ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.

4/2014

TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Mădălina Alexandra Lozonschi, masterand

Universitatea ‘Constantin Brâncusi” din Târgu Jiu
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
madalinalozonschi@yahoo.com
Rezumat
Lucrarea va prezenta fiscalitatea și contabilitatea TVA-ului, urmată apoi de un studiu de caz ce va avea ca
principală bază modalitatea de calcul a taxei pe valoare adăugată, dar și înregistrările contabile care au loc în
astfel de caz. Studiu realizat vizează în mod special partea fiscală aferentă acestui tip de impozit, urmat apoi de
partea contabilă care va reflecta într-un mod cât mai elocvent operațiunile contabile cele mai frecvente
(executarea de livrări, precum și prestarea anumitor servicii). Pentru ca, în final să fie prezentate cele mai
importante aspecte ale conturilor 4427 (TVA colectată), 4423( TVA de plată), 4428 (TVA neexigibilă).
Se cunoaște faptul că în bugetul statului sunt colectate mari sume de bani din existența acestui tip de
impozit, tocmai de aceea o să prezint care sunt valorile încasate la nivelul statului român. Această analiză cu
privire la gradul de colectare de către miniserul finanțelor publice este potrivit de realizat, deoarece pe lângă
sumele mari care sunt încasate din taxa pe valoare adăugată, peste 60% din evaziunea fiscală este creată de
neplata acestei taxe.

Cuvinte cheie: TVA, Contribuabili, TVA colectată, TVA de plată, TVA neexigibilă

1. Introducere
Consider că cel mai important flux de venituri pentru un stat provine din consumul realizat în cadrul
oricărei economii. Tocmai de aceea este de o reală importanţă ca un stat să aibă un sistem fiscal bine pus la punct şi
taxe echilibrate care să stimuleze consumul populaţiei. Un exemplu, care confirmă acest lucru este cazul Germaniei
care în anul 2013 datorită taxelor relativ ridicate şi contribuţiilor la protecţia socială destul de mari a condus la un
consum anemic, chiar dacă nivelul şomajului era cel mai mic din Uniunea Europeană. Acest fapt conduce la ideea
că, pentru a beneficia de un flux mare de venituri statele trebuie să aibă grijă ca cetăţenii să aibă o povară fiscală din
ce în ce mai diminuată deoarece acest lucru va aduce cu siguranţă un consum mare indiferent de latura şi partea
socială din care provin aceştia. Thilo Schaefer, colaborator al institutului de cercetare IW afirmă faptul că ”Ministrul
de finanţe german are suficienţi bani acum şi ar trebui să dea aceşti bani angajaţilor, care în schimb vor cheltui mai
mult dacă vor avea mai mulţi bani în buzunar”. Astfel că, teoria susţinută mai sus este din nou confirmată, cu cât
cetăţenii au mai mulţi bani cu atât statele vor avea mai multe venituri încasate, fie din Taxa pe Valoare Adăugată
(deoarece un consum mare aduce după sine un grad de colectare mai mare, daca lupta cu evaziunea fiscală este bine
controlată), fie din Impozitul pe profit (deoarece un consum mare al populaţiei va aduce venituri mari societăţilor
existente pe piaţă care implicit vor obţine profit şi vor plăti impozitul pe profit) etc. O gestionare eficientă a banilor,
alături de un control riguros cu privire la evaziunea fiscală şi de asemenea, un control cu privire la respectarea
drepturilor angajaţilor va aduce mai mulţi bani şi mai multă corectitudine la nivelul oricărei societăţi, astfel încât se
va putea obţine acel echilibru între clasele sociale şi astfel un echilibru la nivelul oricărui stat.

