Anexa C PDF

ŶĞǆĂ
WZ&KZDEԐEZ'd/>/Z/E;hKE^hD

EZ'/WZKWZKͿ
Tematica: Evaluarea necesarului úi consumului de energie al clădirilor din zonele

climatice din România. Evaluarea ponderii de energie din surse de energie
regenerabilă care poate fi produsă la faĠa locului sau în apropiere. Definirea
pragului minim / maxim admisibil de energie primară necesară. Exemple
privind modul de asigurare a energiei din surse regenerabile (rezultatele
cercetării pe o perioadă de 6 luni rezumat)
ϭͬϮϮϱ
CUPRINS

Cap I. PREZENTARE GENERALĂ ............................................................................................... 4
Cap. II. METODOLOGIA DE ESTIMARE A EFICIENğEI ECONOMICE A SOLUğIILOR
TEHNICE CARE ASIGURĂ ATINGEREA PERFORMANğEI ENERGETICE PROPRIE
CLĂDIRILOR DE TIP NZEB ........................................................................................................ 6
II.1. Raportul de Ġară privind cerinĠele minime determinate pe baza aplicării metodei
costului optim – valori pe tipuri de clădiri noi úi existente úi pe zone climatice ..................... 7
II.2. Raportul de Ġară privind performanĠa energetică minim admisibilă pentru încadrarea
clădirilor în clasa de clădiri de tip NZEB – evoluĠia în intervalul de timp până în anul 2020
..................................................................................................................................................... 42
II.3. Valorile limită maximum admise ale energiei primare úi ale emisiilor de CO2 aferente
proceselor de funcĠionare a clădirilor – repartizare pe tipuri de clădiri úi pe zonele climatice
de iarnă ale României ............................................................................................................... 43
II.4. Estimarea rentabilităĠii soluĠiilor tehnice în conformitate cu prevederile Art. 9 al (6)
al DE 31/2010 UE – metodologie ............................................................................................ 48
Cap. III. MODELAREA ùI SIMULAREA DINAMICĂ A RĂSPUNSULUI ENERGETIC AL
CLĂDIRILOR DE REFERINğĂ .................................................................................................. 49
III.1. Date de intrare úi strategii de modelare dinamică a comportamentului energetic al
clădirilor de birouri (zona climatică II) ...................................................................................... 49
III.1.1. Caracteristicile termofizice ale materialelor termoizolante utilizate ...................... 49
III.1.2. Parametrii funcĠionali ai clădirii de tip birouri ........................................................... 51
III.1.3. Dimensionarea sistemelor de încălzire úi de răcire ................................................ 57
III.1.4. Strategia de climatizare pentru sezonul estival ...................................................... 58
III.1.5. Valori lunare ale necesarului de căldură pentru încălzirea spaĠiilor úi ale
necesarului de frig ................................................................................................................. 59
clădirilor de tip bloc de locuinĠe (zonele climatice I, II, III, IV) ............................................... 59
clădirilor de tip clădire unifamilială (zona climatică II) ............................................................ 64
Cap. IV. ESTIMAREA ENERGIEI PRIMARE AFERENTĂ EXPLOATĂRII CLĂDIRILOR ..... 68
IV.1. Cadrul metodologic .......................................................................................................... 68
IV.2. CerinĠe de natură energetică ........................................................................................... 68
IV.3. Metodologie de calcul adecvată NZEB .......................................................................... 69
IV.4. Contur termodinamic úi procese ..................................................................................... 69
IV.5. CoeficienĠi de conversie în energie primară .................................................................. 70
IV.6. SRE pe conturul proprietăĠii – estimarea potenĠialului energetic al captării úi
conversiei energiei solare în energie electrică prin utilizarea captatoarelor solare
fotovoltaice ................................................................................................................................. 74
Cap. V. EFICIENğA ECONOMICĂ A SOLUğIILOR TEHNICE – MODULUL DE
DETERMINARE A DURATEI DE RECUPERARE A INVESTIğIILOR FAğĂ DE CLĂDIREA
CONVENğIONALĂ REALIZATĂ CONFORM NORMATIVULUI C 107/2010 ........................ 77
V.1. PerformanĠa energetică úi durata de recuperare a investiĠiei suplimentare........... 77
V.1.1. Clădire de tip birouri, zona climatică II ..................................................................... 77
V.1.2. Clădire de tip bloc de locuinĠe ................................................................................... 91
V.1.3. Clădire de tip locuinĠa unifamiliala, zona climatică II..............................................156
V.2. Rezultatele analizei de eficienĠă economică pe tipuri de clădiri ...................................160
ϮͬϮϮϱ

V.2.1. Clădire de birouri – zona climatică II (energie primară specifică maxim admisă,
proprie clădirii de tip NZEB = 57 kWh/m2an) .....................................................................160
V.2.2. Clădire de blocuri – zona climatică I (energie primară specifică maxim admisă,
proprie cladirii de tip NZEB = 93 kWh/m2an).....................................................................161
V.2.3. Clădire de blocuri – zona climatică II (energie primară specifică maxim admisă,
proprie clădirii de tip NZEB = 100 kWh/m2an) ..................................................................161
V.2.4. Clădire de blocuri – zona climatică III (energie primară specifică maxim admisă,
V.2.5. Clădire de Blocuri – zona climatică IV (energie primară specifică maxim admisă,
V.2.6. Clădire de locuit unifamilială – zona climatică II (energie primară specifică maxim
admisă, proprie clădirii de tip NZEB = 111 kWh/m2an) – clădire dotată cu SpaĠiu Solar
ventilat úi cu instalaĠie solară de preparare a apei clade de consum inclusă în SpaĠiul
Solar .......................................................................................................................................163
V.3. Analiză de sensibilitate a preĠurilor .................................................................................164
Cap. VI. FUNDAMENTAREA METODEI INDICELUI CLIMATIC NECESAR EVALUĂRII
PRELIMINARE A PERFORMANğEI ENERGETICE A UNEI CLĂDIRI AMPLASATĂ ÎN ORICE
LOCALITATE DIN ğARĂ ........................................................................................................ 170
VI.1. Definirea Indicelui climatic (IC).......................................................................................170
Cap. VII. DEFINIREA CLĂDIRII DE TIP NZEB DIN ROMÂNIA ........................................... 177
Cap. VIII. CONCLUZII PARğIALE ùI PROPUNERI PENTRU FAZA III (FINALĂ) .............. 179
VIII.1. Valoarea maxim admisă a energiei primare brute .....................................................179
VIII.2. Schema logică de configurare energetică a unei clădiri de tip NZEB ......................180
VIII.3. PerformanĠa energetică a clădirilor de tip birouri, bloc de locuinĠe úi clădire
unifamilială ................................................................................................................................180
VIII.4. CoeficienĠi de conversie în energie primară ...............................................................185
VIII.5. SRE pe conturul proprietăĠii – estimarea potenĠialului energetic al captării úi
conversiei energiei solare în energie electrică prin utilizarea captatoarelor solare
fotovoltaice ................................................................................................................................186
VIII.6. EficienĠa economică a soluĠiilor tehnice – Modulul M3 ..............................................188
VIII.6.1. Clădire de birouri – zona climatică II (energie primară specifică maxim admisă
proprie clădirii de tip NZEB = 57 kWh/m2an) .....................................................................189
VIII.6.2. Clădire de blocuri – zona climatică I (energie primară specifică maxim admisă
proprie clădirii de tip NZEB = 93 kWh/m2an).....................................................................189
VIII.6.3. Clădire de blocuri – zona climatică II (energie primară specifică maxim admisă
VIII.6.4. Clădire de blocuri – zona climatică III (energie primară specifică maxim admisă
VIII.6.5. Clădire de blocuri – zona climatică IV (energie primară specifică maxim admisă
VIII.6.6. Clădire de locuit unifamilială – zona climatică II (energie primară specifică
maxim admisă proprie clădirii de tip NZEB = 111 kWh/m2an) – dotată cu SpaĠiu Solar
ventilat úi cu instalaĠie solară de preparare a apei clade de consum inclusă în SpaĠiul
Solar .......................................................................................................................................193
VIII.7. Analiza de sensibilitate a preĠurilor ..............................................................................193
VIII.8. Fundamentarea metodei indicelui climatic necesar evaluării preliminare a
performanĠei energetice a unei clădiri amplasată în orice localitate din Ġară......................195
VIII.9. Concluzii complementare úi propuneri în spiritul tematicii de cercetare ..................199
ϯͬϮϮϱ
Cap I. PREZENTARE GENERALĂ
Lucrarea vizează, din punct de vedere al definirii NZEB, două Ġinte care, prin evoluĠia în
timp a PerformanĠei Energetice (rezultat atât al înlocuirii clădirilor existente cu clădiri noi úi al
extinderii aúezărilor urbane prin realizarea clădirilor noi de tip NZEB, cât úi al modernizării
energetice a clădirilor existente atât la nivel de anvelopă cât úi la nivel de instalaĠii, asociată
cu modernizarea sistemelor centralizate de furnizare a utilităĠilor (termice úi electrice)), pot
modifica Profilul energetic al unei aúezări úi nu doar al unei clădiri. Prima Ġintă o reprezintă
definirea unei noi clasificări energetice a clădirilor (noi referenĠiale energetice) asociată
caracteristicilor energetice proprii atât clădirilor noi cât úi ale celor existente. Cea de a doua
Ġintă o reprezintă definirea configurării energetice a clădirilor (noi / existente, după cum sunt
clasificate în Legea 372 / 2005 úi în Anexa 1 a Directivei Europene 31 / 2010 / UE) cu
referire la anvelopă, instalaĠii úi profil energetic.
În Europa REHVA porneúte de la definirea tipurilor de utilităĠi (vectori energetici) proprii
funcĠionarii clădirilor. Schema de evaluare a PerformanĠei Energetice a Clădirilor include
suplimentar condiĠiile la limită proprii fiecărei clădiri. Actuala Directivă Europeană 31 / 2010 /
UE formulează în Art. 9 condiĠii de implementare a clădirilor de tipul cu consum energetic
aproape zero (NZEB) dar nu furnizează condiĠii de definire prin cerinĠe armonizate úi nici nu
aduce precizări în ceea ce priveúte cadrul metodologic de evaluare a PerformanĠei
Energetice a Clădirii. Definirea acestui tip de clădire trebuie să includă úi particularităĠi locale
obiective (parametrii climatici). Rezultă că Ġinta reală este stabilirea unei / unor metodologii
de definire a NZEB úi nu cea de definire a clădirii de tip NZEB. Clădirea este caracterizată
de performanĠa energetică foarte ridicată iar parametrul de referinĠă îl reprezintă indicatorul
de energie primară determinată prin calcul.
Capitolul II al prezentei lucrări descrie metodologia de estimare a eficienĠei economice
a soluĠiilor tehnice care asigură atingerea performanĠei energetice proprii clădirilor de tip
NZEB. Estimarea eficienĠei economice completează cerinĠele asociate proiectării clădirilor
NZEB. Subcapitolele II.1 úi II.2 trec în revistă caracteristicile tehnice determinate prin
aplicarea metodei costului optim, respectiv prin extrapolarea către domeniul clădirilor NZEB
úi fixarea valorilor intensităĠii energetice (cu referire la energia primară) la valori maximum
admisibile clădirilor NZEB din România. Subcapitolul II.3 conĠine schema logică de
configurare energetică a clădirilor de tip NZEB bazată pe trei module de calcul preliminar, de
tip predictor-corector.
Capitolul III prezintă detaliat rezultatele modelarii dinamice a trei tipuri de clădiri
(clădire de tip birouri, clădire de tip bloc de locuinĠe úi clădire unifamilială). Rezultatele
reprezintă detalierea Modulului M1 din schema logică de configurare energetică a clădirilor
de tip NZEB.
Capitolul IV prezintă modul de abordare a Modulului M2 din schema logică. Se
prezintă metoda adoptată pentru calculul Energiei Primare (asemănătoare cu cea propusă
ϰͬϮϮϱ

de REHVA), cu o detaliere specifică proprie factorului de conversie al căldurii pentru sisteme
de cogenerare. Totodată se prezintă úi rezultatele conversiei intensităĠii energiei solare pe
planul înclinat cu înclinare optimă, în scopul aplicării în cazul panourilor fotovoltaice.
Capitolul V prezintă detalierea Modulului M3 al schemei logice în scopul estimării
eficienĠei economice a soluĠiilor tehnice din dotarea clădirii NZEB. Rezultatele sunt
sintetizate sub forma performanĠelor tehnice úi economice care asigura calificativul de NZEB
unei clădiri care se va proiecta în România.
Din cauza lipsei unei baze de date naĠionale care să cuprindă caracteristicile tehnice úi
economice ale materialelor de construcĠii úi ale sistemelor tehnice, s-a realizat o analiza de
sensibilitate care pune în evidenĠă tendinĠele necesare promovării clădirilor de tip NZEB în
România.
Capitolul VI prezintă o metodă simplificată care poate fi foarte utilă în cadrul analizei
de configurare energetică a unei clădiri care se proiectează. Metoda se numeúte a indicelui
climatic úi substituie (aproximativ, cu abatere sub 6 %) modelarea dinamică a unei clădiri,
din punct de vedere al necesarului de căldură anual.
În capitolul VII se prezintă o definiĠie completă a clădirii de tip NZEB, bazată pe
analiza de eficienĠă economică.
Capitolul VIII, prezintă concluziile úi propunerile pentru finalizarea studiului.
Lucrarea se încheie cu o Bibliografie care conĠine 124 lucrări de specialitate care au
fost consultate pentru elaborarea studiului.
ϱͬϮϮϱ
Cap. II. METODOLOGIA DE ESTIMARE A EFICIENğEI ECONOMICE A
SOLUğIILOR TEHNICE CARE ASIGURĂ ATINGEREA PERFORMANğEI
ENERGETICE PROPRIE CLĂDIRILOR DE TIP NZEB
Proiectarea úi realizarea unor clădiri al căror consum de energie este aproape de zero,
trebuie să Ġină seama de următoarele realităĠi ale mediului construit din România:
• Clădirea cu consum de energie aproape de zero este caracterizată de consum
redus de energie provenită din surse fosile úi utilizează surse regenerabile de
energie (nefosile), într-o proporĠie stabilită prin procedura de definire a cerinĠelor
minime, în conformitate cu prevederile Art. 4 úi Art. 5 ale Directivei 31 / 2010 / UE;
• Atât în cazul clădirilor noi cât úi al celor existente incluse în programe naĠionale úi
locale de modernizare energetică, se urmăreúte ca soluĠiile tehnice adoptate să
satisfacă cerinĠele minime din punct de vedere al costurilor, determinate în
concordanĠă cu prevederile Regulamentului delegat al UE nr. 244 / 2012;
• Foaia de parcurs privind cerinĠele proprii clădirilor cu consum aproape de zero de
energie trebuie să reprezinte o decizie realistă care să se bazeze pe o definire
practică a conceptului de Clădire nouă cu consum de energie aproape de zero,
componentă a aúezărilor urbane, úi nu pe o realizare singulară cu valoare pur
demonstrativă. Prin urmare parametrii energetici úi de mediu adaptabili clădirilor noi
se definesc în raport cu cerinĠele minime actuale impuse clădirilor noi úi cu restricĠiile
climatice úi tehnologice zonale. Definirea clădirii cu consum energetic aproape de
zero reprezintă rezultanta respectării a două componente care condiĠionează
performanĠa energetică a unei clădiri, după cum urmează:
– configuraĠia arhitecturală a clădirii cu respectarea principiilor Dezvoltării
Durabile úi în special cu minimizarea impactului asupra mediului natural, inclusiv
asupra microclimatului zonal;
– asigurarea necesarului de utilităĠi energetice, în special din reĠele
districtuale urbane / zonale cu condiĠia ca eficienĠa energetică a acestora să fie
compatibilă cu performanĠa energetică a clădirilor noi de tip NZEB. Dotarea
clădirilor cu surse de energie regenerabile nefosile (amplasate fie pe clădire, fie pe
terenul aflat în proprietatea clădirii) trebuie foarte atent analizată, în stadiul de proiect
zonal urban, din punct de vedere al impactului asupra mediului natural, pe de o parte,
úi din punct de vedere al eficienĠei economice proprii clădirii, pe de altă parte.
Studiul de soluĠii va conĠine analiza comparată a dotării cu surse proprii de energie
cu racordarea la sisteme districtuale eficiente de furnizare a utilităĠilor energetice. Se
va Ġine seama de principiile Dezvoltării Durabile care implică atât grade de libertate în
ceea ce priveúte calitatea locuirii, cât úi minimizarea impactului asupra mediului
natural;
ϲͬϮϮϱ

Lucrarea de faĠă abordează analiza eficienĠei economice a soluĠiilor de clădiri
NZEB prin raportare la clădirile noi configurate conform normativului în vigoare –
C 107 / 2010. Analiza vizează, în special, impactul sistemelor de asigurare a utilităĠilor, al
soluĠiilor pasive de management energetic úi al dotării clădirii cu surse regenerabile de
energie (panouri solare termice, panouri fotovoltaice úi pompe de căldură apă-apă).
Rezultatele raportate în faza anterioară a lucrării reprezintă repere de fundamentare a
analizei eficienĠei economice a soluĠiilor de clădiri NZEB. Obiectul analizei îl reprezintă trei
tipuri de clădiri, respectiv de tip birou / clădire publică (cu impact demonstrativ), bloc de
locuinĠe úi clădire unifamilială (ambele cu maximum de frecvenĠă de aplicare în viitor).
Desemnarea intervalului de cost minim care defineúte cerinĠele minime precum úi asocierea
etapizată în timp úi pe zone climatice a caracteristicii energetice maximum admisă pentru
încadrarea în clasa NZEB a clădirilor (sub forma energiei primare nete) reprezintă
rezultatele fazei anterioare. Sinteza acestor rezultate se prezintă în cele ce urmează.
II.1. Raportul de Ġară privind cerinĠele minime determinate pe baza

aplicării metodei costului optim – valori pe tipuri de clădiri noi úi
existente úi pe zone climatice
Modelarea dinamică a proceselor de transfer de căldură úi masă proprii spaĠiilor

ocupate relevă necesitatea utilizării unor sisteme care asigură eficienĠa energetică ridicată.
În cele ce urmează se prezintă, pe suportul graficelor care prezintă variaĠia temperaturilor
interioare úi exterioare, alături de necesarul de căldură sau frig, impactul utilizării unor
echipamente performante în scopul reducerii consumului de energie termică. Pe de alată
parte rezolvarea arhitecturală a clădirilor de tip birou cu referire la gradul de vitrare al clădirii
ridică probleme speciale de definire a cerinĠelor minime prin faptul că raportul de vitrare are
implicaĠii atât asupra necesarului de energie pentru iluminatul artificial, cât úi pentru
realizarea regimului termic necesar.
Cunoaúterea regimului termic natural (free running temperatures) oferă informaĠii cu
privire la intensitatea disconfortului în sezon estival úi cu privire la modul de diminuare a
sarcinii frigorifice. În graficul din fig. II.1. se prezintă regimul termic natural al spaĠiilor din
zona principală a unei clădiri de birouri caracterizată de raport de vitrare normal, Rv =
= 26,64%.
ϳͬϮϮϱ
Temperaturi semnificative (valori orare – Q=0) pentru cladirea noua de birouri, regim termic natural,
ventilare mecanica, Rv = 26,64% – iulie an climatic tip – Bucureúti
38
36
34
32
30
28
ta, tir, te [°C]
26
24
22
20
18
16
14
12
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
ta tir te ta.maxim admis
Momentul [ore]
Fig. II.1. Regimul termic natural în clădirea caracterizată de vitraj normal – luna iulie, an climatic tip
Energia necesară răcirii clădirii are valoarea medie de 4,36 kWh/m2lună (luna iulie), iar
ventilarea mecanică se practică pe durata a 403 ore / lună (fig. II.2).
Temperaturi semnificative úi flux termic (valori orare) pentru cladire noua de birouri,
climatizare, ventilare mecanica, Rv = 26,64% (q = 4,36 kWh/mp.luna, nr. ore ventilare mecanica = 403 h/luna) –
iulie an climatic tip, Bucureúti
36 20
34 0
32
-20
30
-40
28
-60
26
ta, tir, te [°C]
-80
Q [kW]
24
-100
22
-120
20
-140
18
-160
16
14 -180
12 -200
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
ta tir te Q.necesar
Momentul [ore]
Fig. II.2. Necesarul de frig sensibil în clădirea caracterizată de vitraj normal

luna iulie, an climatic tip
ϴͬϮϮϱ

În graficul din fig. II.3. se prezintă regimul termic natural al spaĠiilor din zona principală
a unei clădiri de birouri caracterizată de raport de vitrare ridicat, Rv = 72 %. Prima
constatare relevă un disconfort pronunĠat faĠă de situaĠia similară proprie cazului cu raport
de vitrare normal ( ϑa. max . = 36,3°C, faĠa de 33,6°C în cazul vitrajului normal) fapt care va duce la
consum energetic superior în orele sezonului estival.
Temperaturi semnificative (valori orare – Q=0) pentru cladirea noua de birouri, regim termic natural, ventilare
mecanica, Rv = 72% – iulie an climatic tip – Bucureúti
38
36
34
32
30
28
ta, tir, te [°C ]
26
24
22
20
18
16
14
12
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Momentul [ore]
Fig. II.3. Regimul termic natural în clădirea caracterizată de vitraj ridicat –

În regim de climatizare consumul de energie pentru climatizarea spaĠiilor este de

6,84 kWh/m2luna, cu cca. 50 % peste valoarea caracteristică clădirii cu vitraj normal (fig.
II.4). Se face precizarea ca atât în cazul clădirii caracterizată de raport de vitrare normal cât
úi în cazul clădirii foarte vitrate s-au adoptat măsuri similare de minimizare a impactului
radiaĠiei solare asupra microclimatului clădirii. Un avantaj suplimentar propriu clădirii cu
vitrare normală îl reprezintă capacitatea termică superioară a elementelor de construcĠie
interioare. Valorile din graficele prezentate în lucrare presupun aceeaúi capacitate termică,
fapt care reprezintă un avantaj virtual al clădirii caracterizată de vitraj ridicat. Necesarul de
frig maxim al clădirii foarte vitrate este cu 60 % superior clădirii vitrate normal (159 kW faĠă
de 98 kW). Sistemul de răcire adoptat este sistem de răcire radiantă, care presupune
ventilare mecanică cu debit exclusiv pentru asigurarea cotei de aer proaspăt úi, în
consecinĠă, úi un consum de energie electrică redus. Răcirea este asigurată prin utilizarea
apei la temperatura de 14°C, vehiculată prin panourile radiante în scopul evitării apariĠiei
condensului pe suprafaĠa radiantă. Răcirea apei este asigurată de o pompă de căldură al
ϵͬϮϮϱ
cărei vaporizator este racordat la rezervoare de acumulare mixte apă-PCM, plasate în
subsolul tehnic al clădirii. Condensatorul pompei de căldură asigură preîncălzirea apei calde
de consum menajer (în cazul apariĠiei excedentului de apă caldă, sistemul de management
energetic al clădirii comandă programul de gestiune energetică complementară care
furnizează apa caldă în exces unor consumatori urbani învecinaĠi).
Temperaturi semnificative úi flux termic (valori orare) pentru cladire noua de birouri,
climatizare,ventilare mecanica, Rv = 72% (q = 6,84 kWh/mp.luna , nr.ore ventilare mecanica = 403 h/luna) –
iulie an climatic tip, Bucureúti
36 20
34 0
32 -20
30
-40
28
-60
26
ta, tir, te [°C]
-80
Q [kW]
24
-100
22
-120
20
-140
18
16 -160
14 -180
12 -200
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
ta tir te Q.necesar
Momentul [ore]
Fig. II.4. Necesarul de frig sensibil în clădirea caracterizată de vitraj ridicat –

Impactul ventilării naturale asupra regimului termic natural al clădirii normal vitrate, în
condiĠii de regim termic necontrolat, este reprezentat în graficul din fig. II.5. Ventilarea
naturală este tip organizat prin acĠionarea unor ochiuri mobile care limitează rata de ventilare
astfel încât să nu depăúească 6 sch/h. Practic la această cotă de ventilare viteza medie a
aerului în zona de lucru nu depăúeúte valoarea la limită acceptabilă de 0,30 m/s. Ventilarea
mecanică se produce complementar ventilării naturale. Ventilarea naturală este comandată
de diferenĠa de temperatură dintre aerul interior úi aerul exterior úi, complementar restricĠiei
de viteză în zona de lucru, se impune ca temperatura aerului interior să nu scadă sub o
valoare minim acceptabilă impusă (în studiul numeric s-a impus valoarea ϑa. min . = 23° C în
orele de ocupare a clădirii úi de 21°C în orele de neocupare a clădirii). Se constată efectul
semnificativ al ventilării naturale prin asigurarea unor temperaturi interioare acceptabile fără
intervenĠia sistemului de răcire pe parcursul a 25 de zile din cele 31 ale lunii iulie (modelarea
a presupus funcĠionare continuă a sistemelor clădirii). AcĠionarea ventilării mecanice este
sinonimă cu utilizarea recuperatoarelor de căldură statice. Practic ventilarea mecanică este
activă în orele în care temperatura exterioară depăúeúte temperatura aerului interior setată
ϭϬͬϮϮϱ

la o valoare maximă de confort admisibil (26°C). Valoarea minimă admisă a temperaturii
aerului (21°C ore de neocupare úi 23°C ore de ocupare) comandă ventilarea naturală
organizată.
Temperaturi semnificative (valori orare – Q=0) pentru spaĠiul biroului nou, regim termic natural, ventilare
naturala si mecanica, Rv = 26,64% – iulie an climatic tip, cladire reprezentativa – Bucureúti
36
34
32
30
28
26
ta, tir, te [°C ]
24
22
20
18
16
14
12
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Momentul [ore]
Fig. II.5. Regimul termic natural în clădirea caracterizată de vitraj normal, ventilare naturală –
Climatizarea spaĠiilor ocupate realizată inclusiv prin ventilare naturală (instalaĠia de

răcire poate funcĠiona simultan cu sistemul de ventilare naturală ca urmare a limitării
debitului de aer exterior) – vezi fig. II.6. – conduce la reducerea semnificativă a necesarului
lunar de frig sensibil la 2,65 kWh/m2luna (de la 4,36 kWh/m2luna) iar numărul de ore de
ventilare mecanică se reduce la 112 ore/luna faĠă de 403 ore/luna în varianta utilizării
exclusiv a ventilării mecanice. Se constată o creútere cu cca. 10 % a necesarului de frig
maxim orar. Această creútere se explică prin creúterea temperaturii maxime a aerului interior
în orele de neocupare, dar úi de utilizare a ventilării mecanice în scopul ventilării corecte a
clădirii (ipoteză exclusiv de studiu). Rezultă o economie energetică semnificativă de energie
electrică atât la nivelul pompei de căldură cât úi la nivelul ventilării clădirii. Apar costuri
suplimentare prin realizarea golurilor de ventilare naturală (securizate) úi a sistemului de
management energetic al clădirii cu funcĠie de coordonare a ventilării naturale. Se face
precizarea că indicele de performanĠă EER al pompei de căldură este de 2,7 (sistemul de
gestiune energetică va creúte valoarea considerabil).
ϭϭͬϮϮϱ
Temperaturi semnificative úi flux termic (valori orare) pentru cladire noua de birouri ocupat,
climatizare, ventilare naturala si mecanica, Rv = 26,64% (q = 2,65 kWh/mp.luna, nr. ore ventilare mecanica =
112 h/luna – iulie an climatic tip, Bucureúti
36 20
34 0
32 -20
30
-40
28
-60
26
ta, tir, te [°C]
-80
Q [kW]
24
-100
22
-120
20
-140
18
16 -160
14 -180
12 -200
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
ta tir te Q.necesar
Momentul [ore]
Fig. II.6. Necesarul de frig sensibil în clădirea caracterizată de vitraj normal,

ventilată natural – luna iulie, an climatic tip
În graficul din fig. II.7. se prezintă evoluĠia regimului termic în clădire în lipsa climatizării
úi prin utilizarea ventilării naturale în cazul clădirii foarte vitrate. CondiĠiile de ventilare sunt
similare cu cele prezentate în cazul clădirii dotată cu vitraj normal. Se remarcă diminuarea
numărului de ore de disconfort termic potenĠial, dar această situaĠie caracterizează 15 din
cele 31 de zile de analiză faĠă de 25 de zile în cazul vitrării normale. Climatizarea spaĠiilor
ocupate realizată inclusiv prin ventilare naturală (instalaĠia de răcire poate funcĠiona simultan
cu sistemul de ventilare naturală ca urmare a limitării debitului de aer exterior) – vezi fig. II.8.
– conduce la reducerea semnificativă a necesarului lunar de frig sensibil la 4,72 kWh/m2luna
(de la 6,84 kWh/m2luna). iar numărul de ore de ventilare mecanică se reduce la 112 ore/luna
faĠă de 403 ore/luna în varianta utilizării exclusiv a ventilării mecanice. Se constată o
creútere cu cca. 12 % a necesarului de frig maxim orar. Rezultă o economie energetică
semnificativă de energie electrică atât la nivelul pompei de căldură cât úi la nivelul ventilării
clădirii, faĠă de cazul utilizării exclusiv a ventilării mecanice.
ϭϮͬϮϮϱ

Temperaturi semnificative (valori orare – Q=0) pentru spaĠiul biroului nou, regim termic natural, ventilare
naturala si mecanica, Rv = 72% – iulie an climatic tip, cladire reprezentativa – Bucureúti
40
38
36
34
32
30
28
ta, tir, te [°C]
26
24
22
20
18
16
14
12
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Momentul [ore]
Fig. II.7. Regimul termic natural în clădirea caracterizată de vitraj ridicat, ventilare naturală –
Temperaturi semnificative úi flux termic (valori orare) pentru cladire noua de birouri ocupat,
climatizare, ventilare naturala si mecanica, Rv = 72% (q = 4,72 kWh/mp.luna, nr.ore ventilare mecanica = 112
h/luna– iulie an climatic tip, Bucureúti
36 20
34 0
32 -20
30
-40
28
-60
26
ta, tir, te [°C]
-80
Q [kW]
24
-100
22
-120
20
-140
18
16 -160
14 -180
12 -200
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
ta tir te Q.necesar
Momentul [ore]
Fig. II.8. Necesarul de frig sensibil în clădirea caracterizată de vitraj ridicat, ventilată natural –
FaĠă de clădirea normal vitrată, în condiĠii similare de utilizare, necesarul de frig

rămâne ridicat (4,72 kWh/m2luna faĠă de 2,65 kWh/m2luna, ceea ce reprezintă 78,11 %
ϭϯͬϮϮϱ
energie suplimentară). Pe ansamblul utilităĠilor termice úi electrice, comparaĠia performanĠei
energetice a clădirii realizată în doua variantă de vitrare este prezentată în graficele din fig.
II.9. úi din fig. II.10. În toate cazurile clădirea normal vitrată este superioară clădirii
caracterizate de vitraj ridicat (pe durata anului). Chiar uúoara superioritate a clădirii foarte
vitrate în ceea ce priveúte iluminatul artificial este doar teoretică deoarece utilizatorii acestor
clădiri realizează compartimentări interioare care anulează avantajul vitrării superioare din
punct de vedere al utilizării iluminatului natural.
50 45,61
45
C107 - 2, Rv = 26,64%
C107 - 4, Rv = 72%
40
Performanta energetica [kWh/mp.an]
35
29,54
30
25
20
15
10 5,28 5,28 3,63 3,63
1,92 3,62 3,26 2,77

