Consecințele poluării aerului,

efectele nocive asupra plantelor, animalelor, omului

Atmosfera este formata dintr-un amestec de cca. 10 gaze diferite, in mare parte din azot
(78%) si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon, dioxid de carbon, heliu si neon.
Mai exista urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3), precum si
vapori de apa. Contine si poluanti, cum ar fi unele gaze nocive, fum, sare, praf si cenusa
vulcanica.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani,
este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de sera, incalzirea
globala, poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.
In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru
echilibrul atmosferic. Din cauza diverselor activitati economice in unele regiuni ale globului
aerul isi micsoreaza procentul de oxigen si se incarca cu substante daunatoare vietii. Acest
fenomen se numeste poluarea aerului si consta in impurificarea atmosferei.
Pentru a determina gradul de poluare a aerului se folosesc aparate speciale.
Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de
dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.
Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot
in atmosfera.

Agenți poluanți
Exemple de agenti poluanti includ benzenul (care se gaseste in benzina), substante provenite
din agenti lavabili si clorura de metilen care e folosita ca solvent in industrie.
Alte substante toxice poluante sunt azbestul, toluenul, cadmiul, mercurul si cromul.
Majoritatea toxinelor din aer provin din surse artificiale incluzand surse mobile (masini,
autobuze, camioane, etc) dar si stationare (fabrici, rafinarii, zone industriale).
Persoanele expuse la agenti toxici in concentratii mari si pe lunga durata se expun
riscului de cancer sau unor boli care pot dauna sistemului nervos, imunitar, respirator. Pe
langa expunerea la aer contaminat cu toxine, cativa agenti poluanti cum ar fi mercurul, se pot
depune pe sol sau in apa unde sunt asimilati de plante si ingerate de animale.
Masuri pentru combaterea poluarii aerului:
• inlocuirea combustibilului inferior cu combustibil superior, mai putin poluant, pentru
incalzirea locuintelor
• interzicerea circulatiei autovehiculelor cu defecte de ardere care elimina cantitati mari
de poluanti atmosferici in localitati
• inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalatii de retinere sau neutralizare a
poluantilor atmosferici
• construirea de cosuri cat mai inalte si ridicarea presiunii de eliminare a emisiilor
gazoase pentru usurarea difuzarii in atmosfera a poluantilor
Ploaia acida
Majoritatea metodelor eficiente de combatere a poluarii constau in reducerea,
colectarea, capturarea sau retinerea poluantilor inainte de a intra in atmosfera.
Exista o relatie stransa intre ploaia acida, ozon si “efectul de sera” (cresterea
temperaturii pamantului).
Ploaia acida este o forma de poluare atat a aerului cat si a apei in care acizii din aer, produsi
de uzine de producere a energiei electrice si alte surse, cad pe Pamant in diferite regiuni.
Actiunea corosiva a ploii acide provoaca pagube incomensurabile mediului inconjurator.
Problema incepe cu producerea dioxidului de sulf si a oxizilor de azot produsi prin arderea
combustibilului fosil (carbune, gaz natural si petrol). Dioxidul de sulf si oxizii de azot
reactioneaza cu apa, si alte substante chimice din aer, pentru a forma acidul sulfuric, acidul
azotic si alti poluanti. Acesti acizi poluanti ajung pana in atmosfera, unde calatoresc sute de
kilometri, si, in cele din urma, se intorc pe pamant sub forma de ploaie, zapada sau ceata.
Urmari ale ploii acide pot fi observate mai ales in estul Americii de Nord, in Europa,
in Japonia, China si Sud-Estul Asiei. Ploaia acida indeparteaza substantele nutritive din
pamant, incetineste dezvoltarea copacilor si transforma lacurile intr-un mediu care nu poate
intretine viata. In orase, acizii poluantii corodeaza aproape tot ce intra in contact cu ei,
accelerand acest proces asupra structurilor cum ar fi blocuri si statui. Acizii in combinatie cu
alte substante chimice formeaza praful de fum urban care ataca plamanii, cauzand boli si
decedari premature.
Formarea ploii acide
Procesul care duce la formarea ploii acide incepe cu arderea combustibililor fosili. Arderea
este o reactie chimica in care oxigenul din aer se combina cu carbon, azot, sulf si alte
elemente chimice din substanta care este arsa. Noii compusi formati sunt gaze numite oxizi.
Cand sulful si azotul sunt prezenti in combustibil, din reactia lor cu oxigenul rezulta dioxid de
sulf si diferiti compusi de oxid de azot. Oxizii de azot ajung in atmosfera de la mai multe
surse, primul loc fiind detinut de motoarele vehiculelor.
Uneori acizii poluanti apar ca particule uscate si ca gaze care pot atinge solul fara
ajutorul apei. Cand acesti acizi „uscati” sunt spalati de ploaie, combinandu-se cu aceasta,
formeaza o solutie cu actiune mult mai coroziva. Combinatia dintre ploaie acida si acizi uscati
