Parul (Pyrus communis) este un pom fructifer ce face parte din familia Rosaceae,

destul de popular in Romania. Se presupune a fi original din Asia (China si Asia

Mica). Nu este pretentios fata de factorii de mediu, intalnindu-se in toate zonele
din Romania. Are un aspect rustic, coaroana are o forma caracteristica si poate
atinge 20 de metri inaltime. Frunzele sunt ovale sau rotunde, iar petiolul este
paros. Florile sunt de culoare alba si apar odata cu frunzele. Parul este raspandit
in cultura datorita fructelor sale bogate in elemente nutritive. Acestea contin:
apa, zaharuri, celuloza, tanin, fibre, saruri minerale, zinc, cupru, fier, calciu,
magneziu si vitamine ( A, B1, B2, B9, C, E , P, K).
VIROZE:
Pietrificarea parului produsa de Pear stony pet virus. Aceasta boala este prezenta
in Romania de peste 40 de ani si este provocata de mai multi virusi. Fructele
prezinta la suprafata denivelari accentuate. Pe masura ce se dezvolta, fructele se
vor deforma. Pulpa prezinta zone brunificate si tari. Din aceasta cauza, fructele
devin necomestibile. Aceasta boala se transmite prin altoire.
Masuri de prevenire si combatere:
utilizarea de altoi si portaltoi sanatos;
verificarea puietilor inainte de plantare;

Mozaicul inelar al parului produs de Pear ring pattern virus. Cea mai frecventa
forma de atac se manifesta pe frunze prin aparitia unor pete neregulate de culoare
galbena. De obicei, atacul se observa pe o parte a frunzelor. Daca temperaturile
sunt cuprinse intre 18-20 de grade Celsius petele se brunifica. In urma atacului,
frunzele cad. Acest lucru duce la scaderea productiei si la slabirea pomilor
atacati. Virusul se transmite prin altoire, polen, seminte infectate, iar in
pepiniera prin atingerea radacinilor.
Masuri de prevenire si combatere:
folosirea de altoi si portaltoi sanatosi;
eliminarea pomilor virusati din livada;
plantarea de soiuri rezistente;

MICOPLAMOZE:
Declinul parului (Phytoplasma pyri). Simptomatologia acestei boli este diferita in
functie de soi. Unele soiuri fiind mai rezistente la aceasta boala. In general,
toamna, pomul isi pierde prematur frunzele (frunzele capata o culoare rosiatica),
urmand ca in primavara urmatoare sa dezvolte frunze mici si palide, insotite de
cresteri slabe. Aceste lucruri influentand puternic productia. Un simptom
caracteristic este reprezentat de prezenta unor inele de culoare bruna, vizibile la
examinarea unei sectiuni transversale a vaselor conducatoare. Aceasta boala este
transmisa de mai multe specii de cicade si prin altoire.
Masuri de prevenire si combatere:
aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de cicade;
utilizarea de altoi si poartaltoi sanatosi;

BACTERIOZE:
Focul bacterian produs de Erwinia amylovora. Este o boala foarte periculoasa, ce
poate determina distrugerea intregii livezi. Aparitia acestei boli este favorizata
de umiditate atmosferica ridicata, vant, precipitatii si temperaturi cuprinse intre
10 si 30 de grade Celsius. Pomii atacati de aceasta boala par a fi arsi de foc.
Lastarii se ofilesc si capata o culoare bruna, fructele se innegresc sau sunt
patate. Pe vreme umeda, pe zonele afectate apare exudatul bacterian.
Masuri de prevenire si combatere:
taierea si arderea ramurilor afectate pana la tesuturile sanatoase si aplicarea
unui tratament cupric si acoperirea ranilor cu mastic;
tratamente chimice, aplicate dupa fiecare ploaie: Aliette WG 80, Champ 77 WG,
Melody Compact 49 WG, Funguran OH 50 WP;
P�rul prezint� o serie de boli comune cu ale m�rului, a�a cum sunt cele cauzate de
Erwinia amylovora, Agrobacterium tumefaciens, Podosphaera leucotricha, Monilinia
fructigena �i Viscum album. Pe l�ng� speciile men�ionate, la p�r se �nt�lnesc �i
agen�i fitopatogeni specifici.
Cancerul deschis la pomii fructiferi paraziteaz� frecvent m�rul ?i p�rul, dar ?i
specii ca stejarul, carpenul, arinul, fagul etc. Atacul se manifest� frecvent pe
ramuri �i pe trunchi. Pe ramurile atacate, �n dreptul unui mugure nedezvoltat sau
unei r�ni, apar leziuni dispuse neregulat �i umfl�turi care ajung p�n� la 10 cm �n
diametru. Pe lemnul de la marginea cancerului, vara, se formeaz� sporula�ia, iar
mai t�rziu periteciile de culoare ro�ie.
Agentul patogen care provoac� apari?ia cancerului deschis la pomii fructiferi este
ciuperca Neonectria galligena, careare miceliu hialin, septat, bogat ramificat,
care se dezvolt� �n scoar�a ramurilor atacate �i poate p�trunde prin razele
medulare p�n� �n lemn. �n scoar��, miceliul formeaz� aglomer�ri mici, albicioase,
ca ni�te perni�e care ies la suprafa��. Pe aceste perni�e se diferen�iaz�
conidioforii �i conidiile ciupercii. Conidiile sunt hialine, ovoide sau cilindrice,
drepte sau pu�in arcuite, septate prin 16 pere�i transversali �i cu dimensiuni de
52-64 x 4-5 ?m. Periteciile se formeaz� izolate sau asociate la suprafa�a stromei,
pe care mai �nt�i s-au diferen�iat conidioforii �i conidiile ciupercii. Periteciile
sunt sferice sau pu�in turtite, cu un perete gros, colorat �n ro�u.
Prevenirea bolii se realizeaz� prin diferite m�suri, precum: evitarea r�nirii
plantelor, t�ierea �i distrugerea exemplarelor afectate.