5
0
Incalzire spatii Apa calda Racire spatii Iluminat artificial Ventilare mecanica
Functiunea sistemelor
Fig. II.9. Performantele energetice ale clădirii în două variante de vitrare –

valori comparate pe tipuri de utilităĠi
73,08
80 C107 - 2, Rv = 26,64%
C107 - 4, Rv = 72%
70 60,91
55,1
60 50,89
Consum de energie [kWh/mp.an]
43,62
50
34,82
40
30
20 8,8 10,2
10
0
Consum termic Consum electric Consum final Energie primara
Forma de energie
Fig. II.10. PerformanĠa energetică comparată pe vectorii electric úi termic,

consum final úi energie primară
În cele ce urmează se prezintă fiúele care fundamentează analiza de cost optim
proprie clădirilor publice de tip Birouri, precum úi concluziile analizei. Urmează fiúele proprii
ϭϰͬϮϮϱ

clădirilor de tip Bloc de locuinĠe úi Clădirilor de locuit unifamiliale. Se subliniază faptul că
valorile rezultate au fost înaintate CE, ca date de Ġară. Alături de fiúele tehnice se prezintă úi
curbele de variaĠie a Costului optim în funcĠie de Energia primară pentru tipurile
susmenĠionate de clădiri.
ϭϱͬϮϮϱ
Clădiri de tip Birou
Tabelul II.1
Tabel ilustrativ pentru enumerarea variantelor / măsurilor semnificative selectate
Varianta Varianta Pachetul PS cu

Pachetul PS cu
Varianta C 107/2010 cu C 107/2010 cu obloane,
Caz de Pachetul PS obloane úi
Măsură C 107/2010 obloane úi obloane, recuper. recuper. de
referinĠă fără obloane recuper. de
fără obloane recuper. de de căldură, PS, căldură, PS,
căldură
căldură PFV PFV
2 2 2 2 2 2 2
IzolaĠia acoperiúului 1,099 W/m K 0,25 W/m K 0,25 W/m K 0,25 W/m K 0,21 W/m K 0,21 W/m K 0,21 W/m K
2 2 2 2 2 2 2
IzolaĠia peretelui 1,441 W/m K 0,625 W/m K 0,625 W/m K 0,625 W/m K 0,303 W/m K 0,303 W/m K 0,303 W/m K
2 2 1,30 W/m2K 1,30 W/m2K

2,00 W/m K 2,00 W/m K
(termoizolant) (termoizolant) úi
2 2 (termoizolant) úi (termoizolant) úi 2
2,646 W/m K 2,00 W/m K 1,30 W/m K úi obloane obloane
Ferestre obloane termoizolante obloane termoizolante
(duble) (termoizolant) (termoizolant) termoizolante termoizolante pentru
pentru ore de pentru ore de
pentru ore de ore de neocupare
neocupare iarna neocupare iarna
neocupare iarna iarna
Ponderea suprafeĠei
vitrate din anvelopa 30,85% 17,42% 17,42% 17,42% 17,42% 17,42% 17,42%
totală a clădirii
Măsuri legate de
2 2 2 2 2 2 2
clădire (masa termală 266.060 J/m K 266.060 J/m K 266.060 J/m K 266.060 J/m K 266.060 J/m K 266.060 J/m K 266.060 J/m K
etc.)
Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea
Sistem de încălzire
districtuală districtuală districtuală districtuală districtuală districtuală districtuală
Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea
Apă caldă menajeră
districtuală districtuală districtuală districtuală districtuală districtuală districtuală
ϭϲͬϮϮϱ

Varianta Varianta Pachetul PS cu
Pachetul PS cu
Varianta C 107/2010 cu C 107/2010 cu obloane,
Caz de Pachetul PS obloane úi
Măsură C 107/2010 obloane úi obloane, recuper. recuper. de
referinĠă fără obloane recuper. de
fără obloane recuper. de de căldură, PS, căldură, PS,
căldură
căldură PFV PFV
naturală –
naturală – recuperator de
recuperator de recuperator de ventilare recuperator de
ventilare naturală căldură, ventilare
Sistem de ventilaĠie căldură, ventilare căldură, ventilare naturală căldură, ventilare
naturală neorganizată, mecanică,
(inclusiv ventilaĠia pe mecanică, infiltraĠii, mecanică, infiltraĠii, neorganizată, mecanică, infiltraĠii,
neorganizată storuri mobile infiltraĠii, storuri
timp de noapte) storuri mobile (vara, storuri mobile (vara, storuri mobile storuri mobile (vara,
(vara, ore mobile (vara, ore
ore ocupare) ore ocupare) (vara, ore ore ocupare)
ocupare) ocupare)
ocupare)
echipamente echipamente split echipamente
Sistemul de răcire a răcire radiantă – răcire radiantă – răcire radiantă – răcire radiantă –
split – EER = – split – EER =
spaĠiului EER = 2.7 EER = 2.7 EER = 2.7 EER = 2.7
2.5 EER = 2.7 2.7
instalaĠie solară ptr.
ACM în sezon
Măsuri bazate pe SER - - - ACM în sezon estival - -
estival úi panouri
úi panouri fotovoltaice
fotovoltaice
Schimbarea vectorului
- - - - - - -
energetic
iluminat iluminat iluminat iluminat iluminat iluminat
Tip iluminat iluminat economic
incandescent economic economic economic economic economic
Enumerarea măsurilor este cu titlu ilustrativ.

Pentru anvelopa clădirii: U în W/m2K
Pentru sistem: eficienĠa
Pot fi selectate mai multe niveluri de îmbunătăĠire (de exemplu: valorile de transfer termic diferite pentru ferestre)
ϭϳͬϮϮϱ
Tabelul II.2
Tabel cu rezultatele calculării cererii de energie – clădire publică
Reducerea
Cererea de energie primară

Energia livrată specificată
2 necesarului
Necesar energetic Consum energetic [kWh/m a]
de energie
Măsură / pachet în energie
per sursă
kWh/m ,a
2
/ variantă (astfel primară în
cum este comparaĠie cu
descrisă în Pentru Pentru Apă caldă clădirea de
Încălzire Răcire VentilaĠie Iluminat &
tabelul II.1) încălzire răcire menajeră referinĠă
logistica (stare actuală
SA1) %
Stare actuala – E.distr. = 148,94

124,12 36,55 142,82 14,62 - 6,12 45,68 296,50 -
SA1 E.electric = 60,30
Stare actuala – E.distr. = 139,09

124,07 14,03 132,97 5,61 - 6,12 17,68 190,38 35,79
SA2
E.electric = 23,29
ProtecĠie E.distr. = 67,35
termica
55,66 6,58 61,15 2,63 - 6,20 16,42 112,55 62,04
C107/2010 – E.electric = 19,05
C 107-1
termica
22,40 6,50 29,62 2,63 5,71 6,20 16,42 98,18 66,88
C107/2010 – E.electric = 24,76
C 107-2
termica
22,40 6,50 26,06 2,63 5,71 6,20 16,42 36,50 87,69
C107/2010 – E.electric = 4,68
C 107-3
ϭϴͬϮϮϱ

Reducerea
Energia livrată specificată per
Cererea de energie primară

2 necesarului
Necesar energetic Consum energetic [kWh/m a]
de energie
în energie
Măsură / pachet
kWh/m ,a
primară în
2
sursă
/ variantă (astfel comparaĠie cu
cum este clădirea de
descrisă în Pentru Pentru Apă caldă
Încălzire Răcire VentilaĠie Iluminat & referinĠă
tabelul 4) încălzire răcire menajeră (stare actuală
logistica
SA1)
%
Pachetul de E.distr. = 44,69
modernizare 35,56 7,00 40,01 2,80 - 4,68 16,42 91,92 69,00
PS1 E.electric = 19,22

modernizare 16,56 7,00 19,83 2,80 5,71 4,68 16,42 88,11 70,28

modernizare 16,56 7,00 19,83 2,80 5,71 4,68 16,42 31,14 89,50
ϭϵͬϮϮϱ
Tabelul II.3.
Date de ieúire úi calculul costului global

MACROECONOMIC
Costul anual de Perioada de calcul1
Durata de viaĠă economică

Costul emisiilor de gaze cu
macroeconomic úi pentru

astfel cum este prezentată
Variantă / pachet / măsură
(dacă este cazul) [lei / mp]

Rata de actualizare (rate
Costul investiĠiei iniĠiale
pentru calculul macro-
diferite pentru calculul

funcĠionare 20, 30 ani
Costul global calculat

(raportat la anul de
efect de seră (numai
economic) [lei / mp.]
Costul de eliminare
începere) [lei / mp]
Valoare reziduală
în tabelul II.2.
estimată [ani]
întreĠinere [lei / mp.
cel financiar)
Costul operaĠional
2
Costul anual de
Costul energiei pe tip
[lei /mp.]
[lei / mp]
[lei / mp.an]
de combustibil pe baza
scenariului preĠului mediu
an]
la energie [lei / mp.]
Termic Electric
Stare actuala SA1 0,00 100 0,00 1.298,47 1.153,85 309,31 0,00 0,03 50 0,00 2.861,63
Stare actuala SA2 12,31 70,44 0,00 1.212,59 445,70 224,36 0,00 0,03 50 0,00 1.965,39
ProtecĠie termică conform
268,86 87,21 0,00 587,14 364,56 123,82 47,73 0,03 50 0,00 1.431,60
C107/2010-1
Pachetul de modernizare
437,89 87,21 0,00 281,27 473,86 89,85 47,73 0,03 50 0,00 1.370,07
C107/2010-2
1.084,39 165,71 0,00 227,22 89,55 42,66 47,73 0,03 50 0,00 1.609,52
C107/2010-3
441,36 111,30 0,00 389,64 367,78 95,01 65,83 0,03 50 0,00 1.405,09
PS1
3HQWUXFOăGLUL UH]LGHQĠLDOHúL SXEOLFHVH LD vQFRQVLGHUDUHRSHULRDGăGHFDOFXO GHGHDQLLDUSHQWUXFOăGLULOHFRPHUFLDOHQHUH]LGHQĠLDOHGHFHO SXĠLQGHDQL

7UHEXLHOXDWvQFRQVLGHUDUHHIHFWXOHYROXĠLHLSUHFRQL]DWHDSUHĠXULORUvQYLLWRUGDFăVHYL]HD]ăvQORFXLUHDFRPSRQHQWHORUvQWLPSXOSHULRDGHLGHFDOFXO
ϮϬͬϮϮϱ

3HQWUXFOăGLUL
astfel cum este Variantă / pachet / măsură
prezentată în tabelul II.2 astfel cum este prezentată
PS3
PS2
în tabelul II.2.
Stare actuala SA2

Stare actuala SA1
0,00
15,26
începere) [lei / mp] Costul investiĠiei iniĠiale
610,39
1.218,27
Costul anual de
Costul anual de
87,35
124,00
an]
87,21
165,71
an]
Costul operaĠional
funcĠionare
Costul anual de
0,00
0,00
[lei / mp.an] Costul operaĠional
funcĠionare
0,00
0,00
[lei / mp.an]
Costul anual de
Termic
1.503,61
1.610,10
172,85
213,68
Termic
2
20, 30 ani
energie [lei / mp.]

preĠului mediu la
baza scenariului
584,74
Electric
de combustibil pe
1.513,81
Perioada de calcul1
2
20, 30 ani
ϮϭͬϮϮϱ
92,73
438,93
FINANCIAR
Electric
la energie [lei / mp.]
Perioada de calcul1
Costul emisiilor de gaze

scenariului preĠului mediu
cu efect de seră (numai
0,00
0,00
34,97
80,21
Valoare reziduală economic) [lei / mp.]
0,00
0,00

Valoare reziduală
65,83
65,83
diferite pentru calculul [lei /mp.]

macroeconomic úi Rata de actualizare (rate
0,03
0,03
pentru diferite pentru calculul
cel financiar)
0,03
0,03
UH]LGHQĠLDOHúL SXEOLFHVH LD vQFRQVLGHUDUHRSHULRDGăGHFDOFXO GH GHDQLLDUSHQWUX FOăGLULOHFRPHUFLDOHQHUH]LGHQĠLDOHGHFHO SXĠLQ GHDQL
cel financiar)
Durata de viaĠă
50
50
economică estimată [ani]
50
50
estimată [ani]
Costul de eliminare Costul de eliminare

0,00
0,00
0,00
0,00
(dacă este cazul) [lei / mp] (dacă este cazul) [lei / mp]
Costul global calculat Costul global calculat

[lei / mp] [lei / mp]
2.190,95
3.247,91
1.684,55
1.430,42

economică estimată [ani]
prezentată în tabelul II.2

Costul emisiilor de gaze
cu efect de seră (numai



macroeconomic úi
Costul de eliminare
Valoare reziduală
Durata de viaĠă
astfel cum este
cel financiar)
Costul energiei2 pe tip
Costul operaĠional
Costul anual de
[lei / mp]
pentru
de combustibil pe
[lei / mp.an]
baza scenariului
an]
preĠului mediu la
energie [lei / mp.]
Termic Electric
ProtecĠie termică
conform C107 / 333,39 108,14 0,00 728,05 478,29 0,00 47,73 0,03 50 0,00 1.647,88
2010-1
Pachetul de
modernizare 542,98 108,18 0,00 348,77 621,68 0,00 47,73 0,03 50 0,00 1.621,57
C107/2010-2
Pachetul de
modernizare 1.344,64 205,48 0,00 281,75 117,49 0,00 47,73 0,03 50 0,00 1.949,36
C107/2010-3
Pachetul de
547,92 138,01 0,00 483,15 482,51 0,00 65,83 0,03 50 0,00 1.650,96
modernizare PS1
Pachetul de
756,88 108,14 0,00 264,96 553,66 0,00 65,83 0,03 50 0,00 1.683,34
modernizare PS2
Pachetul de
1.510,66 205,48 0,00 214,33 121,70 0,00 65,83 0,03 50 0,00 2.052,16
modernizare PS3
ϮϮͬϮϮϱ

Tabelul II.4.
Tabel comparativ atât pentru clădirile noi, cât úi pentru clădirile existente
Intervalul / nivelul optim din punct

Clădire de de vedere al costurilor CerinĠe actuale
referinĠă (stare (de la – la) (pentru o abordare la pentru clădirile de Decalaj
actuală) nivelul componentelor, în unitatea referinĠă %
2 2
kWh/m ,an relevantă) kWh/m ,an
2
kWh/m ,an
296,50 62-100 112,55 12,55
Justificarea decalajului:
CerinĠele actuale privind anvelopa clădirii sunt cele conform normativului C107 / 2010
(în prezent utilizate pentru proiectarea clădirilor noi) úi conduc la valoarea energiei primare
de 112,55 kWh/m2an. În normativ nu se fac precizări care vizează sistemele clădirii).
Trecerea de la valoarea de 112,55 kWh/m2an la valoarea de 98,18 kWh/m2an (cu referire
la energia primară) se realizează prin dotarea clădirii cu obloane termoizolante mobile
pentru intervalele de neocupare în sezonul rece úi prin dotare cu sistem de ventilare
mecanică care include recuperator de căldură (72% eficienĠa). Decalajul faĠă de intervalul
optim se anulează.
Plan de reducere a decalajului nejustificabil:
Pentru clădirile publice existente se adoptă soluĠiile de tip C 107, asociate cu

introducerea măsurilor rezultate din analiza de cost optim, menĠionate (C 107-2).
6500
Cost global Baza
6000
Cost global S1
5500 Cost global S2
Cost global S3
5000 Cost global S4
Cost global specific [lei/mp.]
Poly. (Cost global

4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
25 50 75 100 125 150 175 200 225 250 275 300 325 350
Energie primara specifica [kWh/mp.]
Fig. II.11. Analiza de sensibilitate macroeconomică – clădire de tip birouri, zona climatică II
ϮϯͬϮϮϱ
8000
Cost global Baza
7500
Cost global S1
7000
Cost global S2
6500 Cost global S3
6000 Cost global S4

Poly. (Cost global

5500
5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
25 50 75 100 125 150 175 200 225 250 275 300 325 350
Fig. II.12. Analiza de sensibilitate financiară – clădire de tip birouri, zona climatică II
ϮϰͬϮϮϱ

Clădiri de tip Bloc de locuinĠe
Tabelul II.5.
Tabel ilustrativ pentru enumerarea variantelor / măsurilor selectate
Varianta Varianta Varianta

Pachetul PS cu
Varianta C 107/2010 cu C 107/2010 cu C 107/2010
Pachetul PS obloane úi
Măsură Caz de referinĠă C 107/2010 fără obloane úi obloane, recuper. cu obloane,
fără obloane recuper. de
obloane recuper. de de căldură, PS, recuper. de
căldură
căldură PFV căldură, PS, PFV
IzolaĠia
2,726 W/m2K 0,243 W/m2K 0,243 W/m2K 0,243 W/m2K 0,243 W/m2K 0,243 W/m2K 0,243 W/m2K
acoperiúului
IzolaĠia
1,208 W/m2K 0,429 W/m2K 0,429 W/m2K 0,429 W/m2K 0,218 W/m2K 0,218 W/m2K 0,218 W/m2K
peretelui
2 2 2 2 2 2
2,000 W/m K 1,289 W/m K 1,289 W/m K 1,298 W/m K 0,899 W/m K 0,899 W/m K
Ferestre 2,564 W/m2K (duble)
(termoizolant) (termoizolant) (termoizolant) (termoizolant) (termoizolant) (termoizolant)
Ponderea
suprafeĠei
vitrate din 12,53% 12,53% 12,53% 12,53% 12,53% 12,53% 12,53%
anvelopa totală
a clădirii
Măsuri legate
de clădire
266.060 J/m2K 266.060 J/m2K 266.060 J/m2K 266.060 J/m2K 266.060 J/m2K 266.060 J/m2K 266.060 J/m2K
(masa termală
etc.)
Sistem de Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea
încălzire districtuală districtuală districtuală districtuală districtuală districtuală districtuală
Apă caldă Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea
menajeră districtuală districtuală districtuală districtuală districtuală districtuală districtuală
Sistem de ventilare naturală recuperator de recuperator de naturală – recuperator de recuperator de
naturală
ventilaĠie neorganizată, storuri căldură, ventilare căldură, ventilare ventilare căldură, ventilare căldură, ventilare
ϮϱͬϮϮϱ
Varianta Varianta Varianta
Pachetul PS cu
Varianta C 107/2010 cu C 107/2010 cu C 107/2010
Pachetul PS obloane úi
Măsură Caz de referinĠă C 107/2010 fără obloane úi obloane, recuper. cu obloane,
obloane recuper. de de căldură, PS, recuper. de
căldură
căldură PFV căldură, PS, PFV
(inclusiv mobile (vara, ore mecanică –storuri mecanică –storuri naturală mecanică –storuri mecanică –storuri
ventilaĠia pe ocupare) mobile (vara, ore mobile (vara, ore neorganizată, mobile (vara, ore mobile (vara, ore
timp de noapte) ocupare) ocupare) storuri mobile ocupare) ocupare)
(vara, ore
ocupare)
Sistemul de echipamente
echipamente split – echipamente split – răcire radiantă – răcire radiantă – răcire radiantă – răcire radiantă –
răcire a split – EER =
EER = 2.5 EER = 2.7 EER = 2.7 EER = 2.7 EER = 2.7 EER = 2.7
spaĠiului 2.7
Măsuri bazate ACM în sezon
- - - ACM în sezon estival - -
pe SER estival úi panouri
úi panouri fotovoltaice
fotovoltaice
Schimbarea
vectorului - - - - - - -
energetic
Tip iluminat iluminat economic
incandescent incandescent economic economic economic economic

ϮϲͬϮϮϱ

Tabelul II.6.
Tabel cu rezultatele calculării cererii de energie – clădire de tip bloc
Reducerea

necesarului
Cererea de energie
2
Consum energetic [kWh/m a]
Necesar energetic de energie în
Măsură / pachet
per sursă
kWh/m2,a
energie
primară
descrisă în Pentru Pentru Apă caldă Iluminat &
Încălzire Răcire VentilaĠie clădirea de
tabelul II.5.) încălzire răcire menajeră logistica referinĠă
%
Stare actuală – E.distr. = 238,45

124,48 3,60 151,68 1,44 - 86,77 17,38 271,07 -
SA1 E.electric = 18,82
Stare actuală – E.distr. = 244,09

129,16 0,74 157,32 0,30 - 86,77 7,22 246,70 8,99
SA2
E.electric = 7,52
modernizare
56,80 0,74 62,93 0,30 - 58,97 7,22 133,06 50,91
C107/2010 – E.electric = 7,52
C 107-1
Pachetul de
E.distr. = 90,72
modernizare
27,48 0,74 31,75 0,30 6,98 58,97 7,22 122,34 54,87
C107/2010 – E.electric = 14,49
C 107-2
E.distr. = 31,75
Pachetul de
modernizare
27,48 0,74 31,75 0,30 6,98 58,97 7,22 E.electric = 4,68 41,79 84,58
C107/2010 –
C 107-3
E.electric = 7,57
ϮϳͬϮϮϱ
Reducerea

necesarului
Cererea de energie
2
Necesar energetic de energie în
Măsură / pachet
per sursă
kWh/m2,a
energie
primară
descrisă în Pentru Pentru Apă caldă Iluminat &
Încălzire Răcire VentilaĠie clădirea de
tabelul II.5.) încălzire răcire menajeră logistica referinĠă
%
Pachetul de
modernizare – 49,05 0,87 51,06 0,35 - 59,09 7,22 E.distr. = 110,15 122,27 54,89
PS1
modernizare – 22,01 0,87 23,28 0,35 6,98 59,09 7,22 114,71 57,68

modernizare – 22,01 0,87 23,28 0,35 6,98 59,09 7,22 33,91 87,79
ϮϴͬϮϮϱ

Tabelul II.7.
MACROECONOMIC
1
Costul anual de Perioada de calcul




Costul de eliminare
Valoare reziduală
estimată [ani]
în tabelul II.6
cel financiar)
Costul operaĠional

Costul anual de
[lei / mp]
[lei / mp. an]
[lei / mp.an]
întreĠinere
scenariului preĠului
mediu la energie [lei /
mp.]
Termic Electric
Stare actuala – SA1 0,00 100,75 0,00 1.039,41 360,16 343,42 0,00 0,03 50 0,00 2.883,16
Stare actuala – SA2 11,55 87,87 0,00 2.128,02 143,83 328,60 0,00 0,03 50 0,00 2.699,86
203,40 87,87 0,00 1.062,74 143,83 171,45 56,99 0,03 50 0,00 1.669,29
C107/2010 – C 107-1
351,92 87,87 0,00 790,89 277,30 144,97 56,99 0,03 50 0,00 1.652,96
C107/2010 – C 107-2
939,81 166,95 0,00 276,78 89,55 49,97 56,99 0,03 50 0,00 1.523,07
C107/2010 – C 107-3
Pachetul de modernizare –
322,95 87,87 0,00 960,32 144,82 156,44 85,15 0,03 50 0,00 1.672,40
PS1
Pachetul de modernizare – 471,47 87,87 0,00 718,09 278,30 134,33 85,15 0,03 50 0,00 1.690,06
3HQWUXFOăGLUL UH]LGHQĠLDOHúL SXEOLFHVH LD vQFRQVLGHUDUHRSHULRDGăGHFDOFXO GH GHDQLLDUSHQWUX FOăGLULOHFRPHUFLDOHQHUH]LGHQĠLDOHGHFHO SXĠLQ GHDQL
ϮϵͬϮϮϱ

3HQWUXFOăGLUL
Variantă / pachet / măsură Variantă / pachet / măsură
astfel cum este prezentată astfel cum este prezentată
PS3
PS2
în tabelul II.6. în tabelul II.6
Stare actuala – SA2

(raportat la anul de Costul investiĠiei iniĠiale
0,00
14,32
începere) [lei / mp] (raportat la anul de
1.059,77
Costul anual de
întreĠinere Costul anual de
108,95
124,93
[lei / mp. an] întreĠinere
166,96
[lei / mp. an]
funcĠionare
Costul operaĠional
Costul anual de
0,00
0,00
[lei / mp.an]
funcĠionare
Costul operaĠional
Costul anual de
0,00
[lei / mp.an]
Termic
2.638,74
2.577,74
202,92
Termic
ϯϬͬϮϮϱ
[lei / mp.]
2
20, 30 ani
mp.]
FINANCIAR
20, 30 ani
mediu la energie
Perioada de calcul
188,70
472,54
1
Electric
89,55
Perioada de calcul1
Electric

efect de seră (numai Costul emisiilor de gaze cu
pentru calculul macro- efect de seră (numai
0,00
0,00
economic) pentru calculul macro-
39,07

[lei / mp.]

Valoare reziduală Valoare reziduală
0,00
0,00
85,15

0,03
0,03
0,03
cel financiar)
cel financiar)
50
50 estimată [ani]
50
estimată [ani]
Costul de eliminare
Costul de eliminare
0,00
0,00

0,00

[lei / mp]
[lei / mp]
2.950,71
3.175,19
1.558,27




Costul de eliminare
Valoare reziduală
în tabelul II.6.
estimată [ani]
cel financiar)
Costul operaĠional
economic)
Costul anual de
[lei / mp.]
[lei / mp]
[lei / mp. an]
[lei / mp.an]
întreĠinere
mediu la energie
[lei / mp.]
Termic Electric
252,21 108,95 0,00 1.317,80 188,70 0,00 56,99 0,03 50 0,00 1.867,67
C107/2010 – C 107-1
436,39 108,95 0,00 980,71 363,81 0,00 56,99 0,03 50 0,00 1.889,85
C107/2010 – C 107-2
1.165,37 207,02 0,00 343,21 117,49 0,00 56,99 0,03 50 0,00 1.833,09
C107/2010 – C 107-3
400,46 108,95 0,00 1.190,80 190,00 0,00 85,15 0,03 50 0,00 1.890,21
– PS1
584,63 108,95 0,00 890,43 365,11 0,00 85,15 0,03 50 0,00 1.949,12
– PS2
1.314,11 207,03 0,00 251,62 117,49 0,00 85,15 0,03 50 0,00 1.890,25
– PS3
ϯϭͬϮϮϱ
Tabelul II.8 Tabel comparativ atât pentru clădirile noi, cât úi pentru clădirile
existente
Intervalul / nivelul optim din punct

Clădire de CerinĠe actuale
de vedere al costurilor (de la – la)
referinĠă (stare pentru clădirile de Decalaj
(pentru o abordare la nivelul 2
actuala) referinĠă kWh/m , %
componentelor, în unitatea relevantă)
kWh/m2, a 2 a
kWh/m , a
271,07 56 -112 133,06 18,80
la energia primară) se realizează prin dotarea clădirii cu obloane termoizolante mobile
pentru orele de noapte în sezonul rece úi prin dotare cu sistem de ventilare mecanică care
include recuperator de căldură (72% eficienĠa) pentru fiecare unitate de locuire în parte.
Decalajul faĠă de intervalul optim devine de numai 9,23% <15%.
Pentru clădirile de tip bloc de locuinĠe existente se adoptă soluĠiile de tip C 107,
asociate cu introducerea măsurilor rezultate din analiza de cost optim, menĠionate (C 107-2).
7000
Cost global B
6500
Cost global S1
6000 Cost global S2
Cost global S3
5500
Cost global S4
5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
50 75 100 125 150 175 200 225 250 275 300 325 350 375 400
Fig. II.13. Analiza de sensibilitate macroeconomică – clădire tip bloc de locuinĠe, zona climatică II
ϯϮͬϮϮϱ

8000
7500 Cost global B
Cost global S1
7000
Cost global S2
6500 Cost global S3
Cost global S4
6000
5500
5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
50 75 100 125 150 175 200 225 250 275 300 325 350 375 400
Fig. II.14. Analiza de sensibilitate financiară – clădire tip bloc de locuinĠe, zona climatică II
ϯϯͬϮϮϱ
Clădiri de locuit de tip unifamiliale
Tabelul II.9.
Tabel ilustrativ pentru enumerarea variantelor / măsurilor selectate
Varianta Varianta
Varianta
C 107/2010 Pachetul PS cu C 107/2010
Varianta C 107/2010 cu
cu obloane, Pachetul PS fără obloane úi cu obloane,
Măsură Caz de referinĠă C 107/2010 obloane úi
recuper. de obloane recuper. de recuper. de
căldură, căldură căldură,
căldură
PS, PFV PS, PFV
2 2 2 2 2 2 2
IzolaĠia acoperiúului 0,895 W/m K 0,157 W/m K 0,157 W/m K 0,157 W/m K 0,157 W/m K 0,157 W/m K 0,157 W/m K
2 2 2 2 2 2 2
IzolaĠia peretelui 0,939 W/m K 0,398 W/m K 0,398 W/m K 0,398 W/m K 0,165 W/m K 0,165 W/m K 0,165 W/m K
2 2 2 2 2 2
2,326 W/m K 1,299 W/m K 0,500 W/m K 0,50 W/m K 1,298 W/m K 0,452 W/m K 0,452 W/m2K
Ferestre
(duble) (termoizolant) (termoizolant) (termoizolant) (termoizolant) (termoizolant) (termoizolant)
Ponderea suprafeĠei vitrate
5,13 % 5,13 % 5,13 % 5,13 % 5,13 % 5,13 % 5,13 %
din anvelopa totală a clădirii
Măsuri legate de clădire 2 2 2 2 2 2 2
266.060 J/m K 266.060 J/m K 266.060 J/m K 266.060 J/m K 266.060 J/m K 266.060 J/m K 266.060 J/m K
(masa termală etc.)
Sistem de încălzire Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie
Apă caldă menajeră Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie
recuperator de recuperator de
ventilare
recuperator de căldură, naturală – căldură, recuperator de
naturală
căldură, ventilare ventilare ventilare naturală ventilare căldură, ventilare
Sistem de ventilaĠie (inclusiv neorganizată,
naturală mecanică –storuri mecanică – organizată, storuri mecanică – mecanică –storuri
ventilaĠia pe timp de noapte) storuri mobile
mobile (vara, ore storuri mobile mobile (vara, ore storuri mobile mobile (vara, ore
(vara, ore
ocupare) (vara, ore ocupare) (vara, ore ocupare)
ocupare)
ocupare) ocupare)
ϯϰͬϮϮϱ

Varianta Varianta
Varianta
C 107/2010 Pachetul PS cu C 107/2010
Varianta C 107/2010 cu
cu obloane, Pachetul PS fără obloane úi cu obloane,
Măsură Caz de referinĠă C 107/2010 obloane úi
recuper. de obloane recuper. de recuper. de
căldură, căldură căldură,
căldură
PS, PFV PS, PFV
echipamente echipamente echipamente
Sistemul de răcire a echipamente echipamente split echipamente split echipamente split –
split – split – split – EER =
spaĠiului split – EER = 2.5 – EER = 2.7 – EER = 2.7 EER = 2.7
EER = 2.7 EER = 2.7 2.7
instalaĠie solară
ptr. ACM în
ACM în sezon
Măsuri bazate pe SER - - - sezon estival úi - -
estival úi panouri
panouri
fotovoltaice
fotovoltaice
Schimbarea vectorului
- - - - - - -
energetic
Tip iluminare iluminat economic
incandescent economic economic economic economic economic

ϯϱͬϮϮϱ
Tabelul II.10.
Tabel cu rezultatele calculării cererii de energie – clădire unifamiliala
Cererea de energie
primară kWh/m ,a
Reducerea necesarului de
2
specificată per
Energia livrată
Consum energetic [kWh/m2a]
Necesar energetic energie în energie primară în
sursă
Măsură / pachet / variantă comparaĠie cu clădirea de
(astfel cum este descrisă referinĠă
Apă Iluminat
în tabelul II.9.) Pentru Pentru
Încălzire Răcire VentilaĠie caldă & %
încălzire răcire
menajeră logistica
E.term. =
557,27
Stare actuala – SA1 320,51 3,70 465,78 1,48 - 91,50 17,42 701,55 -
E.electric =
18,91
E.term. =
475,79
Stare actuala – SA2 315,89 3,70 397,47 1,48 - 78,32 7,23 579,50 15,54
E.electric =
8,71
E.term. =
Pachetul de modernizare 254,75
C107/2010 – 167,45 0,89 202,54 0,36 - 52,21 7,23 317,94 53,66
C 107-1 E.electric =
7,59
E.term. =
C107/2010 – 108,15 1,10 128,95 0,44 6,00 52,21 7,23 247,77 63,89
13,67
ϯϲͬϮϮϱ

Cererea de energie
primară kWh/m ,a
Reducerea necesarului de
2
specificată per
Energia livrată
2
Necesar energetic energie în energie primară în
sursă
Măsură / pachet / variantă comparaĠie cu clădirea de
(astfel cum este descrisă referinĠă
Apă Iluminat
în tabelul II.9.) Pentru Pentru
Încălzire Răcire VentilaĠie caldă & %
încălzire răcire
menajeră logistica
E.term. =
C107/2010 – 108,15 1,10 128,95 0,44 6,00 52,21 7,23 190,28 72,27
4,68
E.term. =
Pachetul de modernizare – 215,39
136,13 0,40 163,18 0,16 - 52,21 7,23 271,37 60,45
PS1 E.electric =
7,39
E.term. =
76,15 0,48 90,30 0,19 6,00 52,21 7,23 201,91 70,57
PS2 E.electric =
13,42
E.term. =
76,15 0,48 90,30 0,19 6,00 52,21 7,23 145,07 78,86
PS3 E.electric =
4,68
ϯϳͬϮϮϱ
Tabelul II.11.

