Rudolf Steiner-Manifestarile Karmei

�ngerii din Mons
La �nceputul primului r�zboi mondial, o lupt� a avut loc �n apropierea ora�ului

din Mons, Belgia, �n care trupelor germane au fost capabili s� o infrangere aliate
Britanic, francez, belgian �i for�ele. �ntre 23 august �i 28, 1914, un
num�rul de aparitia a ap�rut la aceste solda�i pe c�mpul de lupt�.
German de atac a fost at�t de grele �i British a�a outnumbered

c� anihilarea complet� a fost de a�teptat. Lupta a avut un viraj,
Cu toate acestea, �n momentul �n care o viziune a ap�rut �ntre cele dou� linii de
lupt�
fac�iuni. �n conformitate cu un cont de doi ofi�eri de britanici, �n timp ce
Britanic a fost �n retragere, a armatei germane, brusc a �ncetat focul �i
se afla �n Uimirea ca "o herghelie de �ngeri" se afla �n calea lor.
�ngerii Ato Z
?
Un alt cont �n aceea�i b�t�lie
Capitanul de la Cecil Hayward al British
Armata afirm� c�, �n timp ce Marea Britanie au fost �n retragere
prin Mons sub grele de foc, de shelling
de la ambele p�r�i oprit mor�i �i uimit
British solda�i asistat de patru sau cinci mari
alb-robed fiin�e ap�rea �ntre linii,
outstretched arme. �n acel moment, �n german�
Armata a �nceput s� se retrag�. Capitanul Hayward de asemenea,
recounted o alt� viziune, care, la fel ca �n
British for�e erau pe cale de a fi �nconjurat, �n
Cerul deschis �i luminos cifre floated
�ntre cele dou� armate aflate.
Spre sf�r�itul celei de-a se retrage de la Mons,

au existat o serie de alte misterios observarea.
O scrisoare de la un britanic locotenent-colonel
care apar �n Londra Evening News d� lui
cont de 27 august, dat� la care el �i o
num�r de al�i ofi�eri a cunoscut o mare
suma de cavalerie de fiecare parte a drumului, la o
distan��, trotting �n acela�i ritm. Un ofi�er
a avut o mic� parte pentru a spiona, dar a f�cut
nu vezi de cavalerie atunci c�nd au abordat
momentul �n care a misterios cavalrymen
au aparut. �n timp ce to�i ofi�erii �i b�rba�i au fost supra-obosi�i, toate
de acord s� asist�m aparitia.
Un alt legate de cont s-au produs pe 28 august. Un britanic noncommissioned

ofi�er de leg�tur� cu Evening News faptul c�, �n timpul
British retragere de la Mons, ca el a fost permanent de paza cu un num�r de
alte solda�i, un ofi�er de emotionat abordat-l �ntreb�tor �n cazul �n care acestea
au avut
asistat la nimic deosebit. De ofi�er �i solda�i apoi observate la
pe cer, o stranie lumina mai sus de linia german�, din care trei robed
Cifrele au ap�rut, �n centru �i cu o mai mare desf�cut aripile. De
figura a r�mas timp de aproximativ 45 de minute.
Pe 29 septembrie, la Evening News a publicat un articol scris de c�tre

s�rb�torit autor Arthur Machen intitulat "Bowmen." Povestea
spune de solda�i britanici salvat de la �nfr�ngere total� de rachiuri de englez�
bowmen de secole mai �nainte, a solicitat de spirit de Sf. Gheorghe.
Machen a declarat c� a fost poveste fictiva, �i c� el a scris-o
pentru a ridica spiritele de la British cet�eni, �n func�ie de �nfr�ngerea de la
Mons.
Cu toate acestea, ca rapoartele de aparitia au �nceput s� apar� �n acela�i
timp, Machen's fictiva bowmen cur�nd a devenit cunoscut sub numele de "The Angels
de Mons. "(A se vedea, de asemenea, Battlefield, �ngerilor pe)
�ngerul de Mons ca
descrise de William Henry
Margetson. (De Arta
Arhiva / Eileen Tweedy)
�ngerii Ato Z
?
�ngerii de
Pedeapsa
Surse:
Pret, de speranta. Angels. New York: Avon Books, 1993.

Stokesbury, James L. un scurt istoric al primului r�zboi mondial New York: William
Morrow
�i Compania, 1981.
Thompson, CJS misterul �i �nv��tur� de aparitia. Londra: Harold Shaylor,
1930.
�ngerii de pedeaps�
�n conformitate cu anumite comentarii pe evrei Scripturi de

�ngerii de pedeaps� sunt Kushiel, Lahatiel, Shoftiel, Makatiel,
Hutriel, Pusiel sau Puriel, Rogziel, �i Amaliel. Ariel este �nger �n
taxa de pedepse �n iad. Conform altor surse, Moise
�nt�lnite pedeaps� de cinci �ngerii din ceruri: Af, �nger de furie;
Kezef, �nger de m�nia; Hemah, �nger de furie; Hasmed, �nger de anihilare;
�i Mashit, �nger de distrugere.
Surse:
Davidson, Gustav. Un dic�ionar de Angels: Inclusiv Fallen Angels. New York:
Free Press, 1971.

Sparks, H. F. D., ed. De Apochryphal Vechiul Testament. Oxford: Clarendon Press,
1984.
�ngerii din cele �apte BISERICI
Cartea Apocalipsei este alc�tuit din litere care au fost reputa�ia de dictations
de la un �nger al lui John Patmos. �apte biserici, fiecare reprezentat�
prin propriile sale �nger, au fost �n centrul de �apte comunit�i cre�tine
�n provincia Asia (�n acel moment �n istorie-est
Mediterana a fost denumit �n Asia). St Jerome �i multe din
Greac� P�rin�i (de exemplu, la �nceputul liderii a Bisericii in estul Mediteranei
lume), precum �i a altor comentatori, crede c� cele �apte
�ngeri (de tutore sau �ngerii din ceruri archetypes a �apte
biserici) a fost desemnat de destinatari de litere, care fie
l�udat, reprimanded, sau a avertizat fiecare biserica si sa respective �nger.
John descrie ca fiin�e �apte stele, care urmeaz� a semit

corela�ie �ntre stele �i de �ngeri. De asemenea, interesant este faptul c�, �n
Cartea Apocalipsei, �i pe �ntreg teritoriul Noul Testament, termenul de
�nger denot� o superterrestrial fiind. O ambiguitate cu privire la semnifica�ia
a termenului de �nger apare �n aceast� poveste, cu toate acestea. Multe Latin�
P�rin�i
(mai devreme de liderii Bisericii �n Mediterana de est), de-a lungul
cu multe moderne comentatori, cred c�, probabil, John a �nsemnat
episcop sau lider, mai degrab� dec�t �nger, astfel cum a fost desemnat de
beneficiar al
scrisoare la fiecare biserica, numai pentru fiin�ele umane nu-ingeri-ar putea fi
tras la r�spundere pentru meritele sau p�catele de o organiza�ie. Fie interpretare
este problematic�, �n faptul c�, �n literatura de gen din apocaliptic,
�ngerii Ato Z
?
asocia�ia de �ngeri, cu biserici sau cu special uman
fiin�e este practic necunoscut.
Surse:
Davidson, Gustav. Un dic�ionar de Angels: Inclusiv Fallen Angels. 1967. Reprint.
New York: Free Press, 1971.

Freedman, David Noel. Dictionar de Anchor Biblie. Vol.. 1. New York: Doubleday,
1992.
New Enciclopedia Catolica. Vol.. 1. Washington, D.C.: Universitatea Catolica din
Amer
ICA, 1981.
ANGEL'S trompeta
Angel's trompeta este numele comun pentru Datura stramonium, sau jimsonweed.
Numele este atribuit� de tubular� forma de floare,
a spus s� aseam�n� cu trompeta lui Gabriel, care arhanghel va sufla la
Ziua Judec�ii �n conformitate cu Cartea Apocalipsei. Al�ii spun
din plante a fost numit a�a, pentru c� este otr�vitoare �i orice persoan� care
m�n�nc�
de plante este de natur� s� aud Gabriel's corn prematur!
Angel's trompeta creste de trei p�n� la �ase picioare �i poart� mare, aspectuos
flori
similare cu glories diminea�a. Instalatia a fost descoperit �n vechi
de ori �i a fost folosit de grupuri religioase de a induce viziuni. Native
Americanii de ceea ce este acum �n sud-vestul Statelor Unite au folosit-o �n
spiritual ceremonii. Indienilor din America de Sud de plante utilizate ca o
anestezic �n timp ce efectueaz� opera�ii. Medicamente care au fost izolate
de la Angel's trompeta include atropin� (utilizate pentru a diminua spasme �i
dilata elevul a ochiului), hyoscyamine (utilizat ca un sedativ �i hipnotic)
�i scopolamine (utilizate �n producerea de �ntuneric de somn).
Surse:
Freeman, Eileen Elias. "Angel's trompeta." AngelWatch, martie-aprilie 1993.
ANGELWATCH NEWSLETTER
AngelWatch este un newsletter bimonthly �i de resurse ghid despre �ngeri.

Provenit de Eileen Freeman, cele mai bune de v�nzare-autor de atins de c�tre
�ngerii, angelic vindecare, �i �ngerii "Little instruc�iuni de carte, de
newsletter este publicat de Fundatia AngelWatch, din care Freeman
este fondator �i director. Poate c� cel mai larg, de a-curent
�nger periodice, AngelWatch include articole �tiin�ifice relevante cu privire la
subiecte, �mpreun� cu conturile personale experien�e cu �ngerii. Nou
publica�ii sunt, de asemenea, revizuite �i �nger conferin�e sunt anun�ate.
Special de valoare este de resurse ghid, care este actualizata in fiecare
chestiune. Contact AngelWatch, P.O. Box 1362, Mountainside, NJ 07092.
Surse:
Hauch, Rex, ed. Angels: misteriosul Mesageri. New York: Ballantine, 1994.
AngelWatch
Newsletter
�ngerii Ato Z
?
Apocalipsa
�n popular de utilizare, Apocalipsa este uneori utilizat

pentru a se referi la nonsupernatural distrugere �n mas�,
cum ar fi faptul c� de multe ori este �nso�it� de anihilare
r�zboi, astfel cum a fost redat� �n grafic de popular
1979 de film, Apocalipsa acum.
Provenite de la un cuv�nt de greaca veche

"Apocalipsa", Apocalipsa prev�zut� ini�ial la o
gen literar �n care misterios revela�ii
s-au dat sau se explic� printr-o cifra supranatural
cum ar fi un �nger. De exemplu, �n Cartea Apocalipsei,
probabil cel mai cunoscut exemplu de
aceast� clas� de literatur�, incepe cu afirmatia
ca sursa de descoperire pe cale de a fi
sunt legate de un �nger: "revelatia lui Iisus
Hristos, pe care Dumnezeu i-a dat s� arate lui publici
ceea ce trebuie s� aib� loc �n cur�nd, �i-a f�cut
este cunoscut, prin trimiterea lui la �ngerul lui servitor
John "(Rev 1:1). Apocaliptic literatur� �n general
vopsele o eschatological (endtime) scenariu
care include r�zboaiele-uneori �ntre legiuni
de legiuni de ingeri si demoni-plagues, �i
alte acte de violen�� distructiv�, motiv pentru care
Albrecht D�rer a dob�ndit-o gravur� sale distructive conota�ii. De gen a �nceput cu

evrei
din Apocalipsa apocaliptic literatur� �n jurul celui de-al treilea-lea �.Hr.
(cca. 1498). (De Arta
�n perioada contemporan�, �n anul 2000, pe de Vest CAL

Arhiva / Museo Correr
endar a condus la un interes sporit �n credin�a popular� cu privire la sf�r�itul

anului
Vene�ia / Alfredo Dagli Orti)
lume, cu cele mai multe portrayals de endtime picturing o apocaliptic

scenariu. Nu a existat un flux constant de care afirmau c� �n lume
ar ajunge la un sf�r�it. Toate aceste previziuni, desigur, s-au dovedit
s� fie f�r� merit.
Dob�nzi �n �ngeri tradi�ional a fost asociat cu millennialism,

�n special atunci c�nd este privit ca mileniu emergente, �n
, ca urmare a unui Dumnezeu-regia Apocalipsa. Acest lucru este �n mare parte, din
cauza
importan�a de �ngeri �n Scriptur� relevante; �n cazul �n care un lucru, cum ar fi
Cartea Apocalipsei este luat ca un scenariu literal� a endtime,
apoi �ngerii deveni semnificativ ca centrale de actori �n drama
ultimele zile.
Surse:
Cohn, Norman. De exercitare a Mileniului. Londra: Oxford University Press,

1957.
Eliade, Mircea, ed. Enciclopedia de religie. 16 vols. New York: Macmillan, 1987.
�ngerii Ato Z
?
Lanternari, Vittorio. Religii din asuprite: un studiu de Modern mesianic
Cultelor. New York: Mentor, 1956.

Morris, Henry M. revelatia Record: Un �tiin�ific �i religios Comentariu pe
Cartea Apocalipsei. Wheaton, Ill: Tyndale House, 1983.