2. Noţiuni generale despre Taxa pe Valoarea Adăugată

Istoricul acestui tip de impozit are bazele în anul 1967, când au fost publicate primele două directive cu
privire la Taxa pe Valoare Adăugată. Baza comună de impozitare a fost stabilită prin Directiva a șasea, care ulterior
a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 1979. Cel mai important articol din cadrul Directivei a șasea interzicea
introducerea și menținerea anumitor prelevări fiscale și anume:
a. Este plătită atât pentru operațiunile supuse TVA, cât și pentru alte activități industriale sau comerciale ce
reprezintă prestări de servicii cu plată.
b. Este percepută, în cazul întreprinderilor care sunt persoane impozabile pentru TVA, pe aceeași bază de
impunere folosită pentru TVA, astfel că, se va percepe un procent din volumul vânzărilor după deducerea
cheltuielilor. [1]
Un alt aspect important de reținut este faptul că nu în toate locurile din Europa se plătește TVA de exemplu,
există zone teritoriale care sunt excluse din sfera de cuprindere a sistemului comun de TVA, deși fac parte din
teritoriul unui stat care are introdus în legislație taxa pe valore adăugată:
a. Teritoriile care sunt excluse din uniunea vamală : de exemplu, insulele Helogoland și teritoriul Busingen
(Germania), anumite teritorii spaniole din Africa (Ceuta), Campione d`Italia etc.
b. De asemenea există anumite teritorii care fac parte din teritoriul vamal al Comunității, dar rămân exclus din
sfera de cuprindere al acestui tip de taxă: Insulele Canare (Spania), teritoriile franceze de pe mări (de
exemplu, Guyana Franceză), teritoriile aparținând Muntelui Athos (Grecia), Insulele Aland (Finlanda). [1]

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 58 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.4/2014

Aceste excluderi de teritorii aduce după sine anumite spețe, de exemplu: o companie de transport italiană
efectua curse maritime pentru pasageri și bunuri între portul Livorno și insula Sardinia. Companiei i s-a solicitat să
plătească TVA pentru servicile prestate. Însă aceasta a refuzat să plătească această taxă deoarece aducea ca
argument faptul că nu ar trebui să plătească TVA pentru partea din călătorie efectuată în apele internaționale
(Directiva a șasea preciza faptul că taxa nu poate să fie aplicată unor operațiuni extra-teritoriale). Însă răspunsul
conform directivei a șasea a fost faptul că nu este interzisă aplicarea legislației conform TVA pentru servicile de
transport între două puncte ale teritoriului național și comunitar, chiar dacă o anumită parte se efectuează pe un alt
teritoriu, atâta timp cât nu intervine competența fiscală a unui alt stat membru. [6]

2.1. Operațiuni impozabile

Pentru a putea determina cât mai corect valoarea acestui tip de impozit este necesară identificarea
operațiunile ce devin impozabile prin aplicarea legislației. Tocmai din acest motiv urmează enumerarea
operațiunilor fiscale, definite și de către codul fiscal.
Operațiuni impozabile:
2.1.1. Operațiunile cum ar fi livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, ce se finalizeaza cu plata taxei,
dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții :
 Dacă livrarea de bunuri sau prestarea de servicii are loc pe teritoriul României
 Persoana care livrează sau execută servicii este o persoană impozabilă
 Livrarea de bunuri sau prestarea de servicii să rezulte dintr-o activitate economică
2.1.2. De asemenea, este considerată operațiune impozabilă și importul efectuat de o persoană dacă locul
importului este teritoriul României
2.1.3. Achizițiile intracomunitare de bunuri, astfel:
Achiziții de mijloace de transport noi
Achiziții de produse accizabile, efectuate de o persoană impozabilă sau de o persoană juridică neimpozabilă
Achiziții de bunuri altele decât cele de mai sus, care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara
României
Este important de remarcat faptul că în codul fiscal pentru cazul României sunt excluse anumite categorii
de achiziții intracomunitare de bunuri, astfel:
Achiziția intracomunitară de bunuri pentru acele persoane impozabile care efectuează livrări de bunuri sau
executări de servicii pentru care TVA nu este deductibilă sau de către o persoană neimpozabilă pentru care valoare
totală a achizițiilor nu depășește plafonul de 10.000 euro.
Achizițiile de bunuri a căror livrare în România este scutită
Achizițiile de bunuri second hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, atunci când vânzătorul este o
persoană impozabilă revânzătoare (organizator de vânzări prin licitație publică) iar bunurile au fost supuse taxei din
statul de unde au fost anterior achiziționate.
Achizițiile care urmează unei livrări de bunuri aflate în regim vamal suspensiv.
Pentru anumite achiziții intracomunitare se aplică aşa numita taxare inversă, care merită explicații
suplimentare, astfel:
Figura 1: A(Im1).............................................B(I m3)...................................................C(I m2)