MACROECONOMIC
1
Costul anual de Perioada de calcul




Costul de eliminare
Valoare reziduală
în tabelul II.10.
estimată [ani]
Costul energiei2 pe tip de
cel financiar)
Costul operaĠional
Costul anual de
[lei / mp]
combustibil pe baza
[lei / mp. an]
[lei / mp.an]
întreĠinere
mediu la energie
[lei / mp.]
Termic Electric
Stare actuala – SA1 49,78 24,02 0,00 4.858,41 361,80 753,62 0,00 0,04 50 0,00 6.047,64
Stare actuala – SA2 62,81 140,60 0,00 4.148,01 166,73 628,92 0,00 0,04 50 0,00 5.147,07
680,31 140,60 0,00 2.220,98 145,15 342,45 252,66 0,04 50 0,00 3.529,49
C107/2010 – C 107-1
826,18 140,60 0,00 1.579,40 261,58 259,68 252,66 0,04 50 0,00 3.067,44
C107/2010 – C 107-2
1.389,84 211,35 0,00 1.326,51 89,55 204,82 252,66 0,04 50 0,00 3.222,08
C107/2010 – C 107-3
911,80 140,60 0,00 1.877,82 141,39 291,44 326,67 0,04 50 0,00 3.363,05
PS1
3HQWUXFOăGLUL UH]LGHQĠLDOHúL SXEOLFHVH LD vQFRQVLGHUDUHRSHULRDGăGHFDOFXO GH GHDQLLDUSHQWUX FOăGLULOHFRPHUFLDOHQHUH]LGHQĠLDOHGHFHO SXĠLQ GHDQL
ϯϴͬϮϮϱ

3HQWUXFOăGLUL
Variantă / pachet / măsură Variantă / pachet / măsură
astfel cum este prezentată astfel cum este prezentată
PS3
PS2
în tabelul II.10. în tabelul II.10.

77,89
61,73
1.617,55
1.057,66
Costul anual de Costul anual de
întreĠinere întreĠinere
29,78
174,35
[lei / mp. an]
211,44
140,60
[lei / mp. an]
funcĠionare
Costul operaĠional Costul operaĠional
funcĠionare
Costul anual de
Costul anual de
0,00
0,00
[lei / mp.an]
0,00
0,00
[lei / mp.an]
989,59
Termic
1.242,48
Termic
5.143,53
6.024,43
mp.]
ϯϵͬϮϮϱ
2
20, 30 ani
[lei / mp.]
FINANCIAR
20, 30 ani
89,55
mediu la energie
256,82
Perioada de calcul1
Electric
218,74
474,67
combustibil pe baza
Perioada de calcul1
Electric
combustibil pe baza
Costul energiei pe tip de


efect de seră (numai Costul emisiilor de gaze cu
pentru calculul macro- efect de seră (numai
0,00
0,00
economic) pentru calculul macro-
155,12
209,50


[lei / mp.]
Valoare reziduală
0,00
0,00
Valoare reziduală
326,67
326,67
Rata de actualizare (rate Rata de actualizare (rate

diferite pentru calculul diferite pentru calculul
0,03
0,03
0,04
0,04
cel financiar) cel financiar)
Durata de viaĠă economică Durata de viaĠă economică
50
50
50
50
estimată [ani] estimată [ani]
Costul de eliminare Costul de eliminare

0,00
0,00
0,00
0,00
(dacă este cazul) [lei / mp] (dacă este cazul) [lei / mp]
Costul global calculat Costul global calculat

[lei / mp] [lei / mp]
3.063,25
2.907,06
5.614,51
6.590,61




Costul de eliminare
Valoare reziduală
în tabelul II.10.
estimată [ani]
cel financiar)
Costul operaĠional
economic)
Costul anual de
[lei / mp.]
[lei / mp]
combustibil pe baza
[lei / mp. an]
[lei / mp.an]
întreĠinere
mp.]
Termic Electric
843,58 174,35 0,00 2.754,02 190,43 0,00 252,66 0,03 50 0,00 3.962,38
C107/2010 – C 107-1
1.024,46 174,35 0,00 1.958,45 343,18 0,00 252,66 0,03 50 0,00 3.500,44
C107/2010 – C 107-2
1.723,41 262,08 0,00 1.644,87 117,49 0,00 252,66 0,03 50 0,00 3.747,85
C107/2010 – C 107-3
1.130,63 174,35 0,00 2.328,49 185,50 0,00 326,67 0,03 50 0,00 3.818,97
– PS1
1.311,50 174,35 0,00 1.540,67 336,93 0,00 326,67 0,03 50 0,00 3.363,46
– PS2
2.005,76 262,18 0,00 1.227,09 117,49 0,00 326,67 0,03 50 0,00 3.612,53
– PS3
ϰϬͬϮϮϱ

Tabelul II.12
Tabel comparativ atât pentru clădirile noi, cât úi pentru clădirile existente
Clădire de Intervalul / nivelul optim din punct

CerinĠe actuale
referinĠă de vedere al costurilor (de la – la)
pentru clădirile de Decalaj
existenta (pentru o abordare la nivelul
referinĠă %
(stare actuala) componentelor, în unitatea relevantă) 2
2 2
kWh/m , a
kWh/m , a kWh/m , a
701,55 155-230 317,94 51,27
la energia primară) se realizează prin adoptarea Pachetului superior de protecĠie termică,
prin dotarea clădirii cu obloane termoizolante mobile pentru orele de noapte în sezonul
rece úi prin dotare cu sistem de ventilare mecanică care include recuperator de căldură
(72% eficienĠa) pentru fiecare unitate de locuire în parte. Decalajul faĠă de intervalul optim
se anulează.
Pentru clădirile de tip bloc de locuinĠe existente se adoptă soluĠiile de tip C 107,
asociate cu introducerea măsurilor rezultate din analiza de cost optim, menĠionate (PS-2).
13.000
Cost global B
12.000
Cost global S1
11.000 Cost global S2
Cost global S3
10.000
Cost global S4
9.000
8.000
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
125 150 175 200 225 250 275 300 325 350 375 400 425 450 475 500 525 550 575 600 625 650 675 700
Fig. II.15. Analiza de sensibilitate macroeconomică – clădire unifamilială, zona climatică II
ϰϭͬϮϮϱ
15.000
14.000 Cost global B
Cost global S1
13.000
Cost global S2
12.000
Cost global S3
11.000 Cost global S4

10.000
9.000
8.000
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
125 150 175 200 225 250 275 300 325 350 375 400 425 450 475 500 525 550 575 600 625 650 675 700
Fig. II.16. Analiza de sensibilitate financiară – clădire unifamilială, zona climatică II
II.2. Raportul de Ġară privind performanĠa energetică minim admisibilă

pentru încadrarea clădirilor în clasa de clădiri de tip NZEB – evoluĠia în
intervalul de timp până în anul 2020
Scenariile utilizate în scopul evaluării PerformanĠei Energetice a Clădirilor între

stadiul actual úi clădirile cu consum de energie aproape de zero (NZEB), pe tipuri de
clădiri, se regăsesc în tabelul II.13.
Tabelul II.13.
Variante úi măsuri selectate
Caz de referinĠă Varianta Pachetul suplimentar

Măsură
(SA) C 107/2010 (PS)
Izolare termică acoperiú 1,124 W/m2K 0,25 W/m2K 0,21 W/m2K
Izolare termică perete vertical opac 1,236 W/m2K 0,625 W/m2K 0,303 W/m2K
2 2 2
2,56 W/m K 1,30 W/m K 1,03 W/m K
Ferestre
(duble) (termoizolant) (termoizolant)
Măsuri legate de clădire (capacitate
266.060 J/m2K 266.060 J/m2K 266.060 J/m2K
termică)
Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea
Sistem de încălzire
districtuală districtuală districtuală
Centrală, reĠea Centrală, reĠea Centrală, reĠea
Apă caldă menajeră (ACM)
districtuală districtuală districtuală
Sistem de ventilaĠie (inclusiv naturală –ventilare naturală –ventilare
naturală
ventilaĠia pe timp de noapte) naturală organizată, naturală organizată,
ϰϮͬϮϮϱ

Caz de referinĠă Varianta Pachetul suplimentar
Măsură
(SA) C 107/2010 (PS)
storuri mobile (vara, ore storuri mobile (vara, ore
ocupare) ocupare)
echipamente split,
ventilo-convectoare,
echipamente split,
echipamente split sisteme radiante,
Sistemul de răcire a spaĠiului ventilo-convectoare
EER = 2.5 sisteme prin adsorbĠie
EER = 2.7
Br-Li.
EER = 3.5
instalaĠie solară (ACM
instalaĠie solară (ACM
în sezon estival),
Măsuri bazate pe SER – în sezon estival),
panouri fotovoltaice,
panouri fotovoltaice
sursă geotermală
Cogenerare /
Schimbarea vectorului energetic - - trigenerare de înaltă
eficienĠă
iluminat iluminat economic
Tip iluminat interior iluminat economic
incandescent (Leduri)
II.3. Valorile limită maximum admise ale energiei primare úi ale emisiilor
de CO2 aferente proceselor de funcĠionare a clădirilor – repartizare pe
tipuri de clădiri úi pe zonele climatice de iarnă ale României
Se constată corecta interpretate a spiritului EPBD în ceea ce priveúte clădirile de tip

birouri în cazul cărora valoarea maximă admisă de energie primară este fixată la reperul
de 57 kW / m2an, inferioară valorii minime care defineúte domeniul de minim al costului
global, de 62 kW / m2an. Chiar dacă în România reprezentativitatea clădirilor publice de tip
birouri / clădiri administrative (prin prisma consumului de energie) este inferioară mediei
europene, orice clădire publică poate constitui un exemplu de bună practică în cazul
aúezărilor urbane.
În ceea ce priveúte clădirile de tip bloc de locuinĠe valoarea de 100 kWh / m2an
reprezintă mai mult o precauĠie în raport cu reprezentativitatea energetică a acestui tip de
clădiri.
Lucrarea de faĠă completează metodologic analiza care a definit limita maximă
admisă a clădirilor de tip NZEB din România prin abordarea eficienĠei economice ca úi
criteriu de acceptabilitate a realizării unei clădiri de tip NZEB.
EficienĠa economică se referă la durata de recuperare a investiĠiei suplimentare
proprii unei clădiri NZEB, faĠă de clădirea de tip C 107 (conform reglementărilor în vigoare
de realizare a clădirilor noi – C 107 / 2010) pe seama economiei de energie la consuma-
torul final (atât pe vectorul termic, cât úi pe vectorul electric).
ϰϯͬϮϮϱ
Tabelul II.14.
CLĂDIRI DESTINATE CLĂDIRI DESTINATE CLĂDIRI DE LOCUIT CLĂDIRI DE LOCUIT

CLĂDIRI DE BIROURI
ÎNVĂğĂMÂNTULUI SISTEMULUI SANITAR COLECTIVE INDIVIDUALE
Zona
Orizont Energie Degajări Energie Degajări Energie Degajări Energie Degajări Energie Degajări
climatică
primară CO2 primară CO2 primară CO2 primară CO2 primară CO2
[kWh/m2an] [kg/m2an] [kWh/m2an] [kg/m2an] [kWh/m2an] [kg/m2an] [kWh/m2an] [kg/m2an] [kWh/m2an] [kg/m2an]
2005- 102 24 135 32 135 48 117 31 271 59
2010
2015 75 21 115 28 135 37 105 28 131 36
I
31dec. 50 13 100 25 79 21 100 25 115 31
2018
31 dec. 45 12 92 24 76 21 93 25 98 24
2020
2005- 113 25 153 39 214 57 132 36 317 70
2010
2015 93 27 135 37 155 43 112 30 147 42
II
31dec. 57 15 120 25 97 27 105 28 121 34
2018
31 dec. 57 15 115 30 97 26 100 27 111 30
2020
2005- 125 29 174 46 241 66 150 41 372 83
2010
2015 110 28 154 39 171 49 130 36 172 48
III
31dec. 69 19 136 37 115 32 122 34 155 41
2018
31 dec. 69 19 136 37 115 32 111 30 145 40
2020
ϰϰͬϮϮϱ

CLĂDIRI DESTINATE CLĂDIRI DESTINATE CLĂDIRI DE LOCUIT CLĂDIRI DE LOCUIT
CLĂDIRI DE BIROURI
ÎNVĂğĂMÂNTULUI SISTEMULUI SANITAR COLECTIVE INDIVIDUALE
Zona
Orizont Energie Degajări Energie Degajări Energie Degajări Energie Degajări Energie Degajări
climatică
primară CO2 primară CO2 primară CO2 primară CO2 primară CO2
[kWh/m2an] [kg/m2an] [kWh/m2an] [kg/m2an] [kWh/m2an] [kg/m2an] [kWh/m2an] [kg/m2an] [kWh/m2an] [kg/m2an]
2005- 147 38 212 58 290 81 182 50 476 109
2010
2015 107 28 192 56 190 55 152 38 226 57
IV
31dec. 89 24 172 48 149 42 144 40 201 51
2018
31 dec. 83 24 170 49 142 41 127 35 189 42
2020
2005- 157 43 230 64 314 87 198 55 528 122
2010
2015 127 29 210 58 214 58 178 48 248 78

V
31dec. 98 28 192 56 174 49 152 38 229 57
2018
31 dec. 89 24 185 53 167 48 135 37 217 54
2020
ϰϱͬϮϮϱ
În consecinĠă, metodologia de acceptare a unei clădiri (atât nouă cât úi existentă care
se renovează) defineúte valoarea energiei primare specifice proprie clădirii proiectate, cu
condiĠia ca aceasta să se situeze sub valoarea maxim admisă, prezentată în tabelul II.14.
din prezenta lucrare.
În fig. II.17. se prezintă schema logică a metodologiei de validare teoretică a unei
clădiri de tip NZEB. Practic analiza se bazează pe trei module de calcul principale, după
cum urmează:
• Modulul 1 – simularea dinamică cu pas de timp orar (atât pentru clădirea nouă cât
úi pentru clăirea similară realizată conform C 107 / 2010;
• Modulul 2 – estimarea energiei primare proprie scenariilor de dotare a clădirii cu
anvelopă termoizolantă, sisteme performante de producere a utilităĠilor
úi cu un sistem care are funcĠie de sursă regenerabilă de energie.
Factorii de conversie în energie primară se aplică ambelor forme de
energie, iar valoarea energiei primare reprezintă valoarea netă la nivel
de clădire. Prin urmare, se Ġine seama în orice situaĠie de conectarea la
reĠelele urbane de alimentare cu combustibil fosil úi cu energie
electrică;
• Modulul 3 – evaluarea duratei de recuperare a costurilor de investiĠii prin
raportarea la clădirea C 107. Se propune o valoare maximă în funcĠie
de politica naĠională de promovare a NZEB. MenĠionăm prezenĠa în
structura schemei logice a submodelului Analiză valoare DR a duratei
de recuperare a investiĠiilor suplimentare. Se pune, astfel, în evidenĠă
componentele de preĠ sensibile care pot beneficia de politici la nivel
naĠional pentru a stimula promovarea pieĠii NZEB.
Pe baza datelor incluse atât în fiúele tehnice ale clădirilor, prin prisma costului
optim, cât úi ca urmare a definirii limitei maxim admisibile a energiei primare aferentă
proceselor de furnizare a utilităĠilor termice úi electrice ale clădirilor de tip NZEB (zona
climatică II), s-a întocmit tabelul de sinteză de mai jos (tabel II.15.):
Tabel II.15
Domeniul de cost optim Valoare maxim admisa

Tipul clădirii 2 2
[kWh/m an] NZEB [kWh/m an]
Publica úi birouri 62-100 57
Bloc de locuinĠe 56-112 100
Clădire de locuit unifamilială 155-230 111
ϰϲͬϮϮϱ

Fig. II.17. Schema logică a metodologiei de validare teoretică a unei clădiri de tip NZEB
ϰϳͬϮϮϱ
II.4. Estimarea rentabilităĠii soluĠiilor tehnice în conformitate cu
prevederile Art. 9 al (6) al DE 31/2010 UE – metodologie
Exemplele numerice din cadrul lucrării de faĠă se bazează pe trei dintre cele mai
uzuale (úi prin urmare reprezentative social úi energetic) tipuri de clădiri, după cum
urmează:
• Clădiri de tip birouri, clădiri administrative;
• Clădiri de tip blocuri de locuinĠe;
• Clădiri unifamiliale.
Metoda de configurare energetică a unei clădiri de tip NZEB este prezentată în

schema logică modulară din fig. II.17 úi este aplicabilă tuturor tipurilor de clădiri, aúa cum
sunt precizate în Directiva Europeană 31/2010/UE, Anexa I, pct. 5.
ϰϴͬϮϮϱ

Cap. III. MODELAREA ùI SIMULAREA DINAMICĂ A RĂSPUNSULUI
ENERGETIC AL CLĂDIRILOR DE REFERINğĂ
III.1. Date de intrare úi strategii de modelare dinamică a

comportamentului energetic al clădirilor de birouri (zona climatică II)
III.1.1. Caracteristicile termofizice ale materialelor termoizolante utilizate
Mai jos se prezintă principalele caracteristici termofizice ale materialelor

termoizolante utilizate pentru protecĠia termică a anvelopei clădirilor.
1. PereĠi exteriori verticali
Nr. strat Material δ [m] λ [W/kg K] c [J / kg K] ρ [kg / m3]

1 Tencuială var-ciment 0,02 0,70 840 1800
2 BCA GBN 35 0,30 0,32 870 725
3 Vată minerală 0,07 0,04 750 140
4 Tencuială ciment 0,03 0,93 840 1700
RezistenĠa termică corectată este R′ = 2,1 m2K / W.
2. Terasă

2 Beton armat 0,14 1,74 840 2500
3 Mortar pantă 0,10 0,93 840 1800
4 BCA GBN 35 0,20 0,32 870 725
5 Polistiren extrudat 0,15 0,04 1430 20
6 ùapă mortar 0,03 0,93 840 1800
7 Gresie 0,02 2,03 920 2400
ϰϵͬϮϮϱ
3. Planúeu peste subsol tehnic

1 Gresie 0,02 2,03 920 2400
2 ùapă mortar 0,055 0,96 840 1800
3 Beton 0,15 1,74 840 2500
Peretele către casa scărilor este confecĠionat din beton armat cu grosimea de
0,13 m, tencuit pe ambele suprafeĠe. RezistenĠa termică corectată este R′ = 0,34 m2K / W.
SuprafaĠa exterioară a elementelor opace de anvelopă este tratată cu finisaj de
culoare deschisă, α = 0,30.
SuprafeĠele vitrate sunt de tipul ferestrelor termoizolante dotate la exterior cu obloane
termoizolante mobile, úi prevăzute la interiori cu storuri pentru umbrire. Coeficientul mediu
de însorire al ferestrelor are valoarea de 0,80 (în varianta neutilizării umbririi în sezonul
estival). Obloanele mobile exterioare pot fi poziĠionate astfel încât să asigure umbrirea
integrală a ferestrelor. RezistenĠa termică a ferestrelor (vitraj úi ramă opacă) este de
0,77 m2K / W.
Factorul optic al ferestrei este caracterizat de valori orare asociate componentei
directe a radiaĠiei solare úi de a valoare fixă, asociată componentei difuze a radiaĠiei
solare. Valorile se modifică în fiecare lună. Caracteristicile geometrice proprii poziĠiei
Soarelui pe bolta cerească se iau pentru zona de mijloc a lunii, Ġinând seama de
latitudinea locului úi declinarea eclipticii solare.
Capacitatea termică a elementelor de construcĠie interioare are valoarea de
221.760 J / m2K, cu referire la suprafaĠa acestor elemente.
Ventilarea zonei principale a clădirii este de tipul ventilare mecanică cu recuperator
de căldură plasat la evacuarea aerului viciat / admisia aerului proaspăt. Rata de ventilare
cu aer proaspăt este de 0,72 sch. / h, iar eficienĠa recuperatorului de căldură (valoare
medie) este de 75 %. Regimul de ventilare implică următoarele strategii:
• pe durata orelor de neocupare a clădirii ventilarea se asigură exclusiv prin infiltraĠii
de aer prin rosturile mobile ale ferestrelor;
• pe durata orelor de ocupare a clădirii:
– ventilarea mecanică cu debit de aer constant în orele în care temperatura
exterioară este, fie inferioară temperaturii interioare minime admisibilă, fie superioară
temperaturii interioare maxim admisibilă;
– ventilarea naturală cu debit de aer variabil în cazul în care temperatura
exterioară are valori cuprinse între valorile temperaturii interioare admisă ca
temperatură de confort termic în spaĠiul ocupat.
ϱϬͬϮϮϱ

III.1.2. Parametrii funcĠionali ai clădirii de tip birouri
Profilul energetic al clădirii variază în funcĠie de luna din an, în raport cu numărul de
ore de utilizare a iluminatului natural. Programul de ocupare al clădirii este între orele 800-
1700, 5 zile pe săptămână. Consumul de energie electrică (logistică) coincide cu orele de
ocupare úi se determină în funcĠie de puterea specifică de 3 W / m2. Iluminatul artificial
(componentă care are impact asupra bilanĠului termic al clădirii) este de tip economic, cu
puterea de 15,028 kW. Fluxul termic asociat cu metabolismul uman este de 45,78 kW.
Utilizarea ape calde (4 ore / zi) implică un flux termic de 6,17 kW.
Simularea răspunsului termic al clădirii se prezintă pentru 4 luni caracteristice anului
climatic tip (iarnă, primăvară, vară, toamnă). Totodată se prezintă valorile necesarului de
căldură úi frig pentru fiecare lună din an. Rezultă clar impactul dotării cu sisteme
performante úi al managementului energetic asupra performanĠei energetice a clădirii. Se
face menĠiunea că valorile rezistenĠelor termice medii ale anvelopei celor două clădiri
analizate sunt 0,989 m2K / W pentru clădirea tip C 107, respectiv 1,216 m2K / W.
Prin urmare NU rezolvarea anvelopei conduce la diferenĠe semnificative a
performanĠelor energetice ale celor două clădiri analizate. În tabelul III.1. se prezintă
componentele performanĠei energetice a celor două clădiri, în absenĠa intervenĠiei surselor
regenerabile de energiei úi a sistemelor de furnizare a energiei. Practic, în cazul soluĠiei
clădirii de referinĠă valorile menĠionate pe tipuri de vectori energetici úi pe total, reprezintă
reperul de la care intervin atât sistemele de furnizare a energiei, cât úi sursele
regenerabile de energie. Asupra performanĠelor energetice globale ale clădirii de birouri se
va reveni în contextul analizei eficienĠei economice a tuturor tipurilor de clădiri analizate.
Prin urmare, în tabelul III.1. nu sunt incluse nici randamentele de furnizare a energiei úi
nici efectul surselor regenerabile de energie.
Tabelul III.1.
Vector energetic Clădire de referinĠă Clădire C 107

2
Necesar încălzire [kWh / m an] 16,64 53,72
2
Necesar frig [kWh / m an] 4,39 10,47
2
Necesar căldură apa caldă menajeră [kWh / m an] 5,28 5,28
Necesar iluminat, aparate [kWh / m2 an] 13,80 12,12
Necesar energie ventilare mecanică [kWh / m2 an] 3,64 7,15

2
Total [kWh / m an] 43,75 87,72
ϱϭͬϮϮϱ
IARNĂ (luna ianuarie)
28
26
24
22
20
18
16
14
12
10
8
ta, tir, te [°C]
6
4
2
0
-2
-4
-6
-8
-10
-12
-14
-16
-18
-20
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Momentul [ore]
Fig. III.1. Temperaturi semnificative (valori orare – Q = 0) pentru clădirea nouă de birouri, regim termic
natural, ventilare mecanică, Rv = 26,64 % – ianuarie an climatic tip – Bucureúti
36 110
34 105
32
100
30
28 95
26 90
24 85
22 80
20
75
18
16 70
14 65
12 60
ta, tir, te [°C]
10
Q [kW]
55
8
6 50
4 45
2 40
0 35
-2
30
-4
-6 25
-8 20
-10 15
-12 10
-14
5
-16
-18 0
-20 -5
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
ta tir te Q.necesar
Momentul [ore]
Fig. III.2. Temperaturi semnificative úi flux termic (valori orare) pentru clădirea nouă de birouri,
climatizare, ventilare mecanică, Rv = 26,64 % – ianuarie an climatic tip – Bucureúti
ϱϮͬϮϮϱ

1800
1700
1600
1500
1400
y = -77,878x + 735,52
1300
R2 = 0,8655
1200
Q.nec.zi [kWh/zi]
1100
1000
900
800
700
600
500
400
300
-13 -12 -11 -10 -9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
te.med.zi [°C]
Fig. III.3. Necesarul zilnic de căldură corelat cu temperatura exterioară medie zilnică
9,7
9,6
9,5
y = 3,6388e3,2312x
9,4 R2 = 0,9999
9,3
9,2
9,1
9
PPD [%]
8,9
8,8
8,7
8,6
8,5
8,4
8,3
8,2
8,1
8
0,245 0,25 0,255 0,26 0,265 0,27 0,275 0,28 0,285 0,29 0,295 0,3 0,305
PMV
Fig. III.4. Corelarea valorii medie zilnice a PPD cu valorile medii zilnice a PMV
ϱϯͬϮϮϱ
PRIMĂVARĂ (luna aprilie)
34
32
30
28
26
24
22
20
ta, tir, te [°C]
18
16
14
12
10
2
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720
Momentul [ore]
Fig. III.5. Temperaturi semnificative (valori orare – Q = 0) pentru clădirea nouă de birouri, regim termic
natural, ventilare mecanică, Rv = 26,64 % – aprilie an climatic tip – Bucureúti
36 5
34
32
0
30
28
26 -5
24
22
20 -10
18
16 -15
14
12
-20
ta, tir, te [°C]
10
Q [kW]
8
6 -25
4
2
0 -30
-2
-4 -35
-6
-8
-10 -40
-12
-14
-45
-16
-18
-20 -50
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720
ta tir te Q.necesar
Momentul [ore]
climatizare, ventilare mecanică, Rv = 26,64 % – aprilie an climatic tip – Bucureúti
ϱϰͬϮϮϱ

VARĂ (luna iulie)
36
34
32
30
28
26
ta, tir, te [°C]
24
22
20
18
16
14
12
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Momentul [ore]
Fig. III.7. Temperaturi semnificative (valori orare – Q = 0) pentru clădirea nouă de birouri,
regim termic natural, ventilare mecanică, Rv = 26,64 % – iulie an climatic tip – Bucureúti
36 5
0
34
-5
32 -10
-15
30
-20
28 -25
-30
26
-35
ta, tir, te [°C]
Q [kW]
24 -40
-45
22
-50
20 -55
-60
18
-65
16 -70
-75
14
-80
12 -85
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
ta tir te Q.necesar
Momentul [ore]
Fig. III.8 Temperaturi semnificative úi flux termic (valori orare) pentru clădirea nouă de birouri,
climatizare, ventilare mecanică, Rv = 26,64 % – iulie an climatic tip – Bucureúti
ϱϱͬϮϮϱ
TOAMNĂ (luna octombrie)
30
28
26
24
22
20
18
16
ta, tir, te [°C]
14
12
10
-2
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Momentul [ore]
Fig. III.9. Temperaturi semnificative (valori orare – Q = 0) pentru clădirea nouă de birouri,
regim termic natural, ventilare mecanică, Rv = 26,64 % – octombrie an climatic tip – Bucureúti
30 5
28 0
26 -5
24 -10
22 -15
20 -20
18 -25
16 -30
ta, tir, te [°C]
Q [kW]
14 -35
12 -40
10 -45
8 -50
6 -55
4 -60
2 -65
0 -70
-2 -75
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
ta tir te Q.necesar
Momentul [ore]
climatizare, ventilare mecanică, Rv = 26,64 % – octombrie an climatic tip – Bucureúti
ϱϲͬϮϮϱ

III.1.3. Dimensionarea sistemelor de încălzire úi de răcire
36 125
34 120
32 115
30 110
28 105
26 100
24
95
22
90
20
18 85
16 80
14 75
12 70
ta, tir, te [°C]
10 65
Q [kW]
8 60
6 55
4 50
2 45
0 40
-2 35
-4
30
-6
25
-8
-10 20
-12 15
-14 10
-16 5
-18 0
-20 -5
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
ta tir te Q.necesar
Momentul [ore]
climatizare, ventilare mecanică, Rv = 26,64 % – iarna de calcul – Bucureúti
42 5
40 0
38 -5
36
-10
34
-15
32
30 -20
28 -25
26 -30
24 -35
22 -40
ta, tir, te [°C]
20
Q [kW]
-45
18
-50
16
14 -55
12 -60
10 -65
8 -70
6 -75
4
-80
2
-85
0
-2 -90
-4 -95
-6 -100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
ta tir te Q.necesar
Momentul [ore]
climatizare, ventilare mecanică, Rv = 26,64 % – vara de calcul – Bucureúti
ϱϳͬϮϮϱ
III.1.4. Strategia de climatizare pentru sezonul estival
Asigurarea regimului termic in spatiul ocupat - cladire de referinta de birouri, luna iulie Bucuresti
36 0
34
-5
32
-10
30
28 -15
26 -20
24
-25
te, ta [°C], na [sch/h]
22
-30
20
Q [MW]
18 -35
16
-40
14
-45
12
10 -50
8 -55
6
-60
4
-65
2
0 -70
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Momentul [ h ]
te ta na Necesar frig
Fig. III.13. Utilizarea răcirii prin ventilare naturală / mecanică úi prin surse de răcire artificială
Asigurarea regimului termic in spatiul ocupat - cladire de birouri C107, luna iulie Bucuresti
36 0
34
32 -20
30
-40
28
26
-60
24
te, ta [°C], na [sch/h]
22 -80
20
Q [kW]
18 -100
16
14 -120
12
-140
10
8
-160
6
4 -180
2
0 -200
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Momentul [ h ]
te ta na Necesar frig
Fig. III.14. Utilizarea răcirii prin ventilare mecanică úi prin surse de răcire artificială
ϱϴͬϮϮϱ

III.1.5. Valori lunare ale necesarului de căldură pentru încălzirea spaĠiilor úi ale
necesarului de frig
18
16
14
12
Necesar caldura, frig [kWh/mp.luna]
10
0
Ian. Febr. Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Sept. Oct. Nov Dec.
-2
-4
Luna
Necesar de cald. - inc.spatii NZEB Necesar de cald. - inc.spatii C107 Necesar frig NZEB Necesar frig C107
Fig. III.15. Necesarul de căldură úi de frig pentru clădirea NZEB úi pentru clădirea C107 –
clădire tip birouri, zona climatică II

comportamentului energetic al clădirilor de tip bloc de locuinĠe (zonele
climatice I, II, III, IV)
Date fiind frecvenĠa de apariĠie ridicată în mediul urban, precum úi implicaĠiile

energetice privind Ġinta de economii energetice conform strategiei Europe 2020, dar úi
calitatea de sustenabilitate a mediului urban, analiza implică 4 zone climatice.
Caracteristicile anvelopei (parte opacă úi parte transparentă) sunt identice cu cele
proprii clădirilor de referinĠă de tip birouri.
Asigurarea microclimatului interior implică ventilare mecanică, la nivel de apartament,
asociată cu recuperarea căldurii din aerul ventilat evacuat. Un element esenĠial în
reducerea sensibilă a consumului energetic îl constituie dotarea clădirilor cu obloane
termoizolante mobile úi cu storuri mobile, utilizate în sezonul estival.
În cele ce urmează se prezintă sub formă tabelară sinteza necesarului de căldură
(încălzire úi apă caldă de consum), de frig úi de energie electrică pentru duplexul clădire
de referinĠă – clădire tip C 107, pentru zonele climatice I, II, III úi IV.
Zona climatică I
Tabel III.2.
ϱϵͬϮϮϱ
2
2
Necesar căldură apa caldă menajeră

61,25 61,21
[kWh / m2 an]
2
Necesar iluminat, aparate [kWh / m an] 28,36 28,36
Necesar energie ventilare mecanică

2 4,56 –
[kWh / m an]
2
Total [kWh / m an] 101,71 123,60
Zona climatică II
Tabel III.3.
Necesar încălzire [kWh / m2 an] 11,42 40,99
Necesar frig [kWh / m2 an] 0,00 4,71
Necesar căldură apa caldă menajeră

61,21 61,21
[kWh / m2 an]
2
Necesar energie ventilare mecanică

2 4,56 –
[kWh / m an]
2
Total [kWh / m an] 105,56 135,27
Zona climatică III

Tabel III.4.

