
 populaţia pe grupe de vârstă cincinale (0-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, ..... 90-94
ani, 95-99 ani, 100 ani şi peste)
 populaţia pe medii de rezidenţă (urban şi rural)
 la nivel de municipiu, oraş, comună:
 populaţia pe sexe (total, masculin şi feminin)
 populaţia pe vârste (de la 0 la 100 ani şi peste)
 populaţia pe grupe de vârstă cincinale (0-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, ..... 75-79
ani, 80-84 ani, 85 ani şi peste).

Seriile de date se rectifică periodic în funcţie de corecţiile transmise de principalii furnizori de date.

2.3. Principalele formulare statistice utilizate

Variabilele avute în vedere la stabilirea populaţiei după domiciliu sunt derivate din elementele
componente ale acesteia. Pentru naşteri şi decese, acestea provin din cercetările statistice exhaustive
desfăşurate cu periodicitate continuă de către INS, colectate pe baza buletinelor statistice de născuţi
vii şi a celor de decese (anexate):
Buletinul statistic pentru născutul viu colectează următoarele informaţii:
- Locul şi data înregistrării naşterii;
- Date referitoare la născutul viu şi la naştere (sexul, data naşterii, unde a avut loc naşterea,
asistenţa la naştere, durata sarcinii, greutatea la naştere, felul naşterii, situaţia juridică a nou-
născutului, cetăţenia, naţionalitatea şi ţara în care s-a născut copilul);
- Date referitoare la mamă (data şi ţara de naştere, cetăţenia, statutul ocupaţional, nivelul de
instruire, domiciliul şi reşedinţa obişnuită, starea civilă şi data căsătoriei, numărul de naşteri
avute şi numărul de copii născuţi vii, născuţi morţi şi numărul copiilor aflaţi în viaţă, dacă a
efectuat control prenatal şi din ce lună);
- Date referitoare la tată (data naşterii, statutul ocupaţional, domiciliul şi reşedinţa obişnuită).
Buletinul statistic pentru deces colectează următoarele informaţii:
- Locul şi data înregistrării decesului;
- Date despre persoana decedată (sexul, data decesului şi data naşterii, numărul de copii
născuţi vii în cursul vieţii – doar pentru femei, starea civilă, data naşterii soţului (soţiei)
rămas(ă) în viaţă – doar pentru persoane căsătorite, cetăţenia, naţionalitatea, statutul
ocupaţional, nivelul de instruire, domiciliul şi reşedinţa obişnuită, locul decesului, ţara în care
persoana a decedat şi ţara în care s-a născut);
- Date despre deces (cauzele şi felul decesului, efectuarea autopsiei).
Pentru celelalte fenomene cu influenţă directă asupra mărimii şi structurii populaţiei după domiciliu,
datele se preiau de la Ministerul Afacerilor Interne:
6
- Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD):
- date referitoare la migraţia internă;
- date referitoare la migraţia internaţională definitivă (cu renunţarea la sau stabilirea domiciliului
în România);
- primiri de şi renunţări la cetăţenia română.
- Direcţia de Paşapoarte:
- date referitoare la migraţia internaţională definitivă (cu schimbarea domiciliului în altă ţară).

2.4. Clasificări şi nomenclatoare utilizate

 Nomenclatorul SIRUTA - utilizat pentru prezentarea datelor în profil teritorial;

 Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Standard (NUTS):
 nivel naţional (NUTS0)
 macroregiuni (NUTS1)
 regiuni (NUTS2)
 judeţe (NUTS3)
 localităţi (NUTS5).
 Nomenclatorul ŢĂRI, conform cu ISO 3166 - utilizat pentru codificarea ţărilor de cetăţenie, de
naştere, de provenienţă (în cazul imigranţilor) şi ţară de destinaţie (în cazul emigranţilor);
 Nomenclatorul de vârste care cuprinde toate vârstele de la 0 la 110 ani şi peste; pentru
diseminarea datelor de populaţie după domiciliu se utilizează vârstele (0-84 ani) şi grupele
cincinale de vârstă (0-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, .....80-84 ani, 85 ani şi peste).

2.5. Algoritmul de estimare a populaţiei după domiciliu şi metoda de calcul a principalilor

indicatori

Principalii indicatori care rezultă din algoritmul prezentat mai jos sunt:
- Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie, anul t;
- Populaţia după domiciliu la 1 iulie, anul t.
Precizăm că este vorba despre populaţia la 1 ianuarie anul t şi 1 iulie anul t sau, altfel spus, 31
decembrie anul t-1şi, respectiv, 30 iunie anul t,
Metoda utilizată pentru calculul indicatorului „populaţia după domiciliu” este metoda componentelor:
a) la nivel de total ţară, în funcţie de soldul sporului natural şi soldul migraţiei internaţionale
definitive:

Pt 1  Pt  N t ,t 1  Dt ,t 1  M d t ,t 1
unde:
P t 1
- populaţia cu domiciliul în ţară la momentul t+1;

P t
- populaţia cu domiciliul în ţară la momentul t;

N t ,t 1
- numărul de născuţi-vii în perioada t – t+1, ai căror mame au avut domiciliul în
România la data naşterii;
Dt ,t 1 – numărul de persoane care au decedat în perioada t – t+1, care aveau domiciliul în
România la data decesului.

M td,t 1 - soldul migraţiei internaţionale definitive, în perioada t – t+1.

b) în profil teritorial, la diferite niveluri administrativ-teritoriale pentru care se calculează, în

funcţie de soldul sporului natural, soldul migraţiei internaţionale definitive şi soldul migraţiei
interne cu schimbarea domiciliului:
Pt 1  Pt  N t ,t 1  Dt ,t 1  M td,t 1  mtd,t 1
unde:
P t 1
- populaţia cu domiciliul în ţară la momentul t+1;

7
 P t
- populaţia cu domiciliul în ţară la momentul t;

N t ,t 1
- numărul de născuţi-vii în perioada t – t+1, ai căror mame au avut domiciliul în
România la data naşterii;
Dt ,t 1 – numărul de persoane care au decedat în perioada t – t+1, care aveau domiciliul în
România la data decesului;
M td,t 1 - soldul migraţiei internaţionale definitive, în perioada t – t+1;
mtd,t 1 - soldul migraţiei interne cu schimbarea domiciliului, în perioada t – t+1.