P�tarea alb� a frunzelor de p�r se manifest�, de regul�, pe frunze, �ns�, �n

condi�ii favorabile de clim�, poate s� atace �i fructele. Pe frunze, atacul se
prezint� sub forma unor pete necrotice, de 1-4 mm �n diametru, de culoare brun�, la
�nceput. Mai t�rziu, c�nd �esutul atacat se usuc�, petele au �n centru o culoare
cenu�ie-albicioas�, iar la periferie o margine brun�. �n centrul petei se observ�
puncte mici, negricioase, care reprezint� picnidiile ciupercii. Frunzele puternic
atacate cad de timpuriu.
P�tarea alb� a frunzelor de p�r (septorioza) este produs� de ciuperca Septoria
piricola. Boala se r�sp�nde?te �n timpul perioadei de vegeta�ie a plantei gazd�. �n
timpul iernii, �n frunzele atacate se formeaz� peritecii globuloase. �n peritecii
se formeaz� numeroase asce care con�in ascospori bicelulari. Ascosporii realizeaz�
infec�iile primare, prim�vara.
Pentru prevenirea �i combaterea agentului patogen, se aplic� acelea�i m�suri ca �n
cazul speciei Venturia pirina (rap�nul p�rului). Speciali?tii recomand� cultivarea
de soiuri imune, rezistente sau tolerante, af�narea terenurilor, aplicarea prin
stropire a ureei pentru a favoriza c�derea frunzelor toamna ?i aplicarea de m�suri
de igien� cultural, ca str�ngerea ?i �ndep�rtarea frunzelor ?i fructelor bolnave.
Ca m�suri de preven?ie, trebuie dezinfectate instrumentele de t�iat cu clorur� de
var 3%, acid feric 5%, sublimat corosiv 0,1%, formalina 4% etc.
Pentru a evita apari?ia bolii, se recomand� fungicide de contact cu un spectru larg
de ac?iune ?i s� fie aplicate 1- 3 tratamente: 2 �nainte de �nflorit, unul imediat
dup� �nflorit, la un interval minim �ntre stropiri de 7 zile ?i de 21 zile �n
perioada �nfloritului. Printre produsele disponibile pe pia?� se num�r� ?i Alcupral
50 PU, Antracol 70 WP, Bravo 500 SC, Chorus 75 WG, Polyram DF, Stroby DF, Topsin.
Rugina p�rului se �nt�lne�te, mai frecvent, �n zonele colinare �i premontane ?i se
manifest�, �n general, pe frunze �i, mai rar, pe muguri, fructe �i ramuri de p�r
(Pyrus communis). Pe fa�a superioar� a frunzelor apar, din luna mai, pete ovale
(0,5-1,0 cm diametru), de culoare galben�-ro�iatic�, cu marginea portocalie. Pe
suprafa�a acestor pete apar puncte mici, negricioase, care reprezint� picnidiile
ciupercii. Pe fa�a inferioar� a frunzelor se observ� pete galbene pe suprafa�a
c�rora iau na�tere, din iulie-august, ecidii de tip Roestelia. Peridia ecidiilor
r�m�ne unit� la v�rf, dar lateral prezint� fisuri prin care se elibereaz�
ecidiosporii de culoare brun�.
Atacul pe ramurile de Juniperus se manifest� prin hipertrofii fusiforme, lungi (2-
10 cm), �n dreptul c�rora scoar�a este zb�rcit� �i cr�pat�. Toamna t�rziu sau
prim�vara timpuriu, pe ramurile atacate apar excrescen�e veziculoase formate din
aglutinarea teleutosporilor. Ini�ial, excrescen�ele sunt de culoare ro�ie-
portocalie, iar �n final devin violet-negricioase. De la un an la altul,
transmiterea ciupercii se realizeaz� prin teleutospori �i prin miceliul care
ierneaz� pe ramurile de Juniperus.
Principala m�sur� de combatere const� �n t�ierea �i arderea ramurilor de p�r
atacate, din apropierea livezilor de p�r. Pentru prevenirea unor atacuri puternice
se aplic� tratamente chimice cu diferite fungicide (sulfat de cupru 0,5-1,0%, zeam�
sulfocalcic� 3%), spre sf�r�itul lunii mai �i �n prima jum�tate a lunii iunie.
Tratamentele chimice, aplicate �mpotriva rap�nului la p�r, produs de Venturia
pirina, sunt eficace �i �mpotriva acestei boli.