2
2
Necesar căldură apa caldă

61,21 61,21
menajeră [kWh / m2 an]
Necesar iluminat, aparate

28,36 28,36
[kWh / m2 an]
Necesar energie ventilare

4,56 –
mecanică [kWh / m2 an]
2
Total [kWh / m an] 106,78 138,61
Zona climatică 4
Tabel III.5.
ϲϬͬϮϮϱ

2
2
Necesar căldură apa caldă

61,21 61,21
menajeră [kWh / m2 an]
Necesar iluminat, aparate

28,36 28,36
[kWh / m2 an]
Necesar energie ventilare

2 4,56 –
mecanică [kWh / m an]
2
Total [kWh / m an] 112,8 147,43
Analiza celor 4 tabele - sinteză pune în evidenĠă efectul sensibil al recuperatoarelor

de căldură, în sezonul rece, úi al măsurilor pasive utilizate în sezonul estival. De
asemenea, diferenĠa de maximum 11,85 % între valoarea maximă (zona climatică IV) úi
minimă (zona climatică I) conduce la concluzia că soluĠia de tip NZEB poate fi aplicată
oriunde în România.
Se poate constata, de asemenea, că soluĠia pasivă úi sistemele cu funcĠie de
recuperare a căldurii conduc la echilibrarea necesarului de energie între vectorul termic úi
cel electric în cazul clădirii de birouri.
Tabel III.6.
Vector termic 21,92 58,00
Vector electric 21,83 29,74
în timp ce în cazul blocurilor diferenĠa în favoarea vectorului termic rămâne semnificativă:

Tabel III.7.
Prin urmare intervenĠia surselor regenerabile de energie (SRE) de natură electrică

are impact major în cazul birourilor, iar sistemele eficiente de tip cogenerare-trigenerare de
înaltă eficienĠă sunt recomandate pentru zonele rezidenĠiale cu blocuri de locuinĠe.
ϲϭͬϮϮϱ
bloc de locuinĠe, zona climatică I
bloc de locuinĠe, zona climatică II
ϲϮͬϮϮϱ

bloc de locuinĠe, zona climatică III
bloc de locuinĠe, zona climatică IV
ϲϯͬϮϮϱ
comportamentului energetic al clădirilor de tip clădire unifamilială (zona
climatică II)
Clădirea de referinĠă este dotată cu spaĠiu solar ventilat care include úi instalaĠia de
producere a apei calde cu ajutorul energiei solare. Modelarea răspunsului termic al
spaĠiului solar úi al instalaĠiei solare de producere a apei calde este prezentată în Anexele
1 úi 2 ale lucrării de faĠă.
SpaĠiul solar ventilat are funcĠia de recuperator de căldură. Diagrama sintetică care
prezintă necesarul de căldură al clădirii de referinĠă úi al clădirii C 107 atestă impactul
deosebit de important al spaĠiului solar asupra necesarului de energie (vectorul termic) al
clădirii individuale.
În graficele din fig.III.22 úi din fig. III.25 se pune în evidenĠă utilitatea instalaĠiei solare
de producere a apei calde plasată în interiorul spaĠiului solar. Subliniem faptul că pe
durata sezonului rece temperatura aerului din spaĠiul solar este pozitivă, ceea ce exclude
prezenĠa schimbătorului de căldură din componenĠa instalaĠiei solare (se elimina sursa de
entropie cauzată de diferenĠa medie de temperatură mai mare ca zero dintre circuitul
primar úi unitatea de stocaj termic).
ConfiguraĠia energetică a clădirii de referinĠă atestă faptul că spaĠiul solar reduce
semnificativ necesarul de căldură prin raportarea la clădirea C 107. ConfiguraĠia anvelopei
este caracterizată de o rezistenĠă termică egală cu 3,67 m2K / W faĠă de rezistenĠa clădirii
C 107 egală cu 2,502 m2K / W. Aceasta este un argument suplimentar în favoarea
posibilităĠii de configurare în sensul de NZEB a clădirilor de locuit individuale, cu impact
major asupra bilanĠului energetic naĠional.
climatizare – ianuarie, zona II.
28 2,0
26 1,9
24 1,8
22 1,7
20 1,6
18 1,5
16 1,4
14 1,3
12
1,2
10
1,1
8
ta, tir, te [°C]
1,0
Q [kW]
6
0,9
4
0,8
2
0,7
0
0,6
-2
-4 0,5
-6 0,4
-8 0,3
-10 0,2
-12 0,1
-14 0,0
-16 -0,1
-18 -0,2
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672
ta tir te Q
Momentul [ore]
Fig. III.20. Temperaturi semnificative úi flux termic (valori orare) pentru clădirea unifamilială
de referinĠă, climatizare – ianuarie, zona climatică II
ϲϰͬϮϮϱ

28
26
24
22
20
18
16
14
12
10
8
ta, tir, te [°C]
6
4
2
0
-2
-4
-6
-8
-10
-12
-14
-16
-18
-20
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672
Momentul [ore]
Fig. III.21. Temperaturi semnificative (valori orare – Q = 0) pentru clădirea unifamilială

de referinĠă, regim termic natural – ianuarie, zona climatică II
60
55
50
45
Temp.max.apa [°C]
40
35
30
25
20
15
10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
Ziua
Fig. III.22. Temperatura maximă zilnică a apei din Unitatea de Stocaj Termic –
ianuarie an climatic tip – instalaĠie solară în SpaĠiul Solar, zona climatică II
ϲϱͬϮϮϱ
38
36
34
32
30
28
ta, tir, te [°C]
26
24
22
20
18
16
14
12
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672
Momentul [ore]
Fig. III.23. Temperaturi semnificative (valori orare – Q = 0) pentru clădirea unifamilială

de referinĠă, climatizare – iulie, zona climatică II
36 1,80
1,70
34
1,60
1,50
32
1,40
30 1,30
1,20
28
1,10
1,00
26
0,90
ta, tir, te [°C]
Q [kW]
24 0,80
0,70
22
0,60
0,50
20
0,40
18 0,30
0,20
16
0,10
0,00
14
-0,10
12 -0,20
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672
ta tir te Q
Momentul [ore]
Fig. III.24. Temperaturi semnificative úi flux termic (valori orare) pentru clădirea unifamilială
de referinĠă, climatizare – iulie, zona climatică II
ϲϲͬϮϮϱ

65
60
55
50
Temp.maxima [°C]
45
40
35
30
25
20
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
Ziua
Fig. III.25. Temperatura maximă diurnă – iulie an climatic tip, zona climatică II –
Unitate de Stocaj Termic apă caldă solară – clădire de locuit individuală
clădire unifamilială, zona climatică II
ϲϳͬϮϮϱ
Cap. IV. ESTIMAREA ENERGIEI PRIMARE AFERENTĂ EXPLOATĂRII
CLĂDIRILOR
IV.1. Cadrul metodologic

Directiva Europeana 31 / 2010 / UE impune realizarea de NZEB (Art. 9), dar definirea
cadrului general pentru efectuarea calculelor de eficienĠă energetică revine fiecăruia dintre
statele membre ale UE. Caracteristicele metodelor de calcul fac obiectul Art. 3 al Directivei
menĠionate. Acest cadru general pentru efectuarea calculelor de eficienĠă energetică
trebuie să se bazeze pe energia furnizată úi exportată, în conformitate cu
SR EN 15603 : 2008. Schema din fig. IV.1. reprezintă simbolic úi simplificat bilanĠul
energetic al unei clădiri (valori ale energiei rezultate din integrarea în raport cu timpul a
parametrilor termodinamici extensivi de tip fluxuri energetice). Energia primară este
calculată cu ajutorul factorilor de energie primară fi (în modelul simplificat aceiaúi factori
sunt utilizaĠi pentru transportatorii de energie furnizată úi exportată). Studiile de caz din
lucrare se referă la factori de conversie diferenĠiaĠi în raport cu eficienĠa sistemelor de
generare, transport úi distribuĠie).
E = ¦ (Edel ,i − E exp,i ) ⋅ fi
i
Energie necesară
Energie furnizată
Fig. IV.1. Energia netă úi energia primară
IV.2. CerinĠe de natură energetică

Pentru a se obĠine o definire corectă, clădirea NZEB identificată prin intermediul
indicatorului de energie primară, se referă la cadrul specific de calcul energetic, care
include următoarele elemente:
• GraniĠele sistemului pentru energia netă furnizată (conform SR EN 15603 :
2008);
• Datele de intrare standard pentru calculul energetic (conform SR EN 15251 :
2007);
ϲϴͬϮϮϱ

• Anul climatic tip de referinĠă care se utilizează în calculele energetice (conform
SR EN ISO 15927-4 : 2005). În cazul României sunt determinaĠi ani climatici tip
pentru 9 localităĠi cu reprezentativitate satisfăcătoare la nivel naĠional;
• Factorii de conversie în energie primară (conform SR EN 15603 : 2008). Se
utilizează factorii de conversie conform standardului european úi informaĠiilor la nivel
naĠional (energie electrică – raport anual ANRE 2012).
IV.3. Metodologie de calcul adecvată NZEB

În conformitate cu Directiva Europeana 31 / 2010 / UE Recast EPBD, performanĠa
energetică este definită (Art. 2) în acest mod: O clădire cu consum aproape zero de
energie este o clădire care are o performanĠă energetică foarte ridicată, aúa cum este
stabilit în conformitate cu Anexa I. Această cantitate de energie apropiată de zero sau
foarte redusă trebuie să fie acoperită în mare parte din surse regenerabile, inclusiv de
energia produsă din surse regenerabile aflate pe locaĠie sau în apropiere.
IV.4. Contur termodinamic úi procese

Schema sintetică din fig. IV.2. prezintă corelarea dintre necesarul de utilităĠi úi
consumul de utilităĠi în funcĠie de structura fluxurilor de proprietate la nivel de contur
termodinamic al zonelor clădirii, úi de randamentele de producere úi furnizare a energiei în
clădire. Standardul european fundamental pe baza căruia s-a elaborat úi Metodologia
autohtona de calcul, Mc 001 / 2006, este SR EN ISO 13790 : 2009 (versiunea din anul
2005). Acesta prezintă metode de calcul simplificate (cu pas de timp sezonier, lunar úi
orar) recomandate pentru determinarea necesarului de utilităĠi termice. Metodele de calcul
propuse sunt în concordanĠă acceptabilă cu metodele autohtone de calcul (NP 048-2000, cu
modificările din anul 2006), úi pentru clădiri medii din punct de vedere al necesarului de
căldura, situat în jurul valorii de 250 kWh / m2an (cu referire la clădiri amplasate în localităĠi
din zona climatică de iarnă II, cu reprezentativitate maximă la nivel naĠional în ceea ce
priveúte mediul urban).
ϲϵͬϮϮϱ
Fig. IV.2. GraniĠele energetice pentru energia furnizată netă
IV.5. CoeficienĠi de conversie în energie primară
CoeficienĠi de conversie a energiei utilizate la consumatorul final în energie primară.

Sunt valori care completează datele din Cap. II.1.10 al metodologiei Mc 001-2/2006.
Tipul de energie / combustibili Coeficient de conversie

Energie electrică 2,62
Gaze naturale 1,17
Termoficare (cogenerare) 0,92
Cogenerare de înaltă eficienĠă 0,30
PeleĠi 1,08
SemnificaĠia valorilor subunitare provine din modul de definire a randamentului

sistemelor de cogenerare. Randamentul de cogenerare se defineúte ca sumă a
randamentelor parĠiale de generare a energiei electrice úi a căldurii la nivel de sistem:
ηCG = ηE + ηT
Indicele de cogenerare se defineúte cu relaĠia:

ηE
y=
ηT
ϳϬͬϮϮϱ

Se notează cu Qf E energia electrică furnizată de sistemul de cogenerare úi cu Qf T
energia termică furnizată de sistem, ambele la „gardul“ sursei de generare a energiei.
Dacă randamentele de furnizare a celor două forme de energie sunt cele de mai sus, se
defineúte randamentul de cogenerare sub forma:
QfE + QfT
ηCG =
QfE
+ cT ⋅ QfT
ηE
care se poate scrie sub forma echivalenta:
1+ y
ηCG =
y
+ cT
ηE
din care rezultă coeficientul de conversie în energie primară aferent energiei termice, cT:
1+ y y
cT = −
ηCG ηE
În graficele din figurile de mai jos se prezintă variaĠia coeficientului de conversie

aferent energiei termice în funcĠie de randamentul de cogenerare al sistemului. S-au avut
în vedere următoarele soluĠii de cogenerare (caracterizate prin indicele de termoficare y)1:
SoluĠia de cogenerare Indicele de termoficare y

Motor cu ardere internă (Otto, Diesel) 0,60 - 0,93
Turbine cu gaze 0,30 - 0,60
Turbine cu abur 0,21 (abur)
În diagrame s-a luat în considerare, pentru vectorul termic, úi fluxul termic disipat pe
traseele de transport úi de distribuĠie a agenĠilor termici primar úi secundar, prin valorile P
care reprezintă echivalentul disipării de flux termic integrat pe durata de funcĠionare a
sistemului, din valoarea energiei produse la gardul sistemului de cogenerare. Practic, în
prezent, în România, valoarea P = 0,20 - 0,25, ceea ce reflectă starea necorespunzătoare
a sistemelor de încălzire districtuală.
Luând ca valoare de referinĠă randamentul de cogenerare pentru sistemele
autohtone, de cca. 75 %, rezultă că în cazul de proiectare a sistemului (y = 0,21)
coeficientul de conversie aferent energiei termice este de 1,08. În raport cu datele
comunicate în lucrarea rezultă o valoare de 1,12 aferentă sistemului din dotarea
Municipiului Bucureúti (y = 0,1764).
În cazul producerii separate a energiei electrice úi a căldurii rezultă un randament de
utilizare a energiei primare care se poate determina cu relaĠia:
1+ y
ηS =
y
+ ηT−1
ηE
1
Comisia europeană – Cogenerarea de mică úi medie putere – ENERO, mai 2002
ϳϭͬϮϮϱ
Coeficientul de conversie in energie primara aferent furnizarii de caldura (Termoficare ELCEN, y = 0,1764)
1,40
1,35
P=0
1,30 P = 0,05
P = 0,10
1,25 P = 0,15
P = 0,20
P = 0,25
1,20
Coef.conversie [ - ]
P = 0,30
1,15
1,10
1,05
1,00
0,95
0,90
0,85
0,66 0,67 0,68 0,69 0,7 0,71 0,72 0,73 0,74 0,75 0,76 0,77 0,78 0,79 0,8 0,81 0,82 0,83 0,84 0,85
Randament cogenerare [ - ]
1
Fig. IV.3. Coeficientul de conversie propriu sistemului de termoficare a Municipiului Bucureúti
Coeficientul de conversie in energie primara aferent furnizarii de caldura (termoficare, y = 0,21 )

1,35
1,30
P=0
1,25 P = 0,05
P = 0,10
1,20 P = 0,15
P = 0,20
P = 0,25
1,15
P = 0,30
1,10
1,05
1,00
0,95
0,90
0,85
0,80
0,66 0,67 0,68 0,69 0,7 0,71 0,72 0,73 0,74 0,75 0,76 0,77 0,78 0,79 0,8 0,81 0,82 0,83 0,84 0,85
Fig. IV.4. Coeficientul de conversie propriu sistemului de termoficare – sistem autohton
1
Cetacli, Dan S. – Cogenerare úi încălzirea centralizată, trecut úi prezent – FOREN, 2012, Neptun-Olimp,
România
ϳϮͬϮϮϱ

Coeficientul de conversie in energie primara aferent furnizarii de caldura - cogenerare de inalta eficienta,
( y = 0,60 )
0,95
0,90
0,85 P=0
0,80 P = 0,05
P = 0,10
0,75
P = 0,15
0,70 P = 0,20
0,65 P = 0,25
P = 0,30
0,60
0,55
0,50
0,45
0,40
0,35
0,30
0,25
0,20
0,15
0,10
0,66 0,67 0,68 0,69 0,7 0,71 0,72 0,73 0,74 0,75 0,76 0,77 0,78 0,79 0,8 0,81 0,82 0,83 0,84 0,85
Fig. IV.5. Coeficientul de conversie propriu cogenerarii de înaltă eficienĠă
Valoarea y este similară indicelui de termoficare păstrată cu acelaúi simbol exclusiv

pentru comparaĠia performanĠelor celor două sisteme (cogenerarea úi producerea
separată a energiei electrice úi a căldurii). Valorile uzuale pentru centrale termice
performante sunt:
ηE = 0,36 , ηT = 0,90
Rezultă, pentru valoarea y = 0,1764, ηS = 0,733, valoare foarte apropiată de randa-

mentul de cogenerare de 0,75. Aceste valori justifică (parĠial) campania de debranúare a
clădirilor de la sistemul de termoficare. În cazul în care se realizează clădiri eficiente
energetic úi se aplică soluĠiile evidenĠiate prin analiza de cost optim clădirilor existente
care se modernizează energetic, valoarea echivalentă a coeficientului y se situează între
0,25 úi 0,35, ceea ce conduce la randamente ηS cuprinse între 0,69 úi 0,64. Valorile
menĠionate reclamă asigurarea utilităĠilor termice úi electrice prin intermediul unui sistem
energetic performant pe măsura performanĠei clădirilor. Prin urmare adoptarea unei politici
de modernizare a clădirilor, fie noi, fie existente, în conformitate cu prevederile Directivei
Europene 31 / 2010 / UE, necorelată cu promovarea cogenerarii de înaltă eficienĠă
reprezintă o eroare pusă în evidenĠă de evoluĠia contrară a eficienĠei energetice a clădirilor
úi a sistemelor individuale de asigurare a utilităĠilor termice úi electrice. În conformitate cu
definiĠia clădirilor cu consum energetic aproape de zero, această contradicĠie nu este
recomandabil să fie reglată prin dezvoltarea surselor regenerabile de energie în
detrimentul utilizării echilibrate a sistemelor eficiente de tip cogenerare de înaltă eficienĠă,
în special în cadrul aglomerărilor urbane. Din păcate faptul că se afirmă că sistemul de
ϳϯͬϮϮϱ
termoficare al Municipiului Bucureúti este unul de înaltă eficienĠă este un semnal al
neimplicării în promovarea reală a cogenerării de înaltă eficienĠă în România.
În cazul în care s-ar pune în practică un astfel de proiect, pentru o valoare a indicelui
de cogenerare de y = 0,60, proprie sistemului de înaltă eficienĠă, coeficientul de conversie
al căldurii în energie primara se reduce la cca. 0,37 ceea ce semnifica o reducere
sensibila a consumului de resurse energetice fosile în scopul asigurării solicitărilor
consumatorilor de tip urban úi implicit o reducere semnificativă a emisiilor de noxe.
Dat fiind faptul că rezultatele lucrării de faĠă vizează orizontul de timp de după 2020
s-a utilizat, pentru efectuarea analizelor numerice, coeficientul de conversie a căldurii în
energie primară, propriu sistemelor de cogenerare, valoarea de 0,92 (modernizări în CET
care să ducă la randamentul de cogenerare de 80 %).
SoluĠia care poate conduce la economii substanĠiale de combustibili fosili este
trecerea la sistemele de cogenerare de înaltă eficienĠă de mică úi medie putere, caz în
care coeficientul de conversie coboară în jurul valorii de 0,30. Realizarea clădirilor noi
caracterizate de consum energetic redus úi amenajarea unor zone rezidenĠiale este
proprie utilizării acestei soluĠii. În cazul clădirilor existente caracterizate de consum
energetic ridicat (birouri, spitale) dotarea cu sisteme de cogenerare / trigenerare de mică
putere este o soluĠie adecvată marilor aglomerări urbane.
IV.6. SRE pe conturul proprietăĠii – estimarea potenĠialului energetic al

captării úi conversiei energiei solare în energie electrică prin utilizarea
captatoarelor solare fotovoltaice
Toate tipurile de clădiri care fac obiectul studiului de faĠă sunt dotate cu panouri
fotovoltaice úi cu echipamentul necesar utilizării în scopuri menajere (220 V monofazat) a
energiei electrice (invertor, sistem de acumulare etc.). Panourile fotovoltaice au o eficienĠă
de captare a energiei solare de 15 % úi sunt amplasate pe acoperiúul clădirilor. În toate
cazurile azimutul este Sud. Inclinarea panourilor în raport cu planul orizontal s-a determinat
prin maximizarea energiei solare captate pe durata anului la nivel de suprafaĠă unitară liber
expusă. În graficele din fig. IV.6, fig. IV.7, fig. IV.8 úi fig. IV.9 se prezintă energia solară
captată úi coeficientul de corecĠie aplicat radiaĠiei solare globale pentru determinarea
energiei captate la nivelul planului caracterizat de unghiul optim, pentru fiecare zonă
climatică a Ġării. Valorile intensităĠii radiaĠiei solare globale rezultă din prelucrarea valorilor
orare caracteristice anului climatic tip.
ϳϰͬϮϮϱ

Optimizarea unghiului de plasare a captatoarelor solare fata de planul orizontal - zona climatica 1,
unghi optim 34°, azimut Sud.
7500 1,65
7000 1,6
1,55
6500
Coeficient de ajustare a energiei globale [ - ]

1,5
6000
1,45
5500
Energie solara [Wh/mp.zi]
1,4
5000 1,35
4500 1,3
4000 1,25
1,2
3500
1,15
3000
1,1
2500
1,05
2000
1
1500 0,95
1000 0,9
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
Q [Wh/mp.zi] Q.optim [Wh/mp.zi] Coef.cor.optim
Fig. IV.6. Energia captată în planul optim de plasare a panourilor solare (zona climatică I)
Optimizarea unghiului de plasare a captatoarelor solare fata de planul orizontal - zona climatica 2
(unghi optim 34°, azimut sud)
6000 1,6
1,55
5500
1,5
5000 1,45
Coeficient ajustare energie globala [ - ]

4500 1,4
1,35
4000
1,3
3500 1,25
1,2
3000
1,15
2500 1,1
2000 1,05
1
1500
0,95
1000 0,9
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
Fig. IV.7. Energia captată în planul optim de plasare a panourilor solare (zona climatică II)
ϳϱͬϮϮϱ
7000 1,75
1,7
6500
1,65
6000
1,6

5500 1,55
5000 1,5
1,45
4500
1,4
4000 1,35
3500 1,3
1,25
3000
1,2
2500 1,15
2000 1,1
1,05
1500
1
1000
0,95
500 0,9
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
Fig. IV.8. Energia captată în planul optim de plasare a panourilor solare (zona climatică III)
unghi optim 36°, azimut Sud
5000 1,6
1,55
4500
1,5
4000

1,45
3500 1,4
1,35
3000
1,3
2500 1,25
1,2
2000
1,15
1500 1,1
1000 1,05
1
500
0,95
0 0,9
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
Fig. IV.9. Energia captată în planul optim de plasare a panourilor solare (zona climatică IV)
ϳϲͬϮϮϱ

Cap. V. EFICIENğA ECONOMICĂ A SOLUğIILOR TEHNICE – MODULUL
DE DETERMINARE A DURATEI DE RECUPERARE A INVESTIğIILOR
FAğĂ DE CLĂDIREA CONVENğIONALĂ REALIZATĂ CONFORM
NORMATIVULUI C 107/2010
V.1. PerformanĠa energetică úi durata de recuperare a investiĠiei

suplimentare
V.1.1. Clădire de tip birouri, zona climatică II

CAZUL 1: SuprafaĠă panouri solare fotovoltaice = 250 m2
1.1. Sistem care utilizează pompa de căldură apă-apă

• Energie primară = 42,95 kWh/m2an
• Energie primară C107 = 141,93 kWh/m2an
• Acoperire consum de energie electrică prin utilizarea
panourilor fotovoltaice monocristaline = 35,85 %
• Acoperire consum total de energie prin utilizarea
energiei solare = 35,85 %
• Durata de recuperare ≅ 10,0 ani
Fig. V.1. Energia primară specifică în funcĠie de sistemul de asigurare a utilităĠilor úi

de suprafaĠa de panouri fotovoltaice
ϳϳͬϮϮϱ
Fig. V.2. Producere úi consum de energie electrică
Fig. V.3. Analiza de tip VNA – estimarea eficienĠei economice a soluĠiilor tehnice
ϳϴͬϮϮϱ

1.2. Sistem care utilizează centrala termică pe gaze

ϳϵͬϮϮϱ
ϴϬͬϮϮϱ

1.3. Sistem care utilizează cogenerarea actuală

ϴϭͬϮϮϱ
ϴϮͬϮϮϱ

1.4. Sistem care utilizează cogenerarea de eficienĠă ridicată

ϴϯͬϮϮϱ
ϴϰͬϮϮϱ

Pompă Centrală Cogenerare Cogenerare înaltă
SuprafaĠa PFV = 250 m2
căldură termică actuală eficienĠă
Energie primară
2 42,95 52,96 46,23 28,26
[kWh/m an]
Energie primară
2 141,93 141,93 124,14 124,14
C 107 [kWh/m an]
Acoperire consum energie
35,85 52,54 52,54 52,54
electrică prin PFV [%]
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea 35,85 20,74 23,28 23,28
energiei solare [%]
Durata de recuperare [ani] 10,0 9,2 7,8 7,8
CAZUL 2: SuprafaĠă panouri solare fotovoltaice = 1.500 m2

• Energie primară = – 77,05 kWh/m2an

ϴϱͬϮϮϱ
ϴϲͬϮϮϱ


ϴϳͬϮϮϱ
ϴϴͬϮϮϱ


ϴϵͬϮϮϱ
ϵϬͬϮϮϱ

Energie primară
2 -77,05 -67,04 -73,77 -91,74
[kWh/m an]
Energie primară
2 141,93 141,93 124,14 124,14
C 107 [kWh/m an]
215,05 315,23 315,23 315,23
energiei solare [%]
V.1.2. Clădire de tip bloc de locuinĠe

CLĂDIRE DE TIP BLOC DE LOCUINğE, ZONA CLIMATICĂ 1

ϵϭͬϮϮϱ
ϵϮͬϮϮϱ


ϵϯͬϮϮϱ
ϵϰͬϮϮϱ


ϵϱͬϮϮϱ
ϵϲͬϮϮϱ


ϵϳͬϮϮϱ
ϵϴͬϮϮϱ


Energie primară
135,55 146,82 132,78 89,44
[kWh/m2an]
Energie primară
2 216,46 216,46 188,85 188,85
C 107 [kWh/m an]
11,41 20,23 20,23 20,23
energie electrică prin 11,41 5,70 6,55 6,55
utilizarea energiei solare [%]

ϵϵͬϮϮϱ

ϭϬϬͬϮϮϱ


ϭϬϭͬϮϮϱ
ϭϬϮͬϮϮϱ


ϭϬϯͬϮϮϱ
ϭϬϰͬϮϮϱ


ϭϬϱͬϮϮϱ
ϭϬϲͬϮϮϱ


Energie primară
2 48,30 59,57 45,52 2,19
[kWh/m an]
Energie primară
2 216.46 216,46 188,85 188,85
C 107 [kWh/m an]
68,43 121,39 121,39 121,39
utilizare energiei solare [%]
CLĂDIRE DE TIP BLOC E LOCUINğE, ZONA CLIMATICĂ 2

ϭϬϳͬϮϮϱ
• Durata de recuperare ≅ 16 ani


ϭϬϴͬϮϮϱ


ϭϬϵͬϮϮϱ
ϭϭϬͬϮϮϱ


ϭϭϭͬϮϮϱ
ϭϭϮͬϮϮϱ


ϭϭϯͬϮϮϱ
ϭϭϰͬϮϮϱ

2 Pompă Centrală Cogenerare Cogenerare înaltă

SuprafaĠa PFV = 50 m
Energie primară
142,86 154,76 139,93 94,18
[kWh/m2an]
Energie primară
224,70 224,70 193,34 193,34
C 107 [kWh/m2an]
8,85 16,08 16,08 16,08

ϭϭϱͬϮϮϱ

ϭϭϲͬϮϮϱ


ϭϭϳͬϮϮϱ
ϭϭϴͬϮϮϱ


ϭϭϵͬϮϮϱ
ϭϮϬͬϮϮϱ


ϭϮϭͬϮϮϱ
ϭϮϮͬϮϮϱ


Energie primară
73,54 85,43 70,61 24,85
[kWh/m2an]
Energie primară
224,70 224,70 193,34 193,34
C 107 [kWh/m2an]
53,08 96,45 96,45 96,45
CLĂDIRE DE TIP BLOC E LOCUINğE, ZONA CLIMATICĂ 3

ϭϮϯͬϮϮϱ

ϭϮϰͬϮϮϱ


ϭϮϱͬϮϮϱ
ϭϮϲͬϮϮϱ


ϭϮϳͬϮϮϱ
ϭϮϴͬϮϮϱ


ϭϮϵͬϮϮϱ
ϭϯϬͬϮϮϱ


Energie primară
142,48 154,57 139,49 92,96
[kWh/m2an]
Energie primară
229,04 229,04 196,94 196,94
C 107 [kWh/m2an]
9,78 17,91 17,91 17,91

ϭϯϭͬϮϮϱ

ϭϯϮͬϮϮϱ


ϭϯϯͬϮϮϱ
ϭϯϰͬϮϮϱ


ϭϯϱͬϮϮϱ
ϭϯϲͬϮϮϱ


ϭϯϳͬϮϮϱ
ϭϯϴͬϮϮϱ


Energie primară
65,24 77,34 70,61 15,73
[kWh/m2an]
Energie primară
229.04 229,04 196,94 196,94
C 107 [kWh/m2an]
58,69 107,45 107,45 107,45
energie electrică prin 58.69 2876 33,13 33,13
CLĂDIRE DE TIP BLOC DE LOCUINğE, ZONA CLIMATICĂ 4