Momentele de referinţă pentru calculul populaţiei după domiciliu sunt 1 ianuarie şi 1 iulie ale fiecărui
an; momentele t şi t+1 din formulele de calcul vor fi, alternativ, una din aceste două date
calendaristice. Intervalul de timp tt+1 va avea şase luni, reprezentând primul sau al doilea semestru
al anului calendaristic.
Pasul 1: Analiza, validarea datelor, pregătirea bazei de date pentru calculul populaţiei după
domiciliu
Momentul zero pentru estimarea populaţiei după domiciliu este data de 9.09.2014, moment care
coincide cu transmiterea datelor din baza de date RNEP de către DEPABD la INS, în baza
protocolului încheiat între cele două instituţii.
INS, prin Compartimentul de statistica mobilităţii populaţiei şi migraţiei, din cadrul Direcţiei de calcul a
indicatorilor privind populaţia şi migraţia externă, Direcţia generală de demografie şi statistică socială,
efectuează următoarele verificări:
 transcodificarea nomenclatorului utilizat de DEPABD în nomenclatorul SIRUTA;
 verificarea existenţei în baza de date a născuţilor-vii înregistraţi prin buletinele statistice până
la momentul zero; procedura constă în verificarea încrucişată a tuturor informaţiilor
individuale privind naşterile înregistrate prin intermediul buletinelor statistice pentru
născuţii-vii, pe baza CNP;
 introducerea cazurilor identificate ca lipsă pentru născuţi-vii înregistraţi prin buletinele
statistice până la momentul zero;
 verificarea existenţei în baza de date a deceselor înregistrate prin buletinele statistice până la
momentul zero; procedura constă în verificarea încrucişată a tuturor informaţiilor
individuale privind decesele înregistrate prin intermediul buletinelor statistice de deces, pe
baza CNP;
 eliminarea cazurilor identificate ca neşterse pentru decesele înregistrate prin buletinele
statistice până la momentul zero;
 validarea corectitudinii CNP-urilor prin cifra de control;
 verificarea existenţei CNP-urilor duble/înregistrărilor duble;
 validarea datelor şi rezolvarea eventualelor erori rămase.
Notăm cu ( P0 ) populaţia la momentul iniţial, rezultată în urma activităţilor de verificare a calităţii
datelor din baza de date RNEP şi distribuire a acestora în profil teritorial, în conformitate cu
nomenclatorul SIRUTA. Pe baza populaţiei la momentul zero se evidenţiază două situaţii distincte în
ceea ce priveşte algoritmul de estimare a populaţiei după domiciliu la diferite momente de timp:
A. Estimarea populaţiei după domiciliu, în perioada anterioară momentului zero
(1 ianuarie 1992 – 1 iulie 2014);
B. Estimarea populaţiei după domiciliu, în perioada ulterioară momentului zero
(1 ianuarie 2015 +)

A. Algoritmul de estimare a populaţiei după domiciliu, pentru perioada anterioară momentului

zero (1 ianuarie 1992 – 1 iulie 2014)

Referitor la datele utilizate pe tot cuprinsul punctului A, se impune facută următoarea

precizare:
- nascuţii-vii - sunt cei înregistraţi în baza de date a DEPABD;
- decesele – sunt cele înregistrate în baza de date a INS; întrucât înregistrările
aferente persoanelor decedate nu mai apar în baza de date primită de la DEPABD,
acestea nu mai pot fi reconstituite şi adăugate, conform algoritmului prezentat.
8
 Pentru a acoperi această lipsă de informaţii, se apelează la înregistrările de decese
din baza de date a INS.

Pasul 2: Aplicarea algoritmului de estimare a populaţiei după domiciliu la 1 iulie 2014

(i) La nivel naţional:

Se calculează efectivul brut al populaţiei cu domiciliul în România, la momentul 1 iulie 2014, după
formula:
P brut 1iulie 2014  P0  N1iulie 2014 9septembrie 2014  D1iulie 2014 9septembrie 2014 (1)

Unde:

P brut 1iulie2014 - efectivul brut al populaţiei cu domiciliul în România, la momentul 1 iulie 2014;
P0 - populaţia cu domiciliul în România, la momentul zero;
N1iulie2014 9septembrie 2014 – numărul de născuţi-vii în perioada 1 iulie - 9 septembrie 2014, ai
căror mame au avut domiciliul în România la data naşterii;
D 1iulie2014 9septembrie 2014 – numărul de persoane care au decedat în perioada 1 iulie - 9
septembrie 2014, care aveau domiciliul în România la data decesului.
Se obţine populaţia după domiciliu, la momentul 1 iulie 2014 ( P1iulie 2014 ), care formează o bază de
date cu informaţii la nivel individual (CNP). Această bază de date nu cuprinde ajustări la nivel
individual (CNP) privind migraţia internă şi migraţia internaţională definitivă, din perioada 1 iulie -9
septembrie 2014, deoarece datele vor fi disponibile după data de 15 februarie 2015.
Se aplică metode de reconciliere a datelor şi ajustare asupra populaţiei obţinute, astfel:
 se compară distribuţia pe sexe şi vârste a populaţiei obţinute cu distribuţia pe sexe şi vârste a
populaţiei rezultate la ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor (RPL2011) şi cu
populaţia serii lungi de timp;
 se ajustează statistic distribuţia pe vârste a populaţiei de 100 ani şi peste cu media valorilor
dintre datele din sursa DEPABD şi RPL2011.