Unde B reprezintă persoana impozabilă, cumpărător revânzător, care nu plătește TVA în I m2, dar care
plătește TVA în Im3. Achiziția este făcută în interiorul statului I m2, realizată între persoanele impozabile B și C (B
va preda bunul lui C). Persoana impozabila C este înregistrată ca plătitoare de TVA în I m2. De asemenea, aceasta va
plăti TVA pentru bunul livrat de B, prin intermediul mecanismul taxării inverse. Beneficiarul final al acestei
achiziții este de fapt C, tocmai de aceea va plăti TVA. În acest caz, Directiva TVA permite scutirea de impozitare
pentru A și B, astfel încât persoana B poate să livreze bunuri fără să se înregistreze în scopuri de TVA în I m2. [1]

2.2. Persoane impozabile și activitatea economică

Conform codului fiscal, persoană impozabilă pot să fie pesoanele fizice, persoanele juridice (Societățile cu
răspundere limitată), cooperativele, asocierile de tip joint venture 6 sau parteneriatele, fără obligativitatea înregistrării
ca personalitate jurdiciă, atâta timp cât sunt înregistrare ca o entitate fiscală unică și desfășoară activitate economică
supusă impozitului. Se poate astfel concluziona, că există două mari condiții pentru a putea vorbi de o persoană
impozabilă în materie de TVA: desfășurarea unei activități economice indiferent de rezultatul acesteia și activitatea
economică desfășurată să aibă caracter independent. Pentru a putea înțelege cât mai ușor noțiunea de persoană
impozabilă este necesar un exemplu practic care să definească acest termen,astfel: Un trust caritabil deținea un
pachet de acțiuni pe care le investea pentru a obține un flux constant de venituri. Aceste venituri au fost vândute

6
Contract prin care două sau mai multe părţi se angajează într-o activitate economică,fiind supusă controlului
comun.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 59 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.4/2014

după o anumită perioadă unei persoane care era din afara trustului, prin urmarea el a dedus TVA plătită pentru
costul de vânzare al acțiunilor. Trebuie acest trust să plătească TVA pentru activitatea desfășurată? Răspunsul este
că nu trebuie să plătească TVA deoarece vânzarea ulterioară deținerii unor acțiuni nu constituie o activitate
economică din care să fie perceput TVA-ul. Trust-ul actionează ca un investitor privat, care își vine proprietățile (în
cazul de față acțiunile). [6]

2.3. Baza de impozitare

Baza de impozitare pentru Taxa pe valoare adăugată este formată fie din contrapartida obținută,
compensația ce urmează a fi încasată, pentru ca în cazul achizițiilor intracomunitare, prețul de cumpărare al
bunurilor respective, ori prețul de cost stabilit la data livrării. De asemenea, baza de impozitare cuprinde impozitele
și taxele precum și cheltuielile accesorii cum ar fii comisioane, cheltuieli de ambalare, cheltuieli cu transportul și
asigurările. O speță care să explice anumite situații ce pot apărea ca urmare a existenței unor reguli stricte privind
baza de impozitare este următoarea:
În Franța erau incluse în baza de impozitare a Taxei pe Valoare Adăugată așa numitele suplimente de preț
adică bacșiș sau costul servicilor percepute de către anumiți agenți economici cliențiilor. Dar conform legislației
acestea nu erau incluse în Taxa pe Valoare Adăugată dacă clientul a fost informat asupra existenței acestui cost
suplimentar și de asemenea, informația viza și procentul cu care se va majora valoarea totală a facturii. De această
sumă percepută pe lângă costul efectiv, vor beneficia toți angajații respectivei societăți. Însă trebuie să fie
evidențiate în documente contabile-registre precum și evidențierea în documente oficiale a remnerației obținute în
plus de angajat. [1]

2.4. Cotele de impozitare

Cota standard este de 24% și se aplică pentru acea bază de impozitare care este supusă operațiunilor
impozabile ce nu sunt scutite de taxă sau supuse unei cote reduse.
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele activități: servicii privind
accesul la castele, muzee, case memorial, monumente istorice etc, livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste,
livrarea de proteze, produse ortopedice, medicamente, precum și anumite specialități de panificații plus toate
sortimentele de pâine.
Cota redusă de 5% se aplică pentru livrarea locuințelor și pentru terenurile pe care acestea sunt amplasate.