Acest articol este proprietatea exclusiv� a www.stiriagricole.ro �i este protejat

de Legea drepturilor de autor. Orice preluare integral� sau par�ial� a con�inutului
se poate face doar cu acordul scris al proprietarului ?i citarea sursei, respectiv
www.stiriagricole.ro.

+6

-4

1
Distribuiri
Distribuie
Twitter

Salveaza

Articole inrudite
Avertisment dur pentru Guvern din partea unui cercet�tor de renume mondial: �L�s�nd
laboratoarele de cercetare agricol� �n condi?iile actuale, viitorul lor va fi un
dezastru!�
Planta?ia de castani: la Baia Mare se folose?te un vaccin �mpotriva cancerului de
scoar?�
Tratamente fitosanitare la culturile de varza, conopida, gulie si ridiche neagra
Tratamente pentru combaterea moliei orientale la soiurile tarzii de piersic
Sfaturi practice pentru ob?inerea r�sadurilor viguroase. Tehnici pentru combaterea
d�un�torilor
Articole din aceeasi categorie
Starea fitosanitara la culturile de toamna
LAPAR: solutionarea blocajul asupra glifosatului, amanata pe o perioada nelimitata
Preg�tirea livezii pentru iarn�: 4 lucr�ri de efectuat toamna pentru s�n�tatea
pomilor t�i fructiferi
Tratamente fitosanitare in livezi: cum combatem eficient viermele prunelor
Tratamente fitosanitare in livezi: cum combatem viermele merelor si perelor

RECOMAND�RI ?tiriAgricole
3 sfaturi indispensabile pentru fermierii care au accesat fonduri europene �n
sectorul agricol �n 2018

Obtinerea fondurilor europene implica respectarea unui set de reguli foarte

stricte, prima dintre acestea fiind ca afacerea astfel finantata sa functioneze.
Iata trei sfaturi care... [detalii]

Cum sa construim o pensiune agroturistica prin fonduri europene

Prin Submasura 6.4 � Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole,
AFIR ofera un sprijin nerambursabil, persoanelor care doresc sa-si infiinteze o
pensiune agroturistica... [detalii]
Noi modificari legislative la Ordinul subventiilor

MADR a lansat recent un proiect de lege privind modificarea Ordinului ministrului

agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de
eligibilitate, conditiilor specifice... [detalii]
Ai o afacere agricola sau vrei sa demarezi una? Iata cum iti poti eficientiza
costurile

In sectorul agricol, in comparatie cu alte domenii de activitate, profitul se

obtine in general mai greu si dupa o perioada mai lunga de timp.... [detalii]
Site partener:

PE SCURT

Senat: producatorii agricoli ar putea primi un sprijin suplimentar de maximum

10.000 euro
Conform unui proiect de lege depus la Senat de mai multi parlamentari PNL, fiecare
fermier care se ocupa cu comercializarea produselor agricole... [detalii]

Atentie crescatori de animale. APIA incepe platile

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca incepand de
astazi, 17.04.2019, Centrele judetene APIA vor efectua plata ajutorului de...
[detalii]

Lucrari in livada. Care sunt echipamentele de care avem nevoie pentru a ne feri de
accidentari
Pomicultura este un domeniu extrem de profitabil care poate genera venituri
substantiale pe termen lung. Chiar daca o astfel de exploatatie nu... [detalii]

Redactia �tiriAgricole.ro
Dac� dori�i sa v� publicati povestea pe portalul StiriAgricole.ro sau dac� ave�i
propuneri de articole �i teme de dezbatere v� invitam sa ne scrie�i la adresa de
email office@stiriagricole.ro si s� ne prezenta�i pe scurt ideea dumneavoastr�.
DESPRE NOI

Adresa: Calea Rahovei, nr. 297, bl. 72A, sc. A, et. 5, ap.21, Sector 5, Bucuresti
E-mail: contact@stiriagricole.ro
RECOMANDARILE EDITORILOR
18.04.2019

Senat: producatorii agricoli ar putea primi un sprijin suplimentar de maximum

10.000 euro
18.04.2019

Atentie crescatori de animale. APIA incepe platile

18.04.2019

Lucrari in livada. Care sunt echipamentele de care avem nevoie pentru a ne feri de
accidentari
17.04.2019
Programul National Apicol: judetul care a atras cele mai multe fonduri pentru
apicultura
FACEBOOK