Mounce, Robert H. Cartea Apocalipsei: The New International Comentariu pe
Noul Testament. Grand Rapids, Mich.: WM. B. Eerdmans, 1977.
APOCRYPHA �I PSEUDEPIGRAPHA
�ntre aproximativ 200 de B.C. �i A.D. 100, numeroase religioase

scrierile au fost evrei care circul� �n lume, care, de�i au avut
cu aroma de Scriptur�, �n cele din urm� au fost respinse de la evrei
Canon. Aceste c�r�i de dubioase autenticitate sunt denumite �n
Apocrypha (din greac� apokryptein, pentru a ascunde departe; apocryphal mai t�rziu
dob�ndit conota�ie de "fals") �i Pseudepigrapha
(anonime sau publicate sub pseudonim scrisul, acesta din urm� de multe ori
atribuite la o
celebrul personaj biblic, la fel ca Ilie sau Enoch). Aceste scrieri au fost
caracterizeaz� printr-o apocaliptic accent c� de multe ori cu tablouri supranatural
r�scump�rare la m�inile lui Dumnezeu �i �ngerii lui, ele au o tr�s�tur�

cu Marea Moart� defila�i �i cu Cartea Apocalipsei.
Un motiv aceste scrieri au fost respinse de la Canon a fost c� ele
populate cosmosului cu at�t de mul�i �ngeri c� rabinii se temeau de noi
forme de idolatrie axat pe angelic fiin�e ar emerge. �n cartea
de Enoch (40:1), de exemplu, autorul observ� c� el "beheld
mii de mii, �i myriads �i myriads, �i un infinit
num�r �n picioare �n fa�a Domnului, de b�uturi spirtoase ", o descriere care pare
de a fi inspirat de autor al cartii Apocalipsei (5:11).
Multe din scrierile respins de la evrei canon de rabinii

au fost re�inute �n catolic Canon. Cu privire la �nger �tiin��, de
cele mai importante dintre aceste compozitii apocryphal este Tobit, o carte care
con�ine poveste de �nger Raphael sprijinirea Tobias, fiul lui Tobit.
�n timpul Reformei, a decis s� Protestants scoate tot de la
apocryphal c�r�ilor din Biblie �i s� adopte evreiesti canon ca
Protestante Vechiul Testament. Aceast� ac�iune a fost luat� �n primul r�nd pentru
c�
anumite c�r�i de Apocrypha p�rea pentru a sprijini ideea de purgatoriu
(o idee respins� de Protestants) sau convingerea c� de via��
ar putea cumva "cump�r�" m�ntuire pentru cei mor�i (ca, de exemplu, �n 2
Macc. 12:43-46).
Surse:
Laurence, Richard, trans. Cartea Enoch. Thousand Oaks, Calif.: Artisan V�nz�ri,
1980. (Original publicat 1882.)

Margolies, Morris B. O culegere de Angels: �ngerii �n via�� i literatur�
evreiasc�. Nou
York: Ballantine, 1994.

Metzger, Bruce M. de Apochrypha. New York: Oxford University Press, 1977.
Apocrypha �i
Pseudepigrapha
�ngerii Ato Z
?
APPOLION
Numele Appolion (de asemenea Appolyon sau Apollyon) �nseamn� "distrugator"
Appolion
�i se refer� la �nger al dracu 'de gheen�. Dup� cum este descris �n Rev
9:1-11 �i 20:1-8, Appolion deschide arbore de aceast� groap� �i v� permite afar�
pe p�m�nt un roi de locusts cu humanlike se confrunt�. De locusts
proceda la tortur� pe cele ale omenirii, care "nu au sigiliul lui Dumnezeu
pe baza lor de frunte. "de salc�m" regele ", Appolion mai t�rziu ia pe un
chiar mai mare provocare de gestionare a lui se pune la cale, care este de a sesiza
Satana, obligati-l, �i apoi arunca�i-l �n infern pentru o mie de

de ani. Appolion blocheaz� Satana departe, a�a c� a "ar trebui s� �n�ele
na�iuni nu mai mult, pana la mii de ani s-au �ncheiat "(dupa care Satana
iese din nou pentru o scurt� perioad� de timp pentru a �ncerca s� entrap omenirii
�nc� o dat�).
�n cele mai multe referin�e biblice, Appolion este un bun �nger, care serve�te
Dumnezeu, ci �i �n alte scrieri pe care le-a cedat �i a c�zut r�u. �n
John Bunyan de Pilgrim's Progress, de exemplu, este Appolion Diavolul
el �nsu�i, cu foc �i fum care ies din p�ntecele. �n ebraic�,
Appolion este cunoscut ca Abaddon, �i �n greac� doctrin� este sc�zut de duminic�
Dumnezeu Apollo, care tr�iesc �n iad ca un �arpe angel.The numele a Appolion
fost, de asemenea, folosite pentru a �n�elege dracu sine.
Surse:

Godwin, Malcolm. Angels: specii pe cale de dispari�ie. New York: Simon si Schuster,
1990.
Ronner, John. Know Your Angels: The Angel Almanac cu Biografii de 100 proeminent
�ngerii �n Legenda �i Folclor, si multe altele. Murfreesboro, Tenn.:
Mamre Press, 1993.
APSARA
�n multe privin�e, apsaras (cuv�ntul este derivat din AP, "ap�") difer� de la
tradi�ionale de Vest concep�ie de �ngeri. De exemplu, �n calitate de
nymphs din sudul Asiei, ei sunt cel mai bine cunoscut pentru interesul lor
necump�tat
�n sex. De mistresses de gandharvas, (a spus de a locui �n cer sau
�n copaci), ele sunt forma-shifters �i sunt m�ndru de sc�ldat. De apsaras sunt
de asemenea, de c�nt�re�i �i de dans fete din paradis ceresc. Poate lor
rolul de c�nt�re�i ceresc este ceea ce-i �n cele din urm�, asociate cu �ngerii.
�n Vedas, cele mai vechi texte religioase din Hinduism, a

apsaras efectuate rolul de a valkyries, escortarea de viteaz r�zboinici
slain �n lupt� la cer, care poate avea, de asemenea, influen�ate de observatori
pentru a
le percepe ca angelic. Spre deosebire de valkyries, cu toate acestea, apsaras
-ar fi adev�rat natura lor, pentru a-seduci eroilor �n care acestea s-au dus la
cer.
�ngerii Ato Z
?
�n cele din urm�, �n mitologia hindus, de apsaras
de multe ori au fost trimise la p�m�nt pentru a seduce Asce�i care
p�rea pe punctul de a atinge un divin de stat,
�i, astfel, reprezentate o amenin�are pentru statutul de
zeii. Prin urmare, acestea au fost �nger-ca �n
sensul c� au efectuat taxe la porunc�
de zei, cu toate c� aceste taxe au fost incontestabil
nonangelic.
Surse:
Garg, Ganga Ram, ed. Enciclopedia de hindus lume.

Vol.. 2. New Delhi: Concept Publishing, 1992.
Stutley, Margareta, �i James Stutley. Harper's Dictionary

de hinduism: sa mitologie, folclor, Filosofie, Literatur�,
�i Istorie. New York: Harper & Row,
1977.
Arhangheli
Prefixul "arc", sensul principal sau preeminent,

c�nd ata�at� de cuv�nt �nger, literalmente
traduce ca �ef-�nger. �n func�ie de referin��
souirce acest cor de rang �nalt poate fi
compus� din patru, �ase, �apte, nou� sau de �ngeri. Pentru
exemplu, �n conformitate cu Cartea Apocalipsei,
sunt �apte Arhangheli care stau �n
prezen�a lui Dumnezeu. �n timp ce Michael, Gabriel, Raphael �i sunt, �n general,
de acord s� fie de trei din cele �apte Arhangheli, identitatea de alt�
patru este supus� dezbaterii. Posibile candida�i sunt Uriel, Raguel, Zadkiel,
Saraqael, Remiel, Anael, Orifiel, Uzziel, Raziel, �i Metatron.
Coran numai patru recunoa�te �i de fapt, doar dou� nume, Djibril
(Gabriel) �i Michael.
Potrivit Dionysius a Arhangheli sunt "mesageri care

transporta Divine decrete. "Ei transporta mesajele lui Dumnezeu pentru om �i sunt
�n cele din urm�, la comanda lui Dumnezeu armatele de ingeri care constant de lupt�
fiii Darkness, cu Michael la c�rm�.
�n art Arhangheli sunt, de obicei, descrise mai mare cu aripi si multe

ochii. Din cele Arhangheli, cel mai adesea sunt reprezentate Raphael,
Gabriel, �i Michael.
Surse:

Free Press, 1971.
Ronner, John. Know Your Angels: The Angel Almanac Cu Biografii de 100 proeminent
Mamre, 1993.
Arhangheli �nf�i�at� lungul

�ngeri �i cu alte
profeti (Palatine capel�,
Palermo, Italia, ca. 1135).
(Arhiva de Arta / Gianni
Dagli Orti)
�ngerii Ato Z
?
Arhitectura,
�ngerii �n
ARHITECTURA, �ngerii �N
�ngerii sunt o caracteristic� esen�ial� religioase in arta si arhitectura; �n

sacru structuri �ngerii sunt descrise �n fresce, mozaicuri, sculptur�, sau
ca ornamente pentru liturgic accoutrements. �n laic arhitectura
�ngerii apar adesea ca pictate sau sculptate detalii cu privire la astfel de
elemente ca corbels
sau paranteze, sau este �nso�it� de arabesques (curge, fancifully
�mpletesc ramuri de flori si frunze) sau derulare pe plasterwork,
sau �ncorporate �n alte elemente arhitecturale.
�ngerii �n clasic� Arhitectura
�n Grecia antic� �i Roma de aripi motivul simbolizate victorie.

�naripat cifrele au fost utilizate �n mod frecvent �n vaz� clasic� de tablouri, de
perete
pictur�, �i sculptur�. Cele mai notabile exemplu din acest motiv este
cu aripi de zei�� de victorie, Nike din Samothrace, circa 190 �.Hr.,
care, �n prezent, �n standuri Luvru din Paris. Mai multe astfel de figuri cu aripi
sunt tr�s�turi pe marmura friz� de la Alter al lui Zeus �i
Athena ridicat la circa 180 B.C. (acum �n staatliche Museen �n
Berlin), care ilustreaz� �n mod dramatic batalia de zeii �i �n Giants
sapte-picior-panouri mari.
S�p�turi de la site-ul de la cele mai vechi ora�e din Herculaneum

Pompeii �n 1738 �i �n 1748 �n ceea ce este acum Italia descoperit numeroase
bine conservate fresce �i mozaicuri, din care o descrie cu aripi
cifre.
�n AD 79 de orase au fost acoperite cu cenu�� de la eruptia de

Mount Vesuvius, cu toate acestea, interioarele de un num�r mare de structuri de
a r�mas conservate. S�p�turi arat� c� structurile publice �i private
Featured mare, de culoare sclipitor picturi murale; din cauza mici
Num�rul de u�i �i ferestre, �n aceste structuri, o considerabil�
suma de perete spa�iul r�mas, care a fost potrivit pentru decorare. Walls
�ntr-o structur� de excavat la Pompeii, acum cunoscut sub numele de Villa dei
Misteri,
afi�a scene din aripi cifre �i la om efectuarea de ceea ce este
considerate a fi unele misterios rit; camera �n sine este gandit pentru a avea
fost folosit ca o camera banchet sau, eventual, un loc pentru celebrarea
un dionisiac cult. Cifrele cu aripi de-a lungul friz� sunt pictate �n
de relief stil set �mpotriva fond ro�u. Similare perete pictura
exist� la alte site-uri din Pompeii �i Herculaneum.
�ngerii �n Early Christian Arhitectura
�nainte de mijlocul celei de-a patra lea, Christian �ngerii au fost

portretizat ca wingless fiin�e. Unii istorici de arta pretinde c�
�naripat Roman zeita a fost prima victorie a transformat �ntr-o cu aripi
Christian �nger �n Asiria �i c� no�iunea apoi r�sp�ndit prin intermediul Asia
�ngerii Ato Z
?
Minor la Europa de Vest. Cu toate acestea, nu exist� nici o dovad� concludent� a
sprijini aceast� afirma�ie.
Cu toate acestea, arhitectura de la biserica crestina utilizeaza un

abunden�a de scene biblice care picta �ngerii; �n special arti�tilor
a lucrat de la teologul a conceptului de �ngeri. �n biserica veche reprezentate
�ngerii ca wingless harbingers, ca Wanderers cu un personal, sau ca tineri
b�rba�i �n clothed simplu tunics, astfel cum a fost evident �n Priscilla catacomb�
din
Roma. De catacombe, o vast� re�ea de camere ruleaz� sub
ora�ului de la Roma, con�in multe camere mici, numite cubicula, care
au fost decorate cu fresce pictate brightly. Se crede c�, �n timpul
perioada de persecu�ie Christian aceste cubicula au fost folosite ca capele.
�n 325 AD Constantin Cre�tinism stabilit ca oficial

religie a Imperiului Roman �i biserici construite �n timpul domniei lui
caracteristic� str�lucit colorate mozaicuri portraying �ngeri.
�n plus fa�� de mozaicuri, �ngeri �i alte cifre au fost sculptate �n

capitalele de coloane ca arhitec�i din aceast� perioad� a plecat de la
clasic doric, ionic, �i Corinthian ordinele. �naripat cifrele cunoscute
genii ca, de multe ori a aparut pe sarcophagi cre�tine, precum �i la alte relicve
ca
O coloana de capital featuring