2.5. Operaţiuni scutite de taxă

Sintetizând reglementările reflectate de codul fiscal se poate afirma faptul că operaţiunile de interes general
sunt scutite de la plata taxei pe valoare adăugată, astfel: spitalizarea, îngrijirile medicale desfăşurate în unităţi
autorizate indiferent de cum sunt ele organizate (spitale, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire
medicală şi de diagnostic, baze de tratament şi recuperare etc). Livrările de medicamente, proteze, produse
ortopedice, efectuate după actul medical nu beneficiază de scutirea de TVA. [6]

2.6. Regimul deducerilor pentru Taxa pe Valoarea Adăugată

Dreptul de deducere se aplică atunci când apare exigibilitatea, în momentul în care activităţile desfăşurate au
legătură directă cu următoarele operaţiuni:
operaţiuni taxabile
operaţiunile pentru care locul de desfăşurare este în străinătate
operaţiuni scutite de taxă
în cazul în care au loc operaţiuni cum ar fi divizarea şi fuziunea deducerea apare atunci când sunt transferate
activele
toate achiziţiile pe care le face o persoană înainte de a se înregistra ca plătitoare de TVA. [4]
Există regimuri speciale de scutiri pentru înteprinderile mici, şi pentru persoanele impozabile care
înregistrează o cifră de afaceri anuală mai mică de 65.000 de euro. Există anumite operaţiuni care fac excepţie de la
această regulă şi anume livrările intracomunitare de mijloace de transport noi. Această cifră de afaceri este de fapt
valoarea totală fără TVA pentru acele persoane care doresc să fie excluse din cadrul persoanelor plătitoare de TVA,
sau pentru persoanele ce realizează operaţiuni ce sunt desfăşurate într-o altă ţară dacă taxa este deductibilă. De
asemenea, se acordă facilităţi fiscale cu privire la taxa pe valoare adăugată pentru acele societăţi care sunt nou
înfinţate şi care declară o cifră de afaceri pe care o estimează sub plafonul impus de lege.
Este important ca o firmă să-şi cunoască nivelul cifrei de afaceri, deoarece în condiţiile în care cifra de
afaceri nou determinată depăşeşte plafonul impus, aceasta trebuie să ceară înregistrarea în scopuri de TVA în
termen de 10 zile de la depăşirea plafonului stabilit. Persoana căreia i se aplică scutirea de taxă nu are dreptul să
menţioneze pe facturi nivelul TVA-ului şi nu are dreptul să-şi deducă TVA-ul aferent achiziţiilor pe care le
realizează.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 60 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.4/2014

2.7. Obligativitatea declarării Taxei pe Valoarea Adăugată

Declaraţia 392A: aceasta se declară de către acele persoane impozabile ce sunt înregistrate ca fiind plătitoare de
TVA, pentru toate achiziţiile şi prestările de servicii realizate în anul precedent depunerii declaraţiei asupra tuturor
achiziţiilor şi prestărilor realizate până la data de 31 decembrie. Această declaraţie se depune până la data de 25
februarie a anului următor.
Declaraţia 392B: această declaraţie se depune de către persoanele neplătitoare de TVA pentru toate achiziţiile
şi prestările de servicii realizate într-un an, având termen de depunere 25 februarie a anului următor operaţiunilor
realizate.
Declaraţia 390VIES: această declaraţie se depune de acele persoane înregistrare ca fiind plătitoare de TVA ce
realizează achiziţii intracomunitare în ţările Uniunii Europene sau pentru acele operaţiuni triunghiulare care implică
mai mulţi agenţi economici şi o taxare inversă.
Formularul 394: se comportă ca o declaraţie informativă pe care persoanele înregistrare în scopuri de TVA
trebuie să o depună cu privire la operaţiunile impozabile realizate pe teritoriul naţional.
Declaraţia 301: se mai numeşte şi decontul de TVA şi este obligatorie pentru acele persoane neimpozabile şi
impozabile dar care nu sunt înregistrare în scopuri de TVA pentru achiziţiile intracomunitare. Aceasta trebuie să fie
depusă până la data de 25 a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea operaţiunii.
Declaraţia 300: se depune de către persoanele plătitoare de TVA, lunar sau trimestrial în funcţie de vectorul
fiscal în care este înregistrată până la data de 25 a lunii sau a trimestrului. [1]

