DIRECȚIA GENERALĂ ÎNVĂŢĂMÂNT

PREUNIVERSITAR

OLIMPIADA DE LECTURĂ LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ

Etapa națională
Rm. Vâlcea, 15-19 aprilie 2016

Secțiunea gimnaziu - lector avansat, nivelul 2 – clasele a VII-a și a VIII-a

Înainte de a răspunde la cerințele formulate, citește cu atenție următoarele precizări:

• Toate subiectele sunt obligatorii.
• În cazul subiectelor care presupun încadrarea într-o limită de rânduri, vei numerota
fiecare rând pe care îl vei scrie.
• Textul care depăşeşte limita maximă de rânduri, în cazul în care aceasta este
precizată, nu va fi luat în considerare.
• Timpul de lucru este de 3 ore.

Citeşte cu atenţie fiecare text de la cele trei subiecte, apoi cerinţele şi răspunde cât mai
bine posibil.

SUBIECTUL I 30 de puncte

PUMNALUL TĂINUIT
de Philip Pullman
(fragment)

Rolls Royce-ul

Lyra se trezi devreme. Dimineața era liniștită și caldă, ca și cum în oraș n-ar fi existat
altă vreme decât cea de vară calmă. Se dădu jos din pat și coborî la parter. Auzi voci de copii
venind dinspre apă și se duse să vadă ce făceau.
Trei băieți și o fată ieșiseră cu hidrobicicletele în golf și se luau la întrecere. O văzură pe
Lyra și încetiniseră puțin, dar spiritul cursei puse din nou stăpânire pe ei. Câștigătorii se izbiseră
tare de debarcader și unul dintre ei căzu în apă, iar pe urmă încercă să se cațare pe cealaltă
hidrobicicletă și să-i dea jos pe cei de acolo. Sfârșiseră toți prin a se bălăci, stropindu-se și
chiuind voioși, de parcă spaima de aseară le-ar fi ieșit cu totul din minte. Erau mai mici decât
majoritatea copiilor de la turn, se gândi Lyra, apoi se duse și ea în apă, cu Pantalaimon
baletând pe lângă ea sub formă de peștișor argintiu. Niciodată nu-i fusese greu să intre în vorbă
cu alți copii și curând se adunaseră toți în jurul ei și stăteau în mici băltoace pe piatra caldă a
digului, în timp ce tricourile li se uscau repede la soare. Sărmanul Pantalaimon trebui să se
strecoare din nou în buzunarul fetei, o broscuță adăpostită de bumbacul umed și răcoros.
- Ce aveți de gând să faceți cu pisica?
- Chiar puteți alunga ghinionul?
- De unde ați venit?
- Prietenul tău nu se teme de Spectre?
- Will nu se teme de nimic, zise Lyra. Nici eu. Dar vouă de ce vă e frică de pisici?
- Nu știi care-i treaba cu pisicile? întrebă neîncrezător băiatul cel mai mare. Păi, pisicile au
pe dracu înăuntru. Tre’ să le omori de cum le vezi, altfel te mușcă și bagă diavolul și-n
tine. Da’ tu ce făceai cu leopardu’ ăla mare?