ϭϯϵͬϮϮϱ

ϭϰϬͬϮϮϱ


ϭϰϭͬϮϮϱ
ϭϰϮͬϮϮϱ


ϭϰϯͬϮϮϱ
ϭϰϰͬϮϮϱ


ϭϰϱͬϮϮϱ
ϭϰϲͬϮϮϱ


Energie primară
2 150,62 163,70 147,40 97,07
[kWh/m an]
Energie primară
2 243,86 243,86 207,55 207,55
C 107 [kWh/m an]
8,03 15,24 15,24 15,24

ϭϰϳͬϮϮϱ
ϭϰϴͬϮϮϱ


ϭϰϵͬϮϮϱ
ϭϱϬͬϮϮϱ


ϭϱϭͬϮϮϱ
ϭϱϮͬϮϮϱ


ϭϱϯͬϮϮϱ
ϭϱϰͬϮϮϱ


Energie primară
84,89 97,98 81,67 31,34
[kWh/m2an]
Energie primară
2 243,86 243,86 207,55 207,55
C 107 [kWh/m an]
48,16 91,44 91,44 91,44
ϭϱϱͬϮϮϱ
V.1.3. Clădire de tip locuinĠa unifamiliala, zona climatică II
Sistem care utilizează centrala termică pe gaze

300
275
250
225
200
En.primara spec. [kWh/mp.an]
175
150
125
100
75
50
25
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
-25
-50
-75
SuprafaĠă panouri fotovoltaice[mp.]
En.primara spec. (Gaze) En.primara spec. (COGEN) En.primara spec. (PC) En.primara spec. (COGEN EFIC.) En.primara C107

de suprafaĠa de panouri fotovoltaice – clădire dotată cu instalaĠie solară pentu apă caldă
ϭϱϲͬϮϮϱ

3500
3000
2500
Energie - cumul [kWh]
2000
1500
1000
500
Cumul producere fotovolt.
Cumul consum en. electrica
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
Fig. V.119. Producere úi consum de energie electrică – clădire unifamilială

dotată cu panouri fotovoltaice
200000
180000
160000
140000
VNA [lei]
120000
100000
80000
60000
40000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Anul
Cost total (S=0 mp.) Cost total (S=3 mp.) Cost total (S=6 mp.) Cost total (S=9 mp.) Cost total (S=12 mp.)
Cost total (S=15 mp.) Cost total (S=18 mp.) Cost total (S=21 mp.) Cost total C107
ϭϱϳͬϮϮϱ
300
275
250
225
200
En.primara spec. [kWh/mp.an]
175
150
125
100
75
50
25
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
-25
-50
-75
SuprafaĠă panouri fotovoltaice[mp.]
En.primara spec. (Gaze) En.primara spec. (COGEN) En.primara spec. (PC) En.primara spec. (COGEN EFIC.) En.primara C107

de suprafaĠa de panouri fotovoltaice – clădire dotată cu instalaĠie solară pentu apă caldă
ϭϱϴͬϮϮϱ

Producere úi consum de energie electrică – clădire de individuală zona climatică 2, dotare cu
panouri fotovoltaice
4000
3500
3000
Energie - cumul [kWh]
2500
2000
1500
1000
500
Cumul producere fotovolt.
Cumul consum en. electrica
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
Fig. V.122. Producere úi consum de energie electrică – clădire individuală dotată

cu panouri fotovoltaice
200000
180000
160000
140000
VNA [lei]
120000
100000
80000
60000
40000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Anul
Cost total (S=0 mp.) Cost total (S=3 mp.) Cost total (S=6 mp.) Cost total (S=9 mp.) Cost total (S=12 mp.)
Cost total (S=15 mp.) Cost total (S=18 mp.) Cost total (S=21 mp.) Cost total C107
ϭϱϵͬϮϮϱ
V.2. Rezultatele analizei de eficienĠă economică pe tipuri de clădiri
NOTE:
1. Zonele marcate cu gris nu satisfac condiĠia minimă de încadrare în clasa NZEB;
2. Valorile marcate cu culoare roúie sunt acceptate dacă se extinde durata admisibilă
de recuperarea a investiĠiei suplimentare peste valoarea maximă de 10 ani;
3. Valorile marcare cu bold sunt clădiri de tip NZEB.
V.2.1. Clădire de birouri – zona climatică II (energie primară specifică maxim

admisă, proprie clădirii de tip NZEB = 57 kWh/m2an)

Energie primară
42,95 52,96 46,23 28,26
[kWh/m2an]
Energie primară
141,93 141,93 124,14 124,14
C 107 [kWh/m2an]
35,85 52,54 52,54 52,54
energiei solare [%]

Energie primară
2 – 77,05 – 67,04 – 73,77 – 91,74
[kWh/m an]
Energie primară
2 141,93 141,93 124,14 124,14
C 107 [kWh/m an]
215,05 315,23 315,23 315,23
energiei solare [%]
ϭϲϬͬϮϮϱ

V.2.2. Clădire de blocuri – zona climatică I (energie primară specifică maxim
admisă, proprie cladirii de tip NZEB = 93 kWh/m2an)

Energie primară
135,55 146,82 132,78 89,44
[kWh/m2an]
Energie primară
216,46 216,46 188,85 188,85
C 107 [kWh/m2an]

11,41 20,23 20,23 20,23
energiei solare [%]

Energie primară
48,30 59,57 45,52 2,19
[kWh/m2an]
Energie primară
216.46 216,46 188,85 188,85
C 107 [kWh/m2an]
68,43 121,39 121,39 121,39
energiei solare [%]
V.2.3. Clădire de blocuri – zona climatică II (energie primară specifică maxim


Energie primară
142,86 154,76 139,93 94,18
[kWh/m2an]
Energie primară
224,70 224,70 193,34 193,34
C 107 [kWh/m2an]
8,85 16,08 16,08 16,08
Acoperire consum total de 8,85 4,36 5,01 5,01
ϭϲϭͬϮϮϱ
energie prin utilizarea
energiei solare [%]

Energie primară
73,54 85,43 70,61 24,85
[kWh/m2an]

Energie primară
224,70 224,70 193,34 193,34
C 107 [kWh/m2an]
53,08 96,45 96,45 96,45
energiei solare [%]
V.2.4. Clădire de blocuri – zona climatică III (energie primară specifică maxim
SuprafaĠa PFV = 50 m2 Pompă Centrală Cogenerare Cogenerare înaltă

Energie primară
142,48 154,57 139,49 92,96
[kWh/m2an]
Energie primară
229,04 229,04 196,94 196,94
C 107 [kWh/m2an]
9,78 17,91 17,91 17,91
energiei solare [%]

Energie primară
65,24 77,34 70,61 15,73
[kWh/m2an]
Energie primară
229.04 229,04 196,94 196,94
C 107 [kWh/m2an]
Acoperire consum energie 58,69 107,45 107,45 107,45
ϭϲϮͬϮϮϱ

energie prin utilizarea 58.69 2876 33,13 33,13
energiei solare [%]
V.2.5. Clădire de Blocuri – zona climatică IV (energie primară specifică maxim


Energie primară
2 150,62 163,70 147,40 97,07
[kWh/m an]
Energie primară
2 243,86 243,86 207,55 207,55
C 107 [kWh/m an]
8,03 15,24 15,24 15,24
energiei solare [%]

Energie primară
2 84,89 97,98 81,67 31,34
[kWh/m an]
Energie primară
2 243,86 243,86 207,55 207,55
C 107 [kWh/m an]
48,16 91,44 91,44 91,44
energiei solare [%]
V.2.6. Clădire de locuit unifamilială – zona climatică II (energie primară

specifică maxim admisă, proprie clădirii de tip NZEB = 111 kWh/m2an) –
ϭϲϯͬϮϮϱ
clădire dotată cu SpaĠiu Solar ventilat úi cu instalaĠie solară de preparare a
apei clade de consum inclusă în SpaĠiul Solar
Centrala termica pe gaze SuprafaĠa PFV = 3 m2 SuprafaĠa PFV = 18 m2

Energie primară
146,79 18,37
[kWh/m2an]
Energie primară
291,84 291,84
C 107 [kWh/m2an]
18,56 111,37
2 2
Centrala termica pe gaze SuprafaĠa PFV = 3 m SuprafaĠa PFV = 18 m
energie prin utilizarea 45,26 71,17
energiei solare [%]
Durata de recuperare [ani] 11,7 9,5
V.3. Analiză de sensibilitate a preĠurilor
Costul suplimentar este determinat de: preĠul materialelor de construcĠie (care

include úi manopera realizării protecĠiei termice a anvelopei clădirii), de preĠurile
echipamentelor care asigură microclimatul din clădire úi de preĠul sistemelor care se
constituie în surse regenerabile de energie. Durata de recuperare a investiĠiei
suplimentare se determină din ecuaĠia:
τ τ τ
T § 1 + re el · T § 1+ r · T § 1+ r
e comb ·
⋅ ¦ ¨¨ ¸ + E tREF c e t ⋅ ¦ ¨ ¸ + E comb e comb ¦ ¨
¨ ¸ =
REF et
CINV + E elREF ⋅ c e el ¸ ¨ 1+ a ¸
REF
c ⋅
τ =1 © 1 + a ¹ τ =1 © ¹ τ =1 © 1 + a ¸¹
τ τ τ
T § 1 + re el · T § 1+ r · T §1+ r
e comb ·
C 107
E elC 107 ⋅ ¦ ¨¨ ¸ + EtC 107c e t ⋅ ¦ ¨ C 107
¸ + Ecomb e comb ¦ ¨
¨ ¸ (1)
et
CINV + ⋅ c e el ¸ ¨ 1+ a ¸ c ⋅
τ =1 © 1 + a ¹ τ =1 © ¹ τ =1 © 1 + a ¸¹
Durata de recuperare a investiĠiei suplimentare D este, prin urmare, funcĠie de

C 107
preĠurile componentelor care constituie cele două costuri de investiĠie CINV
REF
úi CINV .
Sintetic se poate defini o funcĠie de trei variabile:
D = f1( p1, p2 , p3 ) (2)
Durata de recuperare determinată este exprimată în funcĠie de valorile p1.0, p2.0, p3.0
ale preĠurilor luate în calcul prin studiul de faĠă. Ca urmare a faptului că în România nu
există o bază de date cu preĠurile menĠionate anterior, este posibil ca faĠă de datele de
calcul să se constate abateri.
ϭϲϰͬϮϮϱ

Analiza de sensibilitate oferă posibilitatea de a elabora politici naĠionale în scopul
promovării NZEB în condiĠii de eficienĠă economică, pe de o parte, úi de a evalua gradul
de eroare în ceea ce priveúte valorile numerice din studiile de caz din lucrarea de faĠă, pe
de altă parte.
Este foarte dificilă stabilirea funcĠiei (2) ca funcĠie de trei valori independente, p1, p2,
p3. VariaĠia preĠurilor (valori posibile pe piaĠă) se exprimă sub forma:
p1 = p1.0 ⋅ x1
°
® p 2 = p2 . 0 ⋅ x 2 (3)
°p = p ⋅ x
¯ 3 3.0 3
CoeficienĠii numerici xj variază într-un interval rezonabil:

x j ∈ [0,7; 1,3] (4)
Se definesc variaĠiile preĠurilor:

dp j = p j .0 dx j (5)
sau
∆p j = p j .0 ∆x j (6)
în care:
min {∆x j } = − 0,3; max{∆x j } = 0,3 (7)
FuncĠia durată de recuperare a investiĠiei suplimentare se poate exprima sub forma

modificată:
D = f1( x1, x 2 , x 3 ) (8)
Pe baza metodei de estimare a valorii D (prezentată grafic pentru studiile de caz din
lucrarea de faĠă) se pot defini trei funcĠii particulare sub forma:
D1 = f1 ( x1, 1, 1)
°
®D2 = f2 (1, x 2 , 1) (9)
°D = f (1, 1, x )
¯ 3 3 3
úi prin compunere liniară, funcĠia D:

D ( x1, x 2 , x 3 ) = α1 ⋅ f1( x1, 1, 1) + α 2 ⋅ f2 (1, x 2 , 1) + α 3 ⋅ f3 (1, 1, x 3 ) (10)
VariaĠia duratei de recuperare a costului suplimentar, D, se exprimă sub forma:

∂ f1( x1, 1, 1) ∂ f2 (1, x 2 , 1) ∂ f3 (1, 1, x 3 )
d D ( x1, x 2 , x 3 ) = α1 ⋅ d x1 + α 2 ⋅ d x2 + α3 ⋅ d x3
∂ x1 x1 = 1
∂ x2 x2 = 1
∂ x3 x3 = 1
(11)
sau:
∆ D = α1A1∆x1 + α 2 A2 ∆x 2 + α 3 A3 ∆x 3 (12)
din care:
D ≅ D0 + ∆D (13)
ϭϲϱͬϮϮϱ
În plaja de variaĠie a variabilelor x1, x2, x3, úi pentru valorile preĠurilor de calcul p1.0,
p2.0, p2.0, cu o eroare sub 5,62 %, variaĠia ∆D se poate exprima sub forma simplificată:
D ≅ A1∆x1 + A2 ∆x 2 + A3 ∆x 3 (14)
sau:
∂ f1( x1, 1, 1) ∂ f2 (1, x 2 , 1) ∂ f3 (1, 1, x 3 )
∆D ≅ ∆x1 + ∆x 2 + ∆x 3 (15)
∂ x1 x1 = 1
∂ x2 x2 =1
∂ x3 x3 = 1
În graficele din fig. V.124., fig. V.125., fig. V.126., cu referire la clădirile de tip birou,
bloc de locuinĠe úi clădire de locuit unifamilială, se prezintă funcĠiile f1 (x1, 1, 1), f2 (1, x2, 1)
úi f3 (1, 1, x3). Alura funcĠiilor menĠionate conduce la următoarele concluzii cu privire la
recuperarea D0, determinată în lucrare:
1. În cazul clădirii de tip birouri dotată cu panouri fotovoltaice impactul preĠului
panourilor asupra duratei de recuperare a investiĠiei este determinat în raport cu
abaterile celorlalte preĠuri (materiale de construcĠie úi echipamente);
2. În cazul clădirii de tip bloc de locuinĠe se menĠine concluzia de la punctul 1,
cu menĠiunea că abaterile preĠurilor materialelor de construcĠie úi echipamentelor
amplifică efectul abaterii preĠurilor panourilor fotovoltaice de o manieră semnificativă;
3. În cazul clădirii de locuit unifamilială, ponderea majoră comparabilă o au
preĠurile panourilor fotovoltaice úi ale echipamentelor, în timp ce variaĠia preĠurilor
materialelor de construcĠie are impact neglijabil.
Rezultă că elaborarea unor politici de stimulare a creúterii absorbĠiei pe piaĠă a
panourilor fotovoltaice úi a echipamentelor performante ar trebui să fie un obiectiv strategic
pentru promovarea eficientă a clădirilor de tip NZEB în România.
O altă concluzie care susĠine cele de mai sus priveúte faptul că în toate cazurile
analizate dotarea clădirilor cu suprafeĠe de captare a radiaĠiei solare (panouri fotovoltaice)
maximum posibilă conduce la cea mai redusă durată de recuperare a investiĠiei
suplimentare, aúa cum reiese din tabelul de mai jos:
Tip clădire Spv = maxim Spv = 0

Clădire tip birouri 7,40 5,77 9,03 10,40 8,10 12,50
Clădire tip bloc de locuinĠe 8,78 6,60 11,00 11,20 8,70 13,30
Clădire de locuit unifamilială 9,59 8,25 10,77 11,20 10,00 12,40
Din tabelul de sintetic de mai sus rezultă că în cazul dotării cu suprafaĠă maximă de
panouri fotovoltaice practic, în toate cazurile, investiĠia este eficientă. În lipsa dotării cu
acestea, investiĠia este eficientă exclusiv în cazul reducerii preĠurilor actuale.
În plus, utilizarea panourilor fotovoltaice conduce la reducerea semnificativă a
energiei primare, în toate cazurile.
ϭϲϲͬϮϮϱ

Elaborarea unei strategii coerente úi sustenabile este posibilă prin realizarea unei
baze de date care să conĠină preĠurile necesare pentru proiectarea clădirilor NZEB.
Prin analiza de sensibilitate toate clădirile analizate pot fi incluse în categoria NZEB,
cu menĠiunea că utilizează conexiunea cu reĠelele de energie úi pot furniza energie în
reĠea.
Analiza de sensibilitate pentru clădirea de tip birouri, redată prin graficul din fig.
V.124., s-a efectuat în următoarele ipoteze:
– clădirea de tip birouri este racordată la o centrală termică pe gaze;
– suprafaĠa panourilor fotovoltaice este de 1.250 m2;
– energia primară este de – 43,04 kWh/m2an;
– energia primară pentru o clădire tip C 107 este de 141,93 kWh/m2an;
– acoperirea consumului de energie electrică prin panouri fotovoltaice este de
262,69 %.
Fig. V.124. VariaĠia componentelor abaterii duratei de recuperare a investiĠiei suplimentare

în raport cu variaĠia preĠurilor
Analiza de sensibilitate pentru clădirea de tip bloc de locuinĠe, redată prin graficul
din fig. V.125., s-a efectuat în următoarele ipoteze:
– clădirea de tip bloc este racordata la o reĠea de cogenerare de înaltă eficienĠă;
– suprafaĠa panourilor fotovoltaice este de 250 m2;
– energia primară este de 38,71 kWh/m2an;
80,38 %.
ϭϲϳͬϮϮϱ
Analiza de sensibilitate pentru clădirea de tip locuinĠă unifamilială, redată prin

graficul din fig. V.126., s-a efectuat în următoarele ipoteze:
– clădirea de tip locuinĠă unifamilială este racordată la o reĠea de cogenerare de
înaltă eficienĠă;
111,37 %.
ϭϲϴͬϮϮϱ

10,2
10
9,8
Durata de recuperare [ani]
9,6
9,4
9,2
8,8
0,7 0,75 0,8 0,85 0,9 0,95 1 1,05 1,1 1,15 1,2 1,25 1,3
Valori ale abaterii de calcul x1, x2, x3 [ - ]
D(x1 - panouri fotovoltaice) D(x2 - izolatie anvelopa) D(x3 - sisteme)

ϭϲϵͬϮϮϱ
Cap. VI. FUNDAMENTAREA METODEI INDICELUI CLIMATIC NECESAR
EVALUĂRII PRELIMINARE A PERFORMANğEI ENERGETICE A UNEI
CLĂDIRI AMPLASATĂ ÎN ORICE LOCALITATE DIN ğARĂ
Una din dificultăĠile majore din activitatea de proiectare a clădirilor de tip NZEB o
reprezintă încadrarea în limitele care le definesc din punct de vedere energetic. În special,
determinarea necesarului anual de căldură úi de frig impune utilizarea unor produse
software de mare putere, validate empiric úi numeric. Din păcate interesul extrem de redus
la nivel decizional de elaborare a unor astfel de produse autohtone (validate) face ca la
nivel de proiectare să se utilizeze fie programe de calcul neadecvate (din categoria celor
atestate strict pentru elaborarea Certificatelor de PerformanĠă Energetică a apartamentelor
existente), fie programe bazate pe pas de timp lunar sau sezonier la nivel de clădire care
produc valori eronate în raport cu cele proprii simulării dinamice. Pentru a simplifica
decizia la nivel de proiectare s-a elaborat o metodă simplificată úi aproximativă de
evaluare a Necesarului anual de căldură pentru încălzirea spaĠiilor din dotarea clădirilor de
tip NZEB. Metoda se bazează pe prelucrarea rezultatelor simulării detaliate pe program
validat cu pas de timp orar úi de corelare a valorilor necesarului de căldură cu numărul de
grade-zile de calcul pentru localităĠi din România. Necesarul anual de căldură s-a raportat
la valoarea proprie clădirii amplasată în zona climatică II. Au rezultat valori adimensionale
sub forma indicelui climatic (IC) corelate cu numărul de grade-zile de calcul. În cele ce
urmează se prezintă succint fundamentarea teoretică úi valorile rezultate. Analiza indicelui
climatic va continua úi în faza următoare (finală) a lucrării, prin diversificare în raport cu
nivelul de confort termic, cu gradul de protecĠie termică úi cu strategii de exploatare a
clădirii. Totodată se va extinde analiza úi pe durata sezonului estival (dacă simulările
impun aceasta).
VI.1. Definirea Indicelui climatic (IC)
În lucrarea de faĠă s-au realizat simulările cu pas de timp orar pentru clădirea tip úi
pentru clădirea C 107, pe toate cele 4 clime de calcul, pentru blocul de locuinĠe. Prin
urmare se cunoaúte necesarul de căldură pe durata anului climatic tip (notat cu indicativul
PEC).
Pentru încălzire rezultă, pentru clădirea de referinĠă, valorile PECR1.....PECR4 (indicii
1, 2, 3, 4 reprezintă zonele climatice). Dacă se consideră clima zonei II drept climă de
referinĠă naĠională se definesc rapoartele:
PECR1 PECR 2 PECR 3 PECR 4

RR 1 = < 1 ; RR 2 = = 1 ; RR 3 = > 1 ; RR 4 = > 1.
PECR 2 PECR 2 PECR 2 PECR 2
Se procedează similar pentru clădirea C 107 úi rezultă:
ϭϳϬͬϮϮϱ

PECC1 PECC 2 PECC 3 PECC 4
RC1 = < 1; RC 2 = = 1 ; RC 3 = < 1 ; RC 4 = > 1.
PECC 2 PECC 2 PECC 2 PECC 2
Se analizează diferenĠele dintre RRk úi RCk.

Se corelează valorile R cu numărul de grade-zile al localităĠilor pentru care s-au
calculat (valorile gradelor-zile se găsesc în SR 4839-97) úi se exprimă algebric sub formă
de funcĠie:
Rk = f (NGZk)
Dacă se determină prin simulare PEC2 pentru o clădire, pentru clima zonei II, care se
consideră arbitrar climă de referinĠă, se poate cunoaúte PECk pentru o valoare Rk
oarecare, utilizând funcĠia de mai sus. Se cunoaúte numărul de grade-zile al localităĠii (din
standard), se determină din funcĠie valoarea Rk úi din definirea Rk se determina PECk cu
relaĠia:
PECk = PEC2 ⋅ Rk
În Faza III se va realiza validarea procedurii pentru a se putea aplica cu eroare

acceptabilă ca substitut al modelării dinamice a clădirilor de tip NZEB.
1,7
3 2
1,6 y = 1,5617E-09x - 1,5915E-05x + 5,4321E-02x - 6,1015E+01
2
R = 1,0000E+00
1,5
1,4
1,3
1,2
R[-]
1,1
3 2
1 y = 1,3716E-09x - 1,4145E-05x + 4,8718E-02x - 5,4990E+01
2
R = 1,0000E+00
0,9
0,8
0,7
0,6
2800 2900 3000 3100 3200 3300 3400 3500 3600 3700 3800 3900 4000 4100 4200
NGZ
R - Ref R - C107
Fig. VI.1. Indicele climatic în funcĠie de numărul de grade-zile de calcul úi

de soluĠia tehnică proprie clădirii de tip bloc de locuinĠe
ϭϳϭͬϮϮϱ
7,5
6,5
5,5
y = 1,288E-09x3 - 1,339E-05x2 + 4,662E-02x - 5,322E+01
5 2
R = 9,987E-01
4,5
R[-]
3,5
2,5
1,5
0,5
2800 2900 3000 3100 3200 3300 3400 3500 3600 3700 3800 3900 4000 4100 4200 4300 4400 4500 4600 4700 4800 4900 5000
NGZ
Fig. VI.2. VariaĠia indicelui climatic în funcĠie de numărul de grade-zile de calcul –

clădire de tip bloc de locuinĠe
1U &OĄGLUH &OĄGLUH &OĄGLUH &OĄGLUH &OĄGLUHXQLIDP &OĄGLUH%LURX

/RFDOLWDWHD 1*=
FUW %ORF±5 XQLIDP²5 %LURX²5 %ORF²& ²& ²&
$OED,XOLD
$OH[DQGULD
$GDPFOLVL
$UDG
%DFăX
%DLD0DUH
%LVWULĠD
%kUODG
%ODM
%RWRúDQL
%UDúRY
%UăLOD
%XFXUHúWL
%X]ăX
&DODIDW
&DUDFDO
&DUDQVHEHú
&ăOăUDúL
&kPSLQD
ϭϳϮͬϮϮϱ

/RFDOLWDWHD 1*=
&kPSXOXQJ

0ROGRYHQHVF
&kPSXOXQJ

0XVFHO
&OXM
&RQVWDQĠD
&UDLRYD
&XUWHDGH

$UJHú
'HYD
'RURKRL
'UăJăúDQL
)ăJăUDú
)RFúDQL
*DODĠL
*LXUJLX
*XUD+RQĠ
*ULYLĠD
+XúL
,DúL
/XJRM
0DQJDOLD
0HGJLGLD
0LHUFXUHD

&LXF
2UDGHD
2GRUKHLXO

6HFXLHVF
2UDYLĠD
3HWURúDQL
3LDWUD1HDPĠ
3LWHúWL
3ORLHúWL
5kPQLFX

6ăUDW
5kPQLFX

9kOFHD
5HúLĠD
5RPDQ
6DWX0DUH
6LELX
6LJKLúRDUD
6ODWLQD
6ORER]LD
1U /RFDOLWDWHD 1*= &OĄGLUH &OĄGLUH &OĄGLUH &OĄGLUH &OĄGLUHXQLIDP &OĄGLUH%LURX
ϭϳϯͬϮϮϱ
6XFHDYD
6XOLQD
6HEHú
7LPLúRDUD
7kUJRYLúWH
7kUJX-LX
7kUJX0XUHú
7kUJX2FQD
7kUJX

6HFXLHVF
7XUQX

0ăJXUHOH
7XUQX

6HYHULQ
7HFXFL
7XOFHD
7XUGD
8U]LFHQL
9DVOXL
9DWUD'RUQHL
=DOăX
ϭϳϰͬϮϮϱ

Nec. caldura [kW h/m p.an]
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
A lb
a
Iu
A le lia
xa
nd
A d r ia
am
cli
si
Ar
ad
Ba
ca
Ba u
ia
M
ar
e
B is
trit
a
Ba
rla
d
Bla
Bo j
to
sa
ni
Br
as
ov
Br
ail
Bu a
cu
re
sti
Bu
za
u
Ca
la
fa
t
Cr
ac
Ca al
ra
ns
eb
Ca s
la
ra
si
Ca Ca
m m
pu pin
Ca lu a
m ng
pu M
lu old
ng .
M
us
ce
l
Clu
Co j
ns
ta
nta
Cu Cr
rte aio
a va
de
Ar
ge
s
De
va
Do
ro
ho
Dr
ag i
as
an
Fa i
ga
ra
s
Fo
cs
an
i
G
ala
t
Giu i
rg
G iu
ur
a
Ho
nt
Cladire Bloc
Gr
iv
ita
Hu
s i
Ia
si
Lu
go
M j
an
ga
li a
M
ϭϳϱͬϮϮϱ
M ed
ie gid
rc ia
ur
ea
Ciu
Od c
or Or
Localitatea
he ad
iu ea
lS
Or ec
av u es
Cladire unifam.
Metoda indicelui climatic

ita c
Pa
ltin
Pe is
tr o
P ia sa
tr a ni
Ne
a m
t
P it
es
t
P lo i
Ra ie
m sti
nic
Ra u
m Sa
nic ra
u t
Va
lc
ea
Re
Cladire Birou
sit
a
Ro
m
Sa an
tu
M
ar
e
S ib
S ig iu
his
oa
ra
S la
tin
S lo a
bo
z
S u ia
ce
av
a
Su
li n
a
Se
b
Tim es
is
oa
Ta ra
rg
ov
is
Ta te
rg
Ta u
rg Jiu
u
M
Ta ur e
rg s
Ta u
rg O
u cn
Se a
Tu cu
rn
u ie
M s c
a
Tu g ur
rn ele
u
Fig. VI.3. Necesarul anual de căldură pentru încălzire – clădiri de referinĠă NZEB amplasate în localităĠi din România
Se
ve
rn
Te
cu
ci
Tu
lc
ea
Tu
rd
Ur a
zic
en
i
Va
Va slu
tra i
Do
rn
ei
Za
la
u

Nec. caldura [kWh/mp.an]
0
50
100
150
200
250
300
350
400
A
lb
a
Iu
A li a
le
xa
nd
A r ia
da
m
cli
si
A
ra
d
Ba
ca
B u
aia
M
ar
e
B is
tr it
a
B
ar
la
d
B
la
Bo j
to
sa
ni
Br
as
ov
B
ra
B ila
uc
u re
sti
B
uz
au
C
ala
fa
t
Cr
ac
C al
ar
an
se
bs
C
ala
ra
si
Ca Ca
m m
pu p in
Ca lu a
m ng
pu M
lu old
ng .
M
us
ce
l
C lu
C j
on
s ta
n ta
Cu Cr
r te aio
a va
de
Ar
ge
s
De
va
D
or
oh
D oi
ra
ga
sa
ni
Fa
ga
ra
s
Fo
cs
an
i
G
ala
ti
G
iu
rg
G iu
ur
a
Ho
Cladire Bloc
nt
G
riv
ita
Hu
si
Ia
si
Lu
oj g
M
an
ga
ϭϳϲͬϮϮϱ
lia
M
M ed
ie gid
rc ia
ur
ea
C
O iu
c
Localitatea
do
rh O
ra
eiu de
lS a
O
r a ecu
vit es
Metoda indicelui climatic

