UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

MASTER: BĂNCI SI PIEȚE FINANCIARE

MIFID și implicațiile sale in

procesul integrării financiare
europene

Conducător Științific:
Conf. Univ. Dr. Adina DORNEAN

Masterand: MARIAN Mădădlin-Vasile

Grupa: 2

Iași 2018
 Cuprins

1. Directiva privind piețele instrumentelor financiare ........................................ 1

1.1. Directiva MIFID I ......................................................................................... 1
1.2. Directiva MIFID 2 ...................................................................................... 2
2. Implicațiile MIFID în procesul integrării financiare europene....................... 5
2.1. Principalele implicatii ale directivei MIFID .................................................. 5
2.2. Efectele generate de Directiva MIFID II .................................................... 9
Concluzii.............................................................................................................. 11
Bibliografie .......................................................................................................... 12
 1. Directiva privind piețele instrumentelor financiare

1.1. Directiva MIFID I

Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MFID) este un regulament care

sporește transparența pe piețele financiare ale Uniunii Europene și standardizează
prezentările de reglementare necesare pentru anumite piețe. MIFID a implementat noi
măsuri, cum ar fi cerințele de transparență înainte și după tranzacționare, și a stabilit
standardele de conduită pentru firmele financiare. Directiva este în vigoare în întreaga Uniune
Europeană (UE) începând cu 2007. MIFID are un domeniu de aplicare definit care se axează
în principal pe tranzacții over the counter (OTC).
Directiva privind piețele instrumentelor financiare – MIFID este directiva piețelor
în domeniul instrumentelor financiare (Directiva 39/2004/CE). În vigoare de la 31 Ianuarie
2007 până la 2 Ianuarie 2018, este o piatră de temelie a reglementării Uniunii Europene a
piețelor financiare. Aceasta guvernează furnizarea de servicii de investiții în instrumente
financiare de către bănci și societățile de investiții în exploatarea burselor tradiționale și a
locurilor de tranzcaționare alternative. MIFID a creat concurență între aceste servicii și adus
mai multe opțiuni și prețuri mai mici pentru investitori, au fost expuse neajunsuri în urma
crizei financiare.
Directiva MIFID – reprezintă directiva europeană ce are ca și scop formarea unui
cadru legal prin intermediul căruia se stimulează creșterea competiției în industria financiară
dar și transparența piețelor financiare și se acordă un grad ridicat de protecție investitorilor.
Uniunea Europeană a stabilit un set cuprinzător de norme privind serviciile și
activitățile de investiții, cu scopul de a promova piețele financiare, printre care: norme
echitabile, transparente, eficiente și integrate.
Primul set de norme adoptate de Uniunea Europeană a contribuit la creșterea
competivății piețelor financiare prin crearea unei piețe unice pentru serviciile și activitățile de
investiții. De asemenea, acestea au asigurat un grad ridicat de protecție armonizată pentru
investitorii cu instrumente financiare, cum ar fi acțiunile, obligațiunile sau instrumentele
financiare derivate. Cu toate acestea, după criza financiară din 2008, a devenit clar ca a fost
nevoie de un cadru de reglementare mai robust, având ca și obiective:
 consolidarea în continuare a protecției investitorilor;
 abordarea dezvoltării de noi platforme și activități de tranzacționare;

1
 Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MIFID) este una dintre pietrele
de temelie ale legislației Uniunii Europene privind serviciile financiare, care stabilește ce
servicii și activități de investiții ar trebui să fie licențiate în întreaga UE și standardele
organizaționale și de conduită pe care aceștia le respectă.
MIFID a fost adoptată în aprilie 2004 și a fost pusă în aplicare în 2007. Scopul a fost
de a crea un cadru comun de reglementare robust pentru piețele de valori mobiliare europene,
promovând în același timp concurența și sporind protecția investitorilor.
MIFID II este acum în inima viitoarei reforme a piețelor financiare și este departe de a
fi o schimbare treptată. Aceasta urmărește să combine obiectivele inițiale cu un obiectiv
principal de reducere a riscului în ansamblul sistemelor financiare (angajamentul G20) și de
asigurare a eficienței pieței.
În 2011, propunerea publicată de Consiliul European a fost de a modifica MIFID prin
reformarea sa ca o nouă directivă (MIFID II) și un nou regulament – Regulamentul privind
instrumentele financiare (MIFIR).