1
 Lyra își dădea seama că se referea la forma de leopard pe care o luase Pantalaimon și
ridică nevinovată din umeri.
- Cred c-ai visat, zise ea. Multe arată aiurea, în lumina lunii. Eu și Will n-avem Spectre, de
unde venim, și nu știm multe despre ele, schimbă ea vorba.
- Dacă nu le vedeți, n-aveți treabă, zise un băiat. Când le vezi, înseamnă că pot să te ia.
Așa mi-a zis tata și pe urmă l-au prins. N-a reușit să mai scape de ele.
- Spectrele sunt și acum aici, în jurul nostru?
- Da, zise fata, apoi se întinse și înșfăcă un pumn de aer. Uite, tocmai am prins unul!
- Nouă nu ne pot face rău, adaugă un băiat, dar nici noi, lor.
- Au existat întotdeauna Spectre în lumea asta? întrebă Lyra.
- Da, zise băiatul.
- Ba nu, interveni altul. Dar au apărut în urmă cu o grămadă de timp. Acum sute de ani.
- Au apărut din cauza Breslei, zise al treilea băiat.
- A cui? întrebă Lyra.
- Nici gând! îl contrazise fata pe prietenul ei. Bunica spune că au apărut pentru că-i lumea
rea; i-a trimis Dumnezeu să ne pedepsească.
- Bunică-ta nu se pricepe, zise un băiat.
- Ce înseamnă Breaslă? întrebă Lyra.
- Știi Torre degli Angel, că doar l-ai văzut, e turnul acela de piatră, zise băiatul. Turnul
aparține Breslei și înăuntru-i un loc secret. Breaslă înseamnă mulți bărbați care știu o
grămadă de lucruri. Folozofie, alchimie, de toate. Ei au lăsat să intre Spectrele.
- Nu-i adevărat, îl contrazise altul. Au venit din stele.
- Ba-i adevărat. Așa s-a întâmplat, pe bune. Acum multe sute de ani, un tip din Breaslă
studia un metal. Plumbul. Voia să-l transforme în aur. L-a tăiat și l-a tot tăiat, cât mai
mic, până a ajuns la cea mai măruntă bucățică cu putință. Mai mic de-atât nu se putea
tăia. Nici măcar nu se mai vedea, dar el a vrut morțiș să taie mai departe, iar înăuntrul
celei mai mici fărâme stăteau grămadă Spiritele răsucite, lipite unele de altele atât de
strâns, încât aproape că nu ocupau niciun pic de loc. Și când a tăiat și ultima părticică -
bum! Spiritele au țâșnit afară și de-atunci n-au mai plecat. Tata mi-a explicat.
- Bărbații din Breaslă se află și acum în turn? întrebă Lyra.
- Nu! Au fugit toți, la fel ca restul, răspunse fata.
- Nu mai e nimeni în turn. Locul ăla-i bântuit, zise un băiat. De-aia a apărut pisica taman
acolo. Noi nu intrăm niciodată în turn. Niciun copil nu îndrăznește. Ne e frică.
- Bărbații din Breaslă nu se tem să se ducă acolo, zise cineva.
- Au ei o vrajă specială sau ceva. Sunt niște lacomi, trăiesc pe spinarea săracilor, zise
fata. Oamenii săraci fac toată munca, iar cei din Breaslă trăiesc pe degeaba.
- Nu e chiar nimeni acum în turn? Niciun om mare? insistă Lyra.
- Păi, nu mai e niciun om mare în tot orașul!
- Chiar așa, nu mai îndrăznesc să vină.
Dar Lyra zărise acolo un tânăr. Era convinsă. Și simțea că puștimea îi ascundea
ceva. Era o mincinoasă antrenată și își dădea seama imediat când avea de a face cu alți
mincinoși. Copiii ăștia îi ascundeau ceva.

(4 puncte: 1 punct pentru fiecare răspuns corect)

Scrie, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Ce anotimp apare precizat la începutul textului?
a. este iarnă;
b. este vară;
c. este toamnă;
d. este primăvară.

2
2. Pantalaimon se transformă din nou în:
a. pisică;
b.leopard;
c. peștișor argintiu;
d. o broscuță.

3. Spectrele pot fi descrise drept :

a. iluzii create de o imaginație debordantă;
b. spirite ale răului;
c. creații ale Breslei;
d. pumn de aer.

4. Secvenţa care sugerează singurătatea este:

a. „Nu!Au fugit toți, la fel ca restul.”
b. „Nu e chiar nimeni acum în turn?”
c. „Păi, nu mai e niciun om mare în tot orașul!”
d. „Așa mi-a zis tata și pe urmă l-au prins.”

(4 puncte: 0,5 p. pentru fiecare idee plasată corect)

Stabilește ordinea logică și temporală a următoarelor idei ale textului, apoi notează pe
foaia de concurs doar cifrele corespunzătoare acestora, într-o casetă similară celei de
mai jos:

1. Lyra simte că acești copii ascund ceva.

2. Lyra descoperă că întotdeauna au existat Spectre.
3. Fata îi confirmă Lyrei că lumea e rea.
4. Lyra descoperă căldura digului.
5. Lyra se trezește și se duce să vadă ce fac copiii.
6. Lira se trezește dimineața devreme.
7. Lyra aude despre pedeapsa divină.
8. Băiatul și fata se contrazic.

C. (12 puncte: 3 puncte pentru răspunsul corect la fiecare din cerințe)

Răspunde, pe foaia de concurs, prin enunțuri, la fiecare dintre următoarele cerințe:
1. Menționează personajele misterioase ale fragmentului.
2. Precizează momentul ce dezvăluie încercarea Lyrei de a se eschiva.
3. Prezintă, în cel mult 8 rânduri, caracterul fantastic al personajului Pantalaimon.
4. Explică rolul pisicii la nivelul fragmentului dat.

D. (10 puncte)
Cine sunt Spectrele?
Redactează un text de cel mult 20 de rânduri în care să răspunzi la această întrebare,
asumându-ți una dintre ipotezele sugerate pe parcursul fragmentului.

SUBIECTUL al II-lea 20 de puncte

În România, banda desenată nu are o poveste prea veche și nici prea autohtonă, dar
începe încă din secolul al XIX-lea, când sunt împrumutate modele germane sau austriece