Cladire unifam.
a c
Pa
ltin
Pe is
tr
P ia osa
tra ni
Ne
am
t
P it
es
ti
P lo
R
am ie
n ic sti
R
am u S
nic ar
at
u
Va
lc
ea
Re
sit
Cladire Birou
a
R
om
Sa an
tu
M
ar
e
S ib
S ig iu
h is
oa
ra
S la
tin
Slo a
bo
zia
Su
ce
av
a
Su
lin
a
Se
be
Tim s
is
oa
Ta ra
rg
ov
is
Ta te
rg
Ta u
rg Jiu
u
M
Ta u re
rg s
Ta u
O
Fig. VI.4. Necesarul anual de căldură pentru încălzire – clădiri C 107, amplasate în localităĠi din România
rg
u cn
a
Se
Tu cu
rn ie
u sc
M
ag
Tu ur
rn ele
u
Se
ve
rn
Te
cu
ci
Tu
lc
ea
Tu
r da
Ur
zic
en
i
Va
Va slu
tra i
D
or
ne
i
Za
la
u
Cap. VII. DEFINIREA CLĂDIRII DE TIP NZEB DIN ROMÂNIA
Clădirea cu consum de energie aproape de zero este caracterizată de consum redus de
energie provenită din surse fosile úi utilizează surse regenerabile de energie
(nefosile), într-o proporĠie stabilită prin procedura de definire a cerinĠelor minime, în
conformitate cu prevederile Art. 4 úi Art. 5 ale Directivei 31 / 2010 / UE.
Atât în cazul clădirilor noi cât úi al celor existente incluse în programe naĠionale úi
locale de modernizare energetică, se urmăreúte ca soluĠiile tehnice adoptate să
satisfacă cerinĠele minime din punct de vedere al costurilor, determinate în
concordanĠă cu prevederile Regulamentului delegat al UE nr. 244 / 2012.
Foaia de parcurs privind cerinĠele proprii clădirilor cu consum aproape de zero
de energie trebuie să reprezinte o decizie realistă care să se bazeze pe o definire practică
a conceptului de Clădire nouă cu consum de energie aproape de zero, componentă a
aúezărilor urbane, úi nu o realizare singulară cu valoare pur demonstrativă. Prin urmare
parametrii energetici úi de mediu adaptabili clădirilor noi se definesc în raport cu cerinĠele
minime actuale impuse clădirilor noi úi cu restricĠiile climatice úi tehnologice zonale.
Definirea clădirii cu consum energetic aproape de zero reprezintă rezultanta respectării a
două componente care condiĠionează performanĠa energetică a unei clădiri, după cum
urmează:
– configuraĠia arhitecturală a clădirii cu respectarea principiilor Dezvoltării
Durabile úi în special cu minimizarea impactului asupra mediului natural, inclusiv
asupra microclimatului zonal;
– asigurarea necesarului de utilităĠi energetice, în special din reĠele
districtuale urbane / zonale cu condiĠia ca eficienĠa energetică a acestora să
fie compatibilă cu performanĠa energetică a clădirilor noi de tip NZEB.
Dotarea clădirilor cu surse de energie regenerabile nefosile (amplasate fie pe clădire,

fie pe terenul aflat în proprietatea clădirii) trebuie foarte atent analizată, în stadiul de
proiect zonal urban, din punct de vedere al impactului asupra mediului natural, pe de o
parte, úi din punct de vedere al eficienĠei economice proprii clădirii, pe de altă parte.
Studiul de soluĠii va conĠine analiza comparată a dotării cu surse proprii de energie cu
racordarea la sisteme districtuale eficiente de furnizare a utilităĠilor energetice. Se va Ġine
seama de principiile Dezvoltării Durabile care implică atât grade de libertate în ceea ce
priveúte calitatea locuirii, cât úi minimizarea impactului asupra mediului natural.
Alegerea configurării energetice a unei clădiri noi din clasa NZEB se face prin
aplicarea metodei prezentată sub forma de schemă logică în fig. II.17.
O clădire din clasa NZEB proiectată în România va fi caracterizată de intensitatea
maximă de utilizare a energiei primare, conform datelor din Tabelul nr. VIII.1. , Cap. VIII.
– Concluzii. Cu valoare informativă se prezintă la pct. 6 al Cap. VIII, caracteristicile de
performanĠă energetică úi de eficienĠă economică ale clădirilor de tip NZEB care se
proiectează în Romania.1
1
În cadrul ultimei faze a lucrării se vor completa Tabele cu date úi pentru alte tipuri de clădiri.
ϭϳϳͬϮϮϱ
ϭϳϴͬϮϮϱ

Cap. VIII. CONCLUZII PARğIALE ùI PROPUNERI PENTRU FAZA III
(FINALĂ)
VIII.1. Valoarea maxim admisă a energiei primare brute
Pe baza datelor incluse atât în fiúele tehnice ale clădirilor, prin prisma costului
optim, cât úi ca urmare a definirii limitei maxim admisibile a energiei primare aferentă
proceselor de furnizare a utilităĠilor termice úi electrice ale clădirilor de tip NZEB (zona
climatică II), s-a întocmit tabelul de sinteză (tabel VIII.1.):
Tabel VIII.1.
Domeniul de cost optim Valoare maxim admisă
Tipul clădirii 2 2
[kWh/m an] NZEB [kWh/m an]
Publică úi birouri 62-100 57
Bloc de locuinĠe 56-112 100
De locuit unifamilială 155-230 111
Tabelul oferă trei valori cu funcĠie de intensitate energetică maxim admisă pentru
încadrarea în clasa NZEB a tipurilor de clădiri menĠionate. În faza următoare a lucrării se
vor completa datele pentru toate tipurile de clădiri úi pentru toate zonele climatice ale Ġării,
atât ca urmare a validării prin aplicarea modelarii dinamice, cât úi prin acordarea cu
analiza de eficienĠă economică.
FaĠă de valorile menĠionate se vor determina úi valori ale emisiilor de CO2 asociate
tipurile de clădiri prezentate.
SemnificaĠia fizică a valorilor din tabelul sintetic este aceea de bornă de admisibilitate
care trebuie să fie verificată în cadrul elaborării unui proiect de clădire de tip NZEB în
România. Respectarea valorilor de mai sus se constituie în condiĠie preliminară pentru a
putea încadra proiectul unei clădiri în clasa NZEB.
CondiĠia necesară este fixată de necesarul de energie aferentă încălzirii spaĠiilor, la
consumatorul final, iar condiĠia de suficienĠă dată de respectarea duratei maxim admisă
pentru recuperarea investiĠiei suplimentare prin raportare la clădirea proiectată conform
normativului C 107/2010, pe baza economiei realizată prin aplicarea soluĠiilor proprii
clădirii NZEB. Întreaga analiză de validare se efectuează pe baza datelor climatice proprii
anului climatic tip al zonei de care aparĠine localitatea în care se va proiecta clădirea de tip
NZEB.
Sursele regenerabile de energie sunt de două categorii, după cum urmează:

• Surse care alimentează reĠeaua de alimentare cu energie a localităĠii
(hidraulice, solare, cogenerare de înaltă eficienĠă, geotermală, eoliană etc.);
ϭϳϵͬϮϮϱ
• Surse la nivelul proprietăĠii care include clădirea (solară termică, solară
electrică, pompe de căldură, eoliană, combustibil – peleĠi, deúeuri agricole, pile de
combustie etc.).
VIII.2. Schema logică de configurare energetică a unei clădiri de tip

NZEB
Exemplele numerice din cadrul lucrării se bazează pe trei dintre cele mai uzuale (úi
prin urmare reprezentative social úi energetic) tipuri de clădiri, după cum urmează:
– birouri, clădiri administrative;
– blocuri de locuinĠe;
– clădiri unifamiliale.
Metoda de configurare energetică a unei clădiri de tip NZEB este prezentată sub
formă de schemă logică modulară (fig. VIII.1.), úi este aplicabilă tuturor tipurilor de clădiri,
aúa cum sunt precizate în Directiva 31/2010/UE, Anexa I, pct. 5.
VIII.3. PerformanĠa energetică a clădirilor de tip birouri, bloc de locuinĠe

úi clădire unifamilială
PerformanĠele întabelate reprezintă prima etapă în proiectarea unei clădiri de tip

NZEB, respectiv reducerea necesarului de energie la consumatorul final. Cu referire la
schema logică, etapa este parte a Modulului M 1 – Simulare dinamică Clădire de
ReferinĠă úi Clădire C 107. Nu se Ġine seama de impactul surselor regenerabile de energie.
Pentru clădirea de tip birou (Clădire Publică – Administrativă), amplasată în zona
climatică II, valorile sunt înscrise în tabelul VIII.2.
Tabelul VIII.2.
2
2
2
2
Total [kWh / m2 an] 43,75 87,72
ϭϴϬͬϮϮϱ

Fig. VIII.1. schemă logică modulară
ϭϴϭͬϮϮϱ
Pentru clădirea de tip bloc de locuinĠe, amplasată în zonele climatice I, II, III, IV,
valorile sunt înscrise în tabelele de mai jos.
Zona climatică I
Tabelul VIII.3.

2
2
2
Necesar energie ventilare mecanică [kWh / m2 an] 4,56 –

2
Total [kWh / m an] 101,71 123,60
Zona climatică II
Tabelul VIII.4.

2
2
Necesar căldură apa caldă menajeră [kWh / m2

61,21 61,21
an]
Necesar iluminat, aparate [kWh / m2 an] 28,36 –

2
Total [kWh / m an] 105,56
Zona climatică III

Tabelul VIII.5.

2
Necesar frig [kWh / m2 an] 0,00 5,62
Necesar căldură apa caldă menajeră [kWh / m2 an] 61,21 61,21

2
Necesar energie ventilare mecanică [kWh / m an] 4,56 –
2
Total [kWh / m an] 106,78 138,61
ϭϴϮͬϮϮϱ

Zona climatică IV
Tabelul VIII.6.

2
2
2
Necesar energie ventilare mecanică [kWh / m2 an] 4,56 –

2
Total [kWh / m an] 112,8 147,43
Mai jos se prezintă principalele caracteristici termofizice ale materialelor

termoizolante utilizate pentru protecĠia termică a anvelopei clădirilor (birouri úi bloc de
locuinĠe).
PereĠi exteriori verticali

Tabelul VIII.7.
2 BCA GBN 35 0,30 0,32 870 725
3 Vată minerală 0,07 0,04 750 140
Terasă
Tabelul VIII.8.
2 Beton armat 0,14 1,74 840 2500
3 Mortar pantă 0,10 0,93 840 1800
4 BCA GBN 35 0,20 0,32 870 725
6 ùapă mortar 0,03 0,93 840 1800
7 Gresie 0,02 2,03 920 2400
ϭϴϯͬϮϮϱ
Planúeu peste subsol tehnic
Tabelul VIII.9.
3
Nr. strat Material δ [m] λ [W/kg K] c [J / kg K] ρ [kg / m ]
1 Gresie 0,02 2,03 920 2400
2 ùapă mortar 0,055 0,96 840 1800
3 Beton 0,15 1,74 840 2500
Peretele către casa scărilor este confecĠionat din beton armat cu grosimea de
0,13 m, tencuit pe ambele suprafeĠe. RezistenĠa termică corectată este R′ = 0,34 m2K / W.
SuprafaĠa exterioară a elementelor opace de anvelopă este tratată cu finisaj de
culoare deschisă, α = 0,30.
SuprafeĠele vitrate sunt de tipul ferestrelor termoizolante dotate la exterior cu obloane
termoizolante mobile, úi prevăzute la interiori cu storuri pentru umbrire. Coeficientul mediu
de însorire al ferestrelor are valoarea de 0,80 (în varianta neutilizării umbririi în sezonul
estival). Obloanele mobile exterioare pot fi poziĠionate astfel încât să asigure umbrirea
integrală a ferestrelor. RezistenĠa termică a ferestrelor (vitraj úi ramă opacă) este de
0,77 m2K / W.
Factorul optic al ferestrei este caracterizat de valori orare asociate componentei
directe a radiaĠiei solare úi de a valoare fixă, asociată componentei difuze a radiaĠiei
solare. Valorile se modifică în fiecare lună. Caracteristicile geometrice proprii poziĠiei
Soarelui pe bolta cerească se iau pentru zona de mijloc a lunii, Ġinând seama de
latitudinea locului úi declinarea eclipticii solare.
Capacitatea termică a elementelor de construcĠie interioare are valoarea de
221.760 J / m2K, cu referire la suprafaĠa acestor elemente.
Ventilarea zonei principale a clădirii de tip birou este de tipul ventilare mecanică cu
recuperator de căldură plasat la evacuarea aerului viciat / admisia aerului proaspăt. Rata
de ventilare cu aer proaspăt este de 0,72 sch. / h, iar eficienĠa recuperatorului de căldură
(valoare medie) este de 75 %. Regimul de ventilare implică următoarele strategii:
• pe durata orelor de neocupare a clădirii ventilarea se asigură exclusiv prin infiltraĠii
de aer prin rosturile mobile ale ferestrelor;
• pe durata orelor de ocupare a clădirii:
– ventilarea mecanică cu debit de aer constant în orele în care temperatura
exterioară este, fie inferioară temperaturii interioare minime admisibilă, fie superioară
temperaturii interioare maxim admisibilă;
– ventilarea naturală cu debit de aer variabil în cazul în care temperatura
exterioară are valori cuprinse între valorile temperaturii interioare admisă ca
temperatură de confort termic în spaĠiul ocupat.
ϭϴϰͬϮϮϱ

Ventilarea zonei principale a clădirii de tip bloc de locuinĠe este de tipul ventilare
mecanică cu recuperator de căldură la nivelul fiecărui apartament (opĠională) sau naturală
necontrolată.
Analiza tabelelor-sinteză pune în evidenĠă efectul sensibil al recuperatoarelor de
căldură úi al măsurilor pasive utilizate în sezonul estival. De asemenea (în cazul
blocurilor), diferenĠa de maximum 11,85 % între valoarea maximă (zona climatică IV) úi
minimă (zona climatică I) conduce la concluzia că soluĠia de tip NZEB poate fi oriunde în
România.
Se poate constata, de asemenea, că soluĠia pasivă úi sistemele cu funcĠie de
recuperare a căldurii conduc la echilibrarea necesarului de energie între vectorul termic úi
cel electric în cazul clădirii de birouri.
Tabelul VIII.10.
în timp ce în cazul blocurilor diferenĠa în favoarea vectorului termic rămâne semnificativă:
Tabelul VIII.11.
Prin urmare intervenĠia surselor regenerabile de energie (SRE) de natură electrică

are impact major în cazul birourilor, iar sistemele eficiente de tip cogenerare-trigenerare de
înaltă eficienĠă sunt recomandate pentru zonele rezidenĠiale cu blocuri de locuinĠe.
VIII.4. CoeficienĠi de conversie în energie primară
CoeficienĠi de conversie a energiei utilizate la consumatorul final în energie primară

completează datele din Cap. II.1.10 al metodologiei Mc 001-2/2006. Sunt utilizaĠi în cadrul
Modului M2 al Schemei logice – Determinarea Energiei Primare Nete.
Tabelul VIII.12.
Tipul de energie / combustibili Coeficient de conversie
Energie electrică 2,62
Gaze naturale 1,17
Termoficare (cogenerare) 0,92
Cogenerare de înaltă eficienĠă 0,30
PeleĠi 1,08
ϭϴϱͬϮϮϱ
VIII.5. SRE pe conturul proprietăĠii – estimarea potenĠialului energetic al
captării úi conversiei energiei solare în energie electrică prin utilizarea
captatoarelor solare fotovoltaice
Toate tipurile de clădiri care fac obiectul studiului de faĠă sunt dotate cu panouri
fotovoltaice úi cu echipamentul necesar utilizării în scopuri menajere (220 V monofazat) a
energiei electrice (invertor, sistem de acumulare etc.). Panourile fotovoltaice au o eficienĠă
de captare a energiei solare de 15 % úi sunt amplasate pe acoperiúul clădirilor. În toate
cazurile azimutul este Sud. Înclinarea panourilor în raport cu planul orizontal s-a determinat
prin maximizarea energiei solare captate pe durata anului la nivel de suprafaĠă unitară liber
expusă. În graficele din fig. VIII.2., fig. VIII.3., fig. VIII.4. úi fig. VIII.5. se prezintă energia
solară captată úi coeficientul de corecĠie aplicat radiaĠiei solare globale pentru determinarea
energiei captate la nivelul planului caracterizat de unghiul optim, pentru fiecare zonă
climatică a Ġării. Valorile intensităĠii radiaĠiei solare globale rezultă din prelucrarea valorilor
orare caracteristice anului climatic tip.
7500 1,65
7000 1,6
1,55
6500

1,5
6000
1,45
5500
1,4
5000 1,35
4500 1,3
4000 1,25
3500 1,2
1,15
3000
1,1
2500
1,05
2000
1
1500 0,95
1000 0,9
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
Fig. VIII.2. Energia captată în planul optim de plasare a panourilor solare (zona climatică I)
ϭϴϲͬϮϮϱ

Optimizarea unghiului de plasare a captatoarelor solare fata de planul orizontal - zona climatica 2
(unghi optim 34°, azimut sud)
6000 1,6
1,55
5500
1,5
5000 1,45
Coeficient ajustare energie globala [ - ]

4500 1,4
1,35
4000
1,3
3500 1,25
1,2
3000
1,15
2500 1,1
2000 1,05
1
1500
0,95
1000 0,9
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
Fig. VIII.3. Energia captată în planul optim de plasare a panourilor solare (zona climatică II)
7000 1,75
1,7
6500
1,65
6000
1,6

5500 1,55
5000 1,5
1,45
4500
1,4
4000 1,35
3500 1,3
1,25
3000
1,2
2500 1,15
2000 1,1
1,05
1500
1
1000
0,95
500 0,9
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
Fig. VIII.4. Energia captată în planul optim de plasare a panourilor solare (zona climatică III)
ϭϴϳͬϮϮϱ
unghi optim 36°, azimut Sud
5000 1,6
1,55
4500
1,5
4000

1,45
3500 1,4
1,35
3000
1,3
2500 1,25
1,2
2000
1,15
1500 1,1
1000 1,05
1
500
0,95
0 0,9
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
Fig. VIII.5. Energia captată în planul optim de plasare a panourilor solare (zona climatică IV)
VIII.6. EficienĠa economică a soluĠiilor tehnice – Modulul M3
EficienĠa economică a soluĠiilor tehnice este reprezentată de Modulul M3 de

determinare a duratei de recuperare a investiĠiilor faĠă de clădirea convenĠională realizată
conform normativului C 107/2010.
NOTĂ:
1. zonele marcate cu gris nu satisfac condiĠia minimă de încadrare în clasa NZEB;
2. valorile marcate cu culoare roúie sunt acceptate dacă se extinde durata admisibilă de recuperarea a
investiĠiei suplimentare peste valoarea maximă de 10 ani;
3. valorile marcare cu bold sunt clădiri de tip NZEB
ϭϴϴͬϮϮϱ

VIII.6.1. Clădire de birouri – zona climatică II (energie primară specifică maxim
admisă proprie clădirii de tip NZEB = 57 kWh/m2an)
Tabelul VIII.13.
Energie primară
2 42,95 52,96 46,23 28,26
[kWh/m an]
Energie primară
2 141,93 141,93 124,14 124,14
C 107 [kWh/m an]
35,85 52,54 52,54 52,54
energiei solare [%]
Tabelul VIII.14.
Energie primară
2 – 77,05 – 67,04 – 73,77 – 91,74
[kWh/m an]
Energie primară
2 141,93 141,93 124,14 124,14
C 107 [kWh/m an]
215,05 315,23 315,23 315,23
energiei solare [%]
VIII.6.2. Clădire de blocuri – zona climatică I (energie primară specifică maxim

Tabelul VIII.15.
Energie primară
2 135,55 146,82 132,78 89,44
[kWh/m an]
Energie primară
2 216,46 216,46 188,85 188,85
C 107 [kWh/m an]
11,41 20,23 20,23 20,23
ϭϴϵͬϮϮϱ
energiei solare [%]
Tabelul VIII.16.
Energie primară
48,30 59,57 45,52 2,19
[kWh/m2an]
Energie primară
2 216.46 216,46 188,85 188,85
C 107 [kWh/m an]
68,43 121,39 121,39 121,39
energiei solare [%]
VIII.6.3. Clădire de blocuri – zona climatică II (energie primară specifică maxim

Tabelul VIII.17.

Energie primară
142,86 154,76 139,93 94,18
[kWh/m2an]
Energie primară
224,70 224,70 193,34 193,34
C 107 [kWh/m2an]
8,85 16,08 16,08 16,08
energiei solare [%]
ϭϵϬͬϮϮϱ

Tabelul VIII.18.
Energie primară
2 73,54 85,43 70,61 24,85
[kWh/m an]
Energie primară
2 224,70 224,70 193,34 193,34
C 107 [kWh/m an]
53,08 96,45 96,45 96,45
energiei solare [%]
VIII.6.4. Clădire de blocuri – zona climatică III (energie primară specifică

maxim admisă proprie clădirii de tip NZEB = 111 kWh/m2an)
Tabelul VIII.19.

Energie primară
142,48 154,57 139,49 92,96
[kWh/m2an]
Energie primară
229,04 229,04 196,94 196,94
C 107 [kWh/m2an]
9,78 17,91 17,91 17,91
energiei solare [%]
Tabelul VIII.20.
Energie primară
2 65,24 77,34 70,61 15,73
[kWh/m an]
Energie primară
2 229.04 229,04 196,94 196,94
C 107 [kWh/m an]
58,69 107,45 107,45 107,45
58.69 2876 33,13 33,13
energie prin utilizarea
ϭϵϭͬϮϮϱ
energiei solare [%]
VIII.6.5. Clădire de blocuri – zona climatică IV (energie primară specifică

maxim admisă proprie clădirii de tip NZEB = 127 kWh/m2an)
Tabelul VIII.21.

Energie primară
150,62 163,70 147,40 97,07
[kWh/m2an]
Energie primară
243,86 243,86 207,55 207,55
C 107 [kWh/m2an]
8,03 15,24 15,24 15,24
energiei solare [%]
Tabelul VIII.22.

Energie primară
84,89 97,98 81,67 31,34
[kWh/m2an]

Energie primară
243,86 243,86 207,55 207,55
C 107 [kWh/m2an]
48,16 91,44 91,44 91,44
energiei solare [%]
ϭϵϮͬϮϮϱ

VIII.6.6. Clădire de locuit unifamilială – zona climatică II (energie primară
specifică maxim admisă proprie clădirii de tip NZEB = 111 kWh/m2an) –
dotată cu SpaĠiu Solar ventilat úi cu instalaĠie solară de preparare a apei clade
de consum inclusă în SpaĠiul Solar
Tabelul VIII.23.
Centrala termica pe gaze SuprafaĠa PFV = 3 m2 SuprafaĠa PFV = 18 m2
Energie primară
146,79 18,37
[kWh/m2an]
Energie primară
291,84 291,84
C 107 [kWh/m2an]
18,56 111,37
energie prin utilizarea 45,26 71,17
energiei solare [%]
Durata de recuperare [ani] 11,7 9,5
VIII.7. Analiza de sensibilitate a preĠurilor
Analiza de sensibilitate redată prin graficul din figura de mai jos s-a efectuat în
următoarele ipoteze:
– clădirea de tip birouri este racordată la o centrală termică pe gaze;
– suprafaĠa panourilor fotovoltaice este de 1.250 m2;
– energia primară este de – 43,04 kWh/m2an;
– acoperirea consumului de energie electrică prin panouri fotovoltaice este de 262,69 %.
ϭϵϯͬϮϮϱ
Fig. VIII.6. VariaĠia componentelor abaterii duratei de recuperare a investiĠiei suplimentare
– clădirea de tip bloc este racordată la o reĠea de cogenerare de înaltă eficienĠă;

ϭϵϰͬϮϮϱ

– clădirea de tip locuinĠă unifamilială este racordată la o reĠea de cogenerare de
înaltă eficienĠă;
10,2
10
9,8
Durata de recuperare [ani]
9,6
9,4
9,2
8,8
0,7 0,75 0,8 0,85 0,9 0,95 1 1,05 1,1 1,15 1,2 1,25 1,3
Valori ale abaterii de calcul x1, x2, x3 [ - ]
D(x1 - panouri fotovoltaice) D(x2 - izolatie anvelopa) D(x3 - sisteme)

VIII.8. Fundamentarea metodei indicelui climatic necesar evaluării

preliminare a performanĠei energetice a unei clădiri amplasată în orice
localitate din Ġară
Una din dificultăĠile majore din activitatea de proiectare a clădirilor de tip NZEB o
reprezintă încadrarea în limitele care le definesc din punct de vedere energetic. În special
determinarea necesarului anual de căldură úi de frig impune utilizarea unor produse
software de mare putere validate empiric úi numeric. Din păcate interesul extrem de redus
la nivel decizional de elaborare a unor astfel de produse autohtone (validate) face ca la
nivel de proiectare să se utilizeze fie programe de calcul neadecvate (din categoria celor
ateste strict pentru elaborarea Certificatelor de PerformanĠă Energetică a apartamentelor
existente), fie programe bazate pe pas de timp lunar sau sezonier la nivel de clădire care
produc valori eronate în raport cu cele proprii simulării dinamice. Pentru a simplifica
decizia la nivel de proiectare s-a elaborat o metodă simplificată úi aproximativă de
ϭϵϱͬϮϮϱ
evaluare a Necesarului anual de căldură pentru încălzirea spaĠiilor din dotarea clădirilor de
tip NZEB. Metoda se bazează pe prelucrarea rezultatelor simulării detaliate pe program
validat cu pas de timp orar úi de corelare a valorilor necesarului de căldură cu numărul de
grade-zile de calcul pentru localităĠi din România. Necesarul anual de căldură s-a raportat
la valoarea proprie clădirii amplasată în zona climatică II. Au rezultat valori adimensionale
sub forma indicelui climatic corelate cu numărul de grade-zile de calcul.
Tabelul VIII.24.
/RFDOLWDWHD 1*=
$OED,XOLD
$OH[DQGULD
$GDPFOLVL
$UDG
%DFăX
%DLD0DUH
%LVWULĠD
%kUODG
%ODM
%RWRúDQL
%UDúRY
%UăLOD
%XFXUHúWL
%X]ăX
&DODIDW
&DUDFDO
&DUDQVHEHú
/RFDOLWDWHD 1*=
&ăOăUDúL
&kPSLQD
&kPSXOXQJ

0ROGRYHQHVF
&kPSXOXQJ

0XVFHO
&OXM
&RQVWDQĠD
&UDLRYD
&XUWHDGH

$UJHú
'HYD
'RURKRL
'UăJăúDQL
)ăJăUDú
)RFúDQL
ϭϵϲͬϮϮϱ

*DODĠL
*LXUJLX
*XUD+RQĠ
*ULYLĠD
+XúL
,DúL
/XJRM
0DQJDOLD
0HGJLGLD
0LHUFXUHD

&LXF
2UDGHD
2GRUKHLXO

6HFXLHVF
2UDYLĠD
3HWURúDQL
3LDWUD1HDPĠ
3LWHúWL
3ORLHúWL
5kPQLFX

6ăUDW
5kPQLFX

9kOFHD
5HúLĠD
5RPDQ
6DWX0DUH
6LELX
6LJKLúRDUD
/RFDOLWDWHD 1*=
6ODWLQD
6ORER]LD
6XFHDYD
6XOLQD
6HEHú
7LPLúRDUD
7kUJRYLúWH
7kUJX-LX
7kUJX0XUHú
7kUJX2FQD

7kUJX

6HFXLHVF
7XUQX

0ăJXUHOH
7XUQX

6HYHULQ
7HFXFL
ϭϵϳͬϮϮϱ
7XOFHD
7XUGD
8U]LFHQL
9DVOXL
9DWUD'RUQHL
=DOăX
Valorile semnificative ale necesarului anual de căldură pentru încălzirea spaĠiilor,

aferente clădirilor de tip NZEB úi clădirilor C 107 (conform metodei Indicelui Climatic)
[kWh/m2an]:
Tabelul VIII.25.
Birou - LocuinĠă
Tip clădire Bloc locuinĠe C107
Administrativa Unifamilială
Valoare medie 13,47 19,63 19,69 48,36
Valoare minima 7,59 11,05 11,09 27,23
Valoare maxima 41,78 60,87 61,06 149,96
Realizarea valorilor detaliate pe localităĠi asigură îndeplinirea primei etape de

proiectare a unei clădiri de tip NZEB amplasată în România.
ϭϵϴͬϮϮϱ

VIII.9. Concluzii complementare úi propuneri în spiritul tematicii de
cercetare
• Valorile medii ale necesarului de căldură anual pentru încălzirea spaĠiilor sunt
foarte apropiate de valorile proprii clădirilor pasive (cu referire la tipul de climat
asemănător Germaniei). ContribuĠia sistemului de asigurare a confortului termic este
esenĠială din punct de vedere al consumului de căldură aferent încălzirii la consumatorul
final. Dacă în cazul racordării la sisteme de încălzire de tip districtual prin cogenerare
randamentul sistemului tehnic este de cca. 92 %, în cazul dotării cu sursă proprie
randamentul se reduce la cca. 78 %. Trebuie realizată cu atenĠie deosebită maximizarea
randamentului de distribuĠie (în cazul clădirilor dotate fie cu sursă centrală de furnizare a
căldurii, fie racordate la sistemul de încălzire districtuală) care poate varia între 95 % în
cazul clădirilor noi úi 70 % în cazul clădirilor existente (ca urmare a ponderii sporite a
fluxului termic disipat în spaĠiul subsolului tehnic, în raport cu necesarul de căldură la
nivelul zonei principale a clădirii);
• Valorile prezentate sunt caracteristice Clădirii de ReferinĠă a fiecărui tip de clădire
luată în calcul. Nu se fac diferenĠieri în funcĠie de caracteristicile geometrice ale clădirii
(coeficientul de compactitate A / V) cu toate că aceste diferenĠe există. Practic, aúa cum
indică úi schema de calcul, dacă prin simulare dinamică, sau prin adoptarea valorilor din
tabelul cu localităĠi de mai sus, se obĠin valori superioare ale necesarului de căldură
aferente încălzirii, se va adapta soluĠia de protecĠie termică (fixă úi mobilă) astfel încât
necesarul de căldură anual să fie inferior sau cel mult egal cu valorile maxime prezentate.
Se va Ġine seama, în adoptarea configuraĠiei geometrice, de faptul că prin reconfigurarea
energetică a clădirii rezultă costuri care pot conduce la eliminarea clădirii din clasa NZEB,
cu referire la modului decizional M3 de analiza eficienĠei economice a soluĠiei din schema
logică;
• Având în vedere importanĠa configurării energetice a clădirii pentru a putea fi

considerată (în faza de proiect) ca aparĠinând clasei NZEB, autorii îúi propun să
fundamenteze o foaia de parcurs care să prefigureze un viitor ghid de proiectare a
clădirilor noi de tip NZEB din România;
• Totodată se impune ca o clădire proiectată úi realizată conform cerinĠelor proprii

clădirilor NZEB să treacă úi proba validării empirice, ceea ce implică monitorizarea
parametrilor termodinamici úi funcĠionali úi prelucrarea astfel încât să genereze valoarea
Energiei primare reale úi virtuale (raportată la anul climatic tip) care să confirme prin
validare empirică, apartenenĠa de facto la clasa NZEB. În acest sens, în Faza finală a
lucrării de cercetare, se va structura o schemă de principiu a procedurii de validare
empirică, monitorizare úi raportare PerformanĠei Energetice reale a clădirilor de tip
NZEB (procedura este aplicabilă úi în cazul celorlalte tipuri de clădiri cu diferenĠa că în
ϭϵϵͬϮϮϱ
cazul clădirii de tip NZEB se impun echipamente performante cu precizie de măsurare
superioară);
• Reuúita metodelor propuse în lucrarea de faĠă este condiĠionată de realizarea unei

Baze de Date cu valori tehnice úi economice care să poată fi utilizată în orice studiu de
soluĠii sau / úi strategie de implementare la scară naĠională a clădirilor performante
energetic. Baza de Date ar trebui să includă proprietăĠi termofizice (termodinamice úi de
transport) ale materialelor de construcĠie, date privind energia înglobată în materiale úi în
tehnologiile de execuĠie – demolare – post utilizare, caracteristici ale echipamentelor din
instalaĠii, durate de viaĠă, preĠuri. Este recomandabil ca orice corelare între preĠ úi
caracteristici să fie sintetizată sub forma unor funcĠii empirice (conform procedurii utilizate
în lucrarea de faĠă – Faza I). Această Bază de Date poate fi realizata de către AsociaĠiile
profesionale, firmele de proiectare, o firmă IT (care să elaboreze componenta software a
Bazei de Date), un institut de cercetare cu expertiză demonstrată în domeniu úi MDRAP,
prin realizarea unui Parteneriat Public Privat úi prin accesarea fondurilor europene din
componenĠa Programului OperaĠional Competitivitate 2014-2020. Baza de Date va trebui
să devină publică iar actualizarea se va realiza prin grija MDRAP.
ϮϬϬͬϮϮϱ

ANEXA 1
Determinarea modelului matematic de estimare a eficienĠei energetice a

spaĠiului solar ventilat
Modelul matematic reprezintă un modul de calcul necesar utilizării modelului global de

estimare a performanĠei energetice a clădirilor performante energetic. În cele ce urmează
se prezintă o variantă simplificată a modelului detaliat bazat pe integrarea ecuaĠiilor Navier
Stockes úi Kirchhoff Fourier. Validarea empirică a modelului reprezintă o prelucrare a
datelor măsurate pe suportul clădirii experimentale din INCERC, în intervalul 2008-2009,
în paralel cu rezultatele obĠinute prin aplicarea noului model matematic. Desfăúurarea
experimentului este prezentată detaliat în lucrări publicate1, 2. În final se prezintă algoritmul
de utilizare a relaĠiilor de calcul.
1. Prezentarea clădirii experimentale dotată cu spaĠiu solar ventilat (CE)