�ngerii din 12thcentury
Romanic Santa
Juliana colegiu biserica.
(Arhiva de Arta / Gianni
Dagli Orti)
�ngerii Ato Z
?
Arhitectura,
�ngerii �n
simboluri ale victoriei de bun� peste r�u. Alte teme featuring

Christian �ngerii inclus Vizitarea Maria, mama a
Hristos, de �ngeri; �ngerii anun��nd �ncarnare a lui Cristos;
�n�l�area lui Hristos �nso�ite de ingeri; Cristos �n glorie enthroned
�nconjurat de �ngeri; �ngerii c�nt�nd laud�; �i �nger al c�rui
sabie protejeaz� �mpotriva evildoers biserica.
Charlemagne, cum ar fi Constantin, dorit de a crea un unificat cre�tin�tate

�i a produs un mediu �n care a descriere a
�ngerii inflorit; Sf�ntul Imperiu Roman ca a existat un loc central �n vigoare
Europa timp de peste o mie de ani. Imperiale diptic, un filde�
sculptur� de la Constantinopol, dat�nd de a �n jur de 500 AD �i a crezut
s� provin� de la a�a-numita "Locul de Charlemagne", dou� caracteristici
�naripat cifre tipic de timp.
Ottonian arhitectura de-al zecelea-lea a urmat cursul stabilit

de predecesorii s�i Carolingian. C�teva exemple de arhitectura Ottonian
exist�, inclusiv aba�ie biserica Sf�ntul Mihail din
Hildesheim, Germania. Naos la Saint Michael caracteristicile o pictat
plafon ilustr�nd scene biblice care con�in mai multe �ngeri.
De stil bizantin, primul care a aparut in cel de-al patrulea secol,

a fost o sinteza a influentelor elenistice �i de Est. Exteriorul
perete suprafe�e de bizantin structuri au fost adesea ornamentate cu relief
sculpturi. Biserica interioare Featured brightly pictat mozaicuri colorate,
marmura placare, sau frescele ilustr�nd episoade din via�a lui Cristos,
de apostoli, de sfin�i �i martiri, alte naratiuni din Biblie, sau
ceremonial scene din timp. �nc� de la �nceputul celui de-al �aselea secol de
italian�
ora� de Ravenna a fost f�cut� de vest loc de Imperiul Bizantin.
Exemple de bizantin depictions de �ngerii pot fi g�site �n apse
mozaicuri din San Vitale, construit �ntre 527 �i 547. Un mozaic caracteristici
Hristos a�ezat �ntre �ngerii �i sfin�ii.
De apse mozaic de la Catedrala din Torcello arat� un �nger de mare
Fecioara Maria, de mai sus �i infantil� Hristos. �n 726 un edict de Leo
III interzis religioase imagini �n Imperiul Bizantin. De iconoclastic
dezbatere a fost influen�at� �n parte de na�tere a islamului �i nonrepresentational
art. Interdic�ia a fost ridicat� la 843.
Angels in arhitectura de Est Biserica
�ngerii de Est au fost descrise ca Biserica demn de protec�ie,

niciodat� ca femei sau copii. Seraphim a fost descris� ca av�nd �ase
aripi, care acoper� corpul lor, astfel �nc�t numai �n cap a fost vizibil; cherubim
s-au descris ca av�nd patru aripi; ordinare �ngerii au avut doar dou�
aripi. �n Asia Mic� de adoration de �ngeri a fost de cutum�, �i
biserici construite �n onoarea de �ngeri s-au cunoscut pe �ntreg teritoriul. (The
�ngerii Ato Z
?
Arhanghelului Mihail a fost primul care a fi adorat de un
cult.) Depictions de Mihail si Gavril, �n special,
a devenit, dus la biseric� intrari.
�ngerii �n romanic Arhitectura
Arhitectura �n timpul t�rziu unsprezecelea �i

devreme dou�sprezecelea secole a reprezentat o dezmor�it
interes �n arhitectur� �i construc�ii
principiile de Roma antic�; stilul dezvoltat
ca un raspuns direct la liturgic are nevoie de
biserica. Sculpturi de la Catedrala din Saint Pierre
Angouleme, construit �ntre 1115 �i 1135, servi
ca un excelent exemplu de stil de ilustrativ
perioada. De timpan de sud portal
ilustreaz� doua venire a lui Hristos, cu
Hristos enthroned �i flancat de c�tre Matei, Marcu,
Luca �i Ioan, precum �i un �nso�itor care de�ine un �nger
Record de faptele omenirii. �ngerii sunt
trata�i �n mod similar, �ntr-un portal de la Saint Lazare, care
datele de la cca. 1130, �n AUTUN, Fran�a.
�ngerii �n arhitectur� gotic�
Stilul prima la care se face referire ca gotic� a inflorit

de la aproximativ 1150 - 1420 �n Italia, �i de a
1500 �n Europa de Nord. De stil gotic provenit din biserica
arhitectur� a Burgundy �i regiunile Normandia de ceea ce este acum
Fran�a. Aceste inova�ii arhitecturale ca dezvoltarea celei de-a rib
taini�� i arboreaz� contrafort condus la construirea de mari, structuri de
brichet�.
Sistemul de zbor buttresses dezvoltat �n continuare �ntr-un sistem de
de semi-arcade ornamentate cu pinnacles �i statui. Utilizarea colorat�
sticl� suplimentare ad�ugate la u�urin�� de structuri gotice. Perioada
De asemenea, a asistat la cre�terea adoration din Fecioara Maria, mama
Cerului, care a fost adesea descris �n cadrul companiei de �ngeri. De
trei portaluri vest de Chartres Catedrala (construita intre 1194-1220)
arat� Hristos �n m�re�ie cu Fecioara Maria, a lui Cristos �n Ascension
cer, �i a doua venire. �ngerii sunt Featured proeminent.
De la nord spre portalul de vest, fatada ilustreaz� lui Hristos Ascension -
Hristos este ilustrat �n timpan de centru sprijinit de �ngeri,
de mai sus, umplute cu un portal de zbor �ngerii abordarea a�ezat apostoli.
Unii cercet�tori Camael cerere a fost ini�ial de Dumnezeu, de r�zboi, �n
Druid mitologie. Eliphas Levi, �n istoria Magic (1963), spune c� el a
personifies justi�ie divin�. Alte surse cita pe el ca unul dintre "�apte
�ngeri care stau �n prezen�a lui Dumnezeu. "Clara Clement, �n ea
1898 carte �ngerii �n Art�, referitor la el, ca de �nger, care wrestled cu
Jacob, �i, de asemenea, ca de �nger, care p�rea a lui Isus �n timpul �n agonie
Gr�dina Gethsemane.
Surse:
Clement, Clara Erskine. �ngerii �n art�. Boston: L. C. Page, 1898.

Levi, Eliphas. Istoria Magic. Londra: Rider, 1963.
evreiasc�. Nou
Canalizarea
Canalizarea este un termen mai recent pentru ceea ce spiritualists tradi�ional

denumit mediumship-un eveniment sau un proces �n care o persoan�
�ngerii Ato Z
?
Canalizarea
"Canal" este capabil de a transmite informa�ii de la un non-ordinar� surs�,

de cele mai multe ori de la un non-�ntruchipate spirit. �n timp ce unele canale
re�ine
deplin� con�tien�� n timpul lor de transmisie, cea mai mare parte a proeminent
New Age canale sunt ceea ce se refer� la spiritualists ca trans� medii -
medii care pierde cuno�tin�a �n timp ce o disembodied spiritul preia
de canal ale organismului �i comunica prin ea. Aceste b�uturi spirtoase frecvent
o cerere de a fi spiritual, ale c�ror suflete avansate de comunica�ii
constau din invataturile metafizic.
Ca �i vehiculele de comunicare, canalele sunt doar cele mai

recentele manifest�ri de un fenomen care pot fi urm�rite �napoi la
pu�in �n m�sura �n care este Samanism arhaice. Ancient shamans mediat� de rela�ia
�ntre comunit�ile lor �i de alt� lume, de multe ori de transmisie
mesaje de la persoana decedat�. Moderne de canale de asemenea, uneori
vedere �n�i�i ca fiind �n tradi�ia antic� profe�i, de transmisie
mesaje de la mai multe surse de ridicate. Cu privire la acest
func�ie de predare, contemporan canale pot fi plasate �n tradi�ie
de Vest teozofie.
Un num�r de popular New Age c�r�i au fost produse de c�tre

automat� sau inspirat scris, inclusiv a celor realizat de Ken Carey
�i Ruth Shick Montgomery. Montgomery, altele dec�t de c�r�i, de
cel mai bine cunoscut "canalizate" Cartea este, probabil, un curs de Minuni,
care pretinde a fi de New Age invataturile istorice Isus.
Unele channelers sunt, �n primul r�nd psychics care dau privat citirilor la
clien�i individuali. Altele conduit� �i prelegeri, ateliere de lucru pentru
proiecte mari de
grupuri, �i au devenit destul de bine cunoscut �n cercurile New Age.
Ca o mi�care f�r� un set doctrina sau f�r� religioase
autorit�ile pentru a determina ce idei noi ar trebui s� fie admise sau excluse
�n New Age convingeri sistem, New Age subculture a demonstrat o
permeabilitate remarcabil cu privire la noi no�iuni. Aceast� relativ�
fluiditate a fost reflectat� �n canalizarea fenomene, astfel �nc�t
canalizate entit�i au tendin�a de a vorbi despre ceea ce este �n curs fierbinte
subiect de interes �n cadrul subculture. Cu privire la �ngeri, cu toate acestea,
tendin�a a fost de New Age medii pentru a �ncepe s� canalizarea
�ngeri, mai degrab� dec�t pentru ei, pur �i simplu pentru a vorbi despre ele.
�n timp ce �n prezent explozie �nger canalizarea reflect� o nou�

capriciu, ar fi, de asemenea, remarcat faptul c� �nger canalizarea are un num�r de
precedentele important pe care actuala furie construie�te. �n special,
�n anumite aspecte ale theosophical tradi�ie un anumit num�r de persoane
sus�inut pentru a fi primit mesaje de la devas (de theosophical
termen de angelic fiinte), chiar �nainte de New Age a fost ca
distinct� circula�ie (care a fost datat ca emergente la �nceputul anilor
1970). De exemplu, Mark Prophet, fondatorul Summit Lighthouse
(predecesorul de organizare a lui Elizabeth Clare Prophet
�ngerii Ato Z
?
Biserica universal� �i triumfant), a fost primirea dictations de la
Arhangheli de peste dou� decenii �n urm�. De asemenea, trebuie remarcat faptul c�
G�si�i -
corn, bine-cunoscut (�n cercuri New Age) comunitate �n Sco�ia, Cherubim
a sus�inut c� sa remarcabila gradina de legume a fost construit pe o cooperare
devas �i �ntre membrii comunit�ii, �i unii oameni �n
canalizate comunitate de informa�ii de la devas (cu toate c� termenul de
canalizarea nu a fost �n vog� la acea dat�).
Poate unsurprisingly, contemporan canalizate �ngeri (�n contrast

la mai devreme angelic mesageri de Findhorn �i profe�ilor)
care sunt de echitatie creasta din nou �nger manie au relativ mic� pentru a
spune c� nu a fost deja spus mai devreme de c�tre entit�ile canalizate. De
Nucleul tema noua filosofie de v�rst� este de p�rere, �n cele din urm�, derivat
de la noi crezut, c� ne crea propria noastr� realitate �i, prin urmare, sunt
responsabil pentru tot ce am experien��. Dac� suntem nemul�umi�i cu
vie�ile noastre, avem nevoie de doar schimba mintea noastr� �i �n lume am
experien��
se va modifica �n consecin��.
Un exemplu de channeler contemporan este Elaine Regis din

Beverly Hills, Michigan. Regis este un pictor care, pe durata medie
sesiune de doua ore, se deschide p�n� la o persoan� de �nger p�zitor,
�i printr-un fel de automat de pictura, este capabil de capturare pe
panza ceea ce arata ca tutore. Regis sus�ine c� spiritual ghiduri
Oferta de confort �i de direc�ie pentru a individului, dar subliniaz� faptul c�
acestea sunt
nu exist� s� dicteze ac�iuni specifice. "Orice om are o voin�� liber�", �n func�ie
la Regis. Imaginea de ghid spiritual este menit ca o surs� de
medita�ie, pentru un individ de a explora lor interior con�tien�ei.
Surse:
Klimo, Jon. Canalizarea. Los Angeles: Jeremy P. Tarcher, 1987.