1.2. Directiva MIFID 2

Directiva MIFID II este un cadru legislativ instituit de Uniunea Europeană pentru a

reglementa piețele financiare și pentru a îmbunătății protecția investitorilor în scopul
restabilirii încrederii în industrie după ce criza financiară a scos la lumină deficiențele
sistemului. Este o versiune revizuită a Directivei privind piețele instrumentelor financiare
sau MIFID și a fost lansată la 3 Ianuarie 2018, la mai mult de șase ani de la adoptarea de către
Comisia Europeană a unei propuneri legislative de revizuire.
Reflectarea MIFID II – Directiva MIFID II va impune mai multe cerințe și teste de
raportare pentru a spori transparența și a reduce utilizarea fondurilor și a tranzacțiilor OTC.
Comform noilor reguli, volumul de tranzacționare al unui stoc într-un fond închis este limitat
la 8 procente în decurs de 12 luni. Noile reglementări vizează, de asemenea, tranzacționarea
pe frecvențe înalte. Algoritmii utilizați pentru tranzacționarea automată trebuie să fie
înregistrați, testați și să includă întrerupătoare de circuit. De asemenea, MIFID II introduce
restricții privind stimulentele acordate firmelor de investiții sau consultanților financiari de
către orice terță parte în legătură cu serviciile furnizate clienților Băncile nu vor mai putea să
perceapă costuri pentru cercetare și tranzacții într-un singur pachet, forțând fragmentarea și,
eventual, îmbunătățind calitatea cercetării de care dispun investitorii. Brokerii vor trebui să
furnizeze rapoarte mai detaliate despre tranzacțiile lor, inclusiv informații despre preț și

2
volum și să stocheze toate comunicațiile, inclusiv convorbirile telefonice. Directiva MIFID II
extinde domeniul de aplicare al cerințelor din MIFID la mai multe instrumente financiare.
Pregătirile pentru companiile cu costuri de piață MIFID II au un total estimat de 2,1 miliarde
de dolari, potrivit unui raport al companiei Expand, o companie din Boston Consulting Group
și IHS Markit.
În termeni foarte generali, MIFID II se bazează pe reglementarea comercială a
stocurilor introdusă în 2007 și urmărește să protejeze investitorii și să se asigure că piețele
financiare operează în cel mai corect și transparent mod posibil. Unii au rezumat-o spunând ca
MIFID II vizează democretizarea piețelor financiare. Conform celor mai recente reguli,
platformele de tranzacționare operate de instituțiile financiare vor trebui să fie foarte
transparente, astfel încât investitorii să poată fi siguri că primesc cea mai bună tranzcție la un
moment dat.
Directiva MIFID II asigură, de asemenea, că autoritățile de reglementare au o
perspectivă mai mare asupra activităților de zi cu zi ale tranzațiilor pe etaje și birouri de
vânzări din întreaga regiune. Aceasta, teoretic, ar trebui să le ajute să identifice neregulile și
să identifice abuzurile de pe piață. Alte elemente ale regulamentului prevăd că tranzacționarea
în obligațiuni și a unor instrumente financiare derivate se va face din ce în ce mai mult pe
platforme electronice, mai mult decât pe cale telefonică, pentru a fi mai transparentă și mai
ușor de monitorizat.
Băncile și consilierii vor avea o responsabilitate mai mare pentru a se asigura că
aceștia vizează investitorii adecvați pentru tot ce vând. Modul în care se poate obține
cercetarea de piață se va schimba, de asemenea, și un supraveghetor al valorilor mobiliare al
UE va avea puterea de a preveni sau de a restricționa anumite produse financiare pe care le
consider dăunătoare sau prea riscante. Alte elemente ale regulamentului – se întind pe mii și
mii de pagini, fac referire la cantitatea de bunuri pe care o poate deține un singur broker. Sunt
prevăzute, de asemenea, noi forme privind așa-numitele „bazine-întunecate” (o formă de
platformă de tranzacționare) și tranzacții cu frecvențe înalte. Aceasta directivă a avut și va
avea un impact imens asupra băncilor, administratorilor de active și altor instituții financiare.
Regulamentul acoperă, în esență, toate aspectele comerțului în întreaga Uniune Europeană.
Unele birouri de tranzacționare la bănci au trebuit să regândească complet modul în care fac
afaceri. Ei au educat angajații să se asigure că sunt conformi și să actualizeze sistemele pe
care le utilizează ani de zile. Angajații vor trebui de asemenea, să se obișnuiască să schimbe
modul în care aceștia comunică și fac afaceri cu clienții și omologii, pentru a se asigura că
transparența maximă este oferită autorităților de reglementare. În afară de acestea, cercetarea