(ii) În profil teritorial:

Datele privind populaţia după domiciliu pentru fiecare nivel administrativ teritorial se obţin prin
agregarea datelor de la nivelul inferior, astfel:
 Localitate: Populaţia localităţilor rezultă prin agregarea datelor individuale (la nivel de CNP) din
baza de date P1iulie2014 , conform nomenclatorului SIRUTA.

 Judeţ: Populaţia judeţelor rezultă prin agregarea datelor localităţilor din baza de date P1iulie 2014 ,
conform nomenclatorului SIRUTA.
 Regiune: Populaţia regiunilor rezultă prin agregarea datelor judeţelor din baza de date
P1iulie 2014 , conform nomenclatorului SIRUTA.
 Macroregiune: Populaţia regiunilor rezultă prin agregarea datelor regiunilor din baza de date
P1iulie2014 , conform nomenclatorului SIRUTA.
Datele obţinute în profil teritorial, pentru fiecare nivel, nu cuprinde ajustări privind migraţia internă şi
migraţia internaţională definitivă, din perioada 1 iulie - 9 septembrie 2014, deoarece datele vor fi
disponibile după data de 15 februarie 2015.

Pasul 3: Aplicarea algoritmului de estimare a populaţiei după domiciliu la 1 ianuarie 2014

Pentru calcularea populaţiei la 1 ianuarie 2014 se procedează astfel:

(i) La nivel naţional (cu înregistrări pe bază de CNP):

9
 P brut 1ianuarie2014  P1iulie2014  N1ianuarie1iulie2014  D1ianuarie1iulie2014
Unde:
P brut 1ianuarie 2014 - efectivul brut al populaţiei cu domiciliul în România, la momentul 1 ianuarie
2014;
P1iulie 2014 - populaţia cu domiciliul în România, la momentul 1 iulie 2014;
N1ianuarie2014 1iulie2014 – numărul de născuţi-vii în perioada 1 ianuarie – 1 iulie 2014, ai căror
mame au avut domiciliul în România la data naşterii;
D1ianuarie2014 1iulie2014 – numărul de persoane care au decedat în perioada 1 ianuarie – 1
iulie 2014, care aveau domiciliul în România la data decesului;

Populaţia brută astfel obţinută se ajustează cu soldul migraţiei internaţionale din perioada 1 ianuarie -
1 iulie 2014. Pentru aceste date nu există identificare prin CNP, astfel încât au fost agregate la nivel de
localitate pe vârste şi sexe. Se obţine în acest fel populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2014.

P 1ianuarie 2014 P
brut
1ianuarie 2014 
M 1dianuarie 20141iulie 2014
Unde:
P 1ianuarie 2014 - populaţia cu domiciliul în ţară la momentul 1 ianuarie 2014;
M 1dianuarie 20141iulie 2014 - soldul migraţiei internaţionale definitive, în perioada 1 ianuarie –
1 iulie 2014.

(ii) În profil teritorial:

Localitate: Formula de calcul folosită la nivelul fiecărei localităţi, pentru determinarea populaţiei după
domiciliu este următoarea:

P1brutianuarie2014 j  P1iulie 2014 j  N1ianuarie20141iulie 2014 j  D1ianuarie20141iulie 2014 j

Unde:
P1iulie2014 j - populaţia cu domiciliul în localitatea j la momentul 1 iulie 2014;
N1ianuarie 2014 1iuli2014 j – numărul de născuţi–vii în perioada 1 ianuarie-1 iulie 2014, ai căror
mame au avut domiciliul în localitatea j la data naşterii;
D1ianuarie2014 1iuli2014 j – numărul de persoane care au decedat în perioada 1 ianuarie – 1
iulie 2014, care aveau domiciliul în localitatea j, la data decesului;
Datele pentru migraţia internă şi migraţia internaţională nu sunt identificate prin CNP, astfel încât
populaţia a fost agregată la nivel de localitate pe vârste şi sexe şi ajustată cu soldul migraţiei interne şi
soldul migraţiei internaţionale cu schimbarea domiciliului:
P1ianuarie2014 j  P1brut
ianuarie2014 j  M 1ianuarie20141iulie 2014 j  m1ianuarie20141iulie 2014 j
d d

Unde:
P1ianuarie 2014 j - populaţia cu domiciliul în localitatea j la momentul 1 ianuarie 2014
M1dianuarie 2014 1iulie2014 j
- soldul migraţiei internaţionale definitive în localitatea j, în
perioada 1 ianuarie – 1 iulie 2014;

M1dianuarie 2014 1iulie 2014 j  I1ianuarie 2014 1iulie 2014 j  E 1ianuarie 2014 1iulie 2014 j
I1ianuarie 2014 1iulie 2014 j - numărul de imigranţi definitivi în localitatea j, în perioada 1 ianuarie-
1 iulie 2014;
E 1ianuarie 2014 1iulie 2014 j - numărul de emigranţi definitivi din localitatea j, în perioada 1
ianuarie - 1 iulie 2014;
m1dianuarie2014 1iulie 2014 j - soldul migraţiei interne, înregistrat în localitatea j, cu schimbarea
domiciliului într-o altă localitate, în perioada 1 ianuarie-1 iulie 2014.
m1dianuarie 2014 1iulie 2014 j  S 1ianuarie 2014 1iulie 2014 j  P1ianuarie 2014 1iulie 2014 j

10
 S 1ianuarie 2014 1iulie 2014 j - numărul persoanelor sosite (cu stabilirea domiciliului) în localitatea
j, în perioada 1 ianuarie-1 iulie 2014;
P1ianuarie 2014 1iulie2014 j - numărul persoanelor plecate (cu stabilirea domiciliului) din
localitatea j, în perioada 1 ianuarie-1 iulie 2014;
Datele privind populaţia după domiciliu pentru fiecare nivel administrativ teritorial se obţin prin
agregarea datelor de la nivelul inferior, astfel:
 Judeţ: Populaţia judeţelor rezultă prin agregarea datelor localităţilor din baza de date
P1ianuarie 2014 , conform nomenclatorului SIRUTA.
 Regiune: Populaţia regiunilor rezultă prin agregarea datelor judeţelor din baza de date
P1ianuarie 2014 , conform nomenclatorului SIRUTA.
 Macroregiune: Populaţia regiunilor rezultă prin agregarea datelor regiunilor din baza de date
P1ianuarie 2014 , conform nomenclatorului SIRUTA.

