RETEZAT anul 2013

cel mai detaliat [i actual ghid

cet`]ile Jules Verne

feudale 156 pagini A4 \n România
[i hart` de
52 x 53 centimetri
 Vârful Retezat (2482 metri),
la cap`tul sudic al Culmii Lolaia:
iarna (sus)
(foto: Eugen Roman, Hunedoara)
[i toamna (jos)
(foto: Ic` Giurgiu, Bucure[ti)
 Revista

Natura
României
v` prezint` - num`r de num`r - enciclopedia geografic` a României.
Cu foarte multe informa]ii \n premier`, care coincid cu ceea ce
g`si]i pe teren. Ave]i la dispozi]ie - num`r de num`r -
singura reprezentare fotografic` explicat` a ]`rii.

Sumarul este deschis celor care transmit informa]ii

(ºtiri, fotografii, articole, monografii).
contact: muntiicarpati@romania-nnatura.ro, telefon 021.683.51.03
Autorii investesc pentru respectarea spa]iului natural românesc.

Respect` natura!
Las` doar urmele pa[ilor.
Ia numai fotografii.

redactorul revistei (muntiicarpati@romania-nnatura.ro)

caut` \n permanen]` persoane dornice s` ia parte la
continuarea unor ture de explorare montan` [i/ sau speologic`

descarc` GRATUIT
toate numerele [i ghidurile revistei
Natura României
de la www.romania-n n atura.ro
Toate revistele [i ghidurile se pot printa
pentru a fi luate la drum.
Uitã-tt e zilnic pe www.romania-nn atura.ro,
ghidul t`u de \ncredere.
Ai s` descoperi informaþii ºi imagini noi.
coperta 1 / first cover
T`ul [i Hornul }apului, vedere din {aua Lacului.
foto: Eugen Vl`d`reanu, Bucure[ti
ISSN 2067 - 3752
editor, redactor, tehnoredactor:
Ic` Giurgiu
(muntiicarpati@romania-n n atura.ro;
021.683.51.03)
© Reproducerea oric`rui material din revist`,
în scopuri comerciale sau f`r` men]ionare bibliografic`
complet`, nu este permis`. Materialele
angajeaz` în general doar responsabilitatea autorilor.
edi]ia 2013
superlativele Retezatului ..................... pag. 5
trasee [i poteci ............................................ 6
cabana Gen]iana .......................................... 35
cabana Pietrele ............................................ 36
cabana Baleia ...............................................37
cetatea Col] ................................................ 39
cet`]ile feudale ........................................... 46
circuite în Retezatul nordic ..................................... 52
masivul, imagini explicate ......................... 77
cei mai serio[i iubitori ai masivului ........ 140
cutremur la altitudine ............................... 155
extratere[trii ............................................. 156
hart` 52 x 53 centimetri
Pe Culmea Lolaia (traseu 9),
spre zona ei superioar`,
ajungem deasupra Lacului
{tevia (2060 m/ trasee 4, 5).
Dac` ne place muntele,
peisajul din imagine ofer`
poteci de frumuse]e pentru
cel pu]in trei zile.
foto: Constantin Gheorghiu
(C`l`ra[i)
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

Acest ghid al Mun]ilor Retezat ofer` conexiunea necesar`

dintre descrierea traseelor, h`r]i, imagini [i explica]iile de pe imagini.
Pute]i alege din vreme parcursul potrivit,
v` pute]i orienta mai u[or \n teren [i este apoi la \ndemân`
s` rememora]i locurile pe unde a]i c`l`torit.

Pozele din prezentul ghid pot fi \nlocuite \n viitoarea edi]ie

cu variante surprinse - inclusiv de Dvs. -
\n momente mai generoase ca lumin`
([i completate cu imagini care s` ajute [i mai bine la cunoa[terea
acestor mun]i). Textele [i h`r]ile vor fi mereu actualizate.

V` invit`m s` v` aduce]i contribu]ia la edi]iile urm`toare

cu descrieri de trasee, imagini, zone de hart`.

cel mai înalt vârf din masiv: Peleaga

(2509 m/ imagini 150, 151, 394)

cel mai renumit vârf, care d` nume masivului: Retezat

(2482 m/ imagini 10, 22, 43, 100, 102, 120)

cel mai întins lac glaciar din România - Bucura

(10 ha/ imagini 368, 370, 372, 394)

cel mai adânc lac glaciar din România - Z`noaga

(29 m/ imaginea 131)

pe Piatra Iorgovanului sunt cele mai mari lapiezuri din România

([`n]ule]e formate prin coroziune pe roca de calcar),
de zeci de metri lungime (imagini 480, 485, 490)

5
 ghid Mun]ii Retezat

Trasee [i poteci
text, cola]ionare date, coautori (trasee, hart`): fotografii:
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro

explica]ii foto:
Ic` Giurgiu
(Clubul de Speologie
Ic` Giurgiu Eugen Roman "Emil Racovi]`" Bucure[ti),
(Bucure[ti) (Hunedoara),
Eugen Roman (Hunedoara),

Marelena [i Radu Pu[carciuc

Constantin R`caru (One[ti),
(Clubul de Turism Montan
hart`: Carpatica Vulcan), Sorin Emil Tomu]iu (Reghin),

Leontin {uteu (Oradea),

Ic` Giurgiu (Bucure[ti) Marelena [i Radu Pu[carciuc

(One[ti), Dominic [i Lucia Csudor
(One[ti),
Eugen Vl`d`reanu Eugen Vl`d`reanu (Bucure[ti),
(Bucure[ti),

Ovidiu Me[teru
Marius Terchil` (Timi[oara), (Cluj-Napoca),

Otto Daradics
(Speomontana Lupeni) R`zvan Sc`rl`tescu (Bucure[ti),

Marius Radu, Oana Mu[at Gabriel P`un (Sibiu),

(Bucure[ti)
Eduard Purchelea (Bucure[ti),

Constantin Gheorghiu (C`l`ra[i),

Simion Sabie (Constan]a),

Elena {erbu
(One[ti)