3
financiară care în multe cazuri până în prezent a fost asociată cu alte servicii și costurile
asociate, va trebui să fie plătită de manageri separat finanțați și de alte terțe părți, în încercarea
de a reduce posibilitatea unui conflict de interese printre analiști.
MIFID 2 și MIFIR - în Iunie 2014, Comisia Europeană a adoptat noi norme de
revizuire a cadrului MIFID. Acestea constau într-o directivă (MIFID 2) și un regulament
(MIFIR). MIFID 3 și MIFIR au intrat în vigoare începând cu 3 Ianuarie 2018. Directiva
MIFID 2 urmărește să consolideze normele privind piețele de valori mobiliare prin:
 asigurând că tranzacționarea organizată are loc pe platforme reglementate;
 introducând reguli privind tranzacționarea algoritmică și de înaltă frecvență;
 îmbunătățirea transparenței și a supravegherii piețelor financiare – inclusiv a piețelor
instrumentelor financiare derivate - și abordarea anumitor deficiențe ale piețelor
insturmentelor financiare derivate pe mărfuri;
 consolidarea protecției investitorilor și îmbunătățirea regulilor de conduită a
întreprinderilor, precum și a condițiilor de concurență în tranzacționarea și
compensarea intrumentelor financiare;
De asemenea, normele revizuite prin MIFID condolidează protecția investitorilor
introducând cerințe privind organizarea și conduita actorilor de pe aceste piețe.
MIFIR stabilește cerințe privind:
 divulgarea datelor publice privind activitatea de tranzacționare;
 divulgarea datelor privind tranzacțiile autorităților de reglementare și
supraveghetorilor;
 tranzacționarea obligatorie a instrumentelor financiare derivate în locurile organizate;
 eliminarea barierilor dintre locurile de tranzcționare și furnizorii de servicii de
compensare pentru a asigura o mai mare concurență;
 acțiuni specifice de supraveghere privind instrumentele financiare și pozițiile în
instrumentele financiare derivate;

4
 2. Implicațiile MIFID în procesul integrării financiare
europene
2.1. Principalele implicatii ale directivei MIFID

MIFID este directiva privind piețele instrumentelor financiare (39/2004/CE).

Aceasta a fost aplicată în intreaga Uniune Europeană din noiembrie 2007. Aceasta reprezintă
o piatră de temelie a reglementării Uniunii Europene a piețelor financiare în încercarea de a-și
îmbunătăți competitivitatea prin crearea unei piețe unice pentru serviciile și activitățile de
investiții și pentru a asigura un grad ridicat de protecție armonizată pentru investitorii de
instrumente financiare.
Scopul declarat al MIFID este ca toți membrii Uniunii Europene sa aibă un cadru
comun de reglementare solid, care să protejeze investitorii. MIFID a intrat în vigoare înainte
de criza financiară din 2008, însă au fost făcute schimbări în lumea crizei. Una dintre
problemele din proiectele inițiale este că abordarea de reglementare a firmelor din țările terțe
a fost lăsată la latitudinea fiecărui stat membru, ceea ce a dus la faptul că unele întreprinderi
din afara UE au un avantaj competitiv în ceea ce privește o supraveghere mai ușoară a
reglementării în comparație cu întreprinderile din interiorul UE. Această problemă este
abordată prin MIFID 2, care va armoniza regulile pentru toate firmele cu clienți din UE.
Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare (MIFIR) funcționează împreună cu
MIFID și MIFID 2 pentru a extinde codurile de conduită dincolo de acțiuni la ale tipuri de
active, inclusiv active de bază de contract și produse financiare structurate.
Directiva MIFID stabilește:
- conducerea afacerilor și cerințele organizatorice pentru firmele de investiții;
- cerințele de autorizare pentru piețele reglementate;
- raportarea reglementărilor pentru a evita abuzurile de pe piață;
- obligația de transparență a tranzacțiilor pentru acțiuni;
- normele privind admiterea instrumentelor financiare la tranzacționare.
Armonizarea reglementărilor UE – MIFID este doar o parte a modificărilor de
reglementare care măsoară UE și au un impact asupra departamentelor de conformitate ale
tuturor firmelor financiare – asigurători, furnizori de fonduri mutuale, bănci etc. - ce oprează
acolo. Luat împreună cu alte inițiative de reglementare, cum ar fi Regulamentul privind
protecția generală a datelor (GDPR) și Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare
(MIFIR), UE urmărește viziunea sa asupra unei piețe transparente, cu drepturi și protecții