3. Contabilitatea Taxei pe Valoarea Adăugată

Contabilitatea acestui tip de impozit se realizează prin conturile de gradul al doilea 4423 ca fiind TVA-ul de
plată, contul 4424 TVA de recuperat şi 4426 TVA deductibilă, 4427 TVA colectată şi 4428 TVA neexigibilă.
Valoarea acestor conturi se determină din balanţa realizată pentru fiecare societate şi pe baza lor se observă care este
valoarea de plată sau de recuperat a taxei pe valoare adăugată pentru fiecare societate.
Contul de pasiv 4423 (TVA de plată) : În creditul acestui cont se înregistrează diferenţa dintre TVA colectată
mai mare faţă de TVA deductibilă mai mică. În debitul contului se înregistrează acele plăţi pentru bugetul statului
pentru TVA adăugată, pentru TVA adăugată de recuperat, ce este compensată cu TVA de plată şi sumele scutite cu
privire la TVA din exerciţiile financiare anterioare.
Contul de activ 4424 (TVA de recuperat) : În debitul acestui cont se înregistrează diferenţa între TVA
deductibilă mai mare şi TVA colectată mai mică. În creditul contului se înregistrează diferenţa dintre TVA
deductibilă mai mare şi TVA colectată mai mică plus taxa încasată de la bugetul statului după ce s-a realizat cererea
de rambursare plus acel TVA de recuperat. TVA-ul de recuperat se va compensa cu TVA-ul de plată plus alte taxe şi
impozite.
Contul de activ 4426 (TVA deductibilă) : În debitul contului 4426 se înregistrează sumele reprezentând taxa pe
valoarea adaugată deductibilă şi sumele reprezentând taxa pe valoarea adaugată evidenţiată anterior ca amânată la
plata (4428). In creditul contului 4426 se înregistreazî sumele compensate din taxa pe valoarea adaugată colectată
(4427), diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adaugată deductibilă şi taxa pe valoarea
adaugată colectată (4424), prorata din taxa pe valoarea adaugată deductibilă devenita nedeductibilă (635).
Contul de pasiv 4427 (TVA colectată): În creditul contului 4427 se înregistrează taxa pe valoarea adaugată
colectată aferentă vânzarilor de bunuri, lucrărilor executate si serviciilor prestate , taxa pe valoarea adaugată aferentă
lipsurilor imputate, taxa pe valoarea adaugată neexigibilă devenită exigibilă (4428), taxa pe valoarea adaugată
aferentă bunurilor si serviciilor utilizate pentru consumul propriu sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor
neimputabile, precum şi cea aferentă bunurilor si serviciilor acordate personalului sub forma avantajelor în natură
(635), taxa pe valoarea adaugată aferentă avansurilor încasate. In debitul contului 4427 se înregistrează taxa pe
valoarea adaugată de plată, datorată bugetului statului (4423), sumele reprezentând taxa pe valoarea adaugată
deductibilă (4426), taxa pe valoarea adaugată aferentă garanţiilor pentru buna execuţie a lucrărilor, reţinute de către
beneficiari (4428), decontarea taxei pe valoarea adaugată aferentă avansurilor încasate (411).
Contul bifuncţional 4428 (TVA neexigibilă): În creditul contului 4428 se înregistrează taxa pe valoarea
adaugată, aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii si executărilor de lucrări cu plata în rate conform
prevederilor legale (411), taxa pe valoarea adaugată aferentă mărfurilor din unităţile comerciale cu amănuntul (371),
taxa pe valoarea adaugată, aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii si executărilor de lucrări pentru care
nu s-au întocmit facturi (418), taxa pe valoarea adaugată aferentă garanţiilor pentru buna execuţie, reţinută de
beneficiarii lucrărilor (4427), taxa pe valoarea adaugată, aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate, precum şi
cea aferentă facturilor sosite devenită deductibilă (4426). In debitul contului 4428 se înregistrează: taxa pe valoarea
adaugată, aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate conform prevederilor legale (401, 404), taxa pe valoarea
adaugată aferentă vânzărilor de mărfuri din unităţile comerciale cu amănuntul (371), taxa pe valoarea adaugată,
aferentă vânzărilor de bunuri şi servicii sau prestărilor de lucrări cu plata în rate, devenită exigibilă în cursul
exerciţiului (4427), taxa pe valoarea adaugată amânată la plata (446). [4]
Documentele contabile cu ajutorul căreia se realizează operaţiunile cu TVA sunt: factura, autofactura, decontul
de TVA, jurnalul de vânzări şi cel de cumpărări.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 61 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.4/2014