6
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
Prezentare general`
a masivului
Mul]i vor s` mearg` sau s` revi-
n` \n Mun]ii Retezat. Num`rul de
zile pe care \l avem la dispozi]ie pen-
tru deplasare, starea vremii din tim-
pul acestora, capacitatea grupului de
a str`bate potecile, documenta]ia de
care am beneficiat, toate acestea con-
stituie elemente importante pentru a
vedea [i \n]elege masivul \n ansam-
blu.
Caracteristicile principale ale
Retezatului:
- Vârfurile [i culmile cele mai
\nalte poart` urme clare l`sate de
ghe]arii care le-au acoperit cândva,
fapt nemai\ntâlnit \n al]i mun]i im-
portan]i din România.
- Masivul este alc`tuit \n ge-
neral din roci cristaline. |n partea lui
sud-vestic` apar calcare masive, bine
carstificate; suprafe]e calcaroase se
g`sesc [i \n alte microzone ale acestor
mun]i.
Lucrarea de fa]` este baza unei
structuri fagure, cu date \n perma-
nent` cre[tere [i actualizare. Este pli-
n` de informa]ii la unele capitole, \n-
c` insuficient sau deloc detaliat` la al-
te sec]iuni fa]` de ceea ce ar trebui [i
se poate scrie despre masiv. Avem loc
enorm pe aceast` structur` pentru
orice pasionat de munte (alpinist,
biolog, geolog, hidrograf, meteorolog,
pedolog, silvicultor etc.) care vrea s`
\[i aduc` contribu]ia.
Harta 1. Extras din Romania, tourist map - Ministerul Turismului, 1989
7
ghid Mun]ii Retezat
Mun]ii Retezat (32 km extensie
de la nord la sud, 49 km de la vest la
est) sunt - din punct de vedere turis-
tic, speologic, geologic, hidrologic,
biologic etc. - pentru \nc` zeci de ani
un important [i la \ndemân` teritoriu
de explorat; se ajunge destul de u[or
\n perimetrul lor, iar \n caz de vreme
defavorabil` sunt relativ suficiente lo-
curi de ad`post.
C`i de acces
Cale ferat`: Petro[ani - Simeria;
Petro[ani - Lupeni.
{osele: Petro[ani - Ha]eg - Ca-
ransebe[; Petro[ani - Livezeni - Câm-
pu lui Neag - Valea Cernei.
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
Turism
Semnele turistice din Mun]ii
Retezat - sub 40% fa]` de necesarul
pentru lungimea re]elei de marcaje,
inconstante ca densitate de aplicare -
pot fi v`zute pe cele mai multe trasee
doar când nu este z`pad` mare. T`-
bli]ele indicatoare sunt \nc` insufi-
ciente fa]` de intersec]iile unde este
nevoie de un asemenea ajutor; stâlpii
de marcaj sunt insuficien]i pentru ori-
entare pe vreme rea.
Timpii de parcurs pe care \i indi-
c`m sunt orientativi; sunt da]i inten-
]ionat pentru persoane cu condi]ie fi-
zic` [i cuno[tin]e montane de nivel
mediu; ace[ti timpi pot cre[te sau
scade, uneori foarte mult, \n func]ie
de starea noastr` fizic` din ziua res-
pectiv`, greutatea bagajului, evolu]ia
meteo, compatibilitatea echipamen-
tului personal cu realit`]ile de mo-
ment.
La descrierea traseelor, când ne
referim la perioada de iarn` \n]ele-
gem - pentru altitudini de peste 2000
de metri - un interval ce poate debu-
ta \n octombrie [i se termin` \n iunie.
Ninsori cad - nu de pu]ine ori, [i nu
\ntotdeauna \n cantit`]i modeste - [i
\ntre lunile iunie [i septembrie, spo-
rind sau aducând imediat dificult`]ile
sezonului rece.
Aversele de ploaie sau desc`rc`-
rile electrice pot crea disconfort [i ne-
lini[te dac` nu reu[im s` ajungem la
sau s` mont`m ad`posturi convena-
bile. Vara, întâlnirile cu câinii de la
turme pot fi sup`r`toare sau pericu-
loase, nu de pu]ine ori ciobanii as-
mu]indu-i (nu neap`rat vizibil!) îm-
potriva turi[tilor.
Harta pe care o al`tur`m este uti-
l` pentru cunoa[terea masivului.
Multe areale extrem de atr`g`toare
din ace[ti mun]i sunt înc` reprezen-
tate doar schematic sau simbolic pe
toate planurile tip`rite pentru Rete-
zat, fie din cauz` c` scara h`r]ii nu
permite mai multe detalii, fie pentru
c` nu au fost parcurse [i descrise în
detaliu. |nc` po]i g`si în Retezat sufi-
ciente locuri inedite, lini[tite, nemar-
cate, dificile, spectaculoase, de multe
ori aceste locuri fiind foarte apropiate
de artere turistice cu flux important.
Aten]ie, multe ape (cursuri de su-
prafa]`, izvoare, lacuri) sunt poluate cu
reziduuri animaliere, dejec]ii umane,
gunoaie diverse sau elemente toxice
depuse din atmosfer` (uneori \n canti-
t`]i deloc neglijabile).
V` sf`tuim s` nu l`sa]i acas` cor-
tul! Nu ve]i depinde astfel de condi-
]iile uneori nefavorabile de la refugii
[i cabane. Pute]i s` v` opri]i [i \n lo-
curi frumoase, lini[tite, v` pute]i bu-
cura pe \ndelete de splendorile masi-
vului. Ap` se g`se[te \n Retezat \n
destule locuri. Iar dac` vre]i ca fundul
cortului s` nu se \n]epe (de la firele
aspre de iarb`, crengu]e sau roci) - ce-
ea ce duce la infiltrarea apei chiar [i
pe locurile unde pare uscat - atunci
pune]i izoprenele sub cort [i nu \n`-
untru.
Dac` iubi]i natura, ie[i]i din po-
tecile marcate cu aten]ie [i respect
fa]` de mediul \nconjur`tor, pe m`-
sura preg`tirii Dvs. Schimb`rile de
semne turistice [i problemele pe ca-
re le \ntâlni]i pe trasee sau pe c`ile f`-
r` marcaje v` rug`m s` ni le semnala]i;
pentru c` apar mereu modific`ri, noi
le transmitem - prin intermediul re-
vistei Natura României [i al site-ului
www.romania-natu-ra.ro - celor inte-
resa]i de munte. Dac` dumneata ai
beneficiat gratuit de ceea ce au co-
municat antemerg`torii, de ce s` nu
aju]i la circula]ia informa]iei?
Recomandare: experimenta]i sau
\ncep`tori \n ale muntelui, folosi]i,
dac` ave]i autoturism, drumurile [i
c`ile forestiere pentru a sosi \n imedi-
ata vecin`tate a muntelui, pentru a
descoperi discret zone de care altfel
cu greu v-a]i apropia; nu l`sa]i ma[ina
nep`zit`, uita]i acas` sursele de zgo-
mot [i fum. Muntele nu se va bucura
de gunoaie, g`l`gie, mirosuri str`ine
puternice!
Fie c` suntem \ncep`tori sau ex-
perimenta]i \n ale muntelui nu trebu-
ie s` insist`m în a dep`[i anumite li-
mite de pruden]` atunci când vre-
mea, echipamentul sau posibilit`]ile
de moment ale grupului ne sunt po-
8
ghid Mun]ii Retezat
trivnice. Nu este ru[ine s` [tim când
s` ne întoarcem uneori din drum;
muntele ne va a[tepta s`-l reg`sim în
condi]ii mult mai prielnice. Nu adop-
ta]i ideea „dac` nu mai pot, chem sal-
vamontul”; asta este cu adev`rat
ru[inos. (|n caz de situa]ie extrem`
pe munte pute]i apela 112 - gratuit,
din orice re]ea telefonic`.)
Harta
Harta din acest ghid a fost con-
struit` plecând de la planul realizat \n
februarie 2005 de Leontin {uteu, din
Oradea, plan apoi mereu actualizat de
ceilal]i autori; ea are ca fundal un ca-
roiaj pentru localizarea pozi]iei cu aju-
torul GPS-ului. (|nc` pu]in utilizate
la noi de c`tre cei care merg pe munte
- \n principal din cauza costului [i ac-
cesului \nc` limitat la sursele topo-
grafice necesare - aparatele GPS, care
arat` coordonatele geografice [i alti-
tudinea cu ajutorul sateli]ilor, vor de-
veni tot mai folosite. Un avantaj ex-
trem de important pe care ni-l ofer`
aceste aparate este indicarea direc]iei
de urmat inclusiv pe vreme nefavora-
bil`, f`r` vizibilitate, sau noaptea.)
Sute de complet`ri [i modific`ri
au fost aduse h`r]ii ini]iale realizate
de Leontin {uteu; desigur, faptul c` a
existat un plan pe care s-au putut
aduce actualiz`ri a u[urat incontesta-
bil munca.
La \nscrisurile ini]iale existente
pe harta lui Leontin {uteu au fost eli-
minate p`r]i pe care le-am considerat
nerelevante/ care ocupau spa]iu (de
exemplu, Vf. Peleaga 2509 m a deve-
nit Peleaga 2509). Toponimia vârfu-
rilor a fost \mbun`t`]it` [i completa-
t`; am actualizat cote [i am completat
re]eaua de cote de pe hart`.
V`i [i nume de v`i au fost ad`u-
gate pe re]eaua hidrografic`; cursuri-
le unor ape au fost redesenate. Au
fost prelungite drumurile forestiere,
acolo unde era cazul. Au fost pozi]io-
nate lacuri naturale.
Oricine str`bate masivul ne poa-
te transmite modific`rile/ \mbun`t`-
]irile/ actualiz`rile pe care le conside-
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
r` necesare pentru ca harta s` arate [i
mai proasp`t` la viitoarea edi]ie; toate
persoanele care aduc corecturi h`r]ii
vor fi explicit men]ionate.
Trasee
Enumerarea este ordonat` de la
vest spre est, în sensul acelor de cea-
sornic.
1. localitatea Sânt`m`ria Or-
lea (drumul na]ional 66, Petro[ani
- Ha]eg) - localitatea Suseni - satul
Col] (sub cetatea Col]) - complex
Râu[or (1185 metri altitudine)
Drum auto asfaltat, circulabil de
obicei [i iarna. Sunt 18,2 kilometri
din Sânt`m`ria Orlea pân` \n dreptul
cet`]ii Col] (imaginile 1204-1211),
de unde mai sunt cam 15 kilometri
pân` la Râu[or.
2. sat Col] - cetatea Col] -
Nuc[oara
Triunghi albastru, punct albas-
tru. Potec` cu marcaj triunghi albas-
tru la intrarea din aval a grupului de
case (satul Col]) de pe [oseaua din
apropierea bisericii Col] (imaginea
1212), case aflate la nord de m`n`s-
tire. Nu exist` indicator; semnele
apar dup` ce urc`m 1-2 minute pe po-
tec`; localnicii, rromi, nu [tiu de mar-
caj sau nu vor s` spun` c` acesta exis-
t`. Trebuie s` \ntreb`m care este po-
teca spre cetatea Col].
Facem 15 minute de la [oseaua
asfaltat` - pe o potec` p`mântoas`,
acoperit` de bolta arborilor - pân` la
un indicator, la ramifica]ie de poteci:
la stânga spre Nuc[oara (pe triunghi
albastru, înc` o or`, pân` la viaductul
peste Nuc[or), la dreapta spre ceta-
tea Col] (pe punct albastru). De la in-
dicator mai facem 5-7 minute pân` la
cetatea Col] (imagini 1204-1211).
3. complex Râu[or (1185 me-
tri) - drum forestier Râu[or - stâna
Valereasca (1530 m) - {aua Mun-
cel (1587 m) - Vf. Retezat (2482
m)
Triunghi ro[u, marcaj vechi.
Timp de parcurgere: 5-6 ore.
Imagini: 100,102. Iarna sunt por-
]iuni periculoase sau nerecomandate.
4. complex Râu[or (1185 m) -
pârtia de schi - Vf. La Toac` - V.
Toaca - (refugiul Condor (poate
primi \n jur de 10 persoane; nu se
vede din potec`)) - Lac {tevia
(2060 m/ imaginea 42)
Punct ro[u, marcaj vechi; apare [i
marcaj band` ro[ie. 3 ore.
Din zona Lacului {tevia se poa-
te urca în {aua Lolaia (2215 m). |n
anotimpul rece pot exista por]iuni
periculoase sau nerecomandate.
5. complex Râu[or (1185 m) -
Lac {tevia (2060 m/ imaginea 42)
- Vf. Retezat (2482 m)
Cruce ro[ie. 4½-5 ore.
Imagini: 50,60,100,102.
Iarna are por]iuni grele sau peri-
culoase.
În vara lui 2000, 17 studen]i de la
Facultatea de Inginerie Hunedoara,
condu[i de profesorul Adrian Bleoca,
au marcat cu cruce ro[ie traseul Râu-
[or - {tevia - Vf. Retezat. (informa]ie
de la Administra]ia Parcului Na]ional
Retezat, prin intermediul Florinei
Cri[an, pentru revista Mun]ii Car-
pa]i, nr. 30, 2001)
6. complex Râu[or (1185 m) -
{aua Ciurila (1780 m) - Culmea
Lolaia (imaginea 43) - V. Stâni-
[oara (imaginea 270) - cabana Pie-
trele (1480 m)
Cruce albastr`, triunghi galben.
3-4 ore.
Iarna pot apare dificult`]i seri-
oase pentru g`sirea marcajului în une-
le zone si pentru parcurgerea traseu-
lui.
În vara lui 2000, 17 studen]i de la
Facultatea de Inginerie Hunedoara,
condu[i de profesorul Adrian Bleoca,
au marcat cu cruce albastr` traseul
Râusor - Pietrele. (informa]ie de la
Administra]ia Parcului Na]ional Re-
tezat, prin intermediul Florinei Cri-
[an, pentru revista Mun]ii Carpa]i, nr.
30, 2001)
9
ghid Mun]ii Retezat
7. Ohaba de sub Piatr` (370
m) - Nuc[oara (610 m) - cabana
Cârnic (1005 m) - cabana Pietrele
(1480 m)
Band` albastr`. 5-7 ore.
24 de kilometri de la Ohaba de
sub Piatr` pân` la cabana Cârnic (ima-
ginea 10). Sunt [anse de transport au-
to (contra cost) din Ohaba de sub Pia-
tr` pân` la cabana Cârnic. Dup` loca-
litatea Nuc[oara (pân` unde este as-
falt), drumul poate avea capcane pen-
tru autoturisme.
De la cabana Cârnic putem spu-
ne c` ne afl`m pe munte. Mai avem
1½-2 ore pân` la cabana Pietrele.
8. cabana Cârnic (1005 m) -
cabana Gen]iana (1670 m/ imagi-
nea 275)
Triunghi albastru. 1½-2½ ore.
La 15 minute spre amonte de la
cabana Cârnic un indicator ne îndru-
m` spre Cascada Lolaia, din apropie-
re; merit` s` parcurge]i cele câteva
minute pân` acolo.
Amonte de Cascada Lolaia, din
Lunca Larg`, se desprinde marcaj
spre cabana Gen]iana, traseu care
ocole[te cabana Pietrele.
La eclipsa de soare din 1999, ca-
bana Gen]iana a preluat recordul de
altitudine privind func]ionarea unui
oficiu postal. Vechiul record apar]i-
nea P`ltini[ului (1450 m). (Ladislau
Zalanyi, Buletinul Montan Club Floa-
rea Reginei Valea Jiului)
9. cabana Pietrele (1480 m) -
Culmea Lolaia (imagini 22-43) -
Vf. Retezat (2482 m)
Band` galben`. 3-4 ore.
Imagini: 50,60,100,102,120.
|n anotimpul rece, de sub Vf. Lo-
laia sud (2270 m) pân` pe Vf. Rete-
zat accesul poate fi periculos sau ne-
recomandat (din cauza ghe]ii, z`pe-
zii [i \nclina]iei pantei).
Mai apar semne ale marcajelor
vechi, \ncerca]i s` evita]i aceste direc-
]ii (not`, Eugen Roman, Hunedoara).
10. {aua Lolaia (2215 m) -
Valea Stâni[oara
Potec` prin jnepeni[, marcat` pe
alocuri cu momâi. |n anotimpul rece,
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
nerecomandat` sau periculoas`.
11. cabana Pietrele (1480 m)
- Valea Stâni[oara - Lac Stâni[oara
(1990 m/ imaginea 90) - {aua de
var` (2251 m) - Vf. Retezat (2482
m/ imagini 10,15,43, 100,102,120)
Triunghi albastru. 3½-4½ ore.
|n anotimpul rece, drumul pe Va-
lea Stâni[oara poate fi lung [i obositor,
iar urcarea spre Vf. Retezat periculoa-
s` sau nerecomandat` (imaginile
240,250,270).
12. cabana Pietrele (1480 m)
- cabana Gen]iana (1670 m/ ima-
ginea 275) - Lac Pietrele (1990 m/
imaginea 295) - {aua Bucura
(2206 m/ imaginea 70) - Lac Bu-
cura (2041 m/ imagini 370,372,
394) - Poiana Pelegii (1500 m)
Band` albastr`; din {aua/ Cur-
m`tura Bucura este [i cruce ro[ie. 5-6
ore.
Iarna traseul poate deveni foarte
lung sau poate avea por]iuni pericu-
loase (mai ales \n preajma {eii Bucu-
ra).
13. cabana Pietrele (1480 m)
- T`urile din Valea Rea (2210 m/
imagini 70,330,340)
Triunghi galben. 3-4 ore. Marcaj
insuficient, necorespunz`tor. Semna-
larea intr`rilor în traseu (se dore[te
renun]area la acesta) nu mai este f`-
cut` nici dinspre amonte nici dinspre
aval. Recomand`m parcurgerea nu-
mai dinspre amonte c`tre aval, doar
pe vreme bun`, dup` ce cunoa[tem [i
în]elegem geografia locurilor.
Iarna, z`pada [i ghea]a pot face
traseul foarte lung sau pot genera por-
]iuni periculoase.
14. cabana Pietrele (1480 m)
- Lac Gale[ (1990 m/ imaginea
570)
Triunghi ro[u. 3½-4 ore.
Iarna, z`pada [i ghea]a pot face
traseul foarte lung sau pot genera por-
]iuni periculoase. Marcaj insuficient;
lipsesc s`ge]ile indicatoare spre tra-
seele adiacente.
15. cabana Pietrele (1480 m)
- T`ul dintre brazi (1740 m/ imagi-
nea 590) - V. Gale[
Punct ro[u. 1½-2 ore. Iarna, z`-
pada [i ghea]a pot m`ri mult durata
de parcurgere.
Marius Terchil` (Timi[oara)
Pornim de la cabana Pietrele pe
poteca cu band` albastr` [i punct ro-
[u. |n p`dure, dup` 6 minute de la ca-
ban`, p`r`sim poteca marcat` cu ban-
d` albastr` [i ne orient`m c`tre est,
peste fruntea Muntelui Pietrele. Du-
p` 45 de minute ajungem la o momâie
mare, care indic` \nceputul potecii pe
Valea Rea.
Continu`m pe poteca punct ro-
[u, travers`m apa V`ii Rele [i dup`
circa 10 minute, spre dreapta, \ncepe
[irul momâilor spre T`ul dintre Brazi,
pe o pant` abrupt`, pe care vom face
cam 45 de minute pân` la el.
Spre sud-est de la lac, marcajul
punct ro[u continu` spre Lacul Ga-
le[.
16. Pui (390 m) - Hobi]a (550
m) - cabana Baleia (1410 m, deza-
fectat`)
Band` alb`, marcaj neconven]i-
onal.
Maria Nicu (Câmpina,
www.alpinet.org, text adaptat)
Din vestul masivului, din locali-
tatea Pui (sta]ie CFR, motel), se ur-
c` pe Râul B`rbat pân` în zona ex-
ploat`rii forestiere Murgu[a, de unde
începe marcajul localnicilor, band` al-
b` (destul de bun), care duce în 4 ore
la cabana Baleia (dezafectat`).
Pui - Hobi]a - {aua {erel - ca-
bana Baleia (dezafectat`), triunghi
albastru.
D`nu] C`lin (Bucure[ti)
Urm`m drumul forestier care ur-
c` din Hobi]a, pe Dealul {erel, lung
de 16 km, marcat cu triunghi albas-
tru, vechi; sau, din Hobi]a, folosim
poteca marcat` cu triunghi albastru,
cale care \n {aua Serel se racordeaz`
la drumul forestier [i doar pe alocuri
mai taie serpentinele acestuia. 5-5½
ore pe drum, 4-4½ ore pe potec`.
10
ghid Mun]ii Retezat
17. cabana Baleia (1410 m,
dezafectat`) - {aua Gorovii - Cul-
mea L`nci]a - {aua Vf. Mare (2345
m/ imaginea 555)
Band` ro[ie. 5-6 ore. Por]iuni cu
potec` înjnepenit`.
Iarna, dificultatea traseului spo-
re[te mult, apar zone periculoase.
18. cabana Baleia (1410 m,
dezafectat`) - {aua Gorovii - Cul-
mea L`nci]a - {aua Vf. Mare (2345
m/ imaginea 555) - Lac Gale[
(1990 m/ imaginea 570)
Triunghi ro[u, band` ro[ie, mar-
caje vechi. Por]iuni cu potec` înjne-
penit`. 5½-6½ ore.
Iarna, dificultatea traseului spo-
re[te mult, apar zone periculoase.
Sunt necesare rezerve de ap`.
19. Vf. Mare (2463 m/ imagi-
ni 90,555) - {aua Vf. Mare (2345
m) - Vf. Peleaga (2509 m/ imagini
70,151,530) - {aua Bucura (2206
m/ imagini 70,312) - Vf. Bucura II
(2372 m/ imagini 70,312) - Vf. Bu-
cura I (2439 m/ imagini 312,350) -
Vf. Retezat (2482 m/ imagini:
10,15,43,100,102,120,350)
Band` ro[ie, marcaj insuficient
pentru vreme f`r` vizibilitate. 5-7 ore.
Iarna, traseul este foarte dificil [i
are multe por]iuni periculoase. Mar-
cajul band` ro[ie coboar` din {aua Vf.
Mare (2345 m) înspre Z`noagele Ga-
le[ului (imaginea 550) [i apoi - pe la
obâr[ia V`ii Rele - suie în {aua Pelegii
(2285 m).
Din cauza potecii cu por]iuni fi-
rave [i a insuficien]ei semnelor de
marcaj (band` ro[ie), bucata de creas-
t` dintre {aua Peleaga (2285 m, la
vest, imaginea 530) - Por]ile Închise -
{aua Vârful Mare (2345 m, la est) nu
este recomandat` decât pe vreme cu
vizibilitate bun` [i atunci când nu
avem bagaj greu sau voluminos (timp
necesar, 2 ore).
20. {aua Peleaga (2285 m/
imaginea 530) - Vf. P`pu[a Mare
(2508 m/ imagini 70,410,555) -
Spintec`tura P`pu[ii (2316 m) -
Vf. P`pu[a Mic` (2376 m) - {aua
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
Custura (2205 m) - Vf. Custura
(2457 m)
Marcaje vechi, band` ro[ie [i cru-
ce galben`. 1½-2½ ore.
Traseu pentru vreme cu vizibili-
tate bun`; iarna, parcurs greu sau cu
por]iuni periculoase.
De pe Vf. Custura banda ro[ie se
îndrepta spre est, pe creasta cu Vâr-
furile M`rii, Ciumfu, Gruniu, Laz`-
rul, Bilugu/ Pilugu Mare, spre {aua/
Curm`tura Tuli[a (1555 m); din Cur-
m`tura Tuli[a punctul ro[u cobora pe
Dealul {erpilor, în Uricani; ambele
marcaje au fost insuficient trasate.
21. cabana Baleia (1410 m,
dezafectat`) - {aua Gorovii - stâ-
na din Râu - Cascadele Ciumfu -
{aua Custura (2205 m) - {aua Pla-
iul Mic (1879 m/ imagini 410,
431)
Triunghi albastru. 8-10 ore.
Iarna, por]iuni grele sau pericu-
loase.
Maria Nicu (Câmpina)
Indicatorul din susul cabanei Ba-
leia zice 3-4 ore pân` la stâna din Râu;
cu rucsaci grei am f`cut 5½ ore. Mar-
caj destul de bun. Pentru c` stâlpul de
orientare nu este pus în mijlocul po-
ienii de pe Vf. Ciorii, ci pe margine, o
potec` ce se duce în dreapta prin jne-
peni[ trebuie evitat`; de la stâlp mer-
ge]i drept înainte, marcajul va apare
pe o piatr`, dup` vreo 50 de metri.
Eugen Vl`d`reanu (Bucure[ti)
Venind dinspre vest, marcajul tri-
unghi albastru trece prin zona de
campare de lâng` refugiul salvamont
de pe Valea Râului B`rbat (se afl` pe
un stâlp), la aproximativ 50 metri de
refugiu, apoi traverseaz` apa, continu-
ând de-a coasta, prin p`dure, pân` pe
sub Muchia L`nci]a, f`r` a exista o s`-
geat` care s` spun` destina]ia final` [i
timpul necesar de parcurs în acest
sens. Exist` pericol s` se cread` c`
acest triunghi albastru duce c`tre
T`ul }apului. Confuzia poate apare
pentru c`, din acela[i loc de unde tri-
unghiul albastru traverseaz` Râul B`r-
bat porne[te [i traseul spre T`ul }a-
pului (marcaj punct rosu), a c`rui ob-
servare este pur norocoas`.
22. stâna din Râu - T`ul }a-
pului (2070 m/ imagini 555, 560)
Punct ro[u, f`r` fond alb. 1½-2½
ore.
Iarna traseul are por]iuni pe care
se pierde mult timp/ se avanseaz`
greu sau sunt periculoase.
(potrivit informa]iilor lui D`nu]
C`lin - revista Mun]ii Carpa]i, nr. 19,
1999, pagina 51 - primii 17 kilometri
ai drumului de la stâna din Râu \nspre
aval au fost distru[i de viitur`)
De la T`ul }apului se poate ur-
ca, pe vreme bun`, pe poteci nemar-
cate, pe Vârfurile }apu [i Lacul.
Eugen Vl`d`reanu (Bucure[ti)
Venind dinspre vest, din {aua
Custura, marcajul triunghi albastru
trece prin zona de campare de lâng`
refugiul salvamont de pe Valea Râului
B`rbat (se afl` pe un stâlp), la aproxi-
mativ 50 metri de refugiu, apoi tra-
verseaz` apa, continuând de-a coasta,
prin p`dure, pân` pe sub Muchia
L`nci]a, f`r` a exista o s`geat` care s`
spun` destina]ia final` [i timpul ne-
cesar de parcurs în acest sens. Exist`
pericol s` se cread` c` acest triunghi
albastru duce c`tre T`ul }apului.
Confuzia poate apare pentru c`, din
acela[i loc de unde triunghiul albastru
traverseaz` Râul B`rbat porne[te [i
traseul spre T`ul }apului (marcaj
punct rosu), a c`rui observare este
pur norocoas`.
Existen]a marcajul punct ro[u nu
este semnalat` nici lâng` refugiul sal-
vamont, nici în poian`, nici m`car pe
stâlpul cu triunghi albastru. Îns`, du-
p` ce travers`m apa în locul men]io-
nat, marcajul apare pe o piatr`, sub
forma unei s`ge]i ro[ii orientat` spre
stânga; apoi punctul ro[u apare pe co-
paci, traseul continuând prin p`dure,
în direc]ia opus` celui cu triunghi
albastru. Înc` de la început, marcajul
învechit [i neaplicat pe fond alb este
aproape insesizabil pe trunchiurile
copacilor (scorojite de scoar]`) sau pe
pietre [i este invizibil seara. Poteca
urc` din greu pe pantele cu p`mânt,
destul de pronun]ate ini]ial. De[i
marcajul este rar prin p`dure [i defici-
tar în zona de gol alpin, vom deduce
11
ghid Mun]ii Retezat
u[or poteca dac` urm`rim cu aten]ie
micile momâi, prezente (din fericire)
pe tot parcursul traseului, pân` în
C`ldarea T`ul }apului. {i cu toate
aceste momâi avem [anse mari s` ne
r`t`cim dac` ne prinde seara prin p`-
dure, chiar [i la lumina frontalelor.
Cei care vor s` ias` în creast`
pornind de la T`ul }apului (unul
dintre cele mai curate lacuri din Re-
tezat) au la dispozi]ie, conform lui
Emilian Cristea, dou` variante care se
termin` la fiecare din capetele Por]i-
lor Închise (pe Hornul }apului [i ie[i-
rea în {aua Lacului). Precizez c`, de[i
pare mult mai abrupt` [i neprimitoa-
re (pant` mare, înierbat`), cea de-a
doua ie[ire ascunde o potec` destul
de bine conturat`, care urc` în ser-
pentine scurte, pe sub peretele înier-
bat din stânga iar parcurgerea celor
aproximativ 250 metri diferen]` de
nivel devine extrem de rapid`.
23. Vf. Custura (2457 m) - Vf.
V`carea (2238 m) - Vf. Sohodol/
Bilugu Mare/ Pilugu Mare (1764
m) - Valea Pilugu/ Bilugu - Câmpu
lui Neag (790 m)
Cruce galben` aplicat` peste
banda ro[ie. De pe Vf. Custura pân`
la Vf. V`carea, marcaj sporadic; de pe
Vf. V`carea pân` la Vf. Sohodol, mar-
caj complet [ters. Dup` Vf. Sohodol
nu mai exist` marcaj, este doar o po-
tec` greu de urm`rit, care la un mo-
ment dat se termin` \n p`dure. Vf.
Sohodol - Câmpu lui Neag, nemarcat.
Durat`: 11-12 ore.
Cristian Victor Mircescu
(www.alpinet.org)
(|n {aua Plaiul Mic, la intersec-
]ia traseelor, este stâlp cu s`ge]i indi-
catoare: spre Uricani, cruce galben`,
10-12 ore; spre Lupeni, band` ro[ie,
10-14 ore; Vf. Custura, 1-1½ ore; spre
B`ile Herculane, pe creast`, 40-45
ore.)
De pe Vf. Custura ]inem linia
principal` de creast` (por]iune peri-
culoas`), urm`m o potec` ce merge
prin partea sudic` a vârfului, iar dup`
circa 15 minute ajungem \n {aua M`-
rii, lâng` un stâlp indicator ruginit.
De la stâlp vedem T`urile Custurii.
Apoi dep`[im Vf. Valea M`rii, cobo-
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat
râm pe poteca bine eviden]iat`, ]i-
nem curba de nivel pe sub Ciumfu
Mare (2335 m); ocolim \n cele din ur-
m` Vf. Gruniu, tot pe curb` de nivel,
travers`m un grohoti[ prin partea lui
superioar` [i ajungem \n {aua Laz`-
rul, la circa 1 or` de la Vf. Custura.
Dup` [a trecem de Vf. Laz`rul,
coborâm \n {aua V`carea iar de aici un
ultim urcu[ ne scoate pe Vf. V`carea
(cu lespezi metamorfice), unde cul-
mile se bifurc`: spre dreapta se des-
prinde Culmea V`carea; la stânga
continu` creasta principal`, spre Vf.
Sohodol, por]iune pe care o vom ur-
ma.
Mergem a[adar spre stânga, co-
borâm printre numeroase pâlcuri de
jneap`n, urm`m linia principal` de
creast`, f`r` s` ne abatem de la ea; ]i-
nem \n continuare creasta, care \[i
schimb` direc]ia spre est, urc`m prin-
tr-o poian` larg` [i sosim pe Vf. So-
hodol (Bilugu Mare/ Pilugu, 1764 m).
Dispar aici semnele de marcaj iar po-
teca devine mai mult ipotetic`.
Din cap`tul estic al poienii ur-
m`m o potec` greu vizibil` la \nce-
put, prin jnepeni, apoi prin molidi[,
pe vreo 3-400 metri; cotim mai de-
parte la dreapta, urmând curba de ni-
vel, dup` care ajungem \ntr-o zon`
defri[at`. De aici porne[te o potec`
(apoi drum forestier) spre Valea Pi-
lugu.
Urm`m la \nceput poteca, apoi
drumul forestier, trecem de o stân`
iar de aici, un ultim coborâ[ ne scoa-
te la firul V`ii Pilugu/ Bilugu. Mai
mergem circa 6-7 km \n aval, tot pe
vale, pân` la confluen]a cu Jiul de
Vest, aflat` \n cap`tul estic al locali- Harta 6. Zona Gruniu.
t`]ii Câmpu lui Neag. De aici la vale,
curse de microbuz.