Kowalski, Greg. "Artist ia zborul cu �ngeri," The Birmingham-Bloomfield Eccen
tric, 9 martie 1995, p. 9a.
CHERUBIM
Cherubim rata doilea �n ierarhie �n func�ie de dionisiac
schem� de �ngeri. Cuv�ntul este luat de la limba �i akkadian�
�nseamn� "cel care roag�" sau "cel care intercedes." Ancient asirian art�
cherubim descrie ca av�nd mare, cu aripi de organismele sphinxes, acvila,
�i a altor animale, cu chipuri de lei sau de fiin�e umane. Acestea au fost
pozi�ionat la intrarea �n temple �i palate ca pragul
tutorilor �i au fost considerate ca fiind rachiuri de protec�ie.
�n primul cherubim sunt �ngerii men�ionat �n Biblie, atunci c�nd

acestea au fost puse de Dumnezeu, la por�ile de Eden pentru a preveni Adam �i Eva
la �ntoarcere la Gradina: "El a condus afar� de om, precum �i de la est
de gradina Eden el a plasat cherubim, �i o sabie �n fl�c�ri
�ngerii Ato Z
?
Renasterii italiene artist
Leandro Bassano de ulei-oncopper
pictura al Sf�ntului
Trinity �nso�ite de
cherubs. (De Arta
Arhiva / Galleria Borghese
Roma / Gianni Dagli Orti)
care sa dovedit de fiecare modul, pentru a p�zi calea la pomul vie�ii "(Gen
3:24). �n acest pasaj �i altele (de exemplu, de cherubim sculptate pe
Arca Pactul de la Exod. 25:18-22) ace�ti �ngeri sunt �n mod clar care efectueaz�
The Guardian au servit �n func�ie vechi Asiria.
�n dionisiac tradi�ie, Gabriel este declarat a fi de �ef al

Pentru a cherubim. Talmudul a cherubim echivaleaza cu Ordinul
�ngerii Ato Z
?
de Ophanim (pe ro�i sau chariots) sau Ordinul Hayoth (sf�nt
animale). De cherubim sunt, de asemenea, cunoscut sub numele de �nregistrare �n
care de�in�torii
�i exprime dragostea de cuno�tin�e �i de �n�elepciune, ajut�nd s� efectueze
voia lui Dumnezeu. Un fascinant proces de evolu�ie a transformat
monstruos c� aceste animale p�zit cladirile cele mai vechi timpuri de
moderne dolofan pu�in cherubs v�zut de pe carduri de vacanta de Craciun
�i de Ziua �ndr�gosti�ilor.
Surse:

Mansfield, Richard. Angels: o introducere la angelic Ierarhie. Encinitas,
Calif.: estuar Publications, 1994.
CHERUBIM �I SOCIETATEA SERAPHIM

De Cherubim �i Seraphim este o societate independent� africane
biseric� fondat� �n Nigeria �n 1925 de c�tre Christianah Abiodun Akinsowon
ca urmare a viziunilor angelic. Biserica este organizat �n func�ie
pentru a angelic ierarhii, membrii �i asume astfel de titluri ca mama
heruvim �i mama serafim. Fondatorul lui viziuni implicate de zboruri pentru a
cer, �n care un �nger escortat-o de la ea la pat ceresc
regiuni �i a demonstrat-o de multe atrac�ii, inclusiv gazdelor de a canta �ngeri.
Dup� mai multe viziuni, Akinsowon �nt�lnit pe Moise Orimolade Tumolase,

un turneu misionar. �mpreun� au rugat pentru �ndrumare �i
a devenit un centru de rug�ciune emergent� grup. Primirea de orientare
pentru o nou� asocia�ie, au �nfiin�at �n Cherubim �i Seraphim
Societatea, atribuirea lui Dumnezeu ca fondator �i Arhanghelului Mihail
ca c�pitanul.
Biserica membri de p�rere c�, prin inspira�ie al Sf�ntului

Spirit, societatea a aflat exact cum oamenii lui Dumnezeu dore�te s�
servi �i cult-l, �n acela�i mod ca �i �ngerii servi
cult lui Dumnezeu �n cer. Membrii sunt rapid pentru a sublinia faptul c� ele
cult lui Dumnezeu �n modul de ingeri; acestea nu cult �ngerii
ei �n�i�i. Printre alte doctrine, biserica consider� c� fiecare
individual� are un personal de �nger p�zitor. Membrii lor de cult, pentru a purta
robe, decorate cu o varietate de simboluri. De asemenea, ei au de stres
c�nt�re� de Corale (un primar �n func�ie de �ngeri), �i de s�rb�tori tradi�ionale
�nger vacan��.
Surse:
Freeman, Eileen. "The Cherubim �i Seraphim Societatea: Portretul unui african
Na�ional de Biserica ". AngelWatch 2, nr. 3 (iunie 1993): 1, 10-11.

Omoyajowo, J. Akinyele. De Cherubim �i Seraphim Societatea: Istoria unui
African Independent Bisericii. New York: NOK Publishers, 1982.
Cherubim �i
Seraphim
Societate
�ngerii Ato Z
?
Corale
�n cele mai vechi de Vest lume, �n special �n Europa medieval, acesta a fost
Corale
crede c� �ngerii au fost aranjate �n ordinea ierarhic�. Probabil

pentru c� �ngerii au fost considerate a continuu t�m�ia al lui Dumnezeu,
nivelurile de angelic ierarhie a venit s� fie men�ionate ca corale.
�n schema de mai devreme sasea-lea teologul Dionysius

de Areopagite-un plan extrem de influent, care mai t�rziu a fost adoptat de c�tre
Thomas Aquinas-�ngerii sunt aranjate �n nou� coruri, care
sunt grupate �n trei ierarhii (probabil reflect� Treime). �n
ordinea descresc�toare a apropiere de Dumnezeu, acestea sunt:
�n al doilea r�nd prima Ierarhie Ierarhie treia Ierarhie
Seraphim Dominions Principatele

Virtu�ile Cherubim Arhangheli
Thrones Puterilor Angels
Surse:
MacGREGOR, Geddes. Angels: Mini�tri de gra�ie. New York: model House, 1988.
Strayer, Joseph R., ed. Dictionar de Evul Mediu. 13 vols. New York: Scribner,
1982/89.
Cre�tinism
De�i este doar par�ial indoctrinated �n credin�a cre�tin�, o credin��

�n �ngeri a fost un element de cre�tinism de la �nceput.
Cu mult �nainte de Hristos (1000-600 i.Hr.), profetul Zoroaster, sau
Zarathustra, transformat Babylonian vechi �i asirian cu aripi
mesageri �n Arhangheli. Zoroaster dezvoltat o religie monotheistic
bazat� pe conceptele de bine �i r�u, fundatia, din care a fost
supreme de un Dumnezeu, care radiat �apte sf�nt Arhangheli reprezent�nd �apte
fundamentale morale idei. �n cazul �n care evreii au fost exilat din Babilon
au luat cu ei Zoroastrianism, de religie oficial� a regelui Dar -
ius I of Persia, care a ajutat s� reconstruiasc� lor templu �n 519 �.Hr. Astfel
de Zarathustrian lec�ie pe �ngeri a fost �ncorporat �n iudaism.
Secole mai t�rziu, atunci c�nd membrii de evrei credin�� declarat lor
credin�a �n Isus Hristos ca Mesia �i M�ntuitor, au adus cu
acestora la noile cre�tinism de Zarathustrian-a influen�at angelology
de la �nceputul iudaice scrisul de carti de Daniel, Enoch, �i Tobit.
(�ngerii sunt, de asemenea, mentionat de mai multe ori �n Vechiul Testament
biblice,
dar nici o ierarhie sau filosofie cu privire la natura lor, este stabilit.)
�n noua credin�� ngerii au fost considerate agen�i ai lui Hristos �i
Biserica, completarea lor rol ca fostul tutorilor din Israel.
�n cre�tinism �ngerii au fost numi�i de a prezida �i botezul

poc�in��. Arhanghelului Mihail, care, �n cartea Enoch, conduce
�ngerii Ato Z
?
angelic de trupe ca o infrangere a revoltat arhanghel �i lui Lucifer
adep�i �i exprimate �n iad le-a fost dat peste taxa rug�ciunile �i
supplications. �ngerii au fost, de asemenea considerat a fi capabil de a aduce
om la m�ntuire prin care servesc drept modele de pur� �i etern cult
a lui Dumnezeu �i a lui Hristos. Ca �i cre�tini pornit de la implicarea cu
valorile p�m�nte�ti, ei sper� s� se mute mai spre angelic de via��, sus�in�nd
o promisiune de a deveni ca �ngerii din ceruri, dup� �nvierea
(Luca 20:36; Matt. 22:30; Marcu 12:25). Sf. Augustin de Hippo wrote
(cca. 400 AD): "�ngerii au grij� de noi pelerini s�raci; pe care le-au
mil� de noi �i la comanda lui Dumnezeu se gr�bi s� nostru de ajutor, pentru ca
avem, de asemenea, poate, eventual, ajunge la noastr� patrie comun� ".
�nceput de cre�tini �n continuare de p�rere c� �ngerii au aderat le lua �n

parte la servicii divine; care au contribuit la celebra s�rb�torile de
Cre�tin�tate de pe p�m�nt, pe care le efectueaz� barbati rug�ciuni �naintea lui
Dumnezeu �i
privit peste cre�tinii din cer, �i c� acestea ar putea duce la
suflete de oameni la alta lume de la moarte. �ntr-adev�r, �ngerii s-au crezut
pentru a servi om la cererea lui Dumnezeu: "Pentru a se oferi lui �ngeri taxa peste
tine, pentru a �ine pe tine �n toate c�ile tale. Ei trebuie s� poarte tine p�n� �n
m�ini, ca nu cumva mii da buzna piciorul t�u �mpotriva o piatr� "(Ps. 91:11-12).
Martin
Luther, �n tabelul de vorbire (cca. 1510), afirm�: "Un �nger spiritual este o
creatura
creat de Dumnezeu, f�r� un organ, pentru serviciul de cre�tin�tate
�i biserica ".
Angelic Cult
Early biserica p�rin�ilor luptat cu �ntrebarea dac�, �i

�n ce m�sur�, �ngerii ar trebui s� fie o parte a doctrinei cre�tine. St Paul
nu a favor de venerare a �ngerilor, �nc� din 325 AD, Consiliul de
Nicaea a decretat c� credin�a �n �ngeri a fost parte a Bisericii dogm�. Drept
optsprezece ani mai t�rziu, la Sinod al Laodicaea, cultul (venerare,
devotament, onoare) a fost declarat de �ngeri idolatru. Patru �i jum�tate
secole mai t�rziu, �n 787, cel de-al �aptelea Sinod Ecumenic reestablished
cultul de �ngeri, cu anumite limite.
Angelic de cult a fost cel mai r�sp�ndit �n timpul Evului Mediu, �ncep�nd
�n Occident, cu St Benedict (543) �i se deplaseaz� �n timp de
Papa Grigore cel Mare (cca. 590). Current conceptele de �ngeri blossomed
cu Sf. Bernard de Clairvaux (m. 1153). �n 1259 Sf. Thomas
Aquinas, cunoscut sub numele de "Doctor angelic", a dat o serie de prelegeri pe
�ngerii de la Universitatea din Paris. Cei cincisprezece discursuri pe o perioad�
de o s�pt�m�n� s-au scris �i formeaz� funda�ia Christian
idei despre �ngeri pentru urm�torii opt sute de ani. Pe tot parcursul
Scolast perioada (treisprezecea saptesprezecelea prin secole) teologii
studiat natura �ngeri, angelic �i devotament a continuat s�
creasc�-�n special �n r�ndul Dominican�, franciscan, �i iezuit ordinele.
Cre�tinism
�ngerii Ato Z
?
Cre�tinism
P�n� la sf�r�itul celui de-al Renasterii, interesul de �ngeri a fost waning ca

�tiin�� mutate �n fruntea crezut. Martin Luther
(1483-1546) �nc� se bazau pe �ngeri ca ghizi, dar protestante
John Calvin (1509-64) a considerat specula�ii despre �ngeri o pierdere de
timp. Acesta a fost de aproape de aceast� dat�, totu�i, c�, Emanuel Swedenb�rg
(1688-1772) sa dezvoltat monumentala lucreaz� pe �ngeri, se presupune
clairvoyantly primit de la ceresc fiin�e ei �n�i�i. Printre
ele sunt Raiul �i Iadul �i angelic Wisdom: �n ceea ce prive�te Divine Love
�i de �n�elepciune. Swedenb�rg foarte mult influen�at� de poet William Blake,
Johann Wolfgang von Goethe, �i secolul al XIX-lea filozof
Rudolf Steiner, printre altele.
Biserica Catolic� �nva�� acum, ca parte a dogm� faptul c�, �nainte de

el a creat pamantul Dumnezeu a creat un regat de invizibil spiritele-a
ingeri-care sunt fiin�e personale �i nu mai multe puteri, �i c�, �n timp ce
multe �ngerii au fost numit prin secole, singurul nume
care pot fi folosite �n angelic de cult, sunt cele dou� care au loc �n Biblie:
Mihail si Gavril, �i a lui Raphael, care apare �n apocryphal
C�r�i de Tobit. (A patra �nger, Uriel, "Dumnezeu este lumina mea", este numit �n
de apocryphal carte 2 Esdras.) Mase �i rug�ciuni �n onoarea de a
Arhangheli trei au devenit o parte integrant� a catolic
Biserica; suppliants invoca �ngerii �n rug�ciune, �n comuniune
de bolnavi, �n serviciul de �nmorm�ntare adul�i, �n binecuv�ntare a
locuin�e, precum �i �n litanie de Tuturor Sfin�ilor �i novenas. Printre
Biserici ortodoxe, cele trei Arhangheli sunt onorat �n Liturghie
(Masa �i Divin Office) �i �n special de respectarea s�rb�torilor.
Nu exist� o �ntrebare, totu�i, c� Isus Hristos este superior

ingeri; �n timp ce �ngerii sunt revered ca mesageri ai lui Dumnezeu �i de ajutoare,
astfel cum a fost
cei care au permisiunea de a fi vreodat� �n prezen�a lui, acestea nu sunt pentru a
fi
venerate de cre�tini. Sf. Augustin este creditat cu punerea �n
venerare de �ngeri �n perspectiv� corect�: ". . . am onoarea-i
de caritate, nu de servitute "(De Vera Religione 55.110; PL 34:170).
De Arhangheli
Centrale la cre�tinism sunt biblice aparitii din