Populaţia obţinută, atât la nivel naţional, cât şi în profil teritorial, se ajustează, prin reconciliere cu alte
surse de date:
 se verifică structura populaţiei pe vârste, pe sexe şi în profil teritorial, cu datele furnizate de
RPL 2011 şi cu populaţia totală estimată de INS pe baza componentelor în perioadele
anterioare.

Pasul 4: Aplicarea algoritmului de estimare a populaţiei după domiciliu la 1 ianuarie şi 1 iulie,

anul t (t= 2013, 2012,....,1992)

Populaţia după domiciliu se calculează pentru momentele 1 ianuarie şi 1 iulie, anul t, conform
algoritmului de calcul al populaţiei din momentul 1 ianuarie 2014, atât la nivel naţional, cât şi în profil
teritorial.

B. Algoritmul de estimare a populaţiei după domiciliu, pentru perioada ulterioară momentului

zero (1 ianuarie 2015 + )

Pasul 5: Aplicarea algoritmului de estimare a populaţiei după domiciliu la 1 ianuarie şi la 1 iulie

anul t (t=2015 + )

(i) La nivel naţional

Formula de calcul folosită pentru determinarea populaţiei după domiciliu la momentul t este:
Pt 1  Pt  Nt  Dt  Mdt
Unde:
Pt 1 - populaţia cu domiciliul în România, la momentul t+1;
Pt - populaţia cu domiciliul în România, la momentul t;
N t – numărul de născuţi-vii în perioada t – (t+1), ai căror mame aveau domiciliul în România
la data naşterii;
D t – numărul de persoane care au decedat în în perioada t – (t+1), care aveau domiciliul în
România, la momentul decesului;
M dt - soldul migraţiei internaţionale definitive, în perioada în perioada t – (t+1);
M dt  I t  E t
It - numărul de imigranţi (persoane de cetăţenie română care şi-au (re)stabilit domiciliul în
România), în perioada t – (t+1);
E t - numărul de emigranţi (persoane de cetăţenie română care şi-au stabilit domiciliul în altă
ţară), în perioada t – (t+1).

De exemplu, pentru determinarea populaţiei la momentul 1 ianuarie 2015, atribuim t=1 iulie 2014 şi
t+1=1 ianuarie 2015:
11
 P1ianuarie2015  P1iulie2014  N1iulie 31decembrie2014  D1iulie31decembrie2014  M1diulie31decembrie2014
Unde:
P1ianuarie 2015 - populaţia cu domiciliul în România la 1 ianuarie 2015;
P1iulie2014 - populaţia cu domiciliul în România la 1 iulie 2014;
N1iulie31decembrie2014 – numărul de născuţi-vii în perioada 1 iulie-31 decembrie
2014, ai căror mame au avut domiciliul în România la data naşterii;
D1iulie31decembrie 2014 – numărul de persoane decedate în perioada 1 iulie-31
decembrie 2014, care au avut domiciliul în România la data decesului;
Md1iulie 31decembrie 2014 - soldul migraţiei internaţionale definitive, în perioada 1
iulie-31 decembrie 2014.

(ii) În profil teritorial

Localitate: Formula de calcul folosită la nivelul fiecărei localităţi pentru determinarea populaţiei după
domiciliu este:
Pt 1j  Pt j  Ntj  Dtj  Mdtj  mdtj
Unde:
Pt 1 j - populaţia cu domiciliul în localitatea j la momentul t+1;
Pt j - populaţia cu domiciliul în localitatea j la momentul t;
Ntj – numărul de născuţi-vii în perioada t-(t+1), ai căror mame au avut domiciliul în
localitatea j la data naşterii;
D tj – numărul de persoane decedate în perioada t-(t+1), care au avut domiciliul în localitatea
j la data decesului;
M dtj - soldul migraţiei internaţionale definitive în localitatea j, în perioada t-(t+1);
M dtj  I t  E t
It - numărul de imigranţi (persoane de cetăţenie română care şi-au (re)stabilit domiciliul în
România), în perioada t – (t+1);
E t - numărul de emigranţi (persoane de cetăţenie română care şi-au stabilit domiciliul în altă
ţară), în perioada t – (t+1)
m dtj - soldul migraţiei interne, înregistrat în localitatea j, cu schimbarea domiciliului într-o
altă localitate, în perioada t – (t+1).
m dtj  S tj  Ptj
S tj - numărul persoanelor sosite (cu stabilirea domiciliului) în localitatea j, în perioada t –
(t+1);
Ptj - numărul persoanelor plecate din localitatea j (cu stabilirea domiciliului într-o altă
localitate), în perioada t – (t+1).

De exemplu pentru determinarea populaţiei localităţii j la momentul 1 ianuarie 2015, atribuim t=1 iulie
2014 şi t+1=1 ianuarie 2015:
P1ianuarie 2015 j  P1iulie 2014 j  N1iulie  31decembrie 2014 j  D1iulie  31decembrie 2014 j  M1diulie  31decembrie 2014 j  m1diulie  31de
Unde:
P1ianuarie 2015 j - populaţia cu domiciliul în localitatea j, la 1 ianuarie 2015;
P1iulie2014 j - populaţia cu domiciliul în localitatea j, la 1 iulie 2014;
N1iulie  31decembrie 2014 j – numărul de născuţi-vii în perioada 1 iulie-31 decembrie 2014, ai
căror mame au avut domiciliul în România la data naşterii;
D1iulie 31decembrie2014 j – numărul de persoane decedate în perioada 1 iulie-31 decembrie
2014, care au avut domiciliul în localitatea j la data decesului;