este cunoscuta sub numele de „depunere de acid”.
Efecte ale ploii acide
Acizii din ploaia acida reactioneaza chimic cu orice obiect cu care intra in contact..
a) Asupra copacilor
Prin indepartarea substantelor nutritive din sol, ploaia acida incetineste cresterea
plantelor, dar mai ales a copacilor. De asemenea, ataca copacii intr-un mod mai aparte prin
producerea unor gauri in depozitele de amidon ale frunzelor, rezultand pete moarte, maronii.
Daca se formeaza mai multe astfel de pete, un copac isi pierde abilitatea de a produce hrana
prin fotosinteza. De asemenea, organismele pot infecta copacul prin frunzele ranite. Odata
slabiti, copacii sunt mai vulnerabili la alti posibili factori cum sunt infestarea cu insecte,
temperaturi scazute sau seceta.
b) Asupra suprafetelor de apa
Ploaia acida cade, de asemenea, si in rauri, lacuri si mlastini. Acolo unde este zapada
iarna, apele locale cresc dintr-o data mai acidice in momentul in care zapada se topeste
primavara.. Marea majoritate a apelor naturale sunt aproape de neutrul chimic, nici acidice,
nici alkaline: pH-ul lor este undeva intre 6 si 8. In Muntii Adirondack din SUA, o patrime din
lacuri si iazuri sunt acidice, si multe dintre ele si-au pierdut deja pestii. Toate raurile majore
ale Norvegiei au fost scuturate de ploaia acida, reducand drastic populatia de somon si
pastrav.
c) Asupra structurilor construite de om
Ploaia acida si depozitia de acid „uscat” strica cladiri, statui, automobile si alte
structuri obtinute din piatra, metal sau orice alt material expus pentru o perioada indelungata
de timp la capriciile vremii. Paguba coroziva poate fi foarte scumpa, iar in orasele cu cladiri
istorice, tragica. Atat Parthenon-ul din Atena, Grecia, cat si Taj Mahal-ul din Agra, India se
deterioreaza datorita ploii acide.
Eforturile de a controla ploaia acida
Cea mai buna metoda impotriva ploii acide este prin reducerea cantitatii de dioxid de
sulf si a oxizilor de azot emanati de centrale, de autovehiculele motorizate si de fabrici. Cea
mai simpla metoda de a reduce din aceste emanatii este folosirea in cantitati mai mici a
energiei provenita din combustibilii fosili.
 Poluarea- se face atunci cand aerul se incarca cu substante straine,-
consta in modificarea compozitiei naturale prin patrunderea unor elemente straine, nocive si
care pot provoca tulburarea sanatatii persoanelor.Aerul este vital pentru om. Fara aer, omul
poate supravietui cel mult sase minute. De asemenea nici viata, celorlalte vituitoare,
nu este posibila in absenta aerului. Oxigenul- se afla in aer, in proportie de 20,95%. Sub 10%
oxigen in aer, viata devine imposibila. Procentul de oxigen scade cu inaltimea si cu reducerea
presinii atmosferice.
Aerul poate fi poluat prin doua surse:
-naturale -cand erup vulcanii, degaja praf si gaze, in atmosfera; de asemenea, incediile
forestiere si fumurile de nisip imbacnesc si ele aerul.
-artificiale -procese de combustie, transporturi, procese industriale
Datorita activitatilor umane, in ultimul timp au aparut unele modificari ale compozitiei
aerului, inspecial in apropierea intreprinderilor industriale si in orase; modificari care, de cele
mai multe ori imfluenteaza negativ caliutatea aerului.
Zi de zi ajung in aer cantitati enorme de gaze de esapament. Candva fenomenul s-a
limitat doat la zonele puternic industrializate si orase. Metodele de agricultura intensa care s-au
extins in intreaga lume au contribuit la cresterea cantitatii gazelor poluante, precum si la
producerea unor substante, cum ar fi ierbicidele, insecticidele.
Unele componente ale gazelor de esapament, in cazul in care sunt inhalate, provoaca
tulburari pulmonare: bronsite, astm pulmonar, si altele.
Gazele freonice deterioreaza statul de ozon, deschizand calea spre pamant a
componentelor daunatoare din raditiile solare.
Consecințele poluării
Agentii poluanti actioneza simultan, exercitand o poluare complexa.
Efectul de sera-este o consecinta a proprietatii gazelor din atmosfera (dioxid de carbon,
gaz metan, ozon, clorofluorocarburi) de a imagazina caldura reflectata de pamant.
Fenomenul de ,,Smog'' apare atunci cand in jurul particolelor de praf industrial din aer,
se condenseza vapori de apa rezultand o adevarata ,,perdea'' intre Pamant si Soare.
Legătura dintre aer și sănătate
Pentru a asigura satarea de sanatate a organismului, fiecare celula a corpului omenesc
are nevoie de un aport continu si proaspat de oxigen, care este extras din aerul pe care il
respiram si este trimis la nivelul tuturor tesuturilor prin intermediul globulelor rosii din sange.
Tot ceea ce impiedica accesul oxigenului la nivelul plamanilor sau eliberarea lui spre
celulele organismului prezinta consecinta grave asupra sanatatii.

Bibliografie :
http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-
mediu/Poluarea-aerului-efectele-polu435.php
http://www.scritub.com/geografie/ecologie/Poluarea-aerului-si-
Consecinte17585119.php