Arhanghelul Gabriel (al c�rei nume �nseamn� "puterea lui Dumnezeu") pentru a
Fecioarei
Maria sa-i spun ea va concepe �i a da na�tere la Isus (Luca
1:26-32). (The Maicii Domnului ea este acum considerat� a fi una dintre
cea mai mare �ngeri, st� la tron a lui Dumnezeu �i sunt �nso�ite de
copilul �ngeri, sau cherubs.) Gabriel cuvintele la Mary, "Ave Maria, pe deplin
de har, Domnul este cu tine, binecuvantata mii de art� �n r�ndul femeilor, "
a devenit unul dintre cele mai proeminente rug�ciunile �n catolicism. Gabriel
Apare, de asemenea, pentru a Zacharias pentru a anun�a c� fiul s�u va fi numit John
Botez�torul (Luca 1:11-19). Un �nger a crezut a fi Gabriel spune
�ngerii Ato Z
?
Ciobanii de noapte de la na�terea M�ntuitorului la Betleem (Luca 2:8-11).
El este, de asemenea, luate �n considerare de c�tre Biserica Catolic�, pentru a fi
de �nger, care
comforted Hristos �n Gr�dina Gethsemane. Catolici s�rb�toresc
Praznicului Sf. Gabriel pe 24 martie.
Arhanghelului Raphael de orientare a tinerilor Tobias pe timp

�i periculoas� c�l�torie �n cartea Tobit plante de semin�e pentru
Conceptul de tutore �ngeri. Raphael este declarat a fi una din cele �apte
�ngeri care stau �n fa�a tronului lui Dumnezeu. El este, de asemenea, cunoscut sub
numele de
angelic medic-numele s�u �nseamn� "medicament de Dumnezeu", deoarece el
restaurate de s�n�tate pentru a Tobias �i �i-a dat �napoi �n v�rst� de tat�l s�u de
vedere
Tobias instructaj �n utilizarea intestine de pe�te ca medicament. Raphael este
chemat ast�zi la turi�ti pentru a proteja �i de a vindeca bolnavi. Mul�i
pretinde c� a face vizite la spital. Praznicului din St Raphael este celebrat�
de catolici pe 18 mai.
Este Arhanghelului Mihail (cunoscut sub numele de Sf. Mihail �n catolic

Biserica), cu toate acestea, care a primit cea mai mare aten�ie de c�tre cre�tini.
Mihai, al c�rei nume �nseamn� "ca Dumnezeu", este considerat liderul
�ngerii, �i este, �n general, considerat a fi de �nger, care a ap�rut la
Moise �n ardere Bush pe muntele Sinai. Sf. Thomas Aquinas spus
Michael Satana �nvins �n batalia de la Heaven, �i va �nvinge �n
Antihristul la Apocalipsa. Michael �i alte �ngerii au
p�rea a sfin�ilor, pentru multe secole. Joan de Arc a declarat c�
Michael a fost de tineri belicos �nger, care p�rea s�-i �i
anun�at-o misiune pentru a salva Fran�a. El a fost singura persoan�
�nger onorat �n s�rb�torile liturgice �nainte de nou�-lea, �i devotament
la acest �nger puternic, a fost eviden�iat� de c�tre cel de-al patrulea secol �n
biserici �i �n apropiere de Constantinopol. S�rb�toarea Sf. Mihail �i
�ngerii a fost s�rb�torit�, c�t mai cur�nd cea de-a cincea-lea l�ng� Roma.
Michael se spune ca a aparut la Monte Gargano (l�ng� Foggia,
Italia), �n jurul anului 490, �i de la Mont-Saint-Michel (Manche,
Fran�a), �n anul 708. Sf. Mihail este �nc� onorat la cele sanctuare
azi. De Archonfraternity de Sf. Mihail Arhanghelul a fost ridicat
de Pope Leo XIII, �n 1878. �n timpurile moderne, Michael a fost considerat
de patron din Germania, precum �i de grocers, marinari, solda�i,
�i a poli�i�tilor. El este onorat pe Ziua Sf. Mihail, 29 septembrie, �n
Romano-catolici �i anglican biserici, �i 8 noiembrie �n
Greac�, armean�, copt� �i biserici.
The Evil Angels
Ca �i p�tima� ca Dumnezeu e bun �ngerii sunt revered �n cre�tinism, a�a c�

de rele sunt �ngerii se temeau �i despised. Catolicism �nva�� c�
diavolul (Satan) �i demonii au fost ingeri care au fost create virtuos
de Dumnezeu, dar a sc�zut de la harul de propria lor va fi, cu toate c� biserica nu
Cre�tinism
�ngerii Ato Z
?
Cre�tinism
nu spun cum au p�c�tuit at�t de grav. �n vara lui 1986, cu toate acestea,
Pope John Paul II a spus: "C�derea const� �n libertatea de alegere a celor
b�uturi spirtoase, care au fost create, �i care radical �i irevocabil a negat
�mp�r�ia lui Dumnezeu �i, usurping lui drepturi suverane �i a �ncerca
pentru a distruge economia m�ntuirii �i foarte ordonare a
�ntreaga crea�ie. . . . Astfel, r�ul spirit a �ncercat s� plantelor de fiin�e umane
a semin�elor de rivalitate, insubordonare, �i opozi�ia fa�� de Dumnezeu. . . ".
Alte conturi de la c�derea lui Satana �i urma�ii spun c� a fost

Satana de m�ndrie �n propria m�re�ia �i gelozie a lui Dumnezeu de creare de noi,
om, care a adus despre batalia de la Rai �i �ngeri r�i "se �ncadreaz�
de gra�ie �n ve�nic� blestem. Cele mai multe biserici crestine de azi
preda c� Satana este un foarte real prezen�a �n cuv�nt, din ce �n ce caut� s�
r�ndul s�u, omul de la Dumnezeu prin curea de tenta�ia de a p�catului. Lui este la
fel de amenin�are
mare pentru a cre�tin� ca �nger p�zitor de protec�ie este un confort.
De fapt, spune moderne evanghelist Billy Graham, oamenii de azi sunt de departe
mai obsedat de r�u, mai ales cu ocult �i diavolul cult,
acestea sunt cu mult bun. El a scris cartea sa Angels: Secret lui Dumnezeu
Agen�i �n 1975 �n �ncercarea de a contracara fascina�ia cu r�ul �i pentru a oferi
speran��, confort, �i de orientare c�tre lume-weary moderne om.
Ordinul �i natura Angels
Diverse teorii despre modul �n care sunt ordonate �ngerii din ceruri,
num�rul lor, aspectul lor, �i a�a mai departe au fost postulat
a lungul istoriei. Dionysius de Pseudo-Areopagite, un sirian, care
trait despre AD 500 �i a fost timp de secole eronat considerat a fi
acela�i Dionysius convertit de c�tre St Paul la Atena (Fapte 17:34),
a dezvoltat cel mai cunoscut ierarhie de �ngeri �n cartea sa de Celestial
Ierarhie. Lui ierarhie este format din nou� coruri de �ngeri �mp�r�it �n
trei triads. �n ordine descresc�toare sunt: seraphim, cherubim,
thrones; dominions, virtu�i �i puteri; �i Principatelor,
Arhangheli, �i �ngerii. Al�ii, de a dezvolta angelic ordinele au fost Papa
Grigore cel Mare, poetul Dante, Saint Ambrose (a patra-lea
episcop), �i Clement din Alexandria. Iudaice �i apocryphal scrisul,
inclusiv sibilic Oracles �i "Shepherd de Hermes", de asemenea,
con�in teorii cu privire la ordinele de �ngeri. Modern scriitor Sophy
Burnham, �ntr-o carte de �ngerii, spune c� toate aceste specula�ii arat� "doar
c� �tim nimic despre un fel de �ngeri �i nu se poate spera la. "
Ea adaug� �n continuare, "Noi nu �tim ce sunt �ngeri sau dac� acestea
stand in ierarhiile �n cer. De asemenea, nu, indiferent dac� acestea sunt atribuite
lor
taxe �n func�ie de vechime. Noi �tim nimic din acest alt t�r�m,
cu excep�ia faptului c� ne sunt prezentate succint, efemer glimpses in inimile
noastre. "
Ce zici de natura �ngerii? Cele mai multe surse spun c� Cre�tin

fiin�e de lumin� �i spiritul pur, provenind de o iubire, care este mult mai departe
dec�t
�ngerii Ato Z
?
experien�� uman�. �n discursul lui 1986 Pope John Paul II a spus �ngerii
sunt "libere �i ra�ional pur fiin�e spirituale" �i "adev�rul despre
�ngerii este inseparabil de centrale de revela�ie, care este de existen�a Circle
TENCE, Majestate �i slava lui Dumnezeu, care straluceste pe �ntreaga vizibile �i
crearea invizibil. "Mai mult, Papa a spus �ngerii sunt" creaturi de un
natura spirituala, �nzestrat cu inteligen�� i voin�� liber�, superior la om. "
Catolic� Saint Bridget (cca. 1303/73), care a experimentat

ceresc multe viziuni, a spus, dac� o persoan� ar trebui s� vezi un �nger �n toate
salon de frumusete de muritor ar fi at�t de r�pit cu deliciul c� va muri
de dragoste.
Surse:
Burnham, Sophy. O carte de Angels: Reflec�ii pe �ngerii trecute �i prezente �i True
Povestiri de modul �n care acestea Touch vie�ile noastre. New York: Ballantine:
1990.
Enciclopedia de Early Christianity. Vol.. 846 din Garland Referin�� Biblioteca din
Umaniste. New York: Garland, 1990.
Georgian�, Linda. Parerea Guardian Angels: folosesc puterea de angelic Mesageri
pentru a
�mbog�easc� �i s� �mputerniceasc� via�a dumneavoastr�. New York: Simon & Schuster,
1994.
Giovetti, Paola. Angels: Rolul Celestial gardieni �i fiin�e de lumin�. Traducere
de Toby McCormick. York Beach, Maine: Samuel Weiser, 1989.
Graham, Billy. Angels: lui Dumnezeu agen�i secre�i. Reprint. 1975. Dallas: Word
Publishing,
1994.
New Enciclopedia Catolica. Vol.. 1. Reprint. Washington, D.C.: Universitatea
Catolica
ale Americii, 1981.
Sfantul Mihail si �ngerii. Compilate de la surse. Rockford, Ill:
TAN Books, 1983.
Cerc
�n multe traditii religioase considerabil aten�ia este dat de

locul �n care cult religios �i alte activit�i de loc, �i circulare
forme de multe ori au semnifica�ie simbolic� cu privire la astfel de locatii.
Cercuri, poate, de exemplu, �l reprezint� pe p�m�nt �i a mamei
principiu.
Hinduism �i Budism angaja crearea de mandalas,

care sunt circulare medita�ie diagrame. �n func�ie de Sud
Asiatice tradi�ie, meditativ pe mandalas permite accesul la diferite
domenii de con�tien��. �ntr-o manier� aproximativ paralel, magic cercurile
sunt privite ca alternativ� la doorways realit�i. �n ceremonial magic,
magicieni exprimate (crea), un cerc �n jurul ei �n�i�i ca protec�ie.
Cercurile nu se l�sa energiile negative �i entit�i, indiferent dac� acestea sunt
demoni sau �ngeri. Utilizarea de cercuri de protec�ie este, de fapt,
destul de vechi. In timpul perioadei medievale �n Occident, de exemplu, cercurile
ar fi desenat pe podea �n jurul grav bolnavi sau �n jurul
nou-n�scu�i �i mamele lor pentru a le proteja de la for�ele demonice.
Cercurile sunt, de asemenea, exprimate, pentru a con�ine, energiile care sunt
create �n termen de
�ngerii Ato Z
?
Cercurile sunt folosite de c�tre
Spiritualists �i alte
lucr�torilor de magic pentru a con�ine
sau exclude �ngeri sau
demonii de la un anumit
spa�iu. (Desen de
vr�jitoare �n "De Spectris" de c�tre
Ludovicus Lavater.)
(Arhiva de Arta / Alfredo
Dagli Orti)
de cerc pe parcursul unui anumit ritual. Acestea devin

invizibil grani�ele c� nu se poate traversa
f�r� a perturba energie.
Exist� mai multe modalit�i de concepere a

cerc, ca un fel de �inere �n domeniul energiei.
Cu privire la astfel de activit�i de turnare ca o vraja,
de exemplu, permite cerc de energie pentru a construi
f�r� scurgeri afar� �n �mprejurimi
p�n� �n momentul c�nd vine de energie
se estimeaz� dus �ntr-un concentrat izbucni.
Mai general, cerc ofer� o arena
�n care "vibratii" de un grup de energie al
poate fi modificat� �n a�a fel �nc�t s� atrag� participan�i
mai aproape de celelalte lume.
Heaven's emisarii, cu toate acestea, revendica
el pentru c� el a renun�at eroic viata pentru a salva orfan fata.
Filmul a generat un sequel teatral�, All Dogs Go to Heaven 2; o
serii de televiziune, precum �i o special� de Cr�ciun, un C�ini de Cr�ciun, Carol.
Pe scena european�, cea mai bun� interpretare a c�dea de

