Cuprins:

Capitolul 1. Definirea problematicii studiate a obiectivelor si tintelor inbunatatirii

Capitolul 2. Alegerea metodelor si instrumentelor utilizate pentru realizarea imbunatatirii
Capitolul 3. Aplicrarea metodelor si instrumentelor de imbunatatire si analiza rezultatelor
obtinute
Capitolul 4. concluzii
 Pentru îmbunătăţirea produsului „Ansamblu Robinet” se utilizează metoda de analiză
numită Analiza modurilor de defectare şi a efectelor acestora / Failure mode and effects analysis
(FMEA).
Prin aplicarea acestei metode se micşorează riscul apariţiei defectărilor în proiectarea şi
realizarea produselor. Pe această bază se asigură reducerea costurilor în toate etapele spiralei
calităţii: în proiectare, printr-o mai bună reflectare a cerinţelor clienţilor în calitatea concepţiei, în
aprovizionare, prin evitarea unor probleme generate de selecţionarea necorespunzătoare a
furnizorilor, în producţie, prin prevenirea punctelor critice, în domeniul service-ului, prin
reducerea reclamaţiilor clienţilor etc.
În cazul de faţă, pentru proiectul de realizare a “„Ansamblu Robinet”, se aplică FMEA de
produs în scopul prevenirii erorilor în proiectare şi a defectărilor produselor în procesele ulterioare
de realizare.

Aplicarea FMEA de produs presupune parcurgerea următoarelor etape:

- Identificarea funcţiilor produsului analizat.
Se identifică funcţiile produsului :acţionarea diverselor dispozitive cuplate la pistonul
motorului pneumatic -
- Analiza defectărilor
Se identifică defectările potenţiale:
– blocarea elementelor de mişcare
– deformarea elementelor produsului cu rol de mişcare
– griparea elementelor produsului cu rol de ghidare
Cauze:
- prezenţa în aer a unor materiale străine sau provenite în urma cedării unui reper
- şocuri sau lovituri involuntare aplicate pieselor cu rol de mişcare sau ghidare, uzură
- dimensionarea eronată a reperelor
- alegerea greşită a materialelor din care sunt confecţionate reperele
- configuraţia şi poziţia suprafeţelor cu rol în limitarea deplasării longitudinale sunt
necorespunzătoare cu necesităţile din funcţionare

2.2.1 Evaluarea efectelor şi importanţei (criticităţii) defectărilor.

Defectările sunt, de regulă, evaluate prin prisma a două criterii:
- probabilitatea de apariţie (A) - tabelul 1
- probabilitatea de detectare (D) - tabelul 2
În evaluarea importanţei (criticităţii) defectărilor este necesară respectarea următoarele
reguli generale:
- importanta unei defectări este aceeaşi pentru toate cauzele potenţiale ale defectărilor;
- pentru diferite cauze ale unei defectări, probabilităţile A şi D pot fi diferite;
- defectările care generează aceeaşi efecte vor avea aceiaşi importanţă
- defectarea care are cea mai mare probabilitate de a fi identificată de client va fi notată cu
punctajul maxim (10 puncte)
Evaluarea importanţei defectărilor se realizează utilizând scara de notaţie din tabelul 3.
Pe baza probabilităţilor A şi D şi a importanţei I, se determină coeficientul de risc CR, prin
relaţia:
 CR=A x D x I (2.1)

Acest coeficient ia valori între 0 şi 1000. În general, se consideră că sunt necesare măsuri
pentru prevenirea defectărilor potenţiale, atunci când coeficientul de risc este mai mare de 100.
Posibilităţile de influenţare, prin măsuri de îmbunătăţire, a valorii factorilor A, D, I depinde
de etapa în care sunt luate măsurile respective.
Pentru evaluarea eficienţei măsurilor de îmbunătăţire stabilite se recalculează A, D, I, şi CR
şi se compară cu valorile iniţial determinate.

Tabelul 1 Evaluarea probabilităţii de apariţie a defectărilor (A)

Criterii de evaluare a
Rata probabilă a defectărilor Punctaj de
probabilităţii de apariţie a
FMEA - produs evaluare
defectărilor
<=1/2 10
Mare
<=1/10 9
<=1/20 8
Moderată
<=1/100 7
<=1/200 6
Redusă
<=1/1000 5
<=1/2000 4
Foarte redusă
<=10000 3
<=1/20000 2
Imposibilă apariţia defectărilor
<=1/100000 1

Tabelul 2 Evaluarea probabilităţii de detectare a defectărilor (D)

Criterii de evaluare a probabilităţii de detectare a Probabilitatea Punctaj de
defectărilor de detectare evaluare
Foarte mare >99,99% 1
Mare <99,99% 2
Moderată >99,70% 3-5
Redusă >98,00% 6-8
Foarte redusă >90% 9
Imposibilă detectarea defectărilor <90,00% 10

Tabelul 3 Evaluarea importanţei defectărilor (I), în cazul aplicării FMEA de produs

Criterii generale de evaluare a importanţei defectărilor Punctaj

Defectări deosebit de grave, care afectează siguranţa produsului 9,10

Defectări grave, care vor fi cert detectate de client, necesitând operaţii de
7,8
remediere
 Defectări de gravitate medie, care vor fi cert detectate de client, generând acestuia
4,5,6
insatisfacţii
Defectări neimportante, care vor fi numai în mică măsură reclamate de client 2,3

Defectări care nu vor fi, probabil, sesizate de client 1

Tabelul 4 Evaluarea necesităţii măsurilor de îmbunătăţire

Defectul A D I CR Descriere Măsuri

Filtru de aer, Reproiectarea

1 7 9 10 630 Defectarea afectează clientul
componentelor

Probabilitate moderată ca Protecţia elementelor

2 6 7 8 336
defectarea să se producă produsului cu rol de mişcare
Filtru de aer,
Redimensionarea
Situaţie necorespunzătoare componentelor, alegerea
3 10 9 10 900
Defectarea afectează clientul altor materiale cu
caracteristici
corespunzătoare solicitărilor