5
clare pentru cetățenii UE. Ca și în cazul oricăror cadre de reglementare, multe dintre reguli
sunt modificări ale reglementărilor existente, cum ar fi cerințele de divulgare în cazul în care
există un conflict de interese. Cu toate acestea, mai multe bune practici, cum ar fi numirea
unui singur ofițer responsabil pentru protejarea intereselor clienților din cadrul fimei, sunt
acum cerințe explicite pentru fimele care doresc să acceseze piața UE.
Potrivit Directivei privind piețele instrumentelor financiare, aceasta vine împreună cu
o serie de reglementări ce vor afecta piețele de acțiuni, de obligațiuni, de mărfuri și de
instrumente financiare derivate și de orice persoană care lucrează, comercializează sau
investește în acestea pe întreg teritoriul UE. În primul rând, noul regulament are rolul de a
proteja investitorii și de a se asigura că primesc cea mai bună înțelegere posibilă, dar vor
trebui să se alinieze și cu o nouă modalitate de a interacționa cu băncile, brokerii, comercianții
și alți profesioniști financiari.
În sens invers, dacă un investitor consideră că nu a fost tratat corect, acea persoană va
avea probabil mai multe dovezi și posibilitatea de a pune la îndoială decizia unui broker,
comerciant sau agent de vânzări.
Caroline Escott, conducerea politicii de investiții și a beneficiilor determinate în cadrul
Asociației Pensii și Asigurări de Viață, a declarat că noile norme reprezintă provocări pentru
sistemele de pensii și administratorii de fonduri, deoarece acestea „vor trebui să se ocupe de
ceea ce înseamnă noile reguli pentru ei”.
MIFID II oferă o oportunitate pentru o analiză aprofundată a valorii serviciilor de
administrare a fondurilor. De exemplu, sistemele ar putea beneficia de o mai bună
transparență a costurilor cercetării pentru a evalua dacă cercetarea investițională adaugă
valoare sau pentru a utiliza informațiile despre costuri pentru a-și îmbunătăți diligență față de
manager și a gândi cum să obțină o mai bună valoare pentru bani.
Felicia Meyerowitz Singh, co-fondator și director executiv al Akoni Hub, companie
fintech din Londra, a declarat că, din perspectivă corporativă, există riscul ca întreprinderile
mici și mijlocii să fie dezavantajate de MIFID II din cauza noilor restricții în ceea ce privește
disponiblitatea cercetării privind stocurile.
Datorită noilor costuri asociate cu distribuirea cercetării, brokerii ar putea evita
acoperirea companiilor mai mici în cercetarea lor, ceea ce, la rândul lor, ar putea afecta
capacitatea acestor firme de a accesa investitorii. Investitorii își bazează adesea deciziile în
privința investiției într-un anumit stoc pe rapoartele de cercetare.
Ca răspuns la criza globală din 2008 și la o varietate de inițiative ale G20, MIFID va fi
extinsă, iar MIFID II va fi aplicată pentru a acoperi instrumentele care nu sunt de de capital,