�ngerii de pe p�m�nt este, f�r� �ndoial�, Wim Wenders a alb-negru
capodopera Wings of Desire (1987), care propune ca r�scump�rare
apare cu o cobor�re �n physicality. Ganz, unul de o pereche de �ngeri
O vizita la Berlin, a decis ca vrea sa fie om, dup� care se �ncadreaz� �n dragoste
cu
un circ interpret. Wenders's Angels, care au acces la perceptuale
tuturor subcon�tient, sunt perfect humanists al c�rui centru de opera�iuni
este de la Berlin, biblioteca public� �i �ef al c�rui func�ie este de a calma
savaged emo�iile �i dezn�d�jduit a salva vie�i. City of Angels este un remake
din acest film. Aici, Seth (Nicolas Cage) este un �nger, care roams Los
Angeles. Invizibil de fiin�e umane, el ascult� g�ndurile oamenilor,
s�rb�torim via�a lor �i decese. Ori de c�te ori cineva moartea lui
abord�ri, de a le sus�ine prin transformare �n alte
lateral�. �n timp ce �ntr-un spital de ghid pentru un muribund de apoi, Seth's
captat aten�ia este stabilit� de c�tre medicul Maggie Rice (Meg
Ryan), care �ncearc� s�-i salveze via�a pacientului. El se �ntoarce cu inten�ia
de alinarea lui Maggie primejdie. Cheltuielile or� uitam la ea, el
seama c� a c�zut �n dragoste cu ea. El �ndepline�te un fost �nger transformat
274 Angels Ato Z
?
umane (Dennis Franz), care arat� c�, Seth are capacitatea de a traversa
peste un muritor de a fi cu Maggie. Dup� ce devine din ce �n ce umane, el
avertizeaz�,
nu exist� nici o cale de �ntoarcere. Seth merge prin transformarea �i
face de c�l�torie pentru a vedea Maggie. Cuplul face dragoste, de introducere a
Seth la experien�ele umane atinge �i pl�cere. Maggie apoi
moare subit �ntr-un accident de a doua zi, l�s�nd Seth de a tr�i o singur
via�a �n pace, dar nu cu regret�. Wenders a continuat sa SAGA �n
1993 sequel la filmul lui original, de departe, at�t de aproape.
Surse:
Cox, Stephen. Este un minunat Life: A Memory Book. Nashville, Tenn.: Cumberland
Publishing House, 2003.
Kolker, Robert Phillip, �i Peter Beicken. Filmele de Wim Wenders: Cinema ca
Viziune si dorinta. Cambridge: Cambridge University Press, 1993.
Mitchell, Charles. Diavolul de pe ecran: Feature Films �ntreaga lume, 1913, prin
2000.
Jefferson, N.C.: McFarland & Co, 2002.
Parish, James Robert. Fantome �i �ngerii la Hollywood Filme: parcele, criticile,

distribuie
�i Credite de 264 Teatrala si Made-pentru-Lans�ri de televiziune. Jefferson, N.C.:
McFarland, 1994.
Walker, John, ed. Halliwell's Film Ghid. New York: HarperCollins, 1994.
�n populare 1989
animat de film pentru copii
Toate C�ini mergi �n Rai
chiar animale intra �n

angelic act. (Goldcrest
Filme / Don Bluth
Studios / de Kobal
Colectia)
�ngerii Ato Z 275
?
Muhammad
Willian, Michael. Esen�iale Este o minunat� e via�a: o scena-de-Scene Ghid pentru

Clasic de Film. 2d ed. Chicago, Ill: Review Chicago Press, 2006.
Muhammad
Muhammad, profetul Islamului, sa n�scut �n familia Hashim
de puternic trib din Quraysh �n ora�ul Mecca �n jur de 570 AD.
Tatal si mama lui a murit c�nd era un t�n�r copil, �i el a fost
plasate sub regimul de �ngrijire de unchiul s�u, Abu Talib. Muhammad a fost
cunoscut
pentru a fi sincer �i cinstit, chiar �nainte de a apela la prophethood, sa titlu
�n acest moment, fiind "Al-Amin", de un credincios.
La v�rsta de dou�zeci �i cinci Muhammad a acceptat oferta de c�s�torie

de un avocat de succes �n vaduva Khadija, cincisprezece ani sa senior. Muhammad a
avut
fost sub o ocupare a for�ei de munc�, desf�urarea comer�ului rulot� pentru ea �n
Siria. C�s�toria a fost o fericit� �i un rezultat �n doi fii, care
a murit �n v�rst� fraged�, �i patru fete.
�n aceast� perioad�, Muhammad, probabil influen�at� de

monoteism de cre�tini �i evrei, �n Siria �i Mecca, a fost
deranjat de p�g�nism �i idolatrie a Meccan societate. El / ea
lui a devenit personalizate pentru a petrece o parte din fiecare an, �n retragere
din afara
Mecca intr-o pestera de pe Mt. Hira jeun �i meditativ. La v�rsta de
patruzeci, Muhammad a crezut c� el a primit un mesaj de la Dumnezeu
prin �ngerul Gabriel.
Credin�a �n revela�ie dat la Muhammad de c�tre �ngerul Gabriel

(Djibril �n arab�) este o dogm� fundamental� a islamului. Conform
Musulmani, Muhammad este ultimul dintr-un lung �ir de profe�i. �n ortodox
Islam, Muhammad este considerat� ca fiind sigiliul profe�ilor, sensul
c� Dumnezeu e �n curs de desf�urare revelatory activitate prin �ngerii a fost
�n final, se completeaz� �n revela�ia din Coran, prin el.
Una din cele mai timpurii �i cele mai credibile ale biographers de
Muhammad, Ibn Ishaq, descris ca o �nt�lni un fricos. De
Angel a ajuns la Muhammad �n somn �i poruncit s�-l citesc,
exploata�ie �nainte de el brocaded o p�nz� pe care era scris ceva.
C�nd Muhammad a r�spuns �n confuzie, �ngerul a �ncercat s�
g�tui el cu fa�� de mas� p�n� la Muhammad sim�it aproape de moarte. De
�nger repet� aceea�i procedur�, de trei ori �i, �n final, a anun�at:
"Cite�te! Domnul t�u este cel mai binef�c�tor, care a predat de c�tre stilou,
pe care le-a �nv�at c� nu �tia unto b�rba�i "[96:3-5] (106).
La prima Muhammad �nsu�i crezut nebun sau posedat de jinn,
dar dupa ce sotia sa, Khadija �i v�rul ei cre�tine Waraqah auzit de
experien�a lui, l-au asigurat c� lui surs� de revela�ie a fost de
aceea�i cu cea a lui Moise. P�rea s�-i c� Dumnezeu �i de iudaism
276 Angels Ato Z
?
Cre�tinismul a fost de planificare pentru a utiliza ca Muhammad
un profet de a preda oamenii lui �n Arabia.
O t�cere de aproximativ trei ani a urmat aceast�

ini�ial� revela�ie �n timpul c�reia a c�zut Muhammad
�ntr-o stare de depresie, sentimentul c� el a
fost p�r�sit de Dumnezeu. Cu toate acestea, de �nger
reluat� reparcare mesaje, �i Muhammad
a �nceput �n serios pentru a vorbi despre noua credin��
ceea ce el a numit Islam (depunere). El a sim�it
c� el a fost trimis s� �nve�e pe oameni despre care sa
un Dumnezeu suveran care Muhammad men�ionate
pentru ca Allah. Prima sa converte�te sotia sa au fost
Khadija, fiul s�u adoptat Zaid, �i lui aproape
companion Abu Bakr.
Cea mai mare parte a lui Muhammad c�teva devreme adep�i

au fost nesemnificative, membri ai societ�ii. Majoritatea
de Meccans opus Muhammad ca el a contestat
credin�a lor �n idolii, zeii, �i goddesses.
Poate chiar mai important, Muhammad
amenin�ate de a uzurpa puterea au avut loc �n controlul
ora�ul Mecca, care a fost una profitabila
Centrul de pelerinaj �i a comer�ului. Chiar dac�
Muhammad �i lui mic grup de adep�i s-au
sub protec�ia lui Abu Talib, Muhammad al
Unchiul, un respectat om de comunitate, au experimentat verbale
Atacuri de agresiune �i minore �n numele lor newfound credin��.
�n 619 Muhammad credincios �i-a pierdut so�ia �i Khadija unchiul lui Abu
Talib, care, �n ciuda loialitate a avut generos oferit de nepotul s�u,
a murit un necredincios. Conflicte intense �ntre primii musulmani
�i Meccan aristocrats, �i Muhammad dat seama c� el ar
trebuie s� p�r�seasc� ora�ul �n cur�nd. �n leg�tur� cu aceast� dat�, �nainte de a
pleca sa
Mecca, Muhammad a sus�inut c� �ngerul Gabriel l-a luat-o c�l�torie
de la Mecca la Ierusalim �i de acolo, prin cele �apte ceruri
�n cazul �n care a vizitat cu majore anterioare profe�i. Nu �n cele din urm�,
a fost admis� �n prezen�a lui Dumnezeu. Jersusalem este unul dintre cele trei
cele mai multe locuri de pe p�m�nt sf�nt pentru musulmani, pentru c� de aceasta
calatorie, care este
prev�zute de c�tre musulmani ca Leilat Al-Isra "(The Night Journey).
Stirile din acest incredibil mistice experien�� creat chiar

mai multe animozitate �ntre credincio�i �i de liderii de Mecca. Egal
unii dintre noi au �nceput s�-�i exprime transform� �ndoial� �n Muhammad.
Din fericire, �n satul vecin Yathrib, mai t�rziu numit Medina

(scurt pentru o Medinat-Nabi sau Orasul a profetului), a oferit
protec�ie la Profet �i urma�ii lui de pe 24 septembrie, AD
Profetul Muhammad
ghiduri adep�i �n rug�ciune
�n aceast� ilustra�ie turc�.
(Arhiva de Arta / Topkapi
Muzeul Istanbul / Harper
Collins Publishers)
�ngerii Ato Z 277
?
Muhammad
622. Musulmanii se refer� la acest an, ca de Hijra (migrarea) �i data lor de

calendare de la acest moment. Muhammad a fost salutat� de Medina ca o
arbitru �ntre p�r�ile opuse. Mai important, p�g�n Medinans
convertit la islam �n Muhammad al �ndemnare.
Cu toate acestea, el nu a fost capabil de a convinge cele trei clans evreie�ti care
tr�it �n Medina de a imbratisa s�u mesaj �n care acestea au refuzat s� accepte a

discrepan�elor
, care a existat �ntre Coran �i lor sacre Scripturi.
Ini�ial, Muhammad a �ncercat s� fac� concesii pentru a evreilor �n scopul de
pentru a g�si favoarea lor. A avut prescris c� adep�ii lui roage �n direc�ia
de la Ierusalim la fel ca evreii, de asemenea, el a poruncit ca evreie�ti
Ziua de �ndreptare a fi un musulman sf�nt zi de post. Care nu a primit tratament de
aprobare a evreilor, Muhammad a schimbat politica fa�� de ei cu

sprijinul Koranic revela�ii. Musulmanii au fost, astfel, a ordonat s� se roage
spre Mecca, �n timp de post a fost extins pentru a include �ntreaga
luna de Ramadan (lunar de nou� luni �n arab� calendaristic);
Abraham (fa�� de Moise) a devenit figura central� �n istoria
Islam, �i Koranic pronouncements �mpotriva evreilor a devenit mai severe.
O alt� sarcin� pentru Muhammad, �n plus fa�� de trib de unificare,

care a fost de a asigura sprijin financiar pentru credincio�i care s-au sacrificat
pentru a urma Prophet. Multe au devenit implicate �n raiding comerciale
Meccan rulote. Profetul primit revela�ii acordarea
permisiunea de credincio�i pentru a lupta, afirm�nd necesitatea de r�zboi
de a promova bun�starea credincio�i.
Perspectiva de a c�tigat cu cineva de la inamic amplificat de musulmani

moral, �i pentru expedi�ii urm�tor Muhammad a fost capabil s�
angaja un num�r semnificativ mai mare de r�zboinici. �n martie 624, la Badr,
credincio�i intalnit cu aproximativ 950 Meccans inten�ie pe un inflicting
serioas� lovitur� la Profet �i urma�ii lui. Din cauza lui Muhammad
superior �i strategia militar� a for�elor sale de zel, de musulmani au fost
posibilitatea de a pune st�p�nire pe du�manii lor. Victoria de la Badr a fost
interpretat�
ca un semn al lui Allah reabilitare a lui Muhammad prophethood.
Muhammad de prestigiu a crescut foarte mult. �n aceast� perioad� Muhammad
a �nceput lunga serie de mai multe casatorii care continuare
pozi�ia lui ca �ef al comunit�ii.
Dup� �nfr�ngerea lor, de Meccans dat seama c� au nevoie pentru a zdrobi