12
 Md1iulie 31decembrie 2014 j - soldul migraţiei internaţionale definitive în localitatea j, în
perioada 1 iulie-31 decembrie 2014;
m dtj - soldul migraţiei interne, înregistrat în localitatea j, cu schimbarea domiciliului într-o
altă localitate, în perioada 1 iulie-31 decembrie 2014.
Datele privind populaţia după domiciliu pentru fiecare nivel administrativ teritorial, se obţin prin
agregarea datelor de la nivelul inferior. Pentru exemplul dat, populaţia în profil teritorial se determină
astfel:
 Judeţ: Populaţia judeţelor se formează prin agregarea datelor localităţilor din baza de date
P1ianuarie 2015 , conform nomenclatorului SIRUTA.
 Regiune: Populaţia regiunilor rezultă prin agregarea datelor judeţelor din baza de date
P1ianuarie 2015 , conform nomenclatorului SIRUTA.
 Macroregiune: Populaţia regiunilor rezultă prin agregarea datelor regiunilor din baza de date
P1ianuarie 2015 , conform nomenclatorului SIRUTA.
Ajustrări aplicate:
- în cazul persoanelor care au decedat şi nu au putut fi identificate, există date privind vârsta
aproximativă, sexul persoanei şi localitatea unde a fost înregistrat decesul. Se vor aplica corecţii
asupra datelor agregate la nivel de localitate.

3. Organizarea colectării şi prelucrarea datelor

3.1. Surse de date

Datele utilizate pentru determinarea populaţiei după domiciliu provin din două tipuri de surse de date:
 surse administrative

Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date - Registrul

Naţional de Evidenţă a Persoanelor:
- pentru momentul zero (9.09.2014), DEPABD a transmis Institutului Naţional de
Statistică date referitoare la evidenţa persoanelor din RNEP, în baza protocolului de
colaborare încheiat între cele două instituţii;
- date referitoare la migraţia internă, date semestriale;
- date referitoare la migraţia internaţională definitivă cu stabilirea domiciliului în
România - imigranţi, date semestriale;
- primiri de şi renunţări la cetăţenia română, date semestriale.
Direcţia Generală de Paşapoarte:
- date referitoare la migraţia internaţională definitivă cu schimbarea domiciliului în altă
ţară – emigranţi, date semestriale.

 surse statistice – rezultatele cercetărilor statistice exhaustive privind natalitatea şi mortalitatea,

pentru numărul născuţilor-vii şi al deceselor survenite în intervalul de timp studiat (bazate, la
rândul lor, pe surse administrative).

În etapa de reconciliere a datelor şi de ajustare statistică se utilizează următoarele surse de date:

 surse administrative – evidenţele Autorităţii Electorale Permanente, pentru verificarea
distribuţiei în profil teritorial a populaţiei şi aplicarea metodelor de ajustare statistică a acestei
distribuţii, dacă este cazul;
 surse statistice - rezultatele Recensămintelor Populaţiei şi Locuinţelor, pentru ajustarea
distribuţiei pe vârste a populaţiei.

3.2. Metoda de înregistrare

Colectarea datelor se face în structura stabilită de Institutul Naţional de Statistică (pentru mişcarea
naturală a populaţiei) şi de Ministerul Afacerilor Interne (pentru mişcarea migratorie definitivă a
populaţiei).

Pentru fenomenele demografice:

13
 - Institutul Naţional de Statistică proiectează buletinele statistice demografice de naştere şi
deces avizate de Ministerul dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi Ministerul
Afacerilor Interne (conform Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, art. 72).
- Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor şi ofiţerii de stare civilă
din cadrul primăriilor comunelor, oraşelor, municipiilor şi al sectoarelor Municipiului Bucureşti
au obligaţia, în conformitate cu reglementările în vigoare, ca pentru fiecare act de naştere şi
deces să întocmească câte un buletin statistic. Buletinul statistic se completează odată cu
întocmirea actelor la serviciul de stare civilă de către ofiţerul de stare civilă, atât pentru
înregistrările curente, cât şi ca urmare a transcrierii certificatelor eliberate de autorităţile
competente străine.
Înregistrarea sistematică şi completă a evenimentelor mişcării naturale a populaţiei, condiţie absolut
necesară asigurării fluxului informaţional statistic, este asigurată prin obligativitatea declarării, într-un
anumit termen, a oricărui eveniment. Astfel, legislaţia naţională (art. 14, 19, 20 şi 33 din Legea Nr.
119/1996 cu privire la actele de stare civilă republicată în 2012) prevede următoarele termene
referitoare la declararea evenimentelor demografice:
 Născutul-viu trebuie înregistrat la Oficiul de stare civilă în termen de maximum 15 zile de la
naştere; în cazul în care născutul-viu a decedat înainte de împlinirea termenului de 15 zile,
declararea se face în termen de 24 de ore de la data decesului.
o pentru copiii găsiţi sau abandonaţi la naştere, întocmirea actului se face în 30 de zile
de la data găsirii copilului, respectiv de la data completării procesului verbal de
constatare a părăsirii copilului.
 Decesul unei persoane se declară în termen de 3 zile, cu excepţia cazului când decesul se
datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum şi în cazul găsirii
unui cadavru, caz în care declararea se face în termen de 48 de ore, socotit din momentul
decesului sau al găsirii cadavrului.
Nu se completează buletine statistice pentru actele de naştere întocmite ca urmare a adopţiei şi
reconstituirii. De asemenea, nu se completează buletine statistice pentru decesele înregistrate în
baza hotărârii judecătoreşti declarative de moarte .

- Direcţiile regionale/judeţene de statistică asigură lunar colectarea buletinelor statistice

pentru naşteri şi decese, introducerea şi transmiterea la INS a fişierelor cuprinzând datele în
format electronic.

Pentru mişcarea migratorie:

- Ministerul Afacerilor Interne proiectează formularele de evidenţă a schimbării domiciliului.