Clădirea experimentală din incinta INCERC Bucureúti este o clădire de locuit
individuală, parter, cu acoperiú înclinat, fără subsol, proiectată úi executată iniĠial ca o
clădire experimentală pentru elemente structurale úi de închidere din BCA, ulterior a
funcĠionat ca o clădire de birouri. În prezent clădirea are un singur apartament cu o
cameră de zi, două dormitoare, o bucătărie, o baie, sas, hol, pridvor.
Clădirea este orientată cu faĠada principală, prevăzută cu intrarea principală în
clădire úi pridvor, la vest. FaĠada opusă, spre est, este prevăzută cu intrarea secundară în
clădire. Este adăpostită moderat.
Clădirea experimentală din incinta INCERC a făcut obiectul unor îmbunătăĠiri
considerabile ale performanĠei energetice iniĠiale în cadrul unor proiecte de cercetare, prin
termoizolarea elementelor constructive perimetrale opace, dotarea cu ferestre úi uúi
termoizolante úi cu o centrală termică automatizată funcĠionând cu energie electrică,
respectiv prin dotarea clădirii cu un spaĠiu solar pe peretele orientat Sud. Microclimatul
interior în sezonul rece este controlat prin intermediul robinetelor cu cap termostatic cu
care sunt dotate corpurile de încălzire.
Caracteristicile geometrice úi alcătuirea elementelor de construcĠie ale clădirii
experimentale se prezintă în figura 1.
Monitorizarea clădirii experimentale s-a realizat prin intermediul unui sistem de
achiziĠie de date complex în vederea determinării parametrilor termodinamici necesari
evaluării performanĠei energetice în condiĠii reale de funcĠionare, prin măsurări de lungă
durată (fig. 2), după cum urmează:
- temperatura aerului în spaĠiile încălzite ale clădirii experimentale;
- temperatura aerului refulat din sera captatoare;
ϭ
DŽĚƵůĚĞĚĞƚĞƌŵŝŶĂƌĞƔŝƉƌŽĐĞĚƵƌĂĚĞĐĂůĐƵůĂƉĞƌĨŽƌŵĂŶԕĞŝĞŶĞƌŐĞƚŝĐĞĂĐůĉĚŝƌŝůŽƌĚŽƚĂƚĞĐƵŝŶƐƚĂůĂԕŝŝĚĞŠŶĐĉůǌŝƌĞĂ
ƐƉĂԕŝŝůŽƌŽĐƵƉĂƚĞ͕ŽŶƚƌ͘ϯϯϳͬϮϬϬϴ;ĚŝƌĞĐƚŽƌĚĞƉƌŽŝĞĐƚĂŶŽŶƐƚĂŶƚŝŶĞƐĐƵͿ
Ϯ
͘ŽŶƐƚĂŶƚŝŶĞƐĐƵ͕ƐƐĞƐƐŵĞŶƚŽĨƚŚĞĞŶĞƌŐǇƉĞƌĨŽƌŵĂŶĐĞŽĨƚŚĞ^ŽůĂƌ^ƉĂĐĞ^ǇƐƚĞŵĂƚƚĂĐŚĞĚƚŽƚŚĞʹ
ĞǆƉĞƌŝŵĞŶƚĂůŚŽƵƐĞʹĞǆƉĞƌŝŵĞŶƚĂǀĂůŝĚĂƚŝŽŶ͕ZĞǀŝƐƚĂKE^dZhԐ//͕Ŷƌ͘ϭͬϮϬϭϬ͕ƉĂŐ͘ϱϯͲϳϭ
ϮϬϭͬϮϮϱ
- temperaturile agentului termic de ducere úi întoarcere din instalaĠia de încălzire
interioară, la nivelul sursei de căldură;
SPAğIU SOLAR
Fig. 1. Plan clădire experimentală
ϮϬϮͬϮϮϱ

Tur încălzire
Retur încălzire
te* Σ
DT
50
tac 4 ta 3
tac 2 tac 1
SpaĠiu solar
t int_P
tp A
ta 1 ta 2 tp e
tac 3 tvent
ta S
tg i + e
te
DT
500
Fig. 2. Amplasarea punctelor de măsură
- temperatura elementului de captare a radiaĠiei solare (pe suprafaĠă úi în

grosime);
- gradientul termic al aerului în sera captatoare (gradient vertical úi orizontal);
- temperatura suprafeĠei vitrate;
- temperatura exterioară;
- intensitatea totală úi difuză a radiaĠiei solare în plan orizontal;
- debitul volumic al aerului refulat în spaĠiul locuit;
- fluxul de căldură furnizat de instalaĠia de încălzire a clădirii;
- fluxul termic la nivelul peretelui SUD măsurat la suprafaĠa interioară a peretelui
menĠionat;
- temperatura pe suprafaĠa interioară a peretelui SUD;
- explorare în infraroúu:
interior: pereĠi exteriori, corpuri de încălzire, fante de refulare a aerului;
exterior: pereĠi exteriori, seră.
2. Evaluarea performantei energetice a Sistemului SpaĠiu Solar ataúat Clădirii

Experimentale
2.1. Modelul matematic cu pas orar
Clădirea experimentală este dotată cu spaĠiu solar ventilat. FuncĠiunea spaĠiului solar
în realizarea confortului termic al spaĠiului ocupat este una reversibilă. Practic, în sezonul
cald este extras aer din spaĠiul ocupat úi evacuat în exterior, ceea ce permite ventilarea
naturală a incintelor prin preluarea aerului din exterior, iar în sezonul rece substituie
integral funcĠiunea de introducere a aerului proaspăt în spaĠiul ocupat prin introducerea
ϮϬϯͬϮϮϱ
forĠată a aerului preîncălzit în spaĠiu ocupat. FuncĠiunea de preîncălzire este preluată atât
de elementul de captare a radiaĠiei solare (perete cu grosimea de 0,20 m, confecĠionat din
beton armat), cât úi de vitrajul triplu úi selectiv al serei captatoare. CirculaĠia aerului este
asigurată de două ventilatoare care asigură constant un debit de aer corespunzător
asigurării ratei de ventilare de 0,6 sch / h, proprie clădirii de locuit, corect alimentată cu aer
proaspăt. Aerul preluat în totalitate din exterior, cu temperatura te (τ), străbate în înălĠime
spaĠiul serei captatoare úi este introdus în spaĠiul locuit cu temperatura tss (τ) > te (τ).
Practic spaĠiul solar preia o parte din cantitatea de căldură care trebuie să fie furnizată
aerului proaspăt pentru a fi adus la temperatura de confort a aerului interior, ta (τ), dar în
multe ore din sezonul rece asigură úi parĠial sau integral încălzirea spaĠiului înlocuind
sursa convenĠională de încălzire. Experimentul de lungă durată (din anul 2005) relevă
funcĠia importantă a spaĠiului solar la reducerea necesarului de căldură (cca. 30 %),
corelată cu gradul ridicat de protecĠie termică a clădirii. SpaĠiul solar devine astfel o
componentă activ-pasivă (mixtă) de utilizare eficientă a radiaĠiei solare în scop dublu de
ventilare, dar úi de reducere a consumului de căldură / frig al clădirii.
Din punct de vedere al cuantificării răspunsului termic al spaĠiului solar prezintă
interes cunoaúterea variaĠiei temperaturii aerului preîncălzit / cald introdus în spaĠiul
ocupat, fluxul termic caracteristic suprafeĠei interioare a elementului captator, precum úi
reducerea consumului energetic pe durate lungi (săptămână, lună, sezon) din sezonul
rece. Aceúti parametri permit dimensionarea corectă úi eficientă economic a sistemului
spaĠiu solar. SpaĠiul solar are funcĠia de anvelopă orientată SUD. Modelarea proceselor de
transfer de căldură, cu pas orar, implică modelarea úi validarea preliminară a răspunsului
termic al spaĠiului solar ventilat. Modelarea cu pas orar a procesului de încălzire a spaĠiilor
este necesară, în special, în cazul clădirilor cu raport de vitrare foarte ridicat în care se
înregistrează frecvent succesiuni de procese de încălzire / ventilare mecanică naturală /
răcire chiar úi în sezonul rece. Pe de altă parte prezenĠa unei dotări de tip spaĠiu solar
ventilat implică, în faza proiectării clădirii, simularea răspunsului termic al spaĠiului solar în
sezonul rece care este posibilă exclusiv prin modelarea cu pas orar. Modelarea cu pas
lunar, ca úi în cazul răcirii spaĠiilor, se dovedeúte a fi o procedură neindicată ca urmare a
variaĠiei semnificative, pe ciclul diurn, a temperaturii exterioare virtuale, proprie mediului
exterior adiacent spaĠiului solar.
VariaĠia câmpului de temperaturi semnificative la nivelul spaĠiului solar relevă
următoarele funcĠii:
– t (x, y, τ) – temperatura aerului din sera captatoare, în care coordonatele x úi y
semnifică înălĠimea, respectiv adâncimea serei. Deschiderea serei se poate
considera ca neproducând perturbaĠii ale câmpului de temperaturi ale aerului atât
timp cât introducerea aerului exterior se realizează relativ uniform úi nu punctual;
– ϑ (x, τ) – temperatura în interiorul peretelui captator care se poate considera de tip
unidimensional ca urmare a conductivităĠii termice a materialului din care este
confecĠionat elementul de captare, respectiv betonul armat cu valoarea λ = 1,74 W / mK.
ϮϬϰͬϮϮϱ

Cele de mai sus reprezintă principalele ipoteze simplificatoare pe care se bazează
modelul matematic. În ceea ce priveúte temperatura aerului din seră, variaĠia sa pe
adâncimea serei nu este semnificativă ca urmare a concentrării transferului de căldură în
zona stratului limită din vecinătatea celor două frontiere, peretele captator, respectiv
vitrajul. În consecinĠă modelul de simulare adecvat este cel propriu volumului de control
dezvoltat pe adâncimea serei, caracterizat de temperatura medie a aerului variabila în
raport cu cota y. În ceea ce priveúte frontiera semnificativă din punct de vedere termic,
peretele captator al radiaĠiei solare, modelul cel mai adecvat este cel al temperaturii
uniforme pe suprafaĠă, cu referire la distribuĠia temperaturilor pe înălĠime. Subliniem faptul
că această ipoteză este susĠinută de intensitatea relativ redusă a transferului de căldură
dintre suprafaĠa absorbantă a radiaĠiei solare către aer úi către suprafaĠa vitrată.
Având în vedere cele de mai sus rezultă că modelul de simulare constă în
următoarele ecuaĠii de bilanĠ termică:
• ecuaĠia de transfer de căldură unidimensional prin conducte prin peretele captator
cu soluĠia ϑ (x, τ):
– ecuaĠia se rezolvă în raport cu condiĠiile de unicitate, respectiv condiĠia iniĠială
ϑ (x, τ = 0) care va fi reprezentată de o valoare arbitrară ϑ0, dată fiind proprietatea de
ergodicitate a ecuaĠiei parabolice a căldurii, úi condiĠiile la limită care exprimă
continuitatea fluxului termic la frontierele elementului de captare exprimată prin
condiĠia la limită de speĠa a III-a;
• ecuaĠia de bilanĠ termic global al aerului din seră pe volumul de control desemnat
de adâncimea, înălĠimea úi deschiderea serei, cu soluĠia t (τ);
• ecuaĠia de bilanĠ termic a suprafeĠei vitrate cu soluĠia ϑv (τ).
În figura 3 se prezintă schema de calcul.
Fig. 3. Schema de calcul a spaĠiului solar ventilat

a. EcuaĠia de bilanĠ termic al aerului din seră:
ϮϬϱͬϮϮϱ
Gc te ( τ) + α cv S ⋅ [ϑp ( x = ∆, τ) − t ( τ)] = Gc t ( τ) + α cv S ⋅ [t ( τ) − tv ( τ)] (1)
EcuaĠia (1) este scrisă în ipoteza simplificatoare a incompresibilităĠii aerului.
b. EcuaĠia de bilanĠ termic al vitrajului
α r ⋅ [ϑp ( x = ∆, τ) − tv ( τ)] ⋅ Sp + αcv ⋅ [t ( τ) − tv ( τ)] ⋅ Sv = [tv ( τ) − te ( τ)] ⋅ Rv′−1 ⋅ Sv (2)

din care rezultă expresia temperaturii aerului t (τ) în funcĠie de temperaturile conturului
termodinamic al volumului de control úi de temperatura exterioară:
t ( τ) = A1ϑp ( x = ∆, τ) + A2tv ( τ) + A3te ( τ) (3)
Introdusă în ecuaĠia de bilanĠ (1) relaĠia (3) determină expresia temperaturii

suprafeĠei vitrajului serei:
tv ( τ) = B1ϑp ( x = ∆, τ) + B2te ( τ) (4)
Prelucrarea ecuaĠiilor (3) úi (4) generează:

t ( τ) = C1ϑp ( x = ∆, τ) + C2te ( τ) (5)
c. CondiĠia la limită de speĠa a III-a la cota x = ∆ conduce la ecuaĠia de bilanĠ termic:

∂ ϑ ( x, τ)
−λ⋅ ⋅ Sp + (ατ ) ⋅ [Cs IT ( τ) + (1 − Cs ) ⋅ Id ( τ)] ⋅ Sv = α cv Sp ⋅ [ϑp ( x = ∆, τ) − t ( τ)] +
∂x x =∆
+ α r Sp ⋅ [ϑ p ( x = ∆, τ) − tv ( τ)] (6)
Sv
Se notează = β.
Sp
Prelucrarea ecuaĠiei (6) conduce la relaĠia:
∂ ϑ p ( x, τ )
−λ⋅ = [αcv ⋅ (1 − C1 ) + α r ⋅ (1 − B1)] ⋅ [ϑp ( x = ∆, τ) − tEs ( τ)] (7)
∂x x =∆
în care temperatura exterioară echivalentă are expresia:

α cvC2 + α r B2 ª ατ β º
tEs ( τ) = ⋅« ⋅ I ( τ) + te ( τ)» (8)
αcv ⋅ (1 − C1 ) + α r ⋅ (1 − B1 ) ¬ α cvC2 + α r B2 ¼
cu:
I ( τ) = Cs It ( τ) + (1 − Cs ) ⋅ Id ( τ)
RelaĠia (7) reprezintă condiĠia la limită de speĠa a III-a la cota x = ∆.
d. CondiĠia la limită de speĠa a III-a la cota la cota x = 0 se exprimă prin relaĠia:

∂ ϑ p ( x, τ )
−λ⋅ = α i ⋅ [ti ( τ) − ϑp ( x = 0, τ)] (9)
∂x x =0
ϮϬϲͬϮϮϱ

Cu notaĠiile:
1 §δ·
α e = α cv ⋅ (1 − C1 ) + α r ⋅ (1 − B1 ) ; α i = + ¦¨ ¸ (10)
αi m © λ ¹m
cu m – indice pentru straturile din componenĠa elementului de captare a radiaĠiei solare

altele decât peretele captator confecĠionat din beton armat, cele două condiĠii la limită
devin:
∂ ϑp ( x, τ)
°− λ ⋅ = α i ⋅ [t i ( τ) − ϑp ( x = 0, τ)]
° ∂x x =0 (11)
®
°− λ ⋅ ∂ ϑp ( x, τ) = α e ⋅ [ϑp ( x = ∆, τ) − tEs ( τ)]
° ∂x
¯ x =∆
úi se asociază ecuaĠiei parabolice a căldurii cu referire la structura peretelui captator.
O rezolvare acceptabilă a problemei transferului căldurii prin elementul de captare a

radiaĠiei solare se poate obĠine utilizând ecuaĠia integrală a căldurii [3]. Intensitatea
transferului de căldură la cota x = 0 (adiacentă spaĠiului ocupat) se determină cu relaĠia:
N1 N
qi ( x = 0, τ) = qi ( τ = 0) ⋅ exp (M1τ) + ⋅ [exp (M1τ) − 1] + 2 ⋅ [exp (M1τ) − (1 + M1τ)] (12)
M1 M2
Expresia temperaturii peretelui captator la cota x = ∆, ϑp (x = ∆, τ) se determină cu

relaĠia:
1 + Bie ⋅ (1 + Bii−1 ) Bie
ϑp ( x = 1, τ) = ⋅ Rqi ( τ) − ⋅ [t i ( τ) − t Es ( τ)] − Rqi ( τ) ⋅ (1 + Bii−1 ) (13)
n + Bie n + Bie
x
în care x = .
∆
S-au utilizat notaĠiile:

a n ⋅ [1 + Bie (1 + Bi i−1 )] Bie
° 2
⋅
°M1 = ∆ n + Bie (1 + n ) (n + Bie )
; M2 =
° Num Num
® (14)
° a n ⋅ Bie
⋅
° ∆2 n + Bie 1 + Bie ⋅ (1 + Bii−1 )
°M3 = ; Num = − 0,50 − Bii−1
¯ Num (1 + n ) (n + Bie )
Grosimea ∆ a elementului de captare, precum úi difuzivitatea termică a se determină

prin procedura de generare a structurii omogene echivalente1.
ϭ
D. Constantinescu, Tratat de inginerie termică – Termotehnica în construcĠii, vol. 1, Editura AGIR,
Bucureúti, 2008
ϮϬϳͬϮϮϱ
ª tE − tE j −1 º
°N1 = − «M2 ⋅ j + M3 ⋅ (t i 0 − tE j −1 )»
° ¬« ∆τ ¼»
® (15)
° tE j − tE j −1
°N2 = M3 ⋅
¯ ∆τ
RelaĠiile (12) úi (13) sunt aplicabile prin procedura de recurenĠă pe intervale de timp
finite (orare) ∆τ. Indicativul j desemnează intervalul de calcul curent, iar j – 1 intervalul
anterior decalat cu ∆τ.
Temperatura medie a aerului din volumul de control se determină cu relaĠia (15), în
funcĠie de valoarea ϑp (x = ∆, τ), determinată cu relaĠia (13), úi de temperatura exterioară
te (τ). VariaĠia temperaturii aerului pe înălĠimea volumului de control (a serei captatoare) se
poate exprima prin relaĠia:
t ( y , τ) = t e ( τ) ⋅ exp ( −ay ) + [E1 ⋅ ϑp ( x = ∆, τ) + E2 ⋅ te ( τ)] ⋅ [1 − exp ( −ay )] (16)
Cu aceasta se determină valoarea temperaturii aerului refulat în spaĠiul ocupat, la

fiecare moment τ, pentru y = 1 :
3. Validarea experimentală a modelului matematic pe suportul spaĠiului solar – iarna

2008-2009
Experimentul s-a desfăúurat în sezonul rece 2008-2009, timp în care spaĠiul solar a
funcĠionat contribuind la asigurarea cotei de aer proaspăt a CE INCERC Bucureúti.
Cele două ventilatoare care refulează aer proaspăt preîncălzit în sera spaĠiului solar
sunt caracterizate de debitele volumice de 44,49 m3 / h úi 57,60 m3 / h, în total
102,09 m3 / h. În raport cu volumul total al clădirii de 167,8 m3, debitul menĠionat reprezintă
0,61 sch / h.
S-au selectat următoarele intervale de validare:
1) 01.10.2008 – 10.10.2008 – 15 zile (232 ore)
2) 15.11.2008 – 25.12.2008 – 41 zile (976 ore)
3) 13.01.2009 – 04.03.2009 – 51 zile (1217 ore)
în total 107 zile (2425 ore), interval semnificativ pentru validarea metodei de calcul.
Indicatorii de validare utilizaĠi includ pe lângă analiza diferenĠelor orare dintre
temperatura aerului refulat, măsurată, tas-m (τ) úi temperatura aerului refulat, determinată
prin calcul tas-t (τ), diferenĠele pe intervalele menĠionate între performanĠa energetică a
spaĠiului solar determinată teoretic úi cea calculată pe baza parametrilor măsuraĠi:
Qvss ( τ) = Gc pa ⋅ [tas ( τ) − te (t )] (17)
1. Din punct de vedere al criteriului PerformanĠă Energetică, cu referire la primul

interval al experimentului, valorile specifice sunt de 3,66 kWh / m2 (conform măsurării),
ϮϬϴͬϮϮϱ

respectiv 3,92 kWh / m2 (conform modelului teoretic), ceea ce generează o abatere
globală de 7,26 %, pe care o considerăm acceptabilă. În graficul din figura 4 se prezintă
variaĠiile orare tas-t (τ), tas-m (τ), te (τ) pentru intervalul analizat. Prin mediere rezultă
tas − t = 28,1°C , tas − m = 27,3°C .
2. Pentru al doilea interval menĠionat, din punct de vedere al performanĠei energetice

valorile specifice sunt de 9,53 kWh / m2, respectiv 9,83 kWh / m2, ceea ce generează o
abatere globală pe interval de 3,16 % care atestă valabilitatea modelului de calcul. În
graficul din Fig. 5 se prezintă valorile orare tas-t (τ), tas-m (τ) pentru intervalul analizat. Prin
mediere rezultă: tas −t = 11,7°C , tas − m = 11,5°C .
3. Cel de al treilea caz se caracterizează prin valorile qm = 15,26 kWh/m 2 ,

qt = 15,84 kWh/m 2 , ε = 3,63 % , ceea ce reprezintă o validare sigură. Valorile tas − t = 12,5°C úi
tas − m = 12,2°C atestă, la rândul lor, estimarea foarte bună prin modelul teoretic. În graficul
din figura 6 se prezintă valorile orare tas-t (τ), tas-m (τ), te (τ).
46
te
42 t-vent.m [°C]
t-vent.t [°C]
38
34
t.vent.m, t.vent.t, te [°C]
30
26
22
18
14
10
6
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 210 220 230
momentul [h]
Fig. 4. Temperaturi caracteristice funcĠionării spaĠiului solar ventilat

01.10.2008 – 10.10.2008 (232 ore) CE INCERC Bucureúti
ϮϬϵͬϮϮϱ
(976 ore) CE INCERC Bucuresti.
30
28 t-vent.m [°C]
26 t-vent.t [°C]
te [°C]
24
22
20
18
16
14
12
10
-2
-4
0 48 96 144 192 240 288 336 384 432 480 528 576 624 672 720 768 816 864 912 960
momentul [h]
Fig. 5. Temperaturi caracteristice funcĠionării spaĠiului solar ventilat –

15.11.2008 – 25.12.2008 (976 ore) CE INCERC Bucureúti
40
36
te
32 t-vent.m [°C]
t-vent.t [°C]
28
24
20
16
12
-4
-8
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200
momentul [h]
Fig. 6. Temperaturi caracteristice funcĠionării spaĠiului solar ventilat –

13.01.2009 – 04.03.2009 (1217 ore), CE INCERC Bucureúti
4. Sinteza relaĠiilor de calcul
Se determină coeficientul superficial de transfer de căldură:

α e = α cv ⋅ (1 − C1 ) + α r ⋅ (1 − B1 )
ϮϭϬͬϮϮϱ

Se calculează temperatura echivalentă aferenta spaĠiului solar:
tE ,SS (τ ) = te (τ ) +
(α ⋅ τ ) ⋅ [c ⋅ IT (τ) + (1 − cs ) ⋅ Idif (τ )]
s
α e
Se determină densitatea de flux termic la cota x = 0 a peretelui opac:

N1 N
qi ( x = 0, τ) = qi ( τ = 0) ⋅ exp (M1τ) + ⋅ [exp (M1τ) − 1] + 2 ⋅ [exp (M1τ) − (1 + M1τ)]
M1 M2
Expresia temperaturii peretelui captator la cota x = ∆, ϑp (x = ∆, τ) se determină cu

relaĠia:
1 + Bi e ⋅ (1 + Bi i−1 ) Bi e
ϑp ( x = 1, τ) = ⋅ Rqi ( τ) − ⋅ [t i ( τ) − tEs ( τ)] − Rqi ( τ) ⋅ (1 + Bi i−1 )
n + Bi e n + Bi e
VariaĠia temperaturii aerului pe înălĠimea volumului de control (a serei captatoare) se

poate exprima prin relaĠia:
t ( y , τ) = t e ( τ) ⋅ exp( −ay ) + [E1 ⋅ ϑp ( x = ∆, τ) + E2 ⋅ t e ( τ)] ⋅ [1 − exp ( −ay )]
Constante de calcul:
SV G
β= ,g =
SP SP
αr α + α r β−1 + Rv′−1
A1 = − ⋅ β −1, A2 = cv , A3 = −(α cv Rv′ )−1
α cv αr
cu:
A1 + A2 + A3 = 1
g ⋅ c pa ⋅ A1 + α cv [β A1 − (1 − A1 )]
B1 = −
Num1
g ⋅ c pa ( A3 − 1) + α cv A3 (1 + β)
B2 = −
Num1
Num1 = gc pa A2 + α cv [β 2 ( A2 − 1) + A2 ]
C1 = A1 + A2B1, C2 = A3 + A2B2
αr α cv Rv′−1
D1 = , D2 = , D3 = , Num2 = α cv + α r + Rv′−1
Num2 Num2 Num2
α cv (2 − D2 )
a=
gc pa
1 + D1 D3
E1 = , E2 =
2 − D2 2 − D2
NotaĠii:
ϮϭϭͬϮϮϱ
Sp – suprafaĠa peretelui captator [m2];
Sv – suprafaĠa vitrajului [m2];
Įcv – coeficientul de transfer de căldură prin convecĠie în aer [W / m2K];
Įr – coeficientul de transfer de căldură prin radiaĠie [W / m2K];
g – debit masic specific de aer [kg / s];
c pa – căldura specifică la grosime constantă a aerului [J / kg];
H – distanĠa pe verticală între fantele de circulaĠie a aerului [m];
te (τ) – temperatura aerului exterior [°C];
IT (τ) – intensitatea totală a radiaĠiei solare pe plan vertical [W / m2];
Idif (τ) – componenta difuză pe plan vertical a radiaĠiei solare [W / m2];
α τ – factorul optic al vitrajului serei [–]
ϮϭϮͬϮϮϱ

ANEXA 2
Modelarea funcĠionării instalaĠiei solare de producere a apei calde de

consum menajer din dotarea clădirii individuale
Notă: InstalaĠia solară este plasată în spaĠiul solar cu care este dotată clădirea
• Expresia temperaturii echivalente aferentă producerii apei calde este următoarea:

ατ
t Eacss ( τ) = ϑa ( τ) + ⋅ I ( τ) (1)
α i + Riz−1
• Valoarea temperaturii apei furnizată de instalaĠia solară în orele cu soare este dată
de expresia:
§ α i + Riz−1 ·
t ( x = L) = t ac
( τ) + [t ( τ) − t ac
( τ)] ⋅ exp ¨¨ − ¸ (2)
g ⋅ c ¸¹
ESS ESS
©
• EcuaĠia caracteristicii funcĠionale a captatoarelor solare tubulare este:

t ( τ) − t e ( τ)
η = FR ( ατ ) − FR k Σ ⋅ (3)
I ( τ)
în care:
g ⋅ c ª § α + Riz−1 · º
°°FR = − ⋅ 1 − exp ¨¨ − i
−1 «
¸»
® α i + Riz «¬ © g ⋅ c ¸¹ »¼ (4)
°
°¯k Σ = (α i + Riz−1 )−1
• VariaĠia temperaturii din Unitatea de Stocaj Termic (UST) în orele de încărcare

termică se determină cu relaĠia:
t ( τ j ) = t EacSS ( τ j ) + [t ( τ j − ∆τ) − t EacSS ( τ j − ∆τ)] ⋅ exp (− a ⋅ ∆τ) (5)
în care:
Ga ª § α + Riz−1 ·º
a= ⋅ «1 − exp ¨¨ − i ¸¸» (6)
V ⋅ ρa ¬ © g a ⋅ c ¹¼
∆τ = 3600 s
• Gradul de acoperire al consumului de apă caldă se determină cu relaĠia:
t final − t 0
ε= (7)
tC0 − t 0
NotaĠii:
ϮϭϯͬϮϮϱ
I (τ) – intensitatea totală a radiaĠie solare [W / m2];
ϑa (τ) – temperatura medie a spaĠiului solar [°C];
t (τ) – temperatura medie a apei din UST [°C];
Ga – debitul masic de apă asigurat de pompă [kg / s];
V – volumul UST [m3s];
αi – coeficient superficial de transfer de căldură între elementul de captare a
radiaĠiei solare úi mediul exterior [W / m2];
Riz – rezistenĠa termică a izolaĠiei termice [m2 K / W]
ϮϭϰͬϮϮϱ

BIBLIOGRAFIE
[1] Directiva Europeană 31 / 2010 / UE privind performanĠa energetică a clădirilor

din 19 mai 2010 – Jurnalul oficial al Uniunii Europene I.153 / 13, 18.06.2010
[2] Directiva 2009 / 28 / CE a parlamentului european úi a consiliului din 23 aprilie
2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare
úi ulterior de abrogare a Directivelor 2001 / 77 / CE úi 2003 / 30 / CE – Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene L 140 / 16, 5.06.2009
[3] Regulamentul delegat (UE) nr. 244 / 2012 al Comisiei din 16 ianuarie 2012 de
completare a Directivei 2010 / 31 / UE a Parlamentului European úi a Consiliului
[4] Legea 372 / 2005 privind performanĠa energetică a clădirilor, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1144 / 19.12.2005
[5] SR EN 15316-1 : 2007 – InstalaĠii de încălzire în clădiri. Metodă de calcul al
cerinĠelor energetice úi a randamentelor instalaĠiei. Partea 1: GeneralităĠi
[6] SR EN 15603:2008 – PerformanĠa energetică a clădirilor. Consum total de
energie úi definirea evaluărilor energetice
[7] SR EN 15251 : 2007 – Parametri de calcul ai ambianĠei interioare pentru
proiectarea úi evaluarea performanĠei energetice a clădirilor, care se referă la
calitatea aerului interior, confort termic, iluminat úi acustică
[8] SR EN ISO 15927-4 : 2006 – PerformanĠa higrotermică a clădirilor. Calculul úi
prezentarea datelor climatice. Partea 4: Date orare pentru evaluarea
consumului anual de energie pentru încălzire úi răcire
[9] SR EN ISO 13790 : 2008 – PerformanĠa energetică a clădirilor. Calculul
necesarului de energie pentru încălzirea úi răcirea spaĠiilor
[10] SR EN 15255 : 2008 – PerformanĠa termică a clădirilor. Calculul sarcinii de
răcire pentru o încăpere cu transfer de căldură sensibilă. Criterii generale úi
proceduri de validare
[11] SR EN 15265 : 2008 – PerformanĠa termică a clădirilor. Calculul necesarului de
energie pentru încălzirea úi răcirea încăperilor. Criterii generale úi proceduri de
validare
[12] SR EN ISO 13791 : 2006 – PerformanĠa termică a clădirilor. Calculul
temperaturii interioare a unei încăperi fără climatizare în timpul verii. Criterii
generale úi proceduri de validare
[13] SR EN ISO 13792 : 2004 – PerformanĠa termică a clădirilor. Calculul
temperaturii interioare a unei încăperi fără climatizare în timpul verii.
Metode de calcul simplificate
ϮϭϱͬϮϮϱ
[14] Seppänen O., Goeders G. – Benchmarking Regulations on Energy
Efficiency of Buildings. Executive summary – Federation of European
Heating, Ventilation and Air-conditioning Associations – REHVA, May 5, 2010
[15] Principles for nearly Zero Energy Buildings – paving the way for effective
implementation of policy requirements – BPIE
[16] Danciu S. – Definirea „NNNZEB“ condiĠie esenĠială pentru implementarea
„NZEB“ în România – ConferinĠa European solutions and policies for
sustainable urban development: theory and practice, Bucureúti, mai 2012
[17] Jarek Kurnitski, Francis Allard, Derrick Braham, Guillaume Goeders, Per
Heiselberg, Lennart Jagemar, Risto Kosonen, Jean Lebrun, Livio Mazzarella,
Jorma Railio, Olli Seppänen, Michael Schmidt, Maija Virta – How to define
nearly net zero energy buildings nnZEB – REHVA Journal, Volume 48,
Issue 3, May 2011
[18] Torcellini P. et al. – Zero Energy Buildins: A Critical Look at the Definiton,
NREL/CP 550 – 39833, June 2006
[19] Drury C. et al. – Geting to Net Zero, NREL/JA 550 – 46382, Sept. 2009
[20] Shanto P., Torcellini P. – Net Zero Energy Buidings: A Classification
System Based on Renewable Energy Supply, NREL/TR 550 – 44586, June
2010
[21] Sartori I. et al. – Net Zero Energy Buiding: A Consistent Definition
Framework, Energy and Buildings (2012), doi: 10.1016/j.enbuild. 2012.01.032
[22] Net Zero Energy, High Performance Green Building – NSTC 2008
[23] Lennard J. et al. – Towards nZEB – Some exemples of national
requirements and roadmaps, REHVA Journal May 2010
[24] Kolokotsa D. et al. – A roadmap towards intelligent net zero and positive
buildings, Solar Energy (2010) doi:10.1016/j.solener.2010.09.001
[25] Principles for Nearly Zero Energy Buidings – BPIE, 2011 ISBN
9789491148021
[26] Marvin D.D – Investigation of dynamic and steady state calcullation
methodologies în context of the EPBD, Ph Thesis Dublin Inst. Of
Technology, 2008
[27] Buvik K. – National Roadmap for promotion of very low energy house
concepts, IEE Northpass project, May 2012
[28] Constatinescu D. et al. – Analysis on the thermal behaviour of the thermal
storage units for phase change materials, Revue Roumaine de Chimie,
56(10-11) / 2011
ϮϭϲͬϮϮϱ