Muhammad al puterii, o dat� �i pentru totdeauna. �n 627 Arabe o mare conspira�ie
salariale s-au reunit pentru a lupta �mpotriva credincio�ilor. Musulmanilor o ��
trenci despre ora�ul Medina �i preg�tit pentru mai r�u. Datorit�
�ncerc�ri nereu�ite de a traversa trenci, s�raci condi�iile meteorologice, astfel
cum
bine ca Muhammad este secret de negocieri cu mai multe influente triburi,
de determinare besiegers �i-au pierdut �i au �nceput s� se retrag�. Acesta
u�or de victorie a dat Muhammad continuare �ncredere. Un num�r semnificativ
de conversiile s-au f�cut �n acest moment.
278 Angels Ato Z
?
�n ianuarie 630 Muhammad, cu o armat� de zece mii de oameni,
Mecca a intrat cu practic nici o rezistenta. El a scos idolii
de la Ka'aba, �n loc de cult p�g�n, amnistiat toate proeminent
Meccan lideri �i le-a dat generos recompense pentru lor de r�scump�rare.
Muhammad lor, astfel, a castigat respectul si admiratia. Dup� Mecca a preda,
multe alte triburi arabe din regiune, urmat exemplul. Cre�tini
�i de evrei au fost autorizate s� continue s� se practica lor credin�e, dar au fost
trebuie s� pl�teasc� tributes �i impozite.
�n luna martie a 632 Muhammad a condus islamice pelerinaj la

Mecca �i livrat� la adresa de r�mas bun sa zeci de mii de
adep�i. Trei luni mai t�rziu, la v�rsta de �aizeci �i trei, a murit o
pa�nic� moarte.
Cea mai mare dou�zecea-lea g�nditor musulmane din India Muhammad

Iqbal (m. 1938) rezumat� de sentimente de musulmani pentru Muhammad
�n acest fel: "Dragostea din Prophet ruleaza ca de s�nge �n venele de
aceast� comunitate "(Schimmel, p. 239). Rapoartele lui Muhammad
sayings (Hadith) �i ac�iuni (Sunna) au fost colectate de c�tre neobosit
genera�iile viitoare, dup� moartea lui Prophet. �n Hadith �i
Sunna, de�i nu sunt considerate ca fiind egal� cu Coran, sunt privite ca
�nregistr�rile de Muhammad este inspirat de cuvinte �i ac�iuni. De
Hadith furniza musulmani cu detalii cu privire la fiecare aspect al musulmane
de via�� i de practic�. Annemarie Schimmel, un savant la Harvard
Universitatea, observ� c� profetic tradi�ie de a unifica
cultura islamic�. Indiferent dac� un musulman se din Maroc sau Indonezia,
"[El] �tie cum s� se comporte atunci c�nd intr� �ntr-o cas�, care a formulelor
salut de a angaja, ceea ce, pentru a evita �n bun� companie, cum s� m�n�nce,
�i modul de a c�l�tori. Timp de secole copii musulmani au fost aduse
�n aceste moduri "(p. 55).
Profetic de tradi�ie a influen�at nu numai de fiecare detaliu al

durata de via�� a fiec�rui credincios, dar le-a fost, de asemenea, fundatia
a legii islamice �i sociale guvernamentale. �n ciuda importan�ei lui Muhammad
�n Islam, trebuie reamintit faptul c� pozi�ia lui �n islamice teologie
nu este comparabil� cu cea a lui Hristos �n teologia cre�tin�. De
final fundamentul Islamului este Coranul, perceput� de c�tre musulmani s� fie
de uncreated �i ve�nic� munca lui Allah.
Surse:
Andrae, Tor. Mohammed: Omul �i lui Faith. Rev ed. New York: Harper &
Row, 1955.
Enciclopedia de islam. Vol. 6. Leiden, Olanda: E. J. Brill, 1978.
Glass�, Chiril. The Concise Encyclopedia a islamului. San Francisco: Harper San
Fran
Cisco, 1989.
Ibn Ishaq. Sirat Rasul Allah, (The Life of Muhammad). Traducere de A. Guillaume.
New York: Oxford University Press, 1980.
Muhammad
�ngerii Ato Z 279
?
Munkir
�i Nakir
Iqbal, Muhammad. Javidnama. Traducere de Ioan Arthur Arberry ca Javidnama.
London: George Allen & Unwin, 1966. Traducere de Shaikh Mahmud
Ahmad ca de pelerini din eternitate. Lahore: Institutul de Cultura islamice, 1961.

Schimmel, Annemarie. �i lui Mahomed este profet. Chapel Hill: The Universi
ty din Carolina de Nord Press, 1985.
MUNKIR �I NAKIR
Munkir �i sunt dou� Nakir cu ochi alba�tri negru �ngerii g�sit �n tradi�ia
musulman�.
Lor speciale de locuri de munc� este de a examina sufletele a decedat recent
pentru a stabili dac� acestea sunt demne de un loc �n paradis. �ngerii cere
a decedat "Cine este Muhammad?" credincio�i vor fi corecte
r�spuns c� Muhammad este mesagerul lui Allah. Ei vor fi, apoi, �n st�nga
Ziua de pace, p�n� la �nviere. Cei care nu reu�esc de testare a-�i p�c�to�i
necredincio�ilor-au supus la tortur� p�n� �n ziua �nvierii.
Surse:
Free Press, 1971.

Ronner, John. Know Your Angels: The Angel Almanac cu Biografii de 100 Promi
nent �ngerii �n Legenda �i Folclor, si multe altele. Murfreesboro, Tenn.:
Mamre, 1993.
MUSES
�n conformitate cu mitologia greac�, de nou� Muses, personifications de

artistice �i literare de inspira�ie, au aripi �i, de�i nu �n mod explicit
�ngeri sau mesageri de zei, transmis� de inspira�ie (a se pare
divin de calitate) la muritori. De fete din Titan Mnemosyne
(De memorie) �i a lui Zeus, doar trei Muses sunt �nregistrate �n mai devreme
Povestiri: Mneme (de asemenea, de memorie), Melete (practica), precum �i Aoede
(Song).
�n alte p�r�i se poart� numele de la prima lir� de primele trei siruri de
caractere:
Nete (jos), Mese (Orientul Mijlociu), precum �i Hypates (sus).
De mythographer Hesiod numit nou� Muses, �i mai t�rziu diferite

autorilor de a le atribui diverse arte: Calliope (epic poezie), Clio
(istorie), Euterpe (flaut joc), Terpsichore (liric poezie sau dans),
Erato (liric poezie sau c�ntec), Melpomene (tragedie), Thalia (comedie),
Polyhmnia (MIME), �i Urania (astronomie). Muses au fost de-a zis
fi condus� de c�tre Apollo, care a dansat cu ei la festivaluri olimpic. De
c�teva mituri �n care Muses cifra muritori, care implic� de obicei
l�uda c� acestea sunt mai mult de calificare la arte dec�t Muses. The Muses
�n cele din urm� la �nfr�ngerea l�ud�ros, �i pedepsi ofensatoare muritor.
Surse:
Grant, Michael, John �i Hazel. Who's Who in Mitologie clasic�. New York:
Oxford University Press, 1993.
280 Angels Ato Z
?
Tripp, Edward. Meridianul Manualul clasice
Mitologie. New York: New American Library, 1970.
Muzic�, �ngeri �N
�ngerii au fost deseori reprezentat c�nt�re� sau

joc harps, trumpets, sau lutes. Nu este de obicei
greu de a recunoa�te �ngerii �n artele vizuale,
chiar �i atunci c�nd lipsa de aripi, dar este uneori
dificil de a le detecta �n muzic�, cu excep�ia cazului �n direct
aluzie este asigurat� de cuvinte.
De�i �nger voci abund� �n Cr�ciun

Corale �i colinde, cum ar fi "ciuli urechea de Herald
�ngerii c�nt�, "�n cea mai mare parte istoric�
cunoa�tere este esen�ial� �n scopul de a recunoa�te
�ngeri �n muzic� (independent de versuri). Acesta
Problema este discutat� �n unele muzicologice literatura,
de�i mai des �n leg�tur� cu
�ngerii r�u dec�t cu cele bune. Evil adesea
pare a fi mai bun dec�t obligatoriu, f�c�nd
Diavolul p�rea mai interesant dec�t Dumnezeu.
Reinhold Hammerstein, de exemplu, �n a sa

Diabolus �n Musica un studiu german a
iconografie de muzica medievala, se concentreaz� asupra r�u
�ngeri. Una dintre modalit�ile de baz� pentru a alluding

ei muzical este prin utilizarea de ceea ce el a apelurilor pervertierte
instrumente.
Un "perver�i" un instrument pentru a produce, de exemplu, o groaznic�
cacofonie. Atunci c�nd acest lucru este stabilit de l�ng� un frumos armonioas�
muzicale
succesiune, de contrast, �mpreun� cu minim verbale de ajutor, fie de la
titlu sau de la un avans de interpretare a publicat �n program,
formeaz� un pointer.
�n Robert Schumann lui Faust (prima efectuat �n 1862), este posibil

pentru a detecta un �nger r�u necajeste Gretschen �n biseric�. Apoi, �n
epilog, dup� ce ea este transportat la cer, ne putem auzi coruri de
bun� �ngerii c�nt�nd. Krzysztof Penderecki, �n Dies Irae (1978) �ncearc�
s� prezinte o viziune hidos al dracu 'de pe p�m�nt, �n care �i a lui Satana
Gazdele au cobor�t s� ne arate de natura lor teribil r�u
putere. Ne poate auzi lamentations a naibii �i abra�
shrieks lor st�p�ni. �n mitologia medieval Diavolul a presupus
pentru a l�sa o indescribably hidos duhoarea spatele lui. �n Penderecki's
muzica se poate de aproape miros duhoarea lui cre�tere, prin
lamentations �n aceast� anticipare a iadului.
�n Gustav Mahler Simfonia a patra (1892, rev. 1901/10)), un

soprana �nger c�nta, �ntr-un mod aproape copil�resc, o s�rb�toare a celes -
Toate nou� muses sunt

descris �n acest mozaic
de la cel de-al treilea sau al patrulea
lea. (De Arta
Arhiva / Rheinische
Landesmuseum
Trier / Gianni Dagli Orti)
�ngerii Ato Z
?
A saisprezecea-lea
Pictur� flamand� a unei
concert de �ngeri. (De Arta
Arhiva / Fine Muzeul de Arta
Bilbao / Alfredo Dagli Orti)
tial bucurie. Mahler �nger motive de asemenea, utilizeaz� �n al doilea �i al

treilea simfonii.
Frederic Massenet, �n Le Jongleur de la Notre-Dame (1902), prezint�
deplaseaz� muzicale imagini de bun� �ngeri care transport� de la cer
sufletul unui om modest �i credincios, care este un escroc de comer� �i de a
oferit lui juggling, tot ce are, �n fa�a lui Dumnezeu. �n Franz Liszt lui Dante
Simfonia
(1855-56), se poate auzi voci angelic �n nou� ceruri,
Beatrice la care a ghidat Dante �n cele dou�zeci de-a saptea canto
de Paradiso, dupa ce a auzit de Sf. Petru cu am�r�ciune rebuking succesorii s�i
�n apostolice scaun pentru avari�ie �i putere mania.
Noi �tim s� se a�tepte circling �ngerii extatic c�nt�re� de laud�

a lui Dumnezeu. Este foarte diferit de dans a lui Satana �i g�zduie�te �n locuri de
munc�
(1927-30), de Ralph Vaughan Williams, care, cu toate c� lucreaz� �ntr-un
Anglican context, a fost de un temperament mistice. Muzica sa mai fie, probabil,
mai bine descrise ca fiind religioase, mai degrab� dec�t ca apar�in�nd de-al
bisericii anglicane
sau, �ntr-adev�r, orice-cor biserica tradi�ie.
282 Angels Ato Z