Există numeroase înregistrări contabile care reflectă existenţa TVA-ului, astfel:

 Achiziţionarea unui teren
% = 404 (Furnizori de imobilizări) 190.000.000
2111(Teren) 153.225.8 06,45
4426(TVAdeductibilă) 36.774.193,55
 Primirea unui facturi pentru carburanţi

% = 401 (Furnizori) 100.000

3022 (Combustibili) 80.645,16
4426 (TVAdeductibilă) 19.654,83

 Achiziţii de materii prime

% = 401 (Furnizori) 250.000
301 (Materii Prime) 201.612,9
4426 (TVA deductibilă) 48.387,09

 Vânzare de produse finite

411 (Clienţi ) = % 1.000
701 (Venituri din vânzare produse finite) 806,45
4427 (TVAcolectată) 193,54

 Prestarea de servicii: repararea unui automobil

411 (Clienţi) = % 4.600
704 (Venituri din lucrările executate) 3.709,67
4427 (TVAcolectată) 890,32

 Se achiziţionează materiale fără factură doar cu un aviz de însoţire a mărfii

% = 408 (Furnizori-facturi nesosite) 1.000
3021(Materiale) 806,4 5
4428(TVAneexigibilă) 193,54

Ulterior când ajunge factura la client TVA-ul neexigibil devine TVA deductibil (4426=4428)
 Închiderea conturilor de TVA
. % = 4426(TVAdeductibilă)
4427(TVAcolectată)
4424(TVAde recuperat)

4423(TVAde plată)=4424(TVAde recuperat)

4. Concluzii
Taxa pe Valoarea Adăugată este un tip de taxă foarte importantă datorită posibilităţii de colectare a veniturilor
la bugetul statului. Tocmai din acest motiv Comisia Europeană îi acordă o atenţie deosebită. Astfel, în anul 2012
comisia a descoperit faptul că s-au pierdut 177 de miliarde de euro din cauza necolectării acestei taxe.
În România deficitul de încasare a taxei a fost de 8,8 miliarde de euro. Statele trebuie să combată evaziunea
fiscală pentru că ele nu-şi permit să piardă nicio parte din veniturile ce pot fi încasate din TVA, astfel că este
necesară impunerea unui sistem de TVA eficient şi greu de fraudat.

Bibliografie:

[1] Brăgaru M., “Codul fiscal şi normele metodologice de aplicare”, Editura C.H.Beck, 2011
[2] Munteanu V. (coord.),” Contabilitatea financiară a întreprinderii ”, Editura Universitară, București, 2012
[3] Pântea Iacob P., Bodea Gh., „Contabilitatea financiară”, Editura Intelcredo, Deva, 2014
[4] Paliu-Popa L., „Contabilitate financiară”, curs universitar ID, Editura Academica Brâncuși, 2014
[5] Paliu-Popa L., Ecobici N., „Contabilitate financiară aplicată”. Ghid contabil, Editura Universitaria,
Craiova, 2010
[6] ***Legea 571/2013 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare
[7] *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare
[8] *** Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 62 ~