3
pentru revista Amicul copiilor. Încă de la primele numere se constată receptivitatea în rândul
oamenilor de cultură români. Astfel, primul număr al acestei reviste apare pe 1 aprilie 1891, sub
conducerea lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu, amator de BD încă din copilărie, urmat de cărturarul
moldovean Theodor Speranția, în 1896, la conducerea aceleiași publicații ce va avea numele
schimbat în Revista Copiilor. „Premianții anului”, nominalizați într-un mesaj către cititori, sunt
copiii: Henri Coandă (viitor inginer, academician) și Mircea T. Djuvara (viitor profesor și om
politic), care pe atunci aveau zece ani.
Ion Luca Caragiale publică numeroase desene satirice și caricaturi în revista sa Moftul
Român, iar la moartea cunoscutului desenator de bandă desenată din revistele vremii, C.
Jiquidi, în 1899, editează un emoționant portret al acestuia.
Prozatorul și publicistul Nicolae Batzaria creează personajul Haplea, românul „jovial și
delăsător, isteț adesea și perdant uneori.” (A. Cioroianu)
Înainte de „marea transformare” de la 1948, când revista Universul Copiilor crește în
dimensiuni, cuprinzând articole semnate de autori ruși ori proletcultiști, directorul acesteia este
scriitorul Mihai Gafița, cel care furnizase de-a lungul vremii materiale pentru pictorul Pascal
Rădulescu. Revista „transformată” se va numi Pogonici, după modelul celor din Uniunea
Sovietică, și va lăsa un mare gol în conștiința cititorilor fideli anterioarei.
În 1938, Pamfil Șeicaru devine patronul grupului de presă Curentul, iar în 1939 apare
prima ediție a Curentului pentru copii și tineret, unde își vor face loc patru pagini de bandă
desenată, trei dintre ele colorate. Surpriza va fi că redactorul responsabil este nimeni altul decât
Marin Iorda, cel care făcuse echipă împreună cu Nicolae Batzaria înainte de „marea
transformare.”
Cotidianul Timpul a suferit mai multe transformări între anii 1937-1944, așa că în 1940
este lansat Timpul Familiei, un săptămânal de divertisment ce cuprindea și o pagină pentru
copii. Alături de banda desenată americană, ce se publică în revistă, semnează și scriitorul
Aurel Petrescu rubrica BD – Din invențiile lui Gică și multe altele.
Mareșalul Ion Antonescu este preocupat să-și facă propagandă printre copii în
revista Graiul Copiilor (1942), tipărită în culori. În numerele 9, 10, 11, ca personaj de BD este
creionat însuși Regele Mihai. În această serie este vorba despre un băiețel îndrăgostit de
avioane, dar care în lipsa unuia folosește o barză pentru a-i bombarda pe bolșevici cu pietre.
Neagu Rădulescu, romancier și caricaturist, publică în ziarul Soldatul (1939) serialul
umoristic de benzi desenate Pățaniile soldatului Neață, care se va număra printre cele 2000 de
cărți interzise, în 1946. Autorul își va câștiga existența în continuare vânzându-și volumele la
țigani pentru confecționarea cornetelor de semințe sau zugrăvind locuințele prietenilor.
Începând cu 1949, actorul Iurie Darie realizează benzi desenate în revista Licurici.
Prozatorul Dumitru Almaș scrie, în 1967, scenariul pentru Dan Buzdugan, în revista Cutezătorii.
În 1970, Petre Ghelmez definește BD-ul și principalele sale reguli de exprimare, ca urmare a
unei colaborări susținute de Mihai Negulescu, redactorul-șef al publicației românești, cu redacția
Pif Gadget din Franța. Personajul BD nou apărut este Minitehnicus, un roboțel inventat de
redacție ca partener al pionierilor, un exemplu de ingeniozitate autohtonă.
În timpuri mai apropiate tot mai mulți scriitori sunt recunoscuți ca pasionați ai benzii
desenate: Gellu Naum, Nichita Stănescu, Nina Cassian, Radu Gyr, Radu Theodoru, Dumitru
Almaș, Lucia Olteanu, Mircea Sântimbreanu, Ion Hobana, Ion Băieșu, Horia Roman-Patapievici,
Adrian Cioroianu, Angelo Mitchievici, Ion Manolescu etc.
Dar despre ei, în altă poveste.
(www.literaturadeazi.ro)

A. (10 puncte: 2 puncte pentru fiecare răspuns corect)

Formulează, sub formă de enunţuri, răspunsuri la fiecare dintre următoarele cerinţe:
1. Menţionează copiii premiați de „Revista copiilor”.
2. Notează denumirea a două reviste ce promovează BD-urile.

4
3. Precizează titlul cărții interzise în anul 1946.
4. Indică două personaje celebre promovate de benzile desenate.
5. Prezintă relaţia care se poate stabili între BD și vârsta copilăriei.

B. (10 puncte)
Ești un pasionat al benzilor desenate?
Creează subiectul unei benzi desenate, într-un text de cel mult 15 rânduri.

SUBIECTUL al III-lea 10 de puncte

Priveşte cu atenţie afişul folosit pentru promovarea târgului Gaudeamus. Formulează

răspunsuri la fiecare dintre următoarele cerinţe, raportându-te la afiş.

1. Extrage antiteza prezentă la nivelul mesajului.

2. Menționează unul dintre partenerii târgului.
3. Precizează două detalii din cadrul afișului care sugerează „ascensiunea” generată de actul
lecturii.
4. Explică, într-un text de 10 rânduri, relația dintre nivelul vizual și cel verbal.