?
Giuseppe Verdi, �n Giovanna d'Arco (1845), folose�te o oarecum r�ut�cios
metod� de a-�i exprima contrastul �ntre bine �i r�u Muzica,
�ngeri. Joan se confrunt� cu un grup de fiecare fel. De r�u cele c�nt� �ngerii �n
ceea ce este de fapt o variant� a unui c�ntec napolitan� bordello, �n timp ce
bune c�nt� muzic� biserica. Acesta este un dispozitiv simplu comparativ
pentru un compozitor de a folosi pentru a aduce acas� distinc�ia. Ca muzical drama
Verdi a aparatului este de succes. Contrastante de imagini de la bordello
�i biserica colorfully exprim� un simbol al luptei dintre
Lucifer �i Michael, �ntre diavol �i Dumnezeu.
�n al treilea r�nd de Serghei Prokofiev Symphony (1928) de �nger, care
aduce muzica de fata nu este nici bun, nici r�u, �n orice caz ea nu
Se pare c� nu a participa la o categorie sau alta. Cu toate acestea,
entitate este clar supranatural. Prin contrast, Wagner a Der Engel este un c�ntec
despre un inger angajat �n sarcin� precis� de ghidare el, este, a�adar, un
veri�oara apropiat� de �nger p�zitor concept, pentru a stabili de muzic�.
Surse:
Hammerstein, Reinhold. Diabolus �n Musica: Studien zur Ikonographie in der Musik
Mittelalter. M�nchen: Francke, 1974.
Mamre Press, 1993.
Wilson, Peter Lamborn. Angels. New York: Pantheon Books, 1980.
�ngerii Ato Z 283
?
?
N, O
�ngerii sunt oameni de un superior natur�; �ngerii sunt
b�rba�i �n brichet� obiceiul �mbr�cat.
-Edward Young, Noaptea Thoughts N, O
�ngerii sunt oameni de un superior natur�; �ngerii sunt
b�rba�i �n brichet� obiceiul �mbr�cat.
-Edward Young, Noaptea Thoughts
Tipul de �ngeri
Pentru c� noi caracteristici atribut la om, nu este mai pu�in frecvente la

de multe ori se aplic� acelea�i calit�i (de�i este cu at�t mai bine calit�ile de
om)
la �ngeri. �i pentru c� �ngerii sunt considerate a exemplifica aceste atribute
�n formele lor mai pura, este natural pentru om s� fac� eforturi pentru a m�sura
sus. De exemplu, un popular citat din Thomas Traherne �n saptesprezecelea
-lea este "Cum a venit ca un �nger am jos!" �n timpurile moderne,
auzim adesea remarcat ", a scris un �nger" sau "ce un �nger."
Fidelitatea este una din aceste caracteristici atribuite frecvent. �ngerii

sunt g�ndit s� fie cu adev�rat credincios, deoarece acestea nu sunt supuse la
propria lor
a schimba ordinea de zi. �ngerii sunt dedicate �n �ntregime lui Dumnezeu �i de
loialitate
pentru el este de necontestat. Un exemplu de om loialitate fa�� de
pur �nger loialitate pot fi g�site �n Vechiul Testament. Tinerii
David a fost un soldat cu filistin armat�, sub conducerea
Achish, atunci c�nd a fost de g�nd s� atace un campament israelite. De
Filistin solda�i mistrusted David ca un evreu �i a refuzat s� lupte secundare
de fa�� cu el, de frica pe care le-ar transforma tradator. Achish-a spus
David, care a g�sit nici o vina cu el, dar c� �n alte solda�i
a refuzat s� mearg� �n lupt� cu David �n r�ndurile lor. El a fost, prin urmare,
-a spus s� m� duc acas�. David a protestat, a �ntrebat de ce nu ar trebui s� fie
permisiunea de a lupta cu acest Achish lupta pentru ca el a avut, �n ultimii ani.
"Achish David a r�spuns:" Sunt de acord c� a�i fost ca adev�rat s�-mi ca
un inger al lui Dumnezeu, dar de filistin comandan�ii trebuie s� se insiste pe care
le-a�i
nu lupta al�turi de ei "" (1 Sam. 29:9). Achish a exprimat convingerea
�n David's loialitate prin compararea la care de un �nger.
�ngerii Ato Z 285
?
Near-Death
Experien�a
Infailibil discern�m�nt este o alt� calitate de �ngeri. �ngerii sunt separate

de la rasa uman� �i nu sunt supuse la confuzii, �n special
atunci c�nd este vorba de bine �i r�u. Inteleptul de femeie
Tekoah flatat regelui David, prin compararea lui discern�m�nt, cu cea a
un �nger, �n scopul de a asigura revenirea de t�n�r pentru a Absalom
Ierusalim. Ea a spus: "M-am g�ndit c� prea cuvintele de milord regele
ar fi un confort la mine; pentru Maiestatea voastr� este ca de �nger al lui
Dumnezeu
�i poate decide �ntre bine �i r�u "(2 Sam. 14:17).
�n�elepciunea a fost un alt angelic de calitate pe care �n�elept femeie de

Tekoah recunoscute �n regelui David, c�nd a �ntrebat-o dac� a venit la
de porunc� de Joab. Femeia a recunoscut c� aceasta a fost a�a �i a spus,
"Maiestatea voastra este la fel de �n�elept ca un �nger al lui Dumnezeu �i �tie tot
ce se �nt�mpl�
�n teren "(2 Sam. 14:20). �ngerii tradi�ional au cuno�tin�� de
la fiecare apari�ie pe p�m�nt. Acest lucru absolut de cuno�tin�e, �mpreun� cu
absolut� discern�m�nt c� �ngerii posed� �i faci lui Dumnezeu va ca
lor unic scop ar face, �ntr-adev�r, �ngerii �n�elept.
Bun� hot�r�re este o alt� calitate de �ngeri �n care omul se poate

aspir� �i c� regele David a fost recunoscut ca poseda �n angelic
propor�ii. Mephibosheth de loialitate a regelui David a fost contestat� de c�tre
propriul s�u servitor. Mephibosheth a spus regelui David, "Majestate este
ca de �nger al lui Dumnezeu, trebuie s� faci ceea ce crezi tu dreptate. "
Surse:
Adler, Mortimer J. �ngerii �i noi. New York: Macmillan, 1982.

Freeman, Eileen Elias. "Cum ca un �nger!" AngelWatch (august 1993).
MacGREGOR, Geddes. Angels. Mini�tri de gra�ie. New York: model House, 1988.
Near-DECES EXPERIENTA
Dr. Raymond A. Moody, �n a sa bine-cunoscut� carte Life Dup� Life, scrie

c� cele mai frecvente element �n conturile de aproape-moartea experien�e
pe care le-a studiat se �nt�lni cu o lumina de straniu stralucirea.
El scrie: "�n ciuda lumina lui neobi�nuit manifestare, cu toate acestea,
nu o singur� persoan� a exprimat nici un fel de �ndoial� c� acesta a fost un curs,
fiind una de lumin�. . . . De dragoste �i c�ldur� care emana de la acest
fiind la moarte persoane sunt extrem de dincolo de cuvinte, �i el se simte complet
�nconjurat de c�tre aceasta �i luate p�n� �n el, complet la u�urin�a �i
a acceptat, �n prezen�a aceasta fiind ". Moody spune c� fiind de lumin� este
v�zute diferit �n func�ie de persoane religioase sau de fundal
�i formare profesional�. Unele se vedea acest lucru fiind ca Hristos, al�ii ca un
�nger.
Dannion Brinkley, modern�, autor al cartii salvat de Lumina, o

Povestea lui proprii aproape-moartea experien�e, scrie sale out-of-corp c�l�torie
spre un stralucit lumina cand a murit dup� ce a fost lovit de fulger.
Brinkley scrie, "M-am uitat la mine �i de dreptul de a putut vedea o forma de
argint
286 Angels Ato Z
?
apare ca o siluet� prin cea��. Av�nd �n vedere c� a abordat am �nceput
s� se simt� un profund sentiment de iubire, care cuprindea toate din sensuri de
de cuv�nt. A fost ca �i cum a� fi v�zut pe cineva, o mama, cel mai bun Nephilim
prieten, �nmul�it� un �nmiit. Ca fiind de Lumina a venit mai aproape,
aceste sentimente de dragoste intensificat p�n� c�nd a devenit aproape prea pl�cut
pentru a rezista. "
Destul de interesant, �ngerii sunt mai frecvent se men�ioneaz� �n apropierea
experien�e de moarte a copiilor, dec�t �n cele de la adul�i. �ntr-un interviu
publicat� �n Angels: misteriosul Mesageri, Melvin Morse note
�ntruc�t faptul c� �ngerii au fost raportate �n numai zece la dou�zeci la sut� din
adult aproape-moartea experien�� veterani, copii adus �napoi de la
deces raportate �nt�mpin� cu �ngeri �ntre �aizeci �i �aptezeci la sut�
din timp.
Din pacate, insa, sa exuded un cadavru
fault extrem de miros, �i nu unul de pe P�m�nt ar putea suporta. Deci, Dumnezeu a
mutat
Rahab a r�m�ne ad�nc sub mare.
Potrivit unui legenda mai t�rziu, cu toate acestea, devine un fel Rahab
activ� �i, �nc� o dat�, provoac� probleme. Cu aceast� ocazie, Rahab
�ncerc�rile de a opri �i a lui Moise ebraic� sclavi se sustrag� de la
faraonul din Egipt, �n momentul de trecere a frontierei din Marea Ro�ie �n timpul
Exodul. Rahab este re�inut �i, �nc� o dat�, distruse de c�tre Dumnezeu pentru
wrongdoings lui.
�nc� o legend� spune cum Rahab returnate de Carte de la Angel

Raziel la Adam, dup� ce a fost aruncat �n mare de gelos �ngeri.
(Aceasta carte este trebuia s� con�in� toate cuno�tin�ele �i de a fi fost
Noe a dat de Raphael.) Aparent, Rahab a fost capabil de anumite
faptele de ajutor, cu toate c� el a fost, �n general cunoscute pentru infrac�iune.
�ntr-adev�r, un alt sensul numele lui este "violen��".
Surse:


evreiasc�. Nou
Mamre Press, 1993.
RAMIEL
Sef de tunete, Ramiel a se ocup� de sufletele care vin pentru

hot�r�re �n ultima zi, cu toate c� �n scrierile lui Enoch el este raportat
at�t ca un sf�nt �i un �nger c�zut o. In sirian� de Apocalipsa
Baruch Ramiel este considerat� ca fiind de peste presider adev�rat viziuni �i este
�nger care interpreteaz� Baruch de viziune, �n care apare ca Baruch
�nger care distruge Sennacherib al gazdelor.
Ramiel este, de asemenea, men�ionate �n Milton's Paradise Lost ca fiind dep�ite

de Abdiel �n prima zi a lupta �n ceruri. El este considerat
�ngerii Ato Z
?
ca r�ul, fiind de partea de Satana. Acesta a spus c� a fost inventat Milton
numele Ramiel, precum �i Ithuriel, Zophiel, �i Zephon, de�i
aceste nume au ie�it la lumin� la �nceputul apocryphal, apocalyptical, Raphael
talmudic �i surse.
Surse:
Charles, R. H., ed. si trans. Sirian� de Apocalipsa de Baruch. Londra: Societatea
pentru
Promovarea Christian Knowledge, 1918.
Terry, Milton S., trans. De sibilic Oracles. Rev ed. New York: AMS Press, 1973.
RAPHAEL
Raphael este unul dintre pu�inele �ngerii men�ionate de nume biblice �n �tiin��.
Numele lui Raphael, care inseamna "Dumnezeu te-a vindecat" sau "cel care
str�luce�te
vindec� ", este de Chaldean origine. El a fost numit ini�ial Labbiel; de
Ebraic� termen rapha �nseamn� "vindec�tor", "doctor", sau "chirurg." El este
domnitorul
�ngerii de vindecare. El este adesea asociat cu imaginea de un �arpe.
Raphael apare pentru prima dat� �n cartea Tobit, unde a calatorii cu
Tobit fiul lui deghizat, p�n� la sf�r�itul c�l�toriei lui. El arat� Tobias, care
�i-a
capturat o imens� de pe�te, cum s� foloseasc� o parte din fiecare creatura ", la
inim�, a
fiere �i de ficat. . . acestea sunt necesare pentru util medicamente. . . �i
zdreli este bun pentru ungerea ochii, �n care exist� un strop de culoare alb�, �i
ele trebuie s� fie vindecat. "La sf�r�itul c�l�toriei, Raphael dezv�luie el �nsu�i
ca "una din cele �apte sfinte �ngerii", care participa la tron a lui Dumnezeu.
El este "una dintre cele patru prezen�e stabilit peste toate bolile �i toate
R�nile de copii de oameni "(1 Enoch), precum si una dintre cele care urm�resc.
In 1 Enoch, capitolul 22, Raphael este un ghid �n lumea interlop�.
Potrivit Cabalists, Raphael este, impreuna cu Gabriel �i Michael,
unul din cele trei �ngeri care au vizitat Abraham. El este, de asemenea, creditat
cu
vindecare Abraham a durerii de circumcizie, patriarhul av�nd
neglijat, de a respecta acest rit mai devreme �n via��. �n plus, este Raphael
pentru a fi sus�inut de �nger trimis de Dumnezeu pentru a vindeca Jacob a
prejudiciului a lui
coaps� a primit atunci c�nd a wrestled cu adversarul s�u �ntuneric la Peniel.
�n conformitate cu o alt� legend�, a fost Raphael, care, dup� potop,
pronun�ate Noah un "medicale carte", care ar fi putut fi celebrul
Sefer Raziel, cartea de Angel Raziel. In afara de a fi conduc�tor al
�ngerii de vindecare, Raphael este considerat membru al consiliului de duminic�,
�ef al
ordinea de virtu�i, guvernator de sud, de gardian al vest, de guvern�m�nt
domn al celui de-al doilea cer, supraveghetor de seara v�nt, tutore
de la pomul vie�ii �n gradina Eden, unul din cele �ase de �ngeri
poc�in��, �i un �nger de rug�ciune, de dragoste, bucurie �i lumin�. El este, de
asemenea, o
�nger de �tiin�� i de cunoa�tere �i de preceptor �nger de Isaac.
De�i oficial Raphael este considerat� o virtute, a spus el este de a
avea �ase aripi de un serafim; �n acela�i timp, el apar�ine de
�ngerii Ato Z 313
?
cherubim, de dominions, �i a competen�elor. El
Se spune c� pentru a fi chummiest �i funniest de toate
�ngeri �i este de multe ori cu tablouri pe chat cu veselie
cu fiin�e muritor. �n conformitate cu cincisprezecea -
lea german� abate, istoric, �i ocultist
Trithemius de Sponheim, Raphael este una dintre cele
sapte ingeri din Apocalipsa, �i este