[29] Constantinescu D. – Tratat de inginerie termică – Termotehnica în
ConstrucĠii, vol. I, ISBN 978-973-720-222-2, Editura AGIR, Bucureúti, 2008
[30] Constantinescu D., Petcu Cr. – Punct informatizat de monitorizare úi reglare
a sistemului de încălzire – Brevet OSIM, nr. înregistrare A / 00643 din
17.08.2009
[31] Constantinescu D,. Petcu Cr. – Sistem de monitorizare, repartizare a
costurilor reale de încălzire úi informare a utilizatorilor asupra
PerformanĠei Energetice a Clădirii – Brevet OSIM, nr. înregistrare
A / 00642 din 17.08.2009
[32] Akbari H. – Energy Saving Potential and Air Quality Benefits of UHI
Mitigation, Solar Energy 70(3): 201-216
[34] Constantinescu D. ú.a. – Determinarea anului climatic tip, Contr. 343 / 2008
[35] Constantinescu D. ú.a – Experimental validation of the Building Energy
Performance assessment methods whit reference to occupied spaces,
Revista ConstrucĠii (1) 2010, p. 72-114
[36] Constantinescu D. – Transient heat transfer at building – ground frontier,
Revista ConstrucĠii (2) 2010, p. 51-68
[37] Desmie – Electricity load în Athens, Greece 2007, European Surveillance
vol.10, p. 7-9
[38] Hasid S. et al – The effect of the Heat Island on air conditioning load,
Journal of Energy and Buildings, vol. 32, 2000, p. 131-141
]39] IPCC 2001 – Climate Change, Impact, Adaptation and Vulnerability,
Cambridge Univ. Press UK 2001
[40] Michelozzi P. et al – The impact of the summer 2003 heat waves on
mortality în four Italian cities, European Surveillance vol.10, p. 161-165
[41] Murakami S. – Technology and Policy instruments for mitigation the Heat
Islands Effects, Workshop on Countermeasures to UHI, Tokio, 08.2006
[42] Oke T.R. – The energetic Basis for UHI, Journal Royal Meteo. Soc. 108(455),
p.1-24, 1982
[43] Oke, T.R. – Boundary Layers Climats, Methuen, London 2nd.Ed. 1987
[44] Santamouris M. – On the impact of Urban Climate Energy Consumption of
Buidings, Solar Energy, 2001, 70(3), p. 201-216
[45] Santamouris M. – Heat Islands research în Europe, The State of the Art,
Journal of Advances în Buiding Energy Research (ABER), vol. 1, p. 123-150,
2007
[46] Recensământul populaĠiei úi locuinĠelor din 18-27.03.2002
ϮϭϳͬϮϮϱ
[47] Anuarul statistic al României pentru anul 2007
[48] Metodologia de calcul a performanĠei energetice, părĠile 1, 2, úi 3
În completare se prezintă un extras bibliografic din Raportul Towards nearly

zero-energy buildings elaborat la data de 14.02.2013 în cadrul proiectului cu
indicativul BESDE10788, de către Ecofys, Politechnico di Milano /eERG úi University
of Wuppertal:
Nr. ğara PublicaĠie ConĠinut

European Parliament and the Council of the EU (2010):
Directive 2010/31/EU of the European Parliament and of the International
1 EU
Council of 19 May 2010 on the energy performance of buildings directive
(EPBD 2010)
European Parliament and the Council of the EU (2009):
Directive 2009/28/EC of the European Parliament and of the
International
2 EU Council of 23 April 2009 on the promotion of the use of energy
directive
from renewable sources and amending and subsequently
repealing Directives 2001/77/EC and 2003/30/EC (RED 2009)
European Council for an Energy Efficient Economy ECEEE
3 EU (2009): Net zero energy buildings: definitions, issues and Overview
experience. Published by ECEEE, Brussels
Boermans, Thomas; Hermelink, Andreas; Schimschar, Sven;
Grözinger, Jan; Offermann, Markus; Engelund Thomsen, Kirsten
Summary,
4 EU et al. (2011): Principles for nearly zero-energy buildings. Paving
Overview
the way for effective implementation of policy requirements:
Buildings Performance Institute Europe (BPIE)
Kilkis, Siir: A new metric for net-zero carbon buildings, in:
methodological
5 INT Proceedings of Energy Sustainability 2007, Long Beach,
Explanation
California, 2008, page 219–224
Kurnitski, Jarek; Allard, Francis; Braham, Derrick; Goeders,
Guillaume; Heiselberg, Per; Jagemar, Lennart et al. (2011): How Summary,
6 INT to define nearly net zero energy buildings nZEB. REHVA Overview
proposal for uniformed national implementation of EPBD recast. Exemplification
In: REHVA Journal (May), page 6–12
Laustsen, Jens (2008): Energy Efficiency Requirements în
7 INT Building Codes, Energy Efficiency Policies for New Buildings. Overview
Published by International Energy Agency (IEA).
Marszal, Anna; Bourrelle’, Julien; Musall, Eike; Heiselberg, Per;
Gustavsen, Aril; Voss, Karsten (2010): Net Zero Energy Summary,
8 INT
Buildings - Calculation Methodologies versus National Building Overview
Codes. Published by EuroSun Conference 2010. Graz
Marszal, Anna; Heiselberg, Per; Bourrelle’, Julien; Musall, Eike;
Voss, Karsten; Sartori, Igor; Napolitano, Assunta (2011): Zero
Summary,
9 INT Energy Building - A Review of definitions and calculation
Overview
methodologies. In: Energy and Buildings 43 (4), page 971–979,
published by Elsevier, Oxford
ϮϭϴͬϮϮϱ

Musall, Eike; Voss, Karsten (2012): Nullenergiegebäude – ein
Begriff mit vielen Bedeutungen. In: detail green 1/12 2012 (1), Summary,
10 INT
page 80–85, published by Institut für internationale Architektur- Overview
Dokumentation, München
Salom, Jaume; Widen, Joakim; Candanedo, Jose A.; Sartori,
Igor; Voss, Karsten; Marszal, Anna J. (2011): Understanding Net
Zero Energy Buildings: Evaluation of Load Matching And Grid methodological
11 INT
Interaction Indicators. Published during proceedings of Building Explanation
Simulation 2011: 12th Conference of International Building
Performance Simulation Association. Sydney
Sartori, Igor; Napolitano, Assunta; Marszal, Anna; Pless, Shanti;
Torcellini, Paul; Voss, Karsten (2010): Criteria for Definition of Summary,
12 INT
Net Zero Energy Buildings. Published by EuroSun Conference Overview
2010. Graz
Sartori, Igor; Napolitano, Assunta; Voss, Karsten (2012): Net
methodological
13 INT Zero Energy Buildings: A Consistent Definition Framework. In:
Explanation
Energy and Buildings, 2012.
Voss, Karsten; Musall, Eike (2011): Net zero energy buildings.
Summary,
14 INT International projects of carbon neutrality în buildings.
Overview
Birkhäuser Verlag, Basel
Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und
Wasserwirtschaft (BMLFUW): klima:aktiv Bauen und Sanieren Exemplification to
15 AT
(2011): klima:aktiv Basiskriterien 2011 für Wohngebäude und “klima:aktiv“
Dienstleistungsgebäude Neubau/Sanierung, Wien
Exemplification to
Bundesministerium für Verkehr, Innovation und Technologie
16 AT “Haus der Zukunft
(2011): Haus der Zukunft plus, 3. Ausschreibung 2011, Wien
plus“
MINERGIE® (2010): MINERGIE-A®. Definition des neuen Exemplification to

17 CH
Gebäude-Standards - Vernehmlassung. Bern “Minergie©-A”
Bundesministerium für Verkehr, Bau und Stadtentwicklung Exemplification to

(2011): Wohnhäuser mit Plusenergie-Niveau - Definition und ““EffizienzhausPlu
18 DE Berechnungsmethode, Anlage 1 zum BMVBS Förderprogramm. s” (formerly “Plus-
Published by Bundesministerium für Verkehr, Bau und Energie-Haus-
Stadtentwicklung. Berlin Standard”)”
Exemplification to
dena Deutsche Energieagentur (2011): dena - Modellvorhaben
“Auf dem Weg
„Auf dem Weg zum EffizienzhausPlus“ Klimaneutrales Bauen
19 DE zum
und Sanieren. Conditions for Participation. în collaboration with
EffizienzhausPlus
Stefan Schirmer. Berlin
”
solares bauen (2005): QS-Heft für die Zertifizierung von Exemplification to

20 DE
Nullemissionsgebäuden. Published by zeroHaus. Freiburg “zeroHaus”
Voss, Karsten; Musall, Eike; Lichtmeß, Markus (2011): From

methodological
21 DE Low Energy to Net Zero-Energy Buildings: Status and
Explanation
Perspectives. In: Journal of Green Building 6 (1), page 46–57
ϮϭϵͬϮϮϱ
Kolokotsa, D.; Rovas, D.; Kosmatopoulos, E.; Kalaitzakis, K.
Summary,
22 GR (2011): A roadmap towards intelligent net zero-and positive-
Overview
energy buildings. In: Solar Energy 2011
Sartori, Igor et al.: Proposal of a Norwegian ZEB definition: Exemplification to
23 NO assessing the implications for design, Journal of Green Norwegian ZEB
Buildings 6/3 (2010), page 133–150 definition
Gaze, Christopher; Walker, Andrew F.; Hodgson, Gavin; Priaulx,
Mike (2010): The Code for Sustainable Homes simply explained. Exemplification to
24 UK
Published by IHS BRE Press on behalf of the NHBC “CSH”
Foundation. Amersham
Torcellini, Paul; Pless, Shanti; Deru, Michael; Crawley, Drury
(2006): Zero Energy Buildings: A Critical Look at the Definition. methodological
25 US
Published by National Renewable Energy Laboratory NREL, Explanation
U.S. Department of Energy DEO. Golden
Wasserwirtschaft (BMLFUW): klima:aktiv Bauen und Sanieren Exemplification to
15 AT
(2011): klima:aktiv Basiskriterien 2011 für Wohngebäude und “klima:aktiv“
Dienstleistungsgebäude Neubau/Sanierung, Wien
Exemplification to
Bundesministerium für Verkehr, Innovation und Technologie
16 AT “Haus der Zukunft
(2011): Haus der Zukunft plus, 3. Ausschreibung 2011, Wien
plus“
MINERGIE® (2010): MINERGIE-A®. Definition des neuen Exemplification to
17 CH
Gebäude-Standards - Vernehmlassung. Bern “Minergie©-A”
Bundesministerium für Verkehr, Bau und Stadtentwicklung Exemplification to
(2011): Wohnhäuser mit Plusenergie-Niveau - Definition und ““EffizienzhausPlu
18 DE Berechnungsmethode, Anlage 1 zum BMVBS Förderprogramm. s” (formerly “Plus-
Published by Bundesministerium für Verkehr, Bau und Energie-Haus-
Stadtentwicklung. Berlin Standard”)”
Exemplification to
dena Deutsche Energieagentur (2011): dena - Modellvorhaben
“Auf dem Weg
„Auf dem Weg zum EffizienzhausPlus“ Klimaneutrales Bauen
19 DE zum
und Sanieren. Conditions for Participation. în collaboration with
EffizienzhausPlus
Stefan Schirmer. Berlin
”
solares bauen (2005): QS-Heft für die Zertifizierung von Exemplification to
20 DE Nullemissionsgebäuden. Published by zeroHaus. Freiburg “zeroHaus”
Voss, Karsten; Musall, Eike; Lichtmeß, Markus (2011): From

methodological
21 DE Low Energy to Net Zero-Energy Buildings: Status and
Explanation
Perspectives. In: Journal of Green Building 6 (1), page 46–57
Kolokotsa, D.; Rovas, D.; Kosmatopoulos, E.; Kalaitzakis, K.

Summary,
22 GR (2011): A roadmap towards intelligent net zero-and positive-
Overview
energy buildings. In: Solar Energy 2011
Sartori, Igor et al.: Proposal of a Norwegian ZEB definition: Exemplification to

23 NO assessing the implications for design, Journal of Green Norwegian ZEB
Buildings 6/3 (2010), page 133–150 definition
ϮϮϬͬϮϮϱ

Gaze, Christopher; Walker, Andrew F.; Hodgson, Gavin; Priaulx,
Mike (2010): The Code for Sustainable Homes simply explained. Exemplification to
24 UK
Published by IHS BRE Press on behalf of the NHBC “CSH”
Foundation. Amersham
Torcellini, Paul; Pless, Shanti; Deru, Michael; Crawley, Drury
(2006): Zero Energy Buildings: A Critical Look at the Definition. methodological
25 US
Published by National Renewable Energy Laboratory NREL, Explanation
U.S. Department of Energy DEO. Golden
ECEEE (2011): Steering through the maze #2 - nearly zero-
26 EU energy building: achieving the EU 2020 target. European Overview
Council for Energy Efficient Economy. Brussels
Bayer MaterialScience AG: EcoCommercial Building Program.
Exemplification to
Online available under
27 INT “EcoCommercial
www.katalog.ecocommercialbuilding.de/bms/bms-
Building Program”
eco.nsf/id/DE_Home?open, last reviewed 30.03.2012.
Marszal, Anna Joanna; Bourrelle’, Julien S.; Nieminen, Jyri;
Berggren, Björn; Gustavsen, Arild; Heiselberg, Per; Wall, Maria
28 INT (2010): North European Understanding of Zero Energy/Emission Overview
Buildings. Published during proceedings of Renewable Energy
Conference 2010. Trondheim
Marszal, Anna; Heiselberg, Per (2012): Zero Energy Building
definition – a literature review. A technical report of subtask A of Summary,
29 INT
the IEA SHC Task40 / Annex 52 “Towards Net Zero Energy Overview
Solar Buildings”, Aalborg University. Aalborg
Voss, Karsten; Sartori, Igor; Napolitano, Assunta; Geier, Sonja;
Goncalves, Helder; Hall, Monika et al. (2010): Load Matching methodological
30 INT
and Grid Interaction of Net Zero Energy Buildings. Published by Explanation
EuroSun Conference 2010, Graz
Exemplification to
31 AT Wasserwirtschaft (BMLFUW): klima:aktiv Bauen und Sanieren
“klima:aktiv“
(2011): Kriterienkatalog Bürogebäude Neubau, Wien

Exemplification to
“klima:aktiv“
(2011): Kriterienkatalog Bürogebäude Sanierung, Wien

Exemplification to
“klima:aktiv“
(2011): Kriterienkatalog Wohngebäude Sanierung, Wien

Exemplification to
“klima:aktiv“
(2012): Kriterienkatalog Bildungseinrichtungen Neubau, Wien

Exemplification to
“klima:aktiv“
(2012): Kriterienkatalog Wohngebäude Neubau, Wien
Bundesministerium für Verkehr, Innovation und Technologie Exemplification to
36 AT
(BMVIT): Forschungs- und Technologieprogramm „Haus der “Haus der
ϮϮϭͬϮϮϱ
Zukunft“, Wien. Online available under www.hausderzukunft.at, Zukunft”
last reviewed 21.05.2012
Klima- und Energiefonds (2012): Leitfaden Mustersanierung Exemplification to
37 AT
2012, Wien “Mustersanierung“
Attia, Shady; Mlecnik, Erwin; van Loon, Stefan (2011): Principles methodological
38 BE
for nearly zero-energy buildingsin Belgium. Louvain-la-Neuve Explanation
Mlecnik, Erwin (2011): Defining nearly zero-energy housing în methodological
39 BE
Belgium and the Netherlands. In: Energy Efficiency Explanation
Mlecnik, Erwin; Attia, Shady; van Loon, Stefan (2011): Net zero
energy building: A review of current definitions and definition
40 BE Overview
development în Belgium. Published by Passiefhuis-Platform.
Berchem
Athienitis, Andreas (2007): Canadian Market, Regulations and
Technologies applied to Low-Energy Buildings (houses): A Exemplification to
41 CA
State-of-the-Art. Published by Solar Buildings Research “EQuilibriumTM”
Network. Montreal
Green, Thomas C. (2009): EQuilibriumTM. Demonstrating a
Vision for Sustainable Housing în Canada, EQuilibriumTM Exemplification to
42 CA Housing - Canada Mortgage and Housing Corporation. IEA Task “R-2000
40 / Annex 52 Net Zero Energy Solar Buildings. Montreal, Standard”
06.05.2009
Leibundgut, Hansjürg (2011): LowEx building design. For a
Exemplification to
43 CH ZeroEmissionArchitecture, published by Vdf Hochschulverlag
“LowEx building”
AG. Zürich
MINERGIE® (2011): MINERGIE-A®/A-ECO®. Online available
Exemplification to
44 CH under http://www.minergie.ch/minergie-aa-eco.html, last
“Minergie©-A”
reviewed 11.01.2012
Zimmermann, Mark; Althaus, Hans-Jörg; Haas, Anne:
Benchmarks for sustainable construction. A contribution to
45 CH Overview
develop a standard. In: Energy and Buildings 37/2005,
S. 1147–1157
Ministry of Industry and Trade; Czech Technical University
Prague; Chamber of Commerce of Czech Republic; Czech Exemplification to
46 CZ Green building Council and Czech Passive house Centre “nearly zero-
(in the approval process): The Amendment of the Act on Energy energy building”
Management 406/2000 Coll., Prague
Bundesministerium für Verkehr, Bau und Stadtentwicklung
(2012): Effizienzhaus Plus mit Elektromobilität. Technische Exemplification to
47 DE Informationen und Details. Online available under ”EffizienzhausPlu
www.bmvbs.de/DE/EffizienzhausPlus/Projekt/effizienzhaus- s”
plus-projekt_node.html, last reviewed 18.04.2012.
Fraunhofer Institut für Bauphysik (2011): Wege zum Exemplification to
48 DE Effizienzhaus-Plus. Published by Bundesministerium für “EffizienzhausPlu
Verkehr, Bau und Stadtentwicklung. Berlin s”
Heinze, Mira; Voss, Karsten (2009): Goal: Zero Eenergy Exemplification to
49 DE
Building - Exemplary Experience Based on the Solar Estate “Plusenergiehaus
ϮϮϮͬϮϮϱ

Solarsiedlung Freiburg am Schlierberg, Germany. In: Journal of ©”
Green Building 4 (4), S. 1-8.
Schirmer, Stefan (2011): dena-Modellvorhaben „Auf dem Weg
Exemplification to
zum EffizienzhausPlus“. Energetische Anforderungen des
50 DE “Effizienzhaus
Modellvorhabens. Published by Deutsche Energieagentur dena.
Plus”
Berlin
Sobek, Werner (2009): Triple Zero®. Published by Werner
Exemplification to
51 DE Sobek, Greentech. Stuttgart. Online available under
“TripleZero©”
www.wernersobek.com, last reviewed 21.05.2012.
solares bauen (2005): Das zeroHaus. Online available under
Exemplification to
52 DE http://www.zero-haus.de/zertifizierung.html, last reviewed
“zeroHaus”
09.02.2005
Sonnenhaus-Institut e.V. (2008): Das Sonnenhaus.
Exemplification to
53 DE …unabhängig und umweltbewusst: Wohnen mit der Sonne.
“Sonnenhaus”
Straubing
Stockinger, Volker; Grunewald, John; Jensch, Werner (2012):
methodological
54 DE Plus-Energie. Begriffsdefinition, Umsetzung, Bilanzierung und
Explanation
Klassifizierung. In: HLH (3), page 20–32
Voss, Karsten (2008): Was ist eigentlich ein Nullenergiehaus. methodological
55 DE
Passivhaustagung 2008, Nurnberg Explanation
Voss, Karsten; Musall, Eike (2011): Null- und
Plusenergiegebäude: Allgemeine Bilanzierungsverfahren und methodological
56 DE
Schnittstellen zur normativen Praxis în Deutschland. In: Explanation
EnEVaktuell (IV), page 3–5.
Voss, Karsten; Musall, Eike; Lichtmeß, Markus (2010): Vom
Niedrigenergie- zum Nullenergiehaus: Standortbestimmung und methodological
57 DE
Entwicklungsperspektiven. In: Bauphysik 32 (12), page 424– Explanation
434.
Lund, Henrik; Marszal, Anna Joann; Heiselberg, Per (2011):
methodological
58 DK Zero energy buildings and mismatch compensation factors. In:
Explanation
Energy and Buildings 43 (7), page 1646–1654
Marszal, Anna Joanna; Heiselberg, Per; Lund Jensen, Rasmus;

Nørgaard, Jesper (2012): On-site or off-site renewable energy
59 DK Overview
supply options? Life cycle cost analysis of a Net Zero Energy
Building în Denmark. In: Renewable Energy 44, page 154–165
Velux (2011): Velux Modelhome 2020. Published by Velux.

Hørsholm. Online available under methodological
60 DK
www.velux.de/privatkunden/wohnqualitaet_energieeffizienz_nac Explanation
hhaltigkeit/modelhome2020?cache=0, last reviewed 29.05.2012
Santamouris; Sfakianaki (2011): Zero Energy Green Exemplification to

61 GR Neighbourhood. Report Prepared by CRES on the zero energy “Green
project of Green Neighbourhood, CRES, Pikermi Athens, 2011 Neighbourhood”
Agentschap NL (2010): Energieneutraal Bouwen, hoe doe je
dat?. Online available under methodological
62 NL
www.agentschapnl.nl/sites/default/files/bijlagen/Infoblad_Energi Explanation
eneutraal_Bouwen.pdf, last reviewed 21.05.2012
ϮϮϯͬϮϮϱ
Platform energietransitie Gebouwde Omgeving (2009): Stevige
methodological
63 NL ambities, Klare taal!, definiëring van doelstellingen en middelen bij
Explanation
energieneutrale, CO2-neutrale of Klimaatneutrale projecten de
Agentschap NL (2010): Uitgerekend Nul, Taal, Rekenmethode
en Waarde voor CO2 cq. energieneutrale utiliteitsgebouwen.
methodological
64 NL Online available under http://www.agentschapnl.nl/sites/default/
Explanation
files/ bijlagen/Rapportage%20Uitgerekend%20Nul.pdf, last
reviewed 30.05.2012
W/E adviseurs (2009): Stevige ambities, Klare taal!, definiëring
van doelstellingen en middelen bij energieneutrale, CO2-
neutrale of Klimaatneutrale projecten în de gebouwde
65 NL omgeving. Online available under www.agentschapnl.nl/sites/ Overview
default/files/bijlagen/Rapport%20-%20Stevige%20ambities%
20klare%20taal, %20definitiestudie%20-20november%
202009.pdf, last reviewed 21.05.2012
Norwegian University of Science and Technology NTU: The
Research Centre on Zero Emission Building. Online available methodological
66 NO
under www.sintef.no/Projectweb/ZEB/About-ZEB, last reviewed Explanation
21.05.2012
Elmroth, Arne (2012): Energihushållning och värmeisolering –
Byggvägledning 8 En handbook I anslutning till Boverkets
methodological
67 SE byggregler (engl.: A guide to the energy requiremenst în the
Explanation
building regulations), Svensk Byggtjänst, Stockholm. Online
available under www.byggtjanst.se, last reviewed 25.05.2012
Sandberg, Eje (2012): Kravspecifikation för nollenergihus,
Exemplification to
68 SE passivhus och minienergihus. Published by Sveriges Centrum
“nollenergihus”
för Nollenergihus. Styrelsen
González Álvarez, Marcos (2011): Nearly zero-energy buildings,
69 SP from research to real construction. International Conference Overview
within Construmat 2011 fair. Barcelona
CIBSE (2010), Down to Zero, CIBSE Journal, February 2010,
70 UK Overview
pp. 36-40.
Department of Energy and Climate Change (DECC) (2012):
2012 consultation on changes to the Building Regulations în
England Section two Part L (Conservation of fuel and power), în methodological
71 UK
Communities and Local Government (CLG), London. Online Explanation
available under http://www.communities.gov.uk/documents/
planningandbuilding/pdf/2077834.pdf, last reviewed 30.05.2012
Department of Finance and Personnel (Ireland): The Energy
Performance of Buildings în Northern Ireland. Online available
methodological
72 UK under http://www.dfpni.gov.uk/index/buildings-energy-efficiency-
Explanation
buildings/energy-performance-of-buildings.htm, last reviewed
30.05.2012
Building Standards Division (BSD): Sustainability labelling în
Scottish Building Standards. Online available under methodological
73 UK
http://www.scotland.gov.uk/Topics/Built-Environment/Building/ Explanation
Building-standards/about/bsdsustain, last reviewed 30.05.2012
ϮϮϰͬϮϮϱ

Building Standards Division (BSD): Introduction to Energy
Performance. Online available under methodological
74 UK
http://www.scotland.gov.uk/Topics/Built-Environment/Building/ Explanation
Building-standards/profinfo/epcintro, last reviewed 30.05.2012
Crawley, Dru; Pless, Shanti; Torcellini, Paul: Getting to Net methodological
75 US
Zero. ASHRAE Journal 51, 2009, S. 18 –25 Explanation
Griffith, Brend et al.: Assessment of the Technical Potential for
76 US Achieving Net Zero-Energy Buildings în the Commercial Sector. Overview
Technical Report NREL/TP-550-41957, 2007
ϮϮϱͬϮϮϱ

Anexa C PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa C PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ŶĞǆĂ

WZ&KZDEԐEZ'd/ > /Z/E;hKE^hD

Tematica: Evaluarea necesarului úi consumului de energie al clădirilor din zonele

II.1. Raportul de Ġară privind cerinĠele minime determinate pe baza

Modelarea dinamică a proceselor de transfer de căldură úi masă proprii spaĠiilor

Fig. II.2. Necesarul de frig sensibil în clădirea caracterizată de vitraj normal

Fig. II.3. Regimul termic natural în clădirea caracterizată de vitraj ridicat –

În regim de climatizare consumul de energie pentru climatizarea spaĠiilor este de

Fig. II.4. Necesarul de frig sensibil în clădirea caracterizată de vitraj ridicat –

Climatizarea spaĠiilor ocupate realizată inclusiv prin ventilare naturală (instalaĠia de

Fig. II.6. Necesarul de frig sensibil în clădirea caracterizată de vitraj normal,

FaĠă de clădirea normal vitrată, în condiĠii similare de utilizare, necesarul de frig

10 5,28 5,28 3,63 3,63

1,92 3,62 3,26 2,77

Fig. II.9. Performantele energetice ale clădirii în două variante de vitrare –

Fig. II.10. PerformanĠa energetică comparată pe vectorii electric úi termic,

Varianta Varianta Pachetul PS cu

2 2 1,30 W/m2K 1,30 W/m2K

Enumerarea măsurilor este cu titlu ilustrativ.

Tabel cu rezultatele calculării cererii de energie – clădire publică

Cererea de energie primară

Stare actuala – E.distr. = 148,94

Stare actuala – E.distr. = 139,09

Energia livrată specificată per

Cererea de energie primară

Pachetul de E.distr. = 24,51

Pachetul de E.distr. = 19,83

Date de ieúire úi calculul costului global

Costul anual de Perioada de calcul1

Durata de viaĠă economică

macro- economic úi pentru

(dacă este cazul) [lei / mp]

pentru calculul macro-

diferite pentru calculul

Costul global calculat

efect de seră (numai

economic) [lei / mp.]

Costul energiei pe tip

la energie [lei / mp.]

3HQWUXFOăGLUL UH]LGHQĠLDOHúL SXEOLFHVH LD vQFRQVLGHUDUHRSHULRDGăGHFDOFXO GHGHDQLLDUSHQWUXFOăGLULOHFRPHUFLDOHQHUH]LGHQĠLDOHGHFHO SXĠLQGHDQL

Stare actuala SA2

energie [lei / mp.]

Costul energiei pe tip

Costul energiei pe tip

Costul emisiilor de gaze

cu efect de seră (numai

Valoare reziduală economic) [lei / mp.]

7UHEXLHOXDWvQFRQVLGHUDUHHIHFWXOHYROXĠLHL SUHFRQL]DWH DSUHĠXULORUvQYLLWRUGDFăVHYL]HD]ăvQORFXLUHDFRPSRQHQWHORUvQWLPSXOSHULRDGHLGHFDOFXO

diferite pentru calculul [lei /mp.]

macro- economic úi pentru

Costul de eliminare Costul de eliminare

Costul global calculat Costul global calculat

(dacă este cazul) [lei / mp]

Rata de actualizare (rate

cu efect de seră (numai

diferite pentru calculul

Costul global calculat

economic) [lei / mp.]

întreĠinere [lei / mp.

Intervalul / nivelul optim din punct

Plan de reducere a decalajului nejustificabil:

Pentru clădirile publice existente se adoptă soluĠiile de tip C 107, asociate cu

5500 Cost global S2

ŶĞǆĂ

WZ&KZDEԐEZ'd/>/Z/E;hKE^hD

3HQWUXFOăGLUL UH]LGHQĠLDOHúL SXEOLFHVH LD vQFRQVLGHUDUHRSHULRDGăGHFDOFXO GHGHDQLLDUSHQWUXFOăGLULOHFRPHUFLDOHQHUH]LGHQĠLDOHGHFHO SXĠLQGHDQL

7UHEXLHOXDWvQFRQVLGHUDUHHIHFWXOHYROXĠLHLSUHFRQL]DWHDSUHĠXULORUvQYLLWRUGDFăVHYL]HD]ăvQORFXLUHDFRPSRQHQWHORUvQWLPSXOSHULRDGHLGHFDOFXO

7UHEXLHOXDWvQFRQVLGHUDUHHIHFWXOHYROXĠLHLSUHFRQL]DWHDSUHĠXULORUvQYLLWRUGDFăVHYL]HD]ăvQORFXLUHDFRPSRQHQWHORUvQWLPSXOSHULRDGHLGHFDOFXO

7UHEXLHOXDWvQFRQVLGHUDUHHIHFWXOHYROXĠLHLSUHFRQL]DWHDSUHĠXULORUvQYLLWRUGDFăVHYL]HD]ăvQORFXLUHDFRPSRQHQWHORUvQWLPSXOSHULRDGHLGHFDOFXO