6
pentru a extinde transparența prin introducerea unor noi cerințe de raportare înainte și
dupătranzacționare în locurile de tranzacționare. Deși MIFID II are un impact direct asupra
firmelor de investiții înregistrate în UE, impactul este și asupra unor organizații din afara UE
care se ocupă de clienți din UE, contrpărți sau sucursale care pot fi bazate pe UE. Companiile
care comercializează locațiicu sediul în UE vor avea în prezent aceste detalii comerciale
publicate de aceste locuri.
Directiva MIFID a introdus conceptul de Facilitate Multilaterală de tranzacționare
(MTF) definită ca un sistem multilateral gestionat de o firmă de investiții sau de un operator
de piață, care reunește mai multe interese de cumpărare și de vânzare ale unor terțe părți în
instrumente financiare din sistem. Conform noilor linii directoare, Thompson Reuters Fxall
QuickTrade, o platformă independentă de tranzacționare electronică pentru activitatea FX,
este considerată un MTF și va fi înegistrat ca un loc de tranzacționare îmrpreună cu serviciul
de potrivire a tranzacțiilor Thomson Reuters, Forward Matching, care astăzi este un MTF.
Jurisdicția este importantă în determinarea impactului Directivei MIFID II. Pentru
corporațiile care se află în Spațiul Economic European, impactul cel mai mare al MIFID II are
de a face cu îmbarcarea la MTF, care este în primul rând un exercițiu de colectare a datleor pe
care MTF trebuie să-l asume pentru a-și îndeplini obligațiile de reglementare. Pentru
societățile din afara SEE, ar trebui să se țină seama de evaluarea locurilor în care se vor
localiza contrapartidele.
Înainte de MIFID II, scutirea pentru firmele nefinanciare era o scutire generală,
acestora, nu li s-a cerut să solicite autorizația de a tranzacționa cu băncile în nume propriu,
Acum, însă, există cerințe specifice care trebuie luate în considerare pentru a afecta multe
funcții ale trezoreriei corporative. Aceste scutiri includ:
- gestionarea pe cont propriu a altor instrumente financiare decât instrumentele
financiare derivate pe mărfuri și cotele de emisii;
- gestionarea pe cont propru a produselor derivate pe mărfuri și a cotelor de emisie.
În conformitate cu cerințele de transparență privind MIFID II, societățile de investiții
trebuie să transmită rapoarte postr-tranzacționare la o înțelegere de publicare aprobată (APA)
în timp real. APA este un sistem care impune firmelor care execută tranzacții să publice
rapoarte comerciale prin intermediul unui orgranism care asigură condolidarea și publicarea în
timp util și sigură a acestor date. Locurile de tranzacționare și de execuție trebuie să trimită
informații suplimentare înainte de tranzacționare aceleiași platforme. Atributele publicate
referitoare la economia de bază a tranzacțiilor în sfera de aplicare, incusiv prețul, valuta,
volumu și timpul de execuție al comerțului relevant sunt incluse în astfel de rapoarte.

7
Produsele în domeniul de aplicare sunt acțiuni și alte instrumente de capitaluri proprii și altele
decât cele de capitaluri proprii care au fost tranzacționate într-un loc de desfășurare, inclusiv
piețele reglementate, facilitățile multilaterale de tranzacționare (MTF) și facilitățile de
tranzacționare originare (OTFs).

Figura 2.1. Țările care au adoptat directiva MIFID II

Sursa: Prelucrare autor după Directiva MIFID II

Potrivit figurii 2.1.,putem observa o ușoară reticență la nivelul Uniunii Europene în

ceea ce privește adoptarea Directivei privind piețele instrumentelor financiare, deoarece doar
cele mai dezvoltate state ale UE au transpus integral prevederile directivei printre ele
numărându-se: Franța, Germania, Danemarca, Italia, Marea Britanie, Suedia, Cehia, Austria,
Slovenia și Ungaria. La polul opus se situează 17 state care nu au adoptat încă această
directivă, printre cele mai sonore nume putem aminti: Luxemburg, Olanda, Belgia Spania,
Portugalia. Printre motivele care au condus la această amânarea a adoptării noii directive
putem include ezitarea operatorilor de angajare a unor noi costuri, dar și faptul că noua

8
directiva a impus câteva măsuri mai severe de transparență, și nu în ultimul rând de
liberalizare a accesului în cadrul piețelor financiare din Uniunea Europeană.

2.2. Efectele generate de Directiva MIFID II

Pachetul MIFD II introduce o serie de măsuri care urmăresc să abordeze consecințele