- Ministerul Afacerilor Interne transmite la INS, în structura stabilită prin protocoale de
colaborare:
 înregistrări individuale privind migraţia internă după domiciliu;
 înregistrări individuale privind migraţia internaţională după domiciliu.

3.3. Momente de referinţă şi perioada de înregistrare

Momentele de referinţă pentru care se determină statistic populaţia după domiciliu sunt 1 ianuarie şi 1
iulie ale fiecărui an.
Pentru datele din cercetările statistice privind evenimentele demografice, perioada de referinţă este
luna. Buletinele statistice completate în cursul unei luni calendaristice se prezintă până la data de 5 a
lunii următoare la direcţiile regionale / judeţene de statistică (în Bucureşti la serviciile statistice de
sector). În data de 25 a lunii următoare celei de înregistrare, bazele de date sunt transmise în format
electronic către Direcţia de studii, proiecţii demografice şi recensământul populaţiei, Serviciul de
demografie, statistica sănătăţii, culturii şi justiţiei din cadrul INS.
DEPABD şi Direcţia de Paşapoarte transmit semestrial date referitoare la migraţia internă cu
schimbarea domiciliului şi la migraţia internaţională definitivă, în format electronic.
De asemenea, DEPABD transmite anual şi date privind persoanele care au obţinut ceţăţenia română
şi şi-au stabilit domiciliul în România şi persoanele care au renunţat la cetăţenia română.

14
3.4. Periodicitatea de calcul a populaţiei după domiciliu

Calculul populaţiei după domiciliu se realizează cu periodicitate semestrială (la 1 ianuarie şi,
respectiv, 1 iulie).

3.5. Disponibilitatea datelor

Datele privind populaţia la momentul 1 ianuarie sunt disponibile în aprilie, iar datele privind populaţia la
1 iulie sunt disponibile în octombrie.

3.6. Personalul implicat

Institutul Naţional de Statistică - Direcţia generală de demografie şi statistică socială:

 Serviciul de demografie, statistica sănătăţii, culturii şi justiţiei, din cadrul Direcţiei de
studii, proiecţii demografice şi recensământul populaţiei asigură:
- elaborarea metodologiei privind fenomenele demografice şi a instrumentarului
statistic aferent;
- controlul logic al înregistrărilor primite de la direcţiile regionale/judeţene de
statistică;
- controlul logic al datelor privind migraţia internă primite din surse
- administrative;
- verificarea şi validarea datelor statistice individuale privind persoanele care
trec prin evenimente demografice;
- centralizarea datelor privind fenomenele demografice;
- furnizare a datelor privind fenomenele demografice către alte direcţii.
 Compartimentul de statistica mobilităţii populaţiei şi migraţiei, din cadrul Direcţiei de
calcul a indicatorilor privind populaţia şi migraţia externă, asigură:
- elaborarea metodologiei privind statistica populaţiei;
- coordonarea activităţilor de colectare şi validare a datelor realizate la nivel
teritorial;
- conceperea cerinţelor pentru realizarea aplicaţiei informatice şi testarea
acesteia;
- controlul logic al datelor privind migraţia internaţională definitivă şi dobândiri
/renunţări de cetăţenie primite din surse administrative;
- validarea datelor;
- prelucrarea datelor;
- evaluarea calităţii datelor finale;
- analiza şi pregătirea rezultatelor finale pentru diseminare.
Direcţiile regionale/judeţene de statistică –asigură lunar:
- introducerea, validarea la nivel de judeţ şi transmiterea la INS a fişierelor cuprinzând datele
colectate prin buletinele statistice pentru naşteri şi decese;
- rezolvarea erorilor apărute în urma centralizării datelor la nivelul INS (verificarea CNP-uri
eronate cu oficiile de stare civilă) şi transmiterea datelor corectate către INS.

La nivelul surselor administrative de date, sunt implicate în procesul de culegere şi transmitere a

datelor:
- MAI- DEPABD şi Direcţia Generală de Paşapoarte
- transmiterea datelor referitoare la migraţia internă după domiciliu şi la migraţia
internaţională după domiciliu;
- verificarea datelor din statisticile privind fenomenele demografice transmise de INS în
scopul corectării CNP-urilor cu probleme;
- Ministerul Sănătăţii - codificarea cauzelor de deces în buletinele statistice pentru deces.

3.7. Prelucrarea datelor

Având două tipuri de surse de date, cu momente diferite de colectare, prelucrarea datelor implică mai
multe paliere:

15
  la nivelul surselor administrative de date :
 extragerea informaţiilor convenite cu INS a fi transmise acestuia din bazele proprii
de date;
 transmiterea fişierelor la INS în formatul convenit.

 la nivelul DRS/DJS:
 transmiterea buletinelor statistice către primării;
 verificarea volumului buletinelor statistice demografice primite de la primării;
 codificarea şi numerotarea buletinelor statistice demografice;
 verificarea buletinelor statistice prin control logic;
 corectarea eventualelor erori şi validarea datelor la nivel de buletin;
 corectarea eventualelor înregistrări duble în cadrul lunii şi în cadrul judeţului;
 transmiterea bazelor de date lunare către INS.
 rezolvarea erorilor apărute în urma centralizării datelor la nivelul INS ( verificarea
CNP-uri eronate cu oficiile de stare civilă) şi transmiterea datelor corectate către INS.

 la nivelul INS:
A. prelucrarea datelor colectate de la DRS/DJS (lunar) constă în:
 control logic la nivel de judeţ şi fenomen;
 validarea datelor şi rezolvarea cu DJS-urile a eventualelor erori rămase;
 rezolvarea omogenă a cazurilor particulare;
 revalidarea datelor;
 corectarea eventualelor înregistrări duble în cadrul lunii şi la nivelul ţării;
 centralizarea datelor la nivelul ţării pe fenomene;
B. prelucrarea datelor de la DEPABD (semestrial) constă în:
 validarea corectitudinii CNP-urilor prin cifra de control;
 verificarea existenţei CNP-urilor duble/înregistrărilor duble;
 verificarea existenţei codului SIRUTA şi a corectitudinii acestuia;
 validarea datelor şi rezolvarea eventualelor erori rămase;
 rezolvarea omogenă a cazurilor particulare;
 verificarea introducerii în baza de date a născuţilor înregistraţi prin buletinele
statistice;
 verificarea eliminării din baza de date a deceselor născuţilor înregistrate prin
buletinele statistice.

C. calcularea populaţiei după domiciliu prin metoda componentelor, conform

algoritmului prezentat la punctul 2.5
 controlul logic al datelor, la nivel de localitate şi variabilă urmărită;
 identificarea valorilor atipice şi corectarea individuală a acestora, în funcţie de cauza
apariţiei;
 reconcilierea datelor cu cele transmise semestrial de DEPABD, conform protocolului
încheiat între cele două instituţii şi stabilirea diferenţelor semnificative la nivel de
localitate;
 ajustarea distribuţiei populaţiei pe vârste şi în profil teritorial, în funcţie de diferenţele
rezultate din reconciliere;
 agregarea datelor;
 executarea tabelelor cu rezultate, detaliate pe diverse variabile (sexe, vârste, medii
de rezidenţă);
 analiza datelor;
 pregătirea datelor pentru diseminare;
 diseminarea rezultatelor;
 transmiterea tabelelor prelucrate cu date la nivel de judeţ către DRS/DJS;
 realizarea de tabele pentru bazele de date TEMPO.

3.8. Soluţia informatică

Soluţia informatică de introducere şi prelucrare a datelor şi de obţinere a tabelelor finale constă în:
- programe de introducere / conversie şi prelucrare a datelor primare;
- programe de verificare cu chei a corelaţiilor dintre variabilele statistice;
- programe de validarea a datelor;
- programe de arhivare a a datelor în baze de date semestriale şi anuale;
- programe de calcul a populaţiei;
16
 - programe de obţinere a tabelelor finale cu date;
- machete Excel de prezentare a datelor pentru diseminare.
Elaborarea condiţiilor de control logic a datelor
Pentru proiectarea soluţiei informatice au fost elaborate condiţii logice:
- de verificare a datelor din sursele primare;
- de verificare a corelaţiilor dintre variabile;
- de verificare a integrităţii datelor.
Condiţiile de control logic au ca scop: urmărirea şi verificarea fluxurilor logice din sursele primare de
date; respectarea corelaţiilor între variabile, verificarea încadrării între limite a datelor corespunzătoare
anumitor variabile.
Prin condiţiile de verificare a integrităţii se urmăreşte existenţa datelor pentru toate variabilele.

4. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor metodologiei

4.1. Principalii indicatori rezultaţi
Pe baza calculului numărului populaţiei după domiciliu se produc următorii indicatori absoluţi şi
relativi:
 Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare, judeţe, municipii, oraşe şi comune;
 Populaţia după domiciliu la 1 iulie pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare, judeţe, municipii, oraşe şi comune;
 Gruparea judeţelor, oraşelor şi comunelor după numărul de locuitori;
 Populaţia după domiciliu pe ani de vârstă (0-100 ani şi peste) şi grupe cincinale de vârstă
(0-4ani, 5-9 ani..., 95-99 ani, 100 ani şi peste), pe medii şi sexe, la nivel de judeţ;
 Raportul de masculinitate se obţine împărţind numărul bărbaţilor la numărul femeilor; se
exprimă la 100 sau la 1000; se calculează pentru întreaga populaţie pe grupe de vârstă şi ani de
vârstă; poate fi calculat în profil teritorial pe medii de rezidenţă, macroregiuni, regiuni de
dezvoltarea, judeţe, municipii, oraşe şi comune;
 Raportul de feminitate, având semnificaţia de număr de femei la 100 sau 1000 de bărbaţi; se
calculează pentru întreaga populaţie pe grupe de vârstă şi ani de vârstă; poate fi calculat în profil
teritorial pe medii de rezidenţă, macroregiuni, regiuni de dezvoltarea, judeţe, municipii, oraşe şi
comune;
 Raportul de dependenţă demografică este raportul dintre numărul persoanelor de vârstă
"dependentă" (persoane sub 15 ani şi de peste 64 ani) şi populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani)
exprimat la 100 de persoane.
P  0  14   P  65  
Rd = x100
P (15  64)
unde:
 Rd = Raportul de dependenţă demografică
 P(0-14) = populaţia în vârstă de 0-14 ani
 P(15-64) = populaţia în vârstă de muncă, respectiv de 15-64 ani
 P(65+) = populaţia în vârstă de 65 ani şi peste

Indicatorul poate fi calculat în profil teritorial pe medii de rezidenţă, macroregiuni, regiuni de

dezvoltarea, judeţe, municipii, oraşe şi comune.
 Raport de dependenţă demografică a populaţiei tinere este raportul dintre numărul persoanelor
cu vârsta mai mică de 15 ani şi populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) exprimat la 100 de
persoane.
 Indicele de îmbătrânire demografică reprezintă numărul persoanelor vârstnice (de 65 ani şi peste)
care revine la 100 de persoane tinere (sub 15 ani).

17
 Vârsta medie a populaţiei după domiciliu este media vârstelor unei populaţii, prin vârstă
înţelegând acea variabilă demografică continuă ce exprimă timpul scurs de la data naşterii unei
persoane până la un anumit moment de observare. Se determină după formula:

x
 (x  0,5)  P x

P x

unde: x = vârsta în ani împliniţi;

Px = numărul locuitorilor de vârstă x;
0,5 = jumătate de an considerată drept echivalent mediu al variaţiei abaterilor faţă de
data exactă a împlinirii unei vârste oarecare.
Poate fi calculată pe sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni, regiuni de dezvoltarea, judeţe,
municipii, oraşe şi comune.
 Vârsta mediană este un indicator ce împarte populaţia unei ţări în două părţi egale, vârsta mediană
fiind acea valoare de mijloc.
 Sporul mediu anual de creştere (scădere) a populaţiei după domiciliu se stabileşte pe baza
următoarei formule:
Pn  P1
p 
n 1
unde:
 p = sporul mediu de creştere a populaţiei
Pn = populaţia după domiciliu la sfârşitul perioadei
P1 = populaţia după domiciliu la începutul perioadei
n  1 = durata perioadei măsurată în ani calendaristici
Poate fi calculat în profil teritorial pe medii de rezidenţă, macroregiuni, regiuni de dezvoltarea,
judeţe, municipii, oraşe şi comune.
 Rata de natalitate reprezintă numărul de născuţi-vii dintr-un an raportat la populaţia la 1 iulie din
anul respectiv şi se exprimă în număr de născuţi-vii la 1000 locuitori.
La nivel de localitate/ judeţ/ regiune/ macroregiune, formula de calcul devine:
Nj
nj   1000
Pj
n j = rata de natalitate pentru localitate/ judeţ/ regiune/ macroregiune j, în anul t
N j = numărul născuţilor-vii pentru localitate/ judeţ/ regiune/ macroregiune j, în anul t
Pj = populaţia la 1 iulie a anului t pentru localitate/ judeţ/ regiune/ macroregiune j

 Rata de mortalitate reprezintă numărul persoanelor decedate dintr-un an raportat la populaţia la

1 iulie din anul respectiv şi se exprimă în număr de decese la 1000 locuitori.
La nivel de localitate/ judeţ/ regiune/ macroregiune, formula de calcul devine:
Dj
dj   1000
Pj
d j = rata de mortalitate pentru localitate/ judeţ/ regiune/ macroregiune j în anul t
D j = numărul deceselor pentru localitate/ judeţ/ regiune/ macroregiune j în anul t
Pj = populaţia la 1 iulie a anului t pentru localitate/ judeţ/ regiune/ macroregiune j

4.2 Forme de prezentare a rezultatelor

Diseminarea rezultatelor se realizează prin intermediul:

 Comunicatului de presă;
 Bazei de date online TEMPO;
 Fişei demografice a localităţii elaborată anual până la nivel de comună şi transmisă la
Direcţiile Regionale/Judeţene de Statistică cu date pe ultimii cinci ani, care conţine:
- populaţia după domiciliu a localităţilor din fiecare judeţ la 1 ianuarie şi 1 iulie;
- născuţi-vii, decedaţi, decedaţi sub 1 an, sporul natural, căsătorii, divorţuri;

18
 - plecaţi, sosiţi, sold migratoriu intern;
- emigranţi, imigranţi, sold migratoriu internaţional;
- indicatori relativi: rate şi indici de creştere a populaţiei.
 Anuarului Statistic al României;
 Anuarului Demografic al României ;
 Altor publicaţii de sinteză.

5. Limitări

Limitările pe care considerăm că le vor avea aceşti indicatori sunt legate de integritatea
(completitudinea, nerespectarea condiţiei de a fi exhaustiv) datelor din sursele primare, pe de o parte
şi de decalajele temporale între momentul producerii şi cel al înregistrării oficiale a unui eveniment
demografic, respectiv:
1. Existenţa unei posibile sub-evaluări a numărului de născuţi vii generat de creşterea fenomenului
de migraţie internaţională temporară de lungă durată, fără schimbarea domiciliului din România;
este posibil ca numărul născuţilor vii înregistrat, în cursul anului de referinţă, prin intermediul
Buletinelor statistice pentru născutul viu să nu măsoare totalitatea naşterilor petrecute în afara
graniţelor ţării (buletinul statistic pentru născutul viu se completează doar în momentul în care
părinţii copilului se prezintă la Oficiile de stare civilă din România pentru transcrierea Certificatului
de naştere). Prezentarea cu întârziere a părinţilor plecaţi în străinătate la Oficiile de stare civilă ale
Primăriilor, duce la o înregistrare tardivă, cu 1, 2 sau chiar mai mulţi ani a naşterii.
2. Existenţa unei posibile subevaluări a numărului de decese, prin neînregistrarea persoanelor cu
domiciliul în România care decedează în străinătate şi pentru care nu se realizează transcrierea
certificatului de deces la Oficiul de stare civilă din localitatea în care persoana decedată îşi avea
domiciliul în România.
De asemenea, există riscul ca o persoană care a decedat să nu poată fi identificată şi în acest caz,
deşi există date privind vârsta aproximativă şi sexul persoanei, ea să nu poată fi eliminată din
STATPOP deoarece nu se cunoaşte CNP-ul persoanei. Numărul total de decese nu este afectat,
însă baza de date la nivel de înregistrări individuale nu este actualizată cu aceste cazuri.
3. Existenţa unei sub-evaluări a schimbărilor de domiciliu, generate de reticenţa populaţiei de a
solicita înregistrarea la DEPABD a schimbării domiciliului.

4. În cazul înfiinţării unei noi unităţi administrativ-teritoriale prin divizarea unei comune, există riscul
unor erori în înregistrarea schimbărilor de domiciliu între cele două sau mai multe localităţi nou
formate. Astfel, o persoană poate fi înregistrată că şi-a schimbat domiciliul din localitatea A în
localitatea B (deşi până la un moment dat cele două formau o singură localitate) atunci când îşi
schimbă actul de identitate, dar în fapt persoana respectivă nu s-a mutat de la adresa unde îşi avea
domiciliul.

5. O altă eroare posibilă este neînregistrarea schimbării domiciliului dintr-un sat în altul în cadrul
aceleiaşi comune.

6. Lista de abrevieri

AEP Autoritatea Electorală Permanentă

CNP Cod Numeric Personal
DEPABD Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date
DJS Direcţia Judeţeană de Statistică
DRS Direcţia Regională de Statistică
INS Institutul Naţional de Statistică

19
MAI Ministerul Afacerilor Interne
RNEP Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor
RPL Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor

20