24. Valea Râului B`rbat - Va-

lea Jiului de Vest
Nemarcat (vezi harta 6). 7-8 ore.
Iarna are por]iuni dificile sau pericu-
loase.

text [i hart`: Nae Popescu

(|n 1998 am primit descrierea
care urmeaz`. L-am rugat pe autor s`
precizeze sursa pozi]ion`rii [i a cote-
lor unor repere topografice, dar nu am

12
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
primit r`spuns. Trecerea descris`,
peste creasta sudic` a masivului, este
\ns` un prilej deosebit pentru a
cunoa[te mai bine zona.)
Punctul de plecare \l constituie
cabana forestier` Ciumfuri (1480 m),
aflat` pe Valea Râul B`rbat (vezi harta
6). Aici ajungem pe drumul forestier
care se desprinde \n localitatea Pui
din DN 66 (Petro[ani - Ha]eg), trece
pe parcursul a 5-6 ore prin localit`]ile
Râu B`rbat [i Hobi]a [i ajunge dup`
22,8 kilometri la cabana Ciumfuri.
(aten]ie, potrivit informa]iilor lui D`-
nu] C`lin - revista Mun]ii Carpa]i, nr.
19, 1999, pagina 51 - primii 17 kilo-
metri ai drumului de la stâna din Râu
\nspre aval au fost distru[i de viitur`)
|n Hobi]a l`s`m la stânga un
drum local spre satul Uric. Trecem
râul pe malul s`u stâng, str`batem
centrul satului Hobi]a, cu o ramifica-
]ie spre cabana Baleia (în prezent
dezafectat` - nota redac]iei). Abia \n
cap`tul de sus al satului drumul intr`
\ntre mun]i, trecând pe la Crivina. |n
general valea este strâmt`, pe alocuri
cu mici chei. La gura V`ii Murgu[a se
l`rge[te pu]in, pentru a deschide o
trecere pentru alt drum forestier [i
pentru potecile spre cabana Baleia
(dezafectat`).
|n amonte, Valea Râului B`rbat
str`bate chei, iar la Corea iese \ntr-o
mic` lunc`, de la care direc]ia se
schimb` de la sud spre vest. Cu toat`
lungimea traseului de acces, pitores-
cul este prezent, crâmpeie de lunc`
alternând cu acoper`mântul f`getului
[i cu v`ile \nspumate care se adun` la
firul v`ii principale.
La gura V`ii L`nci]a [oseaua tre-
ce peste apa Râului [i se \nscrie \n
strâmtorile de la Coastele Ciorii.
Coastele se \n[ir` apoi când n`p`dite
de p`dure, când cu l`st`ri[, pân` la
gura V`ii Ciumfu Mare. Aici este lun-
ca ce ad`poste[te o caban` forestier`.
P`r`sim drumul forestier [i trecem pe
o punte pe malul drept, unde g`sim
loc de campare \n apropierea unui
drum de tractor care urc` \n p`dure,
spre sud.
Din lunca v`ii de la gura afluen-
tului Ciumfu Mare, intr`m pe drumul
de tractor care urc` piezi[ \n t`ietur`,
apoi \n molidi[. Dup` povârni[ul \ncli-
nat al Piciorului Ciumfu Mare ajun-
gem \n Poiana Ciumfulete (1750-
1775 metri), la poteca ciob`neasc`
str`veche care \ncingea ca un brâu
coastele Retezatului sudic. |n iarba
\nalt` se disting câteva vrafuri de les-
pezi, un prim sem al stânc`riilor care
urmeaz`.
P`r`sim drumul de tractor, care
se \nfund` \n poian` [i pornim la stân-
ga, pe poteca abia ghicit` \n ierburi.
La liziera estic`, poteca de cai se for-
meaz` clar, intr` printre molizii secu-
lari, trece peste ap[oara Ciumfuletu-
lui [i dup` un scurt parcurs pe lâng`
versan]i p`r`gino[i iese \n poian`, la
gol, lâng` stâna din gura C`ld`rii Z`-
noaga Mic` (1765 m). Priveli[te
splendid` c`tre custurile care \ncon-
joar` c`ldarea. Priveli[te larg` spre
Culmea L`nci]ei, mun]i masivi [i cu
forme greoaie, care \nso]esc latura
nordic` a V`ii Râului B`rbat. De la \n-
ceputul traseului din vale am f`cut
pân` aici 60 de minute.
Poteca mare las` o variant` spre
c`ldare [i se men]ine deasupra lizie-
rei \n afini[uri [i l`st`ri[uri. Traver-
s`m râpa torentului Z`noaga Mic`,
unde ne aprovizion`m cu ap` pentru
4-5 ore; apa râului porne[te de aici pe
mici cascade. Ie[im pe flancul Mun-
telui Gruniul de nord, al c`rui piept
larg se umple de stânc`rii, grohoti[uri
[i poieni]e. Poteca ocole[te pe la
nord, traversând mici râpe cu iarb`,
pân` ce observ`m un culoar mai „cu-
rat”, care conduce spre Vf. Capul Pi-
ciorului (La Stâneic`, 2070 m).
P`r`sim poteca magistral` „de
Bilugu” la 1800 m altitudine [i por-
nim voinice[te \n sus, spre culoar, g`-
sind locuri comode, pân` ce atingem
Vf. Stâneica, cu priveli[te extraordi-
nar`. De la fundul c`ld`rii Râului B`r-
bat, apoi peste P`pu[a Mic`, P`pu[a,
}apu, Vf. Lacului, Coastele L`nci]a
[i pân` \n pâclele Cozmei [i Murgu[ei
se desf`[oar` un decor de stânc`rii,
poiene, p`duri, fire de argint ale to-
ren]ilor cu cascade ce vuiesc pân` la
noi.
Abia acum se va ad`uga la frumu-
se]ea ansamblului glaciar [i o creast`,
tot mai \ngust`, \ntins` sfoar` spre
sud, exact pe direc]ia traseului nos-
13
ghid Mun]ii Retezat
tru. Plutind parc` \ntre str`fundurile
C`ld`rilor Z`noaga Mic`, Z`noaga
Mare, str`juite de Piscurile Ciumfu
Mare (2283 m) [iat` una dintre cotele
de provenien]` neexplicat`; Nae Po-
pescu era un entuziast, \n nici un caz
un necunosc`tor al mun]ilor; vezi [i
num`rul 25 din colec]ia Mun]ii No[-
tri, pagina 140] [i Laz`ru (2282 m),
suntem parc` vr`ji]i de pere]ii hâzi ai
c`ld`rilor, din care se remarc` imensa
„plac` de argint” a Gruniului Mare.
Urcu[ul continu` \n lumea stân-
c`riilor [i atinge un um`r la 2106 me-
tri, punct ridicat \ntre dou` râpe. Du-
p` o [a prelung`, cu iarb`, reintr`m \n-
tre stânci, trecem peste Vf. La Jghia-
buri (2210 m), trecem printr-o mic`
[a [i atingem Piscul Gruniul Mic (II -
2289 m) [iat` alt` cot` neexplicat`], o
claie bine individualizat` pe creasta
principal` a Retezatului. Priveli[te
grandioas`, \n care se cuprind Pelea-
ga, \n`l]imile Parângului [i Vâlcanului.
Aici se simte locul de cump`n` \ntre
apele Transilvaniei [i Olteniei. Timp
de mers pân` aici 150-180 minute.
Marcajul band` ro[ie de pe creasta pe
care am ajuns a fost efectuat de Sal-
vamont Lupeni.
|n partea a doua a travers`rii vom
avea parte de o coborâre aproape con-
tinu` pe fe]ele sudice, lise, f`r` obsta-
cole majore. Coborâm coasta \nclinat`
a Gruniului Mic \n {aua |ntre Grunii
(2219 m), exact pe linia abrupturilor,
apoi urc`m \n aceea[i manier` la Vf.
Gruniul Mare (I - 2302 m), o apote-
oz` alpin` a traseului nostru [cota de
2302 metri ne duce la gândul c` Nae
Popescu nota valorile indicate de un
altimetru, f`r` a mai vedea ulterior
dac` nu cumva inerentele varia]ii de
presiune au dus la cifre un pic ciuda-
te]. Poteca ne conduce pe cuibul de
vulturi al Gruniului, la marginea „pl`-
cii de argint”, imens` suprafa]` de
granodiorite, care cade masiv \nspre
C`ldarea Z`noaga Mic`. Prin pozi]ia
sa central` deasupra Z`noagei Mici,
acest vârf are nu numai \nf`]i[are al-
pin` deosebit`, dar ofer` [i un tur de
orizont f`r` cusur; este poate una din-
tre cele mai cuprinz`toare priveli[ti
carpatine, a[a cum se vede [i de pe Vf.
Custura. Acum realiz`m adânca scu-
fundare a V`ii Jiul de Vest, peste care
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
se ridic` abia remarcat` \n plan apro-
piat Culmea Vâlcanului, cu {igleul [i
Straja.
Coborâm din Vf. Gruniu Mare I
pe piciorul sudic, liber, f`r` obstacole
pân` la momâile ciob`ne[ti din punc-
tul Omul de Piatr` (2210 m), unde
t`iem peste poteca principal` (marcaj
band` ro[ie). Continu`m coborârea
pe piciorul gola[ al Gruniului, spre
sud, pân` ce sosim \ntr-o [a, lâng` stâ-
na Gruniu (1785 m). Timp de mers
pân` aici, 220-250 minute.
Aici \ntâlnim poteca stânelor, o
magistral` ciob`neasc` cu mici urcu-
[uri [i coborâ[uri situate \n preajma li-
zierei p`durilor; ea leag` V`carea, pes-
te Laz`rul, Gruniu [i Valea M`rii cu
]inuturile Str`unelor (vezi la sud de
Vf. Buta Mic`). Noi vom folosi o mic`
bretea, comod`, care se \ntinde \ntre
[aua stânei Gruniu, spre nord-vest
(dreapta). Trecem scurt prin l`st`ri-
[uri [i p`dure, pentru a ie[i la firul
V`ii Izvorul Gruniului (1655 m). Tre-
cem pe versantul opus [i urm`m po-
teca ciob`neasc` pe deasupra p`durii,
1060 Cascada 5 de pe Valea M`rii.
pân` ce sosim pe cump`na de ape de
pe Piciorul Muntelui Valea M`rii
(1702 m). Priveli[te spre Vf. Custura
[i Vf. P`pu[a Custurii, având coastele
br`zdate de c`ld`ru[e sparte de râpe
adânci prin care [iroiesc pâraie argin-
tii.
Din punctul cu cota 1702 metri
l`s`m poteca urc`toare [i coborâm
exact pe cump`na spre miaz`zi, \ntre
liziere, pân` la stâna Valea M`rii
(1436 m), situat` lâng` liziera p`-du-
rii care de aici \n jos acoper` hot`rât
muntele. Dup` aproape o mie de me-
tri diferen]` de nivel la coborâre, ne
afl`m la cap`tul a 260-300 de minute
de mers pe traseu.
Greul parcursului se apropie de
sfâr[it. C`rarea ciobanilor se las` pe
coast`, \n p`dure [i ajunge pe firul
V`ii M`rii, la drumul forestier Valea
M`rii (1215 m). Urm`m la vale dru-
mul forestier circa 1 kilometru, când
\ntâlnim o caban` forestier` la gura
V`ii Gruniul Mare (1122 m). {osea-
ua continu` pe valea \ngust` cu mici
chei, \nc` circa 1 kilometru, pân` la o
ramifica]ie (1090 m).
1070 Cascada Mirla[.
14
ghid Mun]ii Retezat
L`s`m varianta din stânga, tre-
cem podul [i continu`m pe drumul
forestier Valea M`rii, care urc` pe
coast` Muntele Str`unele. Ie[im \n
Poiana La Fâna]e, unde sunt nume-
roase conace ale câmpenilor, \ntr-o [a
(1145 m). Dac` urm`m [oseaua circa
500 de metri, \ntâlnim drumul fores-
tier Buta, pe care coborând 3,7 kilo-
metri ie[im \n Valea Jiului de Vest,
prin c`tunele Valea M`rii. Mergem
apoi la stânga pe drumul V`ii Jiului [i
dup` circa 1,5 kilometri ajungem la
sta]ia de autobuz Câmpu lui Neag -
Uricani. Timp de mers: 360-420 mi-
nute.
25. Cascade pe Valea M`rii
text [i imagine: Otto Daradics
(Speomontana Lupeni)
Am plecat cu bicicletele, din Lu-
peni. Pân` la v`rsarea V`ii M`rii în Jiul
de Vest, amonte de localitatea Câmpu
lui Neag, am mers pe DN 66A. De
aici am intrat pe drumul forestier care
ajunge în amonte pân` pe Valea Laz`-
ru. Dup` 13 km, la o bifurca]ie, o
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat
lu`m spre dreapta, apropiindu-ne de
Cascada Laz`ru, înalt` de peste 10
metri. Drumul forestier care urmeaz`,
lung de 2,5 kilometri, are por]iuni
rupte de ap` începând dup` 200 m de
la bifurca]ia amintit`.
Pe acest drum ajungem la conflu-
en]a V`ii M`rii cu Laz`rul; l`s`m bici-
cletele [i urc`m pe V. M`rii. Vor urma
cinci cascade, aflate la trecerea dintre
cristalin [i sedimentar. Prima a fost
u[or de trecut; are sub 2 metri [i se
afl` sub un bloc de stânc`, un fel de
acoperi[. C`rarea se termin` dup` pri-
ma cascad`.
În zona cascadelor 2 [i 3, legate
printr-un repezi[, am mers când pe
mal, când s`rind din piatr` în piatr`.
Pere]ii devin aproape verticali, din loc
în loc cu bulzuri de calcar, urcu[ul
este mai anevoios. Peste un bloc de
granit, de aproape 2 m în`l]ime, ie[im
deasupra cascadei 4, care are cam 10
m. De aici travers`m pârâul [i asigu-
rându-ne cu corzi urc`m pe malul
stâng geografic, cam la 60-70 m de fi-
rul apei, ajungând acolo unde se pr`-
vale cu zgomot cascada 5 (20 metri;
imaginea 1060).
Apoi, dac` dorim, obliga]i de ver-
ticalitatea pere]ilor, trecem cam la
20-30 m în`l]ime de locul de unde vi-
ne apa [i putem continua drumul pe
firul ei. Dup` circa 1,5 km întâlnim
drumul forestier de pe Dealul Butei;
pe acesta, de la bifurca]ia din c`tunul
Fâna]e, ramura din dreapta s-a în-
dreptat spre V. M`rii.
Harta 3. Zona Curm`turii Tuli[a.
Apoi am revenit la biciclete [i am
continuat s` urc`m pe V. Laz`rul. La 1000 Vedere din Curm`tura Tuli[a spre sud.
pod ne întâmpin` o cascad` de 2 m [i
de aici drumul mai merge cam 1 km. Creasta
{igleu-Z
Z`noaga Muntele Valea de
La cap`tul lui l`s`m iar bicicletele [i, {erpilor Brazi
(Mun]ii Vâlcan)
pe o potec` greu vizibil`, urm`m firul
apei. Dup` 1 km ajungem la o mare [i
zgomotoas` cascad`. Ocolind-o pu-
tem s` continu`m pe firul v`ii [i ie[im
în zona alpin` Laz`ru.

26. Cascada Mirla[

text [i imagine: Otto Daradics

(Speomontana Lupeni)

În Lupeni, pe un mic pârâia[,

Mirla[ul, pe care-l suim de la {coala
general` nr. 2, mergem pe drumul fo-
15
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat
restier pân` la sta]ia de compresoare; Iepure. pe muchia muntelui, unde panta este
la 500 de metri de aceasta, pe Mirla- Dup` 5 minute de mers pe mu- mai dulce (La Frunte, 1100 m altitu-
[ul Mic, ajungem la Cascada uciga[`, chia împ`durit` r`zbatem într-o po- dine).
de aproape 20 m (imaginea 1070). ian` larg`, pe piciorul Muntelui {er- La cap`tul zonei cu brazi, înain-
Revenind la firul Mirla[ului, putem pilor. Evit`m drumul de c`ru]` care te de a rep`trunde în zona fagului, g`-
urca pân` la izvoare, sub Culmea urc` dinspre Valea Sterminosu [i se sim izvora[ul La Fântân`, care seac`
Oboroca, partea terminal` a zonei Tu- pierde apoi ceva mai sus, în p`dure. vara, aproape în întregime. Apoi pote-
li[a. Priveli[te minunat` spre Valea Ster- ca cote[te spre dreapta, urcând pe o
minosu [i Vf. Mare. serpentin` larg` pe Plaiul {erpilor.
27. Uricani (805 m) - Curm`- Travers`m poiana pe latura sa Dup` ce trecem prin câteva rari[ti,
tura Tuli[a (1555 m) vestic`, trecând peste gardurile care iat`-ne dup` 1½-1¾ ore de la plecare
împrejmuiesc fâne]e. Vom continua la golul de munte de sub Vf. {erpilor
text si imagini: s` urc`m prin p`dure. Cotim spre (1456 m). Un izvor amenajat se afl` în
Constantin R`caru (Vulcan) dreapta, pe poteca bine conturat`, ca- mijlocul poienii, spre stânga fa]` de
re face serpentine largi. Trecem din ie[irea din p`dure, sub stânc`rii. Dac`
Punct ro[u (vezi [i harta 3). 2-3 p`durea de foioase în cea de conifere suim pe vârf avem panoram` asupra
ore. [i dup` 15 minute de la poian` sosim Mun]ilor Vâlcan. Dup` ce trece de Vf.
Cea mai scurt` cale de acces spre
Curm`tura Tuli[a. Greu accesibil iar- Muntele
Curm`tura Tuli[a
na. 60% din traseu trece prin zone îm- Coada
Tuli[a 1792 m
p`durite. Accesul în Curm`tura Tuli- Laturii
[a este posibil [i cu mijloace auto, de
teren, pe drumul forestier de pe Valea
de Brazi. Ad`post pe timp nefavorabil
la stânele de pe Muntele {erpilor.
Numeroase puncte de belvedere în a
doua jum`tate a parcursului.
Pornim din sta]ia de autobuz
Sterminos, cap`t de linie al curselor
Petro[ani - Uricani. Trebuie s` ne
aprovizion`m cu ap`, aceasta lipsind
pân` în Vf. {erpilor. Mergem de aici
pe DN 66A, spre ie[irea din Uricani,
circa 500 m. Cotim la dreapta, spre
1010 Vedere de la a doua stân` de pe Muntele {erpilor, spre nord.
nord; marcajul ne duce pe un drum
care trece printre câteva case, având
pe dreapta Pârâul {erpilor.
Dup` 5 minute am trecut de ca- Creasta
se [i travers`m Pârâul {erpilor pe ma- Pilugu - Laz`ru
lul stâng. Mergem tot pe drum de c`-
ru]`, care te pune la grea încercare
când are noroi.
Dup` 15 minute de la plecare
drumul se înfund` într-o zon` ml`[-
tinoas`, pe care o travers`m; la cap`-
tul ei g`sim firul unei poteci care
trece o albie împ`durit` si r`zbate
într-o poian`, unde se pierde. De aici
evit`m o alt` potec` care se vede mai
departe [i continu` pe curb` de nivel.
Ne abatem u[or spre dreapta, înce-
pând un urcu[ accentuat prin poian`,
dep`rtându-ne tot mai mult de firul
apei. Suim pe lâng` gardul unei livezi
(marcaj pe un stâlp) la cap`tul c`reia 1020 Vedere din Curm`tura Tuli[a spre vest.
reg`sim, pe creasta dealului, poteca
ce trece prin mica [a împ`durit` La

16
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat
{erpilor poteca ajunge la o mic` stâ-
n`, apoi la a doua. Ie[im apoi la dru-
mul forestier care urc` din Valea de
Brazi, pe care îl vom urma pân` în
Curm`tura Tuli[a.
La un moment dat ajungem într-
o [a în dreptul c`reia se afl`, la lizier`,
o stân` dezafectat`. De aici mai de-
parte avem panoram` deosebit` spre
toate punctele cardinale. Spre nord se
ridic` impun`tor Vf. Tuli[a (1792 m),
având spre dreapta stânc`riile Mun-
telui Coada Laturii. Spre sud, în plan
dep`rtat, se vede Creasta {igleul Ma-
re (Mun]ii Vâlcan). Spre est, în zilele
senine se v`d Straja [i Parângul Mare.
Spre vest, departe, sunt creste din
Mun]ii Retezat. Din Vf. {erpilor pân`
în Curm`tura Tuli[a (1555 m) mai fa-
cem 45 minute; loc deosebit de pito-
resc, cu vedere în zilele senine pân`
spre Vf. }apului sau Culmea L`nci]a
din Retezat.
Spre nord se poate coborî (pe
Plaiul Corea) în V. Râului B`rbat, de
unde, pe V. Murgu[a se poate urca la
cabana Baleia (dezafectat`). Spre est
se poate sui pe Vf. Tuli[a, de unde în-
cepe golul alpin cu stânc`rii spre Vâr-
furile Sterminosu, Oborocii, Z`noaga,
Pietrii. Spre vest sunt piscuri cu cote
mai înalte, în]esate de grohoti[ [i bo-
lovani: Pilugu/ Bilugu, V`carea, Gru-
niu, M`rii, Custura. Spre sud, se poa-
te alege pentru coborâre una din mi-
nunatele v`i cu ape limpezi (Valea de
Brazi, Pilugu, Urseasc`, Sohodol) sau
Plaiul V`carea.
În Curm`tura Tuli[a exist` un
mic ochi de ap`, T`ul Bivolului [i do-
u` troi]e în memoria osta[ilor c`zu]i
în al doilea r`zboi mondial.

28. Câmpu lui Neag (790 m)

- V`carea (2238 m)

text si imagine:
Constantin R`caru (Vulcan)
Harta 4. Zona V`carea.
Nemarcat. 4-6 ore.
Sunt singur; vreme bun`, prog-
noz` favorabil` (7 ianuarie 2001). Pâ-
n` la 1400 m z`pad` practic inexis-
tent`, ceea ce \mi u[ureaz` mult acce-
sul spre creast`. Traseul l-am str`b`-
tut, \nainte, vara. Am cordelin` de
17
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat
avalan[`, piolet, trus` medical`, oche-
Vf. Laz`ru lari de soare, petarde pentru semna-
2282 lizare, lantern`, binoclu, aparat foto,
schiuri.
La 5,30 sunt în sta]ie, s` prind
autobuzul de Lupeni; de acolo am al-
tul, spre Câmpu lui Neag. Drumul, cu
a[tept`rile în sta]ii, a durat dou` ore.
Urma s` parcurg traseul cariera P`-
roasa - Valea Urseasc` - Poiana P`roasa
- Plaiul V`carea - Vf. V`carea (2238
m). Punct de plecare: {coala general`
Laz`ru
{aua

din Câmpu lui Neag.

Pornesc pe drumul forestier (vezi
[i harta 4), bine amenajat, de lâng`
Gruniu

2229
Mic

[coal` spre nord, dreapta, printre ca-

se, spre fosta carier` P`roasa. Dup`
200 metri drumul cote[te la dreapta,
suind în serpentine pe coama dealu-
Gruniu
{aua

lui. De acolo, c`p`tând treptat orien-

tare nord-vest, drumul este str`juit
Gruniu
Mare

pe dreapta de poieni]e splendide iar

pe stânga de brazi m`re]i.
Trec pe lâng` un mic gater, pe
dreapta; urmeaz` o curb` dubl`, larg`
Ciumfu
Mare
2294

[i ies într-o poian` mare, înainte de

carier`. Se vede Culmea Piule - Plea-
[a, înv`luit` în primele raze ale soare-
lui. Evit drumul care cote[te spre
dreapta. Dup` 25 minute de la ple-
care sunt la cariera de calcar (în ver-
san]ii ei este o pe[ter` lung` de vreo
niu

2 kilometri).
Gru

Mai merg 10 minute pân` la in-

l

tersec]ia cu alt drum, din stânga; con-

iu
Pla

tinui spre nord. Dup` 1,5 km de aici,

Pinului

printre versan]i acum gola[i, replan-

Vf.

ta]i, drumul, accesibil [i unei Dacii,

va ajunge la firul apei. De aici începe
ascensiunea spre creast`.
M`rii
Valea

Pe versan]i se împr`[tie mul]i-

me de drumuri. Îl aleg pe cel care
duce spre obâr[ia v`ii, c`tre o mic` [a
împ`durit`, aflat` u[or spre dreapta.
Valea
Buta
Laz`rului

Câteva zeci de metri merg pe firul pâ-

Valea

râului, apoi cotesc spre dreapta, la 45

de grade, panta în`sprindu-se. Evit
Piule-
Plea[a

un drum care din dreptul unui pârâia[

o ia spre dreapta; apoi altul care co-
boar` la firul apei [i suie în versantul
opus. Cotind brusc la dreapta, drumul
meu se apropie de mica [a împ`du-
rit`. Eu îl p`r`sesc, pornind pe poteca
(Mun]ii
Vâlcan)

1030 Vedere de la sud

Oslea

de Vf. V`carea (2238 m), ce vine dinspre Vf. P`roasa [i urc`, din
c`tre vest. [aua unde m` aflam, spre stâna P`-
roasa, aflat` la marginea de sud-est a
unei poieni, unde ajung dup` 1¾ ore
18
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
de la plecare. Înainte de stân`, imedi-
at dup` ce am ie[it din p`dure, lâng`
unul din izvoarele P`roasei, este alt
drum forestier, care urc` din V. Pilugu/
Bilugu, pe V. Sohodol, ocolind mun-
tele [i trecând în Valea V`carea. Acum
z`pada era de 10 cm [i mai aveam 850
m de urcat pân` la Vf. V`carea.
Am pornit spre Plaiul V`carea,
urmând drumul amintit, nu greu de
ghicit sub stratul de nea. El suie din
marginea de est a poienii, trece prin-
tr-un scurt coridor de brazi, apoi iese
pe versantul dinspre V. V`carea, dea-
supra unei planta]ii de brad de vreo
15 ani. Când ajung la cap`tul drumu-
lui, la firul apei, z`pada are vreo 20
cm. Îmi refac provizia de ap`.
Traversez pârâul [i parcurg cei
circa 100 m pân` în platoul de la baza
Plaiului V`carea. Iat`-m` aici, dup` 2
ore de la plecare. De[i cuno[team zo-
na foarte bine, dup` numeroase ex-
cursii de var`, peisajul îmbr`cat în alb
era de-a dreptul captivant. Vreme
splendid`, peste 5 grade temperatura.
Soare str`lucitor pe Vf. V`carea.
Mi-am pus cordelina de avalan[`
[i am pornit spre versant, pe direc]ia
nord-vest, c`tre un culoar care des-
parte, pe muchia plaiului, col]ul de
p`dure de deasupra izvorului Pârâului
V`carea de cel care îmbrac` versantul
estic al plaiului, dinspre stânele V`ca-
rea. La început am înaintat destul de
greu prin z`pada moale, de 25 cm, în
care m` afundam, [i a c`rei grosime
cre[tea treptat. Mi-am reglat destul
de repede mersul, în serpentine, con-
stant, cu opriri scurte [i dese; pe m`-
sur` ce câ[tigam în`l]ime z`pada de-
venea mai compact` [i nu m` mai
afundam la fiecare pas. Mai greu era
pe lâng` jnepeni, por]iuni pe care nu
puteam s` le ocolesc mereu, unde z`-
pada înghesuit` de viscol îmi creea
probleme. Mai întâi a început s` apa-
r` cre[tetul c`runt al Tuli[ei, au urmat
Vâlcanul [i Parângul.
Dup` o or` de la plecarea din Pla-
iul V`carea am ajuns într-o [a, la sud
de Vf. V`carea, la 1800 m altitudine.
De aici, orizontul de vizibilitate, re-
dus pân` atunci doar spre est [i sud-
est, se deschide [i c`tre sud [i sud-
vest: culmile rotunjite ale Rostova-
nului [i Arcanului (Mun]ii Vâlcan)
str`luceau în soare; urma Creasta
Piule - Plea[a, ]â[nind din adâncurile
V`ii Buta, cu pere]i ame]itori; dincolo
de ea, Oslea (imaginea 491). C`tre
vest sunt plaiurile Gruniu [i Str`uni,
desp`r]ite de V`ile Laz`r [i M`rii.
Spre nord, creasta cu seme]ele Vârfuri
Ciumfu, Gruniu Mare, Gruniu Mic,
Laz`ru; în fa]a mea V`carea; apoi,
spre nord-vest, Pilugu Mare.
Cu vreo 50 m diferen]` de nivel
mai jos de [a z`pada devenise înghe-
]at`, ]inându-m` la suprafa]`. Mer-
geam ca pe strad`, peste marea de
jnepeni. Vârfurile lor abia se mai ve-
deau; vara, pe aici, trebuie s` cau]i
calea cu aten]ie prin labirintul lor.
Din [a am pornit spre nord-vest,
urcând un nou povârni[, pân` la un
mic vârfule] deasupra c`ruia împ`r`-
]ia jnepenilor era detronat` de groho-
ti[uri [i lespezi. Dup` 30 minute din
[a m` aflam în fa]a ultimului efort
înainte de cota maxim`. Partea din-
spre est a versantului era mai accesi-
bil` din punct de vedere al configu-
ra]iei terenului, dar cu por]iuni aco-
perite cu ghea]`; deoarece nu aveam
col]ari am ales o variant` mai greoaie,
dar f`r` riscuri, ab`tându-m` spre vest
(stânga), pe curb` de nivel, abordând
ultima parte a ascensiunii pe versan-
tul de sud-vest al vârfului, parte ex-
pus` soarelui, strecurându-m` printre
lespezi [i jnepeni[ pe jum`tate doar
acoperite de z`pad`. N-am mai c`rat
schiurile pân` pe vârf, nici rucsacul,
luând doar cele strict necesare.
Înc` 30 minute [i eram pe V`ca-
rea (2238 m). Mi-am c`utat loc la
ad`post de vânt, lâng` o momâie. Am
petrecut mai bine de o or` pe vârf, fo-
tografiind [i uitându-m` cu binoclul.
Am tras [i o fug` pân` pe Vf. Laz`ru,
str`b`tând în 30 de minute [aua do-
moal`.
Pe la 13,30 am f`cut cale întoar-
s`, spre rucsac [i schiuri. Z`pada era
prea înghe]at` iar doagele mele Re-
ghin, cu leg`turi vechi, nu puteau fi
bine manevrate printre vârfurile jne-
penilor. Dup` câteva trânte am re-
nun]at [i am luat schiurile în spate.
Apoi am ajuns în [aua pomenit`
la urcare, am înc`l]at schiurile [i am
zburat printre movile [i br`dui pân`
în Platoul V`c`riei. Am mai luat vreo
19
ghid Mun]ii Retezat
dou` trânte [i câteva guri de z`pad`.
Au fost doar 300 m diferen]` de nivel
[i doar vreo 15 minute pe schiuri, dar
a meritat. M-am strecurat apoi prin-
tre brazi, pân` la drumul forestier [i
de acolo pân` la stâna P`roasa, unde
z`pada se termina. În mai pu]in de 2
ore de pe vârf am ajuns la sta]ia de au-
tobuz.
29. Câmpu lui Neag (790 m)
- cabana Buta (1580 m)
Cruce ro[ie, band` albastr`. 5-6
ore.
Sunt microbuze din g`rile Pe-
tro[ani [i Lupeni pân` în localitatea
Uricani; din Uricani sunt alte curse
de microbuz pân` în localitatea Câm-
pul lui Neag (din Câmpul lui Neag
pân` la cabana Cheile Butei sunt cir-
ca 4 kilometri) sau chiar pân` la caba-
na Cheile Butei.
Pe timp de iarn` cabana Buta st`
de obicei \nchis`. Lâng` caban` este
refugiu salvamont.
30. cabana Buta (1580 m) - {a-
ua Plaiul Mic (1879 m/ imagini
410, 431) - Poiana Pelegii (1500 m)
Cruce ro[ie, band` albastr`. 2-2½
ore.
Pe timp de iarn`, din cauza z`-
pezii acumulate, parcurgerea traseu-
lui poate deveni foarte lung`; pot
exista pasaje periculoase. La circa 15
minute dup` pornirea de la cabana
Buta, pe partea stâng` a potecii prin
p`dure, cu câ]iva zeci de metri mai
sus de potec`, exist` poieni pentru
punerea cortului [i surse de ap`.
31. Cheile Butei (imaginea
190)
Se afl` la vest de complexul tu-
ristic Cheile Butei, la aproximativ 1
kilometru, pe drum forestier. Sunt
scurte, dar frumoase [i spectaculoa-
se, cu cascade; nu exist` amenaj`ri tu-
ristice. Putem avansa pe bolovani sau
prin apa adânc` uneori de pân` la un
metru.
32. Câmpu lui Neag (790 m)
- Valea Jiului de Vest - Valea
Cernei
Drum \n construc]ie, l`rgire [i
 Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
asfaltare. Dup` Pasul Jiu-Cerna nu se
mai poate merge deocamdat`.
33. Câmpu lui Neag (790 m)
- cabana Câmpu lui Neag (850 m,
aflat` \n Mun]ii Vâlcan)
Punct albastru.
Traseul \ncepe din centrul loca-
lit`]ii, din sta]ia de autobuz; trecem
Jiul de Vest, urc`m domol pe un drum
forestier [i imediat ajungem la caba-
n`, de unde se vede Valea de Pe[ti
(informa]ie de la Gianina Stepan, Ti-
mi[oara, www.alpinet.org).
34. Câmpu lui Neag (790 m)
- Ple[a (1840 m) - Piatra Alb` -
Piule (2081 m) - {aua Scorota -
Poarta Gurganului - cabana Buta
(1580 m)
Band` galben`, marcaj rar (pe
alocuri, potec` neclar`). 6-8 ore.
Iarna, traseu foarte dificil, cu por-
]iuni periculoase.
text [i imagine:
Constantin R`caru (Vulcan)
Am cutreierat în 2001 crestele [i
v`ile seci ale Retezatului Mic, mar-
când sectorul estic al acestuia, pentru
ca [i al]i turi[ti s` se bucure de un iti-
nerar foarte frumos. Este un traseu cu
multiple posibilit`]i de îns`ilare cu al-
te parcursuri.
Retezatul Mic (cuprinzând
Mun]ii Ple[a, Piule, cele trei Scoro-
te, Albele [i Piatra Iorgovanului) este
o zon` carstic` de la izvoarele Jiului
de Vest, format` din gresii, brecii [i
Valea
Buta
Pere]ii
La Staure
calcare jurasice, diferit` deci ca struc-
tur` geologic` de Retezatul Mare
(cristalin cu incluziuni granitice, în
care urmele glacia]iunilor au l`sat sal-
ba a peste 80 de lacuri, circuri, mo-
rene, v`i suspendate, mase enorme
de grohoti[).
Peisajul caracteristic Retezatu-
lui Mic: creste ascu]ite, turnuri, ver-
san]i abrup]i, v`i înguste (prin care de
obicei nu curge ap`) cu chei [i s`ri-
tori, izvoare care se pierd în labirin-
turile subterane ale numeroaselor
pe[teri (multe neexplorate). Rocile
termofile p`streaz` calda boare sub-
mediteraneean` primit` dinspre Va-
lea Cernei, g`zduind o flor` care cu-
prinde aproximativ dou` treimi din
speciile montane de la noi.
Gradul de dificultate al traseului
este mediu, por]iunea cea mai difici-
l` fiind accesul spre Vf. Ple[a. Mar-
cajul, executat în majoritate pe copaci
[i pietre, este potrivit parcurgerii de
var`. Iarna, drumul este foarte dificil,
recomandat doar persoanelor cu ex-
perien]`, care au recunoscut vara tra-
seul. Ap` nu exist` în zona crestei.
Pornim din Poiana Mare (sau,
mai comod, de la sta]ia de autobuz
Cheile Butei), sta]ie pentru linia Lu-
peni - Câmpu lui Neag - Cheile Butei
(circul` cam din or` în or`; prima cur-
s` din Lupeni este la 6, ultima la ora
20; prima ma[in` pleac` din amonte
la 7, ultima la ora 21). Din Petro[ani
sunt autobuze pân` la Lupeni; sau pâ-
n` la Uricani, de unde, din sta]ia Ster-
minos, se ia ma[ina spre Câmpu lui
Piule
2081
Piatra
Alb`
20
ghid Mun]ii Retezat
Neag.
Din Poiana Mare mergem pe DN
66A, în curs de modernizare (pentru a
face leg`tur` cu Valea Cernei). Tre-
cem pe lâng` o zon` unde a fost depo-
zitat steril, apoi ajungem la c`tunul
Buta (dup` ce în aval de el am dep`[it
blocurile de pe malul stâng al Jiului).
Dup` c`tun p`trundem într-o
lunc` larg`, de unde putem vedea Vf.
Ple[a [i stânc`rii din Cheile Butei. Ne
apropiem de barajul microhidrocen-
tralei Buta, în vecin`tatea lui fiind in-
tersec]ia cu drumul spre complexul
turistic de la intrarea în Cheile Butei
(1 km pân` acolo, vile, restaurant, loc
de cort).
Continu`m pe DN 66A, spre
Câmpu[el. Trecem de un grup de ca-
se moderne; dup` ele, în curba dru-
mului, la 45 minute de la sta]ia de au-
tobuz, lâng` un pode] hidrografic
(metalic, aflat la 3,6 km de centrul
localit`]ii Câmpu lui Neag - not` Dan
Farca[ Hajzer), g`sim s`geata de in-
trare propriu-zis` pe traseu (dup` tre-
cerea peste Jiu, pl`cu]a indicatoare
este aplicat` pe copacul din dreapta
podului, la \n`l]ime) (vezi harta 5).
Trecem apa firav` a Jiului, pe ma-
lul stâng geografic; mergem spre
amonte câteva zeci de metri [i g`sim
firul unui drum forestier pe care in-
tr`m cotind la dreapta, pe Pârâul Ple-
[a. Suntem înso]i]i pe stânga de apa
pârâului, vreo 10 minute, apoi trecem
pe malul opus. Str`batem o zon` um-
broas` [i umed` de p`dure tân`r`, de
Cu[ma
Râpa {aua
Gurganului
Gurganului Scorota
1950
Poarta
Gurganului
1040 Creasta Piule.
 Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro

21
Harta 5. Zona Piule.
ghid Mun]ii Retezat
 ghid Mun]ii Retezat
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
carpen [i fag. Panta se aspre[te pe

V`carea
2238
m`sur` ce înaint`m spre coama Dea-
lului Stâncilor.
La 30 minute de la s`geata indi-

Laz`ru
2282
catoare ajungem la un izvor, aflat pe
stânga drumului (care devine apoi [i
mai abrupt). Dup` o curb` dubl` so-
sim într-o poian` de pe coama dealu-
Gruniu
Mare
2294
lui, unde panta se domole[te. Mai
multe c`r`ri se r`zle]esc spre sud-vest
[i vest; noi nu p`r`sim drumul.
În partea superioar` a poienii
drumul intr` în p`dure, cotind la
stânga, piepti[. Urmeaz` o bifurca-
M`rii

]ie: spre dreapta, prin p`dure; drept

2340

înainte, c`tre alt` poian`. Alegem pri-

ma variant`. Urmeaz` un urcu[ solici-
tant. Ie[im din p`dure dup` 70 mi-
trasee 20,21,23
Custura, 2457

nute de la intrarea în traseu; poian`

larg` la poalele Ple[ei, cu bordeie mo-
mârl`ne[ti (numele localnicilor) tra-
di]ionale.
P`r`sim drumul [i ne deplas`m
spre nord nord-vest, pe poteca ciob`-
neasc` pe care o afl`m imediat ce in-
tr`m în p`dure. Facem o curb` dubl`
[i trecem pe lâng` un mic izvor, de
obicei de neutilizat. Urmeaz` serpen-
tine, cu bolovani instabili. Avem de
suit vreo 500 m diferen]` de nivel
pân` la stâna Ple[a (dac` veni]i pe aici
traseu 20

din sens invers, nu v` recomand`m s`

P`pu[a
2508

v` prind` noaptea).
O or` de urcu[ este necesar`
pentru a învinge serpentinele. Ie[im
în poiana cu Izvorul Ple[a în mijloc,
surs` care poate fi, de cele mai multe
ori, secat`. Au trecut 2½ ore de la in-
trasee 19,20,50

trarea în traseu. Din Mun]ii Vâlcan în-

Peleaga
2509

cepe s` se vad` splendida creast` Os-

lea (imaginea 491); deasupra noastr`,
dincolo de p`durea b`trân` de brad,
stânc`riile Crest`turii Ple[ei se ridic`
spre cer. Mai avem 20 de minute pân`
la stâna Ple[a, construc]ie precar`, pe
{aua/ Curm`tura

poteca prin rari[te, peste steiuri, în

trasee 12,19

urcu[ mai domol. Ajun[i acolo, mai jos

Bucurei
2206

cu 300 m altitudine fa]` de primul

vârf de pe creast`, admir`m piscurile
seme]e [i v`ile adânci ale crestei Cus-
tura - M`rii - Ciumfu - Gruniu - La-
z`ru - V`carea - Pilugu, iar dincolo de
ele formele rotunjite ale Mun]ilor Tu-
li[a.
De cum ie[im în poian` cotim

1050 Panoram` din {aua Scorota.

22
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
u[or spre stânga, c`tre stânc`riile
Curm`turii Ple[a, reg`sind firul po-
tecii la intrarea în p`durea al c`rei col]
îl „t`iem”, ie[ind piepti[ la golul alpin
pres`rat cu bolovani. Vedem clar tra-
seul pân` în vârf [i dup` circa o or` de
la stân` ajungem la cap`tul ascensiu-
nii de 3¾ ore, pe cei 1840 metri ai Vf.
Ple[a.
Avem panoram` splendid`. La
picioarele noastre, spre est, întreaga
Vale a Jiului, m`rginit` de Mun]ii Pa-
râng, peisaj închis la culoare din cauza
polu`rii. Spre nord-est sunt crestele
rotunjite ale Tuli[ei iar spre sud-est
vedem Mun]ii Vâlcan, de la Straja pâ-
n` la Creasta Oslei. Spre nord, dinco-
lo de adâncurile V`ii Buta [i de Poie-
nile La Fâna]e, „închise” de Culmea
Str`uni, creasta Custura - M`rii -
Ciumfu - Gruniu - Laz`ru - V`carea -
Pilugu. La nord-vest, peste linia mai
domoal` a Plaiului Mic, piramidele
Pelegii [i P`pu[ii se ridic` impun`-
toare.
Pornim mai departe, traseul ur-
mând a se desf`[ura, pân` în {aua
Scorota, la câ]iva metri sub linia de
creast`, preponderent pe versantul
sudic; acesta este gola[, pe când ver-
santul nordic are jnepeni[uri [i abrup-
turi stâncoase str`b`tute, pe c`r`rui
labirint, doar de s`lb`ticiuni [i turme
de oi. La vest de Vf. Ple[a travers`m o
[a prelung`, înierbat`, îndreptându-
ne spre trei vârfule]e; la nord de ele
se ascund ame]itorii pere]i La Staure.
Dup` vârfule]e, ne strecur`m
printre pâlcuri de jneap`n, poteca ur-
când [i coborând neregulat; sosim în-
tr-o mic` [a, din care porne[te spre
sud Vâlcelul înierbat al Jarei, str`juit
de o stânc` în form` de trapez, t`iat`
parc` cu diamantul. Dup` circa 35 mi-
nute de pe Vf. Ple[a ne preg`tim s`
urc`m versantul abrupt la baz` al Ja-
rei, cu stânc`rii bogat înflorite în iulie.
Ie[i]i deasupra por]iunii abrup-
te, cotim u[or la dreapta, spre vârf.
Apoi, 15-20 minute dincolo de el,
men]inem linia crestei; obliga]i de
jnepeni[uri, ne abatem iar spre stân-
ga, coborând pe versant, ajungând pe
c`r`ruia s`pat` în piatr` dinaintea Vf.
Piatra Alb`, abrupt calcaros; avem în
dreapta o [a înalt` iar spre nord-vest
un vâlcel înierbat.
Urc`m pe firul vâlcelului, facem
o scurt` trecere pe versantul nordic al
crestei. În fa]` apare Piule (2081 m,
imaginea 1040), dup` o [a domoal`,
cel mai înalt vârf din Retezatul Mic,
unde sosim dup` 1-1½ ore de pe Vf.
Ple[a [i 4-4½ ore de la intrarea în
traseu (vara, aten]ie la vipere - not`
Dorin Anic`i). La picioarele noastre o
[a adânc` (Jugul Gurganului) se las`
spre nord, f`când leg`tur` cu Cu[ma
Gurganului, de pe cre[tetul Râpei
Gurganului, splendid bloc calcaros.
De cealalt` parte a crestei, spre
sud, descoperim o zon` splendid` cu
stânci [i v`i alpine; dincolo de ele,
spre Stâna Tomii, g`sim pe firul vâlce-
lelor z`plazuri, praguri [i s`ritori; ceva
mai jos, spre sud-vest, ajungem la
Avenul Stâna Tomii, adânc de 137
metri. [Explorat în 1969 de Cercul
Focul Viu din Bucure[ti; ascunde a
treia vertical` absolut` din ]ar`, 114
m, ad`postind permanent z`pad` [i
ghea]`. Primele verticale absolute se
afl` în Clocoticiul din Cârca P`re]ei-
lor (Mun]ii Vâlcan) (121 metri, ex-
plorare apar]inând Clubului de Spe-
ologie „Emil Racovi]`” Bucure[ti),
respectiv în Avenul din Dealul D`ni-
la (Dealurile Dognecei), 116 metri,
cercetat de CS Exploratorii Re[i]a -
not` de Ic` Giurgiu.]La sud de aven
este marele abrupt al Cheilor Scorota,
cu labirinturi subterane care „fur`”
apa pu]inelor izvoare, paradis de cer-
cet`ri speologice.
P`trundem cu privirea spre ves-
tul Retezatului Mic, c`tre Muntele
Dr`g[anu, legat de Muntele Albele
de splendidul plai al Bolborosului,
mai departe urmând St`nule]ii [i Pia-
tra Iorgovanului (imagini 440,450,
485,490). Vedem limita dintre calca-
rele Retezatului [i rocile imperme-
abile ale Mun]ilor Godeanu. S` nu ui-
t`m c`, la nord de Parâng, vedem coa-
mele rotunde ale Mun]ilor {ureanu.
De aici, din Vf. Piule, avem dou`
variante pentru a coborî spre Poarta
Gurganului [i cabana Buta. Prima ar fi
prin Jugul Gurganului, apoi prin cani-
onul plin de bolovani de la baza Cu[-
mei Gurganului. Pentru aceast` ale-
gere coborâm mai întâi în [aua de la
23
ghid Mun]ii Retezat
nord de vârf, cotim apoi la stânga,
printre jnepeni [i coborâm în albia cu
grohoti[. Acest drum nu este marcat
[i nu îl recomand`m atunci când vre-
mea este nefavorabil`.
A doua variant`, marcat`, conti-
nu` pe linia crestei, l`sându-se în {a-
ua Scorota. Pornim din Vf. Piule pe di-
rec]ia sud-vest, coborând câ]iva metri
diferen]` de nivel. Dup` 5-10 minute
din vârf ne strecur`m, ghida]i de mar-
caj, la dreapta, printr-o strung` m`r-
ginit` de dou` steiuri de piatr`. Din-
colo de ea coborâm o pant` destul de
abrupt` [i revenim pe curb` de nivel.
Travers`m o zon` stâncoas` [i sosim
în {aua Scorota, înierbat`. În stânga
se adânce[te albia înierbat` a Scorotei
Seci: malul stâng are minunate stân-
c`rii; cel drept, care o separ` de Sco-
rota cu Ap`, este blând, îmbr`cat în
jnepeni[uri. La fel va fi [i creasta de
aici mai departe, spre Vf. Dr`g[anu-
lui, ca de altfel [i versantul s`u nordic,
pân` la obâr[iile Butei Mici.
Indicatorul din [a (1950 m) ne
spune c` mai avem 1¼ ore pân` la
cabana Buta. Dac` mergem pe Sco-
rota Seac`, spre c`ldarea [i stâna omo-
nime, marcajul punct galben ne înso-
]e[te pân` în Scocul Jiului, trecând
prin Cheile Scorotei (acest traseu, ac-
cesibil din Câmpul Mielului [i Câm-
pu[el, a fost marcat tot de mine, în
vara lui 2001, pe suport natural). Da-
c` ne strecur`m printre jnepeni, spre
vest, pe traseu nemarcat, ajungem
(cu greu) pe Vf. Dr`g[anu, pe creasta
Plaiul Mic - Albele - Piatra Iorgova-
nului, trasat` cu band` ro[ie [i tri-
unghi albastru.
În fine, începem s` coborâm spre
Poarta Gurganului. Trecem de jnepe-
ni[uri [i ie[im într-o poian` r`scolit`
de mistre]i. Pe lâng` firul bolov`nos al
unui mic vâlcel ajungem la micul
izvor din Poarta Gurganului, unde în-
tâlnim [i poteca ce a coborât prin ca-
nion.
Dac` venim din sens invers, de la
Buta, sectorul de aici pân` în {aua
Scorota este dificil din punct de ve-
dere al ascensiunii, panta având pe
alocuri 40-45 grade.
De la izvor, coborâm c`u[ul pie-
tros, circa 30 metri, [i ie[im la baza
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
pere]ilor Râpei Gurganului, deasupra
c`rora se ridic` semea]` Cu[ma Gur-
ganului. De aici cotim u[or la stânga,
reintrând pe poteca printre jnepeni,
îngust`, care merge pe curb` de nivel
spre C`ldarea Buta Mic`. Trecem
apoi printre brazi [i, când ie[im din
p`dure, auzim susurul Butei Mici [i îi
travers`m c`u[ul, dup` circa 35 minu-
te de la plecarea din [a.
În poiana pres`rat` cu bolovani
firul potecii se pierde dar îl vom re-
g`si la marginea p`durii. Prin p`dure
mergem pe curb` de nivel. Ie[im în
poiana de deasupra stânei de pe
Muntele Buta Mare. Putem trece
prin ocoalele stânei, ie[im pe malul
apei, o travers`m [i g`sim la dreapta
drumul spre caban`.
Poteca marcat` coboar` prin p`-
dure, la firul apei. Travers`m pârâul [i,
pe poteca destul de abrupt`, ie[im la
caban`, dup` 6-7 ore de la intrarea în
traseu.
Cei care vor parcurge acest tra-
seu în sens invers au nevoie de 2-2½
ore pentru a ajunge pe Vf. Piule, apoi
de ¾-1 or` pentru a str`bate creasta,
[i de 1¾-2 ore pentru a coborî din Vf.
Ple[a pân` la drumul spre Câmpu[el;
mai urmeaz` 45 minute pân` la sta]ia
de autobuz. Ca loc de campare pe tra-
seu recomand`m poienile din C`lda-
rea Buta Mic` [i de la Izvorul Ple[a.
35. Valea Scorota (1000 m) -
stâna Scorota - {aua Scorota/ Iepei
(1950 m)
Punct galben (pe copaci [i pie-
tre). Marcajul debuteaz` la kilome-
trul 13,1 al [oselei asfaltate care înce-
pe la Câmpul lui Neag c`tre Valea
Cernei. Urcare: 2½-3½ ore. Coborâ-
re: 1½-2½ ore.
Iarna este accesibil pân` la stâna
Scorota.
text [i imagine:
Constantin R`caru (Vulcan)
Cale de acces u[oar` spre sec-
torul de est al Retezatului Mic (Cul-
mea Piule - Ple[a); leg`tur` spre Al-
bele [i Piatra Iorgovanului, c`tre vest;
leg`turi c`tre numeroase obiective
speologice (de exemplu: Pe[tera Zei-
cului, Avenul din Stâna Tomii); acces
la trasee de escalad` [i alpinism nea-
menajate (\n Cheile Scorotei, Dâlma
cu Brazi etc.). Zonele de interes pei-
sagistic [i belvedere sunt partea supe-
rioar` a traseului [i {aua Scorota.
Pân` la stâna Scorota nu exist`
ap`. Locuri de campare recomanda-
te: Casa Câmpu[el (izvor) [i Câmpu
Mielului (izvoare), la intrarea \n tra-
seu; stâna Scorota (ap` [i lemn de
foc).
Flora caracteristic` zonei str`b`-
tute de acest traseu este impresio-
nant` prin bogata sa varietate care cu-
prinde [i plante rare care cresc pe
stânc`riile din Scorota, Piule, Albele,
cum ar fi: floarea de col] (V. albumi-
ta), lilia lui Janca (Lilium Jankae), pa-
pucul doamnei (Cypripedium calceo-
lus), firu]a (Poa molinerii), p`iu[ul
(Festuca pachyphylla), garofi]a alb`
(Dianthus kitaibelli var. hunia-den-
sis), macul galben (Papaver pirenai-
cum var. Retezatensis). Faun`: capra
neagr`, lupul, ierunca, drepneaua de
stânc`, l`stunul.
Pentru anotimpul alb, schiorii se
pot bucura de versan]ii de deasupra
stânei Scorota (Dr`g[anu [i Scorota).
Punctul de plecare pe acest tra-
seu este situat aproximativ la jum`-
tatea distan]ei dintre Câmpu Mielu-
lui [i Câmpu[el (la circa 2 kilometri \n
amonte de Câmpu Mielului), \n locul
de confluen]` al V`ii Scorota cu Sco-
cul Jiului. Calea de acces spre punctul
de plecare este drumul \n curs de mo-
dernizare din Câmpul lui Neag spre
Pasul Jiu - Cerna, accesibil oric`ror
mijloace de transport. Dac` parcur-
gem drumul pe jos, urm`m marcajul
triunghi ro[u, sporadic; nu sunt pro-
bleme de orientare, din Câmpu lui
Neag (Poiana Mare, sta]ie de auto-
buz) ajungem \n aproximativ 4½ ore.
Trebuie s` ne aprovizion`m cu
ap` de la Câmpul Mielului sau Câm-
pu[el. Ghida]i de s`geata indicatoare,
pus` pe trunchiul unui brad, lâng` o
punte de lemn care ne ajut` s` tre-
cem albia Scocu Jiului dac` ne nime-
rim dup` o ploaie zdrav`n` (c`ci \n
rest acesta este mai mult sec), p`-
trundem pe firul la fel de sec al V`ii
Scorota. De altfel, majoritatea pâra-
ielor care br`zdeaz` Retezatul Mic \[i
ascund apele prin labirinturile subte-
24
ghid Mun]ii Retezat
rane ale forma]iunilor carstice imacu-
late.
Dup` numai câteva zeci de me-
tri, pe malul stâng geografic, este in-
trarea \n Pe[tera Zeicului (260 metri
dezvoltare, denivelare 70 metri (-52/
+18), explorat` \n 1969 de Clubul
Focul Viu Bucure[ti, vezi Pe[teri din
România, 1976 - not` de Ic` Giur-
giu); doar por]iunea de intrare poate
fi parcurs` f`r` echipament special,
acolo unde dintotdeauna se odihneau
[i ciobanii. Pe parcursul traseului vom
mai observa [i alte cavit`]i, accesibile
\ns` doar celor specializa]i.
Trecem de intrarea \n pe[ter` [i
\naint`m spre Cheile Scorotei, traver-
sând câteva praguri. Apoi, dup` 5 mi-
nute, p`trundem \n cea mai spectacu-
loas` por]iune a acestora, vizibil` de
pe firul v`ii, c`ci caracteristica de baz`
o constituie faptul c` \n general par-
tea inferioar` a pere]ilor, la nivelul al-
biei, este mai domoal`, \mbr`cat` \n
mu[chi [i vegeta]ie. În plus, imaginea
abrupturilor [i verticalelor ame]itoare
care se situeaz` la câteva zeci de me-
tri mai sus este estompat` de fâ[ia de
p`dure care \mbrac` firul sec al v`ii.
P`trundem \ntr-un canion \n-
gust, lung de circa 25 de metri, unde
dac` \ntinzi bra]ele po]i atinge pere-
]ii, c`lcând prin râul de pietre. Pe m`-
sur` ce \naint`m \n traseu, printre
crengile copacilor ghicim c` ne afl`m
la poalele Muchiei cu L`stuni, pe par-
tea stâng`, de aici valea l`rgindu-se
pu]in. Poteca [erpuie[te printre brazi
[i fagi, trecând deseori peste albia pli-
n` de bolovani. |nclina]ia pantei este
mic`, aproape c` nu sesiz`m c` ur-
c`m.
Abia de la confluen]a Scorotei cu
valea care coboar` dinspre C`p`]âna
Albelor, unde travers`m o mic` poie-
ni]` [i se deschide pu]in priveli[tea
spre abrupturile de la nord-vest [i \na-
poi, urcu[ul se accentueaz` pu]in. De
altfel, la aproximativ 1 or` de mers de
la intrarea pe traseu, aceast` mic` oa-
z` de verdea]` m`t`soas` este un bun
loc de popas pentru a admira jocul
abrupturilor care se ridic` deasupra
noastr`, ciuruite de nenum`rate g`-
uri, accesibile dup` cum spuneam
doar speoalpini[tilor.
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
Pornim mai departe, reintrând \n
p`dure pe poteca bine conturat`. Pre]
de 10 minute mergem pe malul drept
al v`ii, apoi travers`m pe cel`lat mal [i
\ncepem un urcu[ ceva mai sus]inut;
tragem cu ochiul la stânc`riile din
partea stâng`, de care nu ne despart
mai mult de 30 de metri. Pe m`sur`
ce ne apropiem de stâna Scorota, va-
lea se l`rge[te din nou [i str`batem
câteva serpentine, câ[tigând \n`l]ime,
apoi r`zbatem \ntr-un lumini[, o rari[-
te care ne permite s` vedem pere]ii
estici ai C`p`]ânii Albelor.
Ajungem la confluen]a Scorotei
cu Ap` cu Valea Albele, \ns` tot seci
sunt albiile celor dou` pâraie care \[i
ascund undele cristaline pu]in \n aval
de stân`. Reintr`m \n p`dure, pe fur-
citura pâraielor [i parcurgând ultime-
le serpentine ie[im la golul de munte
de sub stân`.
Pân` la stân` am f`cut 1½-2 ore.
Se aude susurul apei. Un peisaj splen-
did se desf`[oar` de aici. Spre sud,
abrupturile Albelor [i Cheile Scorotei,
\nchise la orizont de muchia ascu]it` a
Osli]ei. Spre vest, poteci [erpuitoare
care urc` spre platoul de la Bolboro[i.
Spre nord, culmile rotunjite ale Dr`g-
[anului [i Scorotei, \mbr`cate de jne-
peni[. Spre est se ridic` impun`toa-
rele abrupturi ale Tomii, pe ale c`ror
poli]e \nierbate, prim`vara devreme
sau toamna târziu, dup` plecarea oi-
lor, putem admira caprele negre. La
orizont, c`tre nord-est, adâncitura
{eii Scorota (Iepei), punct final al tra-
seului nostru, pân` unde mai avem de
parcurs c`u[ul sec al v`ii pres`rat` cu
grohoti[uri [i bolovani.
Dup` ce ne refacem proviziile de
ap`, pornim de la stân` pe poteca din-
spre nord-est, care se strecoar` pe fi-
rul \nierbat al v`ii, printre bolovani,
traversând apa Scorotei. Dac` ne ui-
t`m atent, sau dac` avem binoclu, pu-
tem vedea de la stân` stâlpul indica-
tor din [a. |n prima sa parte, acest ul-
tim sector al ascensiunii este u[or, pâ-
n` \n zona unde valea se \ngusteaz`
iar prin c`u[ul ei „curg” bolovani [i
grohoti[uri. Acolo unde valea se \n-
gusteaz`, la limita jnepeni[urilor, \n-
tâlnim firicelele firave a dou` izvoare
(care se „ascund” dup` 5-6 metri).
Panta se aspre[te pe m`sur` ce
\naint`m pe poteca care merge pe
partea stâng`, pe lâng` jnepeni. Apro-
ximativ la jum`tatea distan]ei dintre
stân` [i [a travers`m pe malul opus,
\naintând destul de greu pe aceast`
por]iune destul de abrupt`, cu groho-
ti[ instabil. Dup` ce dep`[im aceast`
zon`, pre] de câteva zeci de metri ur-
cu[ul devine mai lejer [i curând ajun-
gem la ultimul hop \naintea punctu-
lui terminus.
Pentru a evita abordarea direct` a
pantei care are \nclinare de circa 40
grade, putem s` urc`m fie prin stânga,
printre jnepeni, fie pe firul v`ii din
dreapta, ocolind un stei de piatr`,
apoi cotind c`tre stânga, pe curb` de
nivel, pân` \n [a.
Acest ultim sector al traseului ne
ia aproximativ 1 or` de la stân` dac`
avem bagaj ceva mai greu; \ns` efortul
este pe deplin r`spl`tit când ajun-
gem la 1950 metri altitudine. Peisajul
este extraordinar, fie c` prive[ti spre
Valea Butei sau dincolo de {aua Pla-
iul Mic. Cu[ma Gurganului ne atrage
[i ea aten]ia \n apropiere, iar dac` ne
\ntoarcem spre sud [i sud-vest ve-
dem abrupturile V`ii Scorota iar din-
colo de ele Oslea (imaginea 491), ori
Albele [i Piatra Iorgovanului.
De aici, din {aua Scorotei, pu-
tem fie s` urc`m pe Vf. Piule, fie s` ne
strecur`m prin labirintul de jnepeni
c`tre Dr`g[anu, fie s` coborâm \n
Poarta Gurganului iar apoi \n c`ldarea
Butei Mici, spre cabana Buta.
36. cabana de vân`toare Câm-
pu[el (1180 m) - {aua St`nule]ii
Mici (1900 m)
Triunghi ro[u. 4-5 ore.
Iarna, are por]iuni dificile sau pe-
riculoase.
37. cabana de vân`toare Câm-
pu[el (1180 m) - Valea Soarbele -
{aua Soarbele (1930 m, trecere \n
Mun]ii Godeanu, imaginea 520)
Punct ro[u. 4-5 ore.
Iarna are por]iuni dificile sau pe-
riculoase.
Marcaj realizat \n 1998 de Clu-
bul Pronatura Deva.
Din Curm`tura Soarbele, por-
25
ghid Mun]ii Retezat
nind pe creasta Mun]ilor Godeanu,
aici un platou lat [i destul de plat,
c`ut`m spre dreapta potecii, la câ]iva
zeci de metri, o \ngr`m`dire de pietre
de aproximativ doi metri diametru,
unde de obicei este o creang` de jnea-
p`n l`sat` deasupra; acolo se afl` un
izvor.
38. {aua Plaiu Mic (1879 m) -
Piatra Iorgovanului (2014 m/ ima-
gini 440,449,450,485,490) - Cur-
m`tura Soarbele (1930 m, trecere
\n Mun]ii Godeanu, imaginea 520)
Band` ro[ie. 4½-5½ ore.
Traseu greu sau cu por]iuni peri-
culoase pe timp de iarn`.
|n {aua Plaiul Mic nu este per-
mis` camparea (Eugen Roman, Hu-
nedoara).
Izvorul Bolboro[i este intermi-
tent! Din cauza asta, \n aceea[i zi,
unii \l g`sesc sec iar al]ii se bucur` de
apa lui proasp`t`. Merge]i pe urma fi-
rului de ap` \n amonte [i, dac` nu
curge, a[tepta]i câteva minute. |ntâi
se va auzi un [uierat sau bolborosit,
apoi apa \ncepe s` apar`. Dup` un
timp, vâna ei se diminueaz` [i izvorul
pare iar`[i sec.
Din Curm`tura Soarbele, por-
nind pe creasta Mun]ilor Godeanu,
aici un platou lat [i destul de plat,
c`ut`m spre dreapta potecii, la câ]iva
zeci de metri o \ngr`m`dire de pietre
de aproximativ doi metri diametru,
unde de obicei este o creang` de jnea-
p`n l`sat` deasupra; acolo se afl` un
izvor.
39. Gura Apei - Valea L`pu[-
nicul Mare - cabana Rotunda
(1160 m) - Gura Bucurei (aval de
Poiana Pelegii, imaginea 880)
Punct albastru, drum forestier
pân` la Gura Bucurei, aproximativ 16
kilometri (din care 6 sunt pân` la ca-
bana Rotunda). 5-6 ore.
Drumul de pe Valea L`pu[nicul
Mare s-a \ntâmplat de mai multe ori
s` fie \ntrerupt circula]iei auto (pe
segmente mai scurte sau lungi) din
cauza sp`l`rii unora dintre tronsoa-
nele sale de c`tre apa râului.
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
40. Valea L`pu[nicul Mare -
Valea Paltina - Curm`tura Soar-
bele (1930 m, trecere \n Mun]ii
Godeanu, imaginea 520)
Punct ro[u. 4-5 ore.
Iarna sunt por]iuni dificile sau
periculoase.
Marcaj realizat \n 1998 de Clu-
bul Pronatura Deva.
Din Curm`tura Soarbele, por-
nind pe creasta Mun]ilor Godeanu,
aici un platou lat [i destul de plat,
c`ut`m spre dreapta potecii, la câ]iva
zeci de metri o \ngr`m`dire de pietre
de aproximativ doi metri diametru,
unde de obicei este o creang` de jnea-
p`n l`sat` deasupra; acolo se afl` un
izvor.
41. Lunca Berhina (Valea L`-
pu[nicul Mare) - St`nule]i (1930
m/ imaginea 408) - creasta princi-
pal` (1900 m)
Triunghi ro[u. 5-6 ore.
Iarna, cu por]iuni grele sau peri-
culoase.
42. V. L`pu[nicul Mare - Cru-
cea Tr`snitului - Coada Sl`veiului
- Lac Ana (1979 m/ imaginea 170)
- Lac Bucura (2040 m/ imagini
370,372,394)
Punct galben. 8-9 ore.
Iarna, cu multe por]iuni dificile
[i periculoase.
|n zona Crucea Tr`snitului, când
coborâm spre Valea L`pu[nicul Mare,
trebuie s` fim aten]i când semnele
punct galben, triunghi ro[u [i cruce
albastr` nu mai apar \mpreun`.
43. Gura Apei (la aproximativ
10 kilometri de cabana Gura Zla-
ta) - drumul de contur al lacului -
Muntele Zlata - Lac Z`noaga
(1987 m, imaginea 131) - Valea
Z`noaga - La Clince - Coada Sl`-
veiului - Lac Ana (1979 m/ imagi-
nea 170) - Lac Bucura (2040 m/
imagini 370,372,394)
Cruce albastr`, apoi punct ro[u.
8-10 ore (cam 5-6 ore pân` la Lacul
Z`noaga). Poteca începe la aproxima-
tiv 500 metri amonte fa]` de barajul
Lacului Gura Apei.
Dup` cam 2 ore de mers prin p`-
dure ie[im la zona cu vegeta]ie pitic`.
În amonte de stâna de sub Vârful Zla-
ta este p`[une alpin`. Izvor lâng` La-
cul Z`noaga, spre vest.
31 de membri de la Albamont Al-
ba Iulia, condusi de Marioara Pu[cas,
au ref`cut în 8 zile crucea albastr`
dintre Gura Apei si Z`noaga (infor-
ma]ie de la Administra]ia Parcului
Na]ional Retezat, prin intermediul
Florinei Cri[an, pentru revista Mun]ii
Carpa]i, nr. 30, 2001).
44. cabana Gura Zlata (749
m) - V. Zlata - V. Rade[u Mare -
Lac Z`noaga (1987 m/ imaginea
131) - V. Z`noaga - Crucea Tr`s-
nitului - Lac Ana (1979 m/ imagi-
nea 170) - Lac Bucura (2040 m/
imagini 370,372,394)
Triunghi ro[u. 8-9 ore.
Iarna, cu multe por]iuni dificile
sau periculoase.
22 de participan]i de la Floare de
Col] Bucure[ti, condu[i de profesorul
Petre Stoinea, au ref`cut, în 6 zile,
marcajul triunghi ro[u de la Gura Zla-
ta la Z`noaga (informa]ie de la Admi-
nistra]ia Parcului Na]ional Retezat,
prin intermediul Florinei Cri[an,
pentru revista Mun]ii Carpa]i, nr. 30,
2001).
45. cabana Gura Zlata (749
m) - Lac Gemenele (1900 m) -
Poarta Bucurei (2280 m/ imagini
75,140,170)
Interzis f`r` autoriza]ie. Marcat.
6-7 ore.
Traseu prin rezerva]ia [tiin]ific`
Retezat. Pentru persoanele f`r` pre-
g`tire biologic` de specialitate nu are
rost str`dania de a ob]ine autoriza]ie/
de a parcurge acest traseu; ochiul u-
nui nespecialist nu va observa aproa-
pe nimic deosebit fa]` de restul masi-
vului. Mai mult, peisajul general din
rezerva]ie poate fi bine v`zut de pe
traseele turistice de pe marginea ei:
cabana Gura Zlata - Lacul Z`noaga -
Poarta Bucurei; Poarta Bucurei - {aua
de iarn` - Vf. Retezat.
V` pute]i a[tepta la \ntâlniri cu
ursul.
26
ghid Mun]ii Retezat
46. cabana Gura Zlata (749
m) - Clopotiva (leg`tur` spre Ha-
]eg [i Subcetate)
Cruce ro[ie. Aproximativ 22 ki-
lometri pân` la Clopotiva. 5½-6½ ore.
47. Lac Bucura (2040 m, ima-
gini 370,372,394) - Poiana Pelea-
ga (1500 m) - Gura Bucurei (ima-
ginea 880)
Cruce ro[ie, band` albastr`. 2
ore. Iarna pot apare por]iuni dificile.
48. Lac Bucurel - Lac Bucura
(2040 m/ imagini 368,370,372,
394) - T`ul Ag`]at (2208 m/ ima-
ginea 130) - Vf. Judele Mare (2398
m/ imagini 130,140) - Muntele {e-
sele Mari - Lac Z`noaga (1987 m/
imaginea 131)
Punct ro[u, apoi (din {aua Judele)
triunghi ro[u (vezi [i http://www.roma-
nia-natura.ro/node/906 ). 5½-6½ ore.
Iarna, traseul are multe por]iuni
dificile sau periculoase.
49. Lac Bucura (2040 m/
imagini 368,370,372,394) - T`ul
Por]ii (2240 m/ imagini 140, 150) -
Vf. Retezat (2482 m/ imagini
10,15,43,100,102,120)
Band` galben`. 2½-3½ ore.
Pe timp de iarn`, por]iuni dificile
sau periculoase.
50. Lac Bucura (2040 m/ ima-
gini 368,70,372,394) - refugiu Bu-
cura (2070 m) - Vf. Peleaga (2509
m/ imagini 70,150,394,530)
Cruce galben`. 2½-3½ ore.
Pe timp de iarn`, por]iuni dificile
sau periculoase.
51. {aua Judele - Sânt`m`ria
(2400 m) - Sl`vei (2437 m/ ima-
gini 75,130,140,170)
Nemarcat. 2 ore.
Creasta este pres`rat` cu blocuri
mari; multe \[i dovedesc instabilita-
tea de abia atunci când p`[im pe ele.
Pe timp de iarn`, por]iuni difici-
le sau extrem de periculoase.
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
Bibliografie recomandat`
(dac` v` intereseaz` muntele \n
detaliu ave]i ce compara, ave]i la ce v`
gândi, v` pute]i da seama cât de pu-
]ine cunoa[tem despre masivele
noastre montane)
D`nu] C`lin - Valea Soarbele - re-
vista Mun]ii Carpa]i, nr. 19, Bucu-
re[ti, 1999, pagina 42
D`nu] C`lin - Col]uri de rai - re-
vista Mun]ii Carpa]i, nr. 19, Bucu-
re[ti, 1999, pagina 49
Dinu Mititeanu - De la Hercu-
lane la Baleia - revista Drume]ie \n
România, nr. 1, Bucure[ti, 2004, pagi-
na 16
Nae Popescu - Mun]ii Retezat -
colec]ia Mun]ii No[tri, nr. 25, Editu-
ra Sport-Turism, Bucure[ti, 1982
ghid Mun]ii Retezat
Nae Popescu - Mun]ii Retezat -
Editura Stadion, Bucure[ti, 1973
Nae Popescu - 20 de trasee \n
Mun]ii Retezat - Editura Partener
Plus, Bucure[ti
Nae Popescu - Z`pada purpurie -
revista Mun]ii Carpa]i, nr. 5, pagini
86-92, Bucure[ti, 1998

Vârfurile Peleaga, P`pu[a [i P`pu[a Mic` (de la stânga la dreapta, vedere din amonte de {aua Plaiul Mic).
foto: Eugen Vl`d`reanu (Bucure[ti)

Harta masivului (52 x 53 centimetri) a fost împ`r]it` în

6 plan[e, alipite - în paginile imediat urm`toare - astfel:
123
456
O hart` de 52 x 53 centimetri - nesec]ionat` în plan[e -
se afl` ata[at` acestui volum.
27
 Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro 1 ghid Mun]ii Retezat
28

www.romania-natura.ro

www.romania-natura.ro

www.romania-natura.ro

www.romania-natura.ro
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro 2 ghid Mun]ii Retezat

29

www.romania-natura.ro

www.romania-natura.ro

www.romania-natura.ro
 30

Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro 3 ghid Mun]ii Retezat

www.romania-natura.ro

www.romania-natura.ro

www.romania-natura.ro
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro 4 ghid Mun]ii Retezat

www.romania-natura.ro

www.romania-natura.ro

www.romania-natura.ro

31
 Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro 5 ghid Mun]ii Retezat

www.romania-natura.ro

www.romania-natura.ro

www.romania-natura.ro

32
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro 6 ghid Mun]ii Retezat

www.romania-natura.ro

www.romania-natura.ro

www.romania-natura.ro

33
 V` ar`t`m \n PREMIER~
foarte multe locuri.
Pentru c` teritoriul românesc
- montan [i peisagistic -
este atât de pu]in cunoscut
\ncât oricare dintre articolele
[i ghidurile noastre este
o premier` informa]ional`,
fotografic`, geografic`.

Articolele din revist` [i de pe

www.romania-n n atura.ro
sunt ca elementele unui mare dic]ionar.
Le putem folosi separat dar v` indic`m [i
leg`turi dintre ele
sau spre informa]ii importante.
Dorim s` v` ajut`m a descoperi diversitatea
[i \nsemn`tatea reliefului românesc.
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

cabana Gen]iana
text [i imagine:
Eugen Roman (Hunedoara)
- situat` pe Valea Pietrele, la
1670 m altitudine
- fost refugiu, acum caban` turis-
tic`; clasificare 1 stea
- nu se serve[te mâncare, nu este
bufet
- se servesc doar ceaiuri
- locuri de cazare: 18 în dormito-
rul de la parter, pre] 25 lei/persoan`
/noapte [i 24 în dormitorul de sus, pe
priciuri, pre] 20 lei (tarifele sunt va-
labile din 15 decembrie 2008)
- înc`lzire: în dormitorul de la
parter, soba de teracot` cu lemne; în
dormitorul de sus, sob` de tabl`, cu
lemne; în sala de mese, sob` cu mo-
torin`
- iluminat, curent electric pro-
dus de panouri solare; se pot înc`rca
acumulatori de telefon sau de camer`
foto; la nevoie, exist` un generator pe
benzin`
- ap`: în holul cabanei, la chiuve-
t` sau afar`, la izvor
- se construie[te o anex` care va
fi folosit` pentru uscarea bocancilor
[i echipamentului turi[tilor
- deservit` de 2 cabanieri anga-
ja]i, astfel: de la 1 pân` în 15 ale fie-
c`rei luni, Deak Ludovic (nea Loli),
telefon 0721.398.509 iar din 15 pân`
la sfâr[itul fiec`rei luni, Bartok Csa-
ba, telefon 0721.052.920
- cabana este proprietatea Mon-
tan Club „Floarea Reginei” Valea Jiu-
lui, organiza]ie nonprofit, care are fi-
liale în Valea Jiului, Hunedoara [i
Deva.

35
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
cabana Pietrele
Nicolae Timar
Prima a[ezare turistic` de pe Valea
Pietrele a fost o cas` de ad`post [i vâ-
n`toare, în locul acum denumit, dup`
vechii turi[ti, Casa veche; dup` unii
autori de ghiduri turistice ale Reteza-
tului aceast` poian` a fost rebotezat`
ca Poiana Soarelui.
A[ezat` la o altitudine de 1550
metri, casa de ad`post Pietrele era con-
struit` din lemn, pe funda]ie de piatr`;
urmele funda]iei se mai pot vedea [i în
zilele noastre, prim`vara, imediat dup`
topirea z`pezii [i toamna târziu, când
vegeta]ia dispare.
A fost construit` cu dou` înc`peri
[i cu un pridvor orientat spre est, de
unde se putea admira culmea care
pleac` din Vârful Mare [i Gale[ul. Pro-
prietate a grofului Ocskay, care era [i
proprietarul acestor meleaguri, înainte
de na]ionalizarea din 1947, casa de
ad`post a fost mistuit` de incendiu în
prim`vara lui 1931.
În acela[i an, toamna, începe con-
struirea unei alte case de ad`post [i vâ-
n`toare, de data aceasta mai jos, la o
altitudine de 1480 metri, pe platforma
din aval de actuala caban` Pietrele [i la
aproximativ 200 metri de intrarea în
zona Parcului Na]ional Retezat. De da-
ta aceasta este construit` cu parterul
din piatr` [i cu un etaj din lemn, pozi-
]ionat` cu vederea spre sud [i cu pers-
pectiva zonei nordice a Retezatului,
putându-se admira de aici cele patru
v`i [i culmi: Gale[, Valea Rea, Pietrele,
Stâni[oara.
Construc]ia este terminat` în anul
1933 [i dat` în folosin]` ca o caban` de
vân`toare, angajat` fiind ca îngrijitoare
[i paznic de vân`toare Maria Magdale-
na Hamzu, din Câmpul lui Neag.
Din neglijen]a celor care frecven-
tau aceast` caban`, în iarna anului 1934
este mistuit` de flac`ri, ruinele ei pu-
tând fi v`zute [i ast`zi la intrarea în
complexul de cabane Pietrele, pe locul
unde o potecu]` urc` spre a[a-zisul loc
de campare a cabanei Pietrele, al c`rui
corp principal a ars în 6 ianuarie 2007
(acel loc de la intrarea în complexul de
cabane, nu cel de lâng` ap` - not` Eu-
gen Roman, Hunedoara).
În acei ani iau fiin]` în ]ara noastr`
asocia]ii turistice ca: S.K.V.,
A.D.M.I.R., T.C.R. (Turing Clubul
României), cu sedii la Sibiu, Bra[ov,
Bucure[ti; prin grija celui din urm`, se
înfiin]eaz` T.C.R. filiala Deva, având
pe atunci ca pre[edinte pe Nicolae
Dinu. Cu sprijinul grofului Ocskay,
care doneaz` terenul respectiv T.C.R.-
ului, începe, în prim`vara lui 1934,
construirea actualei cabane Pietrele,
impropriu numit` a[a, a[ezarea ei fiind
pe Valea Stâni[oara, în amonte cu circa
500 metri de confluen]a acestei v`i cu
Valea Pietrele.
Este dat` în func]iune în vara lui
1935, cu denumirea de Casa T.C.R.
Pietrele. Este deservit` de aceea[i le-
gendar` cabanier` [i cunosc`toare a Re-
tezatului, Maria Magdalena Hamza,
ajutat` în lunile de var` de nana Tia, o
femeie din satul Pe[tera, ai c`rei ur-
ma[i pot fi întâlni]i [i azi pe potecile
Retezatului.
Construit` în întregime din lemn,
avea la parter buc`t`rie, hol [i trei ca-
mere. Din hol urca o scar` la etaj, unde
de o parte [i alta a unui coridor plasat
36
ghid Mun]ii Retezat
la mijloc, pe toat` lungimea cabanei,
erau construite 6 plus 6 camere, cu lu-
minatoare pe acoperi[, dotate cu 3 sau
4 paturi fiecare. Totalul capacit`]ii de
cazare în timpul verii era de 50-60 per-
soane, iar în timpul iernii doar de 20
locuri în dormitoarele de la parter, care
erau dotate cu sobe de înc`lzit.
Pân` pe 6 ianuarie 2007, vechea
caban`, mult modificat`, a fost punctul
de administrare a întregului complex
Pietrele, cu s`li de mese, buc`t`rie [i
dormitoarele personalului. Pe lâng`
vechea caban` au fost construite zece
microcabane [i vila Stâni[oara, toate
plasate pe Valea Stâni[oarei, în stânga
Pârâului Stâni[oara.
Pe 6 ianuarie 2007, corpul princi-
pal al complexului a ars.
(aceasta este o parte dintr-un arti-
col publicat în Buletinul din septem-
brie 2000, realizat de Montan Club
„Floarea Reginei”, de Nicolae Timar,
pre[edintele clubului; complet`ri, Eu-
gen Roman, Hunedoara)
Corpul principal, ars în ianuarie 2007.
foto: Ic` Giurgiu
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

cabana Baleia
text [i imagini:
Eugen Roman (Hunedoara)

Martie 2008. Am avut bucuria,

dar [i triste]ea, s` fac o tur` de-o zi,
pe schiuri, pân` la fosta caban`
Baleia, împreun` cu doi amici.
Am plecat pe schiuri din preajma
punctului numit Pinul cu Fluturi
(957 m alt.), pe vechiul drum foresti-
er prin p`dure, marcaj triunghi albas-
tru, la ora 9,20, tare bucuro[i pentru
c` era timp superb. Vajnicul jeep ne
dusese din comuna Pui, trecând prin
Hobita, 13 din cei 22 km pân` la
Baleia, scutindu-ne astfel de efortul
de a merge pe picioare, cu schiurile
pe rucsac. Z`pada era destul de bun`,
avea o u[oar` crust` care se rupea sub
schiurile celui din fa]`, presupunând
astfel un mic efort în plus. Cei din
urm` mergeau foarte bine pe urmele
f`cute. A[a c` am f`cut urme cu
schimbul. Unul dintre amici, bun
schior de pârtie, nu mai fusese nicio-
dat` pe schiuri de tur`. Iat` c` nu mai
eram eu încep`torul. A[a c` pe el îl
l`sam mai pu]in timp în fa]`. Pe par-
curs, fiind cald, z`pada s-a mai
înmuiat, chiar dac` eram în p`dure,
devenind astfel mai grea. Ajun[i într-
un loc însorit, la circa 1200 m altitu-
dine, facem un popas, f`r` s` ne d`m
schiurile jos. Plec`m [i dup` câteva
sute de metri constat c`, de[i eram
de data asta ultimul, merg tot mai
greu. Nu-mi vine s` cred, dar da,
z`pada a început s` se lipeasc` de
foci. La ceilal]i nu. Presupun c` din
cauza faptului c` eu am stat pe un loc
în plin soare, z`pada fiind în acel loc
mai ud`, ei stând mai în umbr`. Trag
dup` mine picioarele cum pot, îmi
zic c` e bine, c` fac mu[chi, mai cur`]
schiurile cât de cât cu be]ele, dar
dup` un timp nu se mai poate. Ne
oprim într-un alt lumini[, îmi dau
schiurile jos, le [terg [i le pun la
uscat, stând astfel aproape jum`tate
de or`. Era tare pl`cut, soare, cald,
f`r` vânt. Plec`m [i da, alt` via]`.
Dup` un timp trecem peste Creasta
Serelului, ie[im din p`dure [i
începem s` urc`m u[or, apoi mai pro-
nunta], pe o coast` expus` la soare,
dup` care urma s` termin`m urcu[ul.
Ne bucur`m de asta, dar nu pentru
mult timp. Desi scurt`, a fost
por]iunea cea mai grea, enervant`.
Z`pada a început s` se lipeasc` nu
doar de foci ci [i de schiuri, sub talp`,
f`când astfel s` ajungem cu c`lcâiele
mai sus decât dac` am fi folosit
în`l]`toarele, înaintand astfel greu [i
tot oprindu-ne ca s` ne cur`]`m. Ne
bucuram îns` de priveli[tea care ni s-
a deschis spre Mun]ii {ureanu.
Ajun[i în sfâr[it sus, ne permitem o
pauz`, cu desc`l]at de cl`pari, la
soare; de acolo nu mai aveam decât
15-20 minute de mers. Ne bucuram
s` d`m jos focile, mergem pu]in pe o
por]iune orizontal`, ce fain alunec`!
Apoi urmeaz` o u[oar` coborâre, dar
pu]in mai jos de bifurca]ia de unde se
pleac` spre cabana Pietrele suntem
nevoi]i s` d`m schiurile jos deoarece
mai erau doar pete de z`pad`. Ne
37
Pornim la drum.
bucur`m de brându[ele întâlnite, de
priveli[tea ce se descoper` spre
Retezatul sudic. Ne întrist`m la ved-
erea cioatelor care au fost odat`
molizi. L`s`m schiurile proptite de
un ciot [i coborâm, în 5 minute, la
caban`. Era ora 14,20. Aici, alt`
triste]e. Sigur, [tiam c` aceast`
caban` e închis`, dar una e s` [tii [i
alta e s` vezi. Pe dinafar` înc` nu
ar`ta groaznic.
De[i e mai frumos de stat afar`,
dorim s` intr`m, s` vedem.
Deplorabil, trist. Sufletul mi-e greu.
În aceast` caban` am stat o
s`pt`mân` cu so]ia [i fiul meu. Pe
atunci, cabana era p`r`sit` doar de
turi[ti, nu [i de cabanier. Inspect`m
toat` cabana, g`sim ceva lemne
cr`pate [i o u[` încuiat`, unde st`
paznicul (vara). Regret`m c` am luat
sacii de dormit, s` fi r`mas o noapte.
Dup` 16,30 spunem adio drag`
caban`! Ajungem la schiuri, mai priv-
im o dat` spre z`ri, o lu`m cu schi-
urile pe um`r pân` unde începem s`
coborâm. De aici constat`m c` nu e
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

a[a cum ne-am dorit, pe drumul

forestier parcurs [i la urcare nu
alunec`m foarte tare, z`pada e moale
[i nici panta nu e pronun]at`. Dar,
merge, ne mai ajut`m de be]e, destul
de mult. A[a c` facem, f`r` nici o
oprire, 2 ore pân` la ma[in`.
Custura
2457
l
l

Vedere de la cabana Baleia (dezafectat`):

creasta sudic` din partea estic` a masivului.
l M`rii
l 2340
Ciumfu

l l
Mare
2335

Spre nic`ieri.
(în spate este Gruniu Mare,
vârf de 2289 m

2294 m)
l
Laz`ru
2282
l
l
V`carea
2238

38
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
s` sco]i v`lul de pe câ]iva ani ai vie]ii lui Jules Verne
Cetatea Col]
text:
Ic` Giurgiu (Bucure[ti)
fotografii:
Ic` Giurgiu, {tefania Laz`r
Acces \n zon`
De la pu]ini kilometri sud de ora[ul
Ha]eg (imaginea 1201; extras de hart`,
cu actualiz`ri, dup` Romania - atlas tu-
ristic rutier, Editura Fast Print, Bucu-
re[ti, 1993), din localitatea Sânt`m`ria
Orlea, din apropierea bisericii reformate
(secolul al XIII-lea, vezi imaginile 1202
[i 1203) se desprinde drum asfaltat c`-
tre localitatea Râu de Mori.
Dup` 18,2 kilometri ajungem \n sa-
tul Col], \n dreptul bisericii Col] (ima-
ginea 1212; unele date istorice la
http://www.formula-as.ro/articolprint.
php?id=4127). De cealalt` parte a dru-
mului, pe malul drept geografic al Râu-
[orului, spectaculos vizibil` de la ceva
distan]` (imaginea 1204), \nainte de a
sosi la biserica Col], se afl` cetatea Col]
(imaginile 1206-1211).
Ai [ansa, dumneata poate,
1201 Harta 1.
Urcare la cetate
Potec` cu triunghi albastru care \n-
cepe la intrarea din aval \n sat (spre Nuc-
[oara; nu exist` indicator), suind spre
culmea malului drept geografic al Râu-
[orului; semnele apar dup` ce urc`m 1-2
minute; localnicii, rromi, nu [tiu de mar-
caj, sau nu vor s` spun` c` acesta exist`.
Pân` la un indicator (spre Nuc[oara [i
cetatea Col]), la ramifica]ie de c`i marca-
te (vezi traseul 2), facem 15 minute, pe
o potec` p`mântoas`, acoperit` de bolta
arborilor; de la indicator mai facem 5-7
minute, spre dreapta, pân` la cetate, pe
o alee prin p`dure.
Pentru vizitarea cet`]ii merit` s` alo-
39
ghid Mun]ii Retezat
c`m 30-45 de minute. De la cetate, aflat`
deasupra abruptului care coboar` \n Valea
Râu[or (imaginea 1205) perspectiv` deo-
sebit` spre Vf. Retezat.
Istoric
Sub cetate, pe malul drept al Râu[o-
rului, au fost descoperite ruinele unei
cur]i. Etapa ini]ial` a cet`]ii a constat
dintr-un turn locuin]` cu plan p`trat, cu
laturile de 7,50 m, ridicat din zid gros de
1,7-1,8 m pe un col] de stânc` ce iese \n
consol` deasupra abisului, fapt ce a de-
terminat [i numele cet`]ii, pe care-l g`-
sim consemnat \nc` din anul 1501.
S-au mai p`strat zidurile a dou` etaje
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

1202 Biserica Sânt`m`ria Orlea (secolul al

XIII-llea), v`zut` din lateral, ceea ce permite
s` observ`m c` nu are geamuri la ferestrele
turnului (pe aici, iernile, dar mai ales vânturile
sunt destul de aspre).
foto: Ic` Giurgiu 40
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

1203 Biserica Sânt`m`ria Orlea, v`zut` din

[oseaua Petro[ani - Ha]eg (\ncerca]i \ntâi la
casa din stânga - cum privim - s` afla]i unde
a]i putea g`si cheia de la intrare; interiorul
bisericii este interesant de v`zut iar expli-
ca]iile ce le-aa]i putea primi la fa]a locului
prind contur istoric dac` suntem \n interi-
orul construc]iei).
foto: Ic` Giurgiu

deasupra parterului dar, ]inând seam` de

analogia oferit` de turnul de la M`l`-
ie[ti, este cert c` [i la Col] au existat de
la \nceput cel pu]in patru nivele, fiecare
cu câte 20-22 metri p`tra]i suprafa]`
util`. Actuala intrare din incint` \n par-
terul turnului este mai nou`; ini]ial se
afla [i aici o scar` de lemn exterioar` care
ducea la primul sau al doilea etaj, de
unde se ajungea apoi, pe sc`ri interioare,
\n celelalte \nc`peri. (dup` Radu Popa -
La \nceputurile evului mediu românesc.
}ara Ha]egului. - Editura {tiin]ific` [i
Enciclopedic`, Bucure[ti, 1988, paginile
221-222)

Istorie literar`
O parte din drumurile care se \n-
dreapt` spre cetatea/ castelul Col] sunt
\ntâmpinate de panouri care anun]` c`
intr`m pe circuitul "Jules Verne".
Citisem, de mult, Castelul din Car-
pa]i, al autorului francez. Acum, pentru
c` v`zusem [i cetatea Col], am recitit ro-
manul scris \n 1892 (edi]ia 1980, Editura
Ion Creang`, Bucure[ti).
Ion Hobana, \n volumul 20.000 de pagini sursa de inspira]ie pentru castelul din ro-
Iat` câteva extrase din acest volum:
\n c`utarea lui Jules Verne (Bucure[ti, man a fost cetatea/ castelul Col].
"...de la poalele Retezatului care domin`
Editura Univers, 1979) are un capitol, Nu m` lansez \n analizarea ipoteze-
o vale fertil`..."; "...[optea ...Jiul valah";
Cântecul amintirii, \n care comenteaz` lor [i contradi]iilor n`scute de ele, ar fi o
ciobanul Frig este din satul Vere[ti, de pe
romanul lui Jules Verne despre castelul discu]ie prea lung` [i cred c` aici oare-
versantul meridional al Muntelui Ple[a;
din Carpa]i. cum inutil`; pentru c` elemente care ar
"castel... pe o culme singuratic` a Pasului
fi putut risipi o parte din \ndoielile privi-
Vulcan, \n partea superioar` a unui podi[
Am reu[it s` g`sesc cartea lui Ion Ho- toare la localiz`rile geografice din roman
numit Dealul Gorgan..."; castelul este pe
bana, am citit-o [i nu v` recomand s` nu - dând verdictul fic]iune sau transpune-
malul drept al Jiului (vezi pagina 11).
o lectura]i. Afl`m din capitolul respectiv re literar` a unor repere existente - nu au
Din respectiva traducere, care, dup`
o serie de date interesante din punct de fost luate (sau nu au putut fi luate) \n
ce d` “reperele” geografice ne las` \n ma-
vedere istoric. Nu le redau, nici m`car \n considerare de c`tre Ion Hobana [i Si-
re \ncurc`tur` dac` \ncerc`m s` ni le ima-
sintez`, pentru c` v-a[ \ncurca [i mai mion S`veanu, ca de exemplu: h`r]ile to-
gin`m corelate \n spa]iu (de exemplu
mult cu elemente care nu prea pot fi ver- pografice din perioda sfâr[itului de secol
contradic]ia: satul Vere[ti este pe versan-
ificate. Apoi, Ion Hobana adopt` ipoteza XIX; recens`mintele administra]iei din
tul meridional al Muntelui Ple[a, dar pe
lansat` de Simion S`veanu, care crede c` aceea vreme.
malul... drept al Jiului de Vest) afl`m c`

41
 ghid Mun]ii Retezat
1204 Cetatea Col], pe malul drept
al V`ii Râu[or, a[a cum o vedem de la
intrarea dinspre aval a micului sat
Col], \nainte de a ajunge la m`n`s-
tirea cu acela[i nume.
foto: Ic` Giurgiu

Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro

1205 De la cetatea Col] se casc`

sub noi Valea Râu[or; \n ultimul
plan, dac` vremea e bun`, spre
stânga, apare Vf. Retezat.
foto: {tefania Laz`r (Bucure[ti) 42
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

1208 Cetatea Col].

Turnul, v`zut de la baz`
[i zidul de ap`rare.
foto: Ic` Giurgiu

1209 Cetatea Col]. Zidul de ap`rare.

foto: Ic` Giurgiu

43
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

1210, 1210a Cetatea Col].

Zidul de ap`rare, \n aceea[i
zon` ca [i \n imaginea
anterioar`.
foto: Ic` Giurgiu

44
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

1211 Cetatea Col] (dup` V. Eskenasy,

\n Radu Popa - La \nceputurile evului
mediu românesc. }ara Ha]egului. -
Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`,
Bucure[ti, 1988, pagina 222).

Mult mai "poli]ist" este volumul lui
Simion S`veanu, Pe urmele lui Jules
Verne \n Romania (Editura Albatros, Bu-
cure[ti, 1980). Sunt mai insistent decât
\n paragraful anterior ca s` v` recomand
citirea lui. Ve]i descoperi multe fapte
inedite legate de Jules Verne, petrecute
la... Curtea de Arge[, Homorod sau Bu-
cure[ti. {i - ciudat c` nici una dintre per-
soanele care se mi[c` \n intimitatea ma-
rilor biblioteci nu a preluat [tafeta, r`s-
punzând cu da sau nu ipotezelor avan-
sate de Simion S`veanu - ve]i \n]elege c`
exist` [ansa ca poate chiar Dvs., \ntâm-
pl`tor desigur, s` pute]i demonstra ce s-a
\ntâmplat cu câ]iva ani mai pu]in clari
din biografia lui Jules Verne!
Nu [tim dac` Jules Verne [i-a \nchi-
puit c` unii români vor \ncerca s` desci-
freze ce a fost informa]ie exact` [i ce
anume imagina]ie \n a[ezarea castelului
din Carpa]i. Ce-i drept, nu am citit edi-
]ia \n francez`, ca s`-mi dau seama dac`
[i acolo autorul amestec` (voit?) sudul cu
nordul; [i s` v`d care sunt acolo denumi-
rile exacte de locuri [i oameni, pentru c`
traducerile romanului le-au aranjat \n
func]ie de vremurile când au ap`rut.
Dac` Jules Verne a vrut s` ne lase o
[arad` literar`, a reu[it. Pentru c` [arad`
geografic` nu este; datele topo [i toponi-
mele, veridice \n bun` parte (raportate la
cuno[tin]ele noastre de azi), se contrazic
teribil.

1212 Biserica Col], pe malul

stâng geografic al V`ii Râu[or.
foto: {tefania Laz`r (Bucure[ti)

45