MIFID I și problemele generate de criza financiară, cum ar fi creșterea eficienței, rezistenței și
transparenței piețelor finanicare, îmbunătățirea protecției investitorilor. Această revizuire va
avea un impact semnificativ atât asupra strategiei de afaceri, cât și asupra proceselor
operaționale implementate de firme. Este momemntul, ca firmele să înteleagă domeniile cheie
de impact asupra afacerii lor și să înceapă să planifice schimbarea. Deși provocările firmelor
de a implementa schimbări pot fi semnificative, firmele ar trebui să ia în considerare și
oportunitățile oferite de reforme și să își concentreze activitățile în consecință.
Directiva MIFID II combină Directiva privind piețele instrumentelor fiananciare
(MIFID) și Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare (MIFIR). Aplicabil
începând ci ianuarie 2018, MIFID II interzice stimulentele pentru gestionarea dicretionară a
activelor și consultanță „independentă”, provocând direct modelele de afaceri și exercitând
presiuni asupra veniturilor din administrarea activelor și a averii. În plus, directiva MIFID II
îmbunătățește în mod semnificativ cerințele „operaționale” privind structura pieței, raportarea
și guvernanța, precum și consolidarea supravegherii reglementare.
Principalele efecte ale MIFID constau în reducerea în mod semnificativ obstacolele
din calea comerțului transfrontalier de acțiuni și furnizarea transfrontalieră a serviciilor de
investiții. Aceasta va pune capăt monopolului pe care anumite burse l-au avut asupra
tranzacționării valorilor mobiliare. În consecință, aceasta, va crea noi oportunități pentru
firme, piețe și într-adevăr, pentru consumatori. Cu toate acestea, efectele sale precise vor
depinde de măsura în care diferiți actori sunt pregătiți să profite de oportunităție oferite. Dacă
sunt pregătiți să facă acest lucru, ar putea exista o creștere semnificativă a concurenței între
burse și între schimburi și alte platforme de tranzacționare. Însă, s-ar putea majora o creștere
semnificativă a comerțului transfrontalier mai puternic și o scădere semnificativă a costului
capitalului, care să beneficieze de economia globală – de întreprinderile mari și de cele mici -
și de investitori. Nivelurile concurenței dintre firmele de investiții le vor forța să devină mai
eficiente și mai productive, lăsându-le mai bine în măsură să reziste concurenței globale din
ce în ce mai dure. Aceasta va reduce costurile pentru emitenți și investitori de a accesa piețele
de capital și va oferi investitorilor o gamă mult mai mare de acțiuni, obligațiuni etc. Pentru a

9
investi – permițându-le să-și maximizeze rentabilitatea. Acest lucru ar permite companiilor să
investească mai mult, astfel încât să crească și să creeze mai multă bogăție și locuri de muncă.
Primi jucători și cei mai bine pregătiți vor fi câștigătorii. Pentru acele firme care au
fost pregătite să se adapteze rapid și să facă pregătirile necesare, oportunitățile vor fi
considerabile și nu se vor limita doar la actiuni. Se așteaptă ca firmele care aleg să devină
„internalizatori sistematici” să poată utiliza echipamentele electronice modernizate pentru a
internaliza și alte produse financiare pe o serie de piețe europene. Pe de altă parte, acele firme
de investiții care încearcă să ignore MIFID sau să o trateze doar ca o problemă de
conformitate pot să se găsească în mod serios dezavantajate.

10
 Concluzii

Potrivit Directivei privind piețele instrumentelor financiare, aceasta vine împreună cu

o serie de reglementări ce vor afecta piețele de acțiuni, de obligațiuni, de mărfuri și de
instrumente financiare derivate și de orice persoană care lucrează, comercializează sau
investește în acestea pe întreg teritoriul UE. În primul rând, noul regulament are rolul de a
proteja investitorii și de a se asigura că primesc cea mai bună înțelegere posibilă, dar vor
trebui să se alinieze și cu o nouă modalitate de a interacționa cu băncile, brokerii, comercianții
și alți profesioniști financiari.
În concluzie, avem nevoie de MIFID, deoarece vechea directivă privind serviciile de
investiții a fost depășită, nu a funcționat bine în multe domenii și a fost necesară înlocuirea
acesteia. Sistemul „pașaportului” nu funcționa suficient de bine. A fost necesar să fie
actualizată pentru a elimina barierele din calea comerțului transfrontalier și, prin urmare, să
introducă o concurență nouă în industria serviciilor europene de investiții, care este vitală
pentru economia europeană. Este necesar ca protecția investitorilor să fie îmbunătățită pentru
a atrage noi investitori pe piețele de capital ale Uniunii Europene. Regula de concentrare pe
care o aplicau unele state membre a reprezentat o barieră în calea apariției unei infrastructuri
de tranzacționare integrate și competitive și a trebuit astfel eliminată. În cele din urmă,
modernizara era necesară; noi servicii, precum consiliere de investiții și noi instrumente
financiare, cum ar fi instrumente financiare derivate, trebuie să intre în domeniul de aplicare
al legislației europene pentru ca aceste produse să circule liber.

11
 Bibliografie

 Site-uri WEB:
- Raport MIFID II - www.esma.europa.eu/policy-rules/mifid-ii-and-mifir

- MIFID Directive – www2.deloitte.com/lu/en/pages/mifid/articles

- MIFID Impact – www.itreasurer.com/are-you-ready-for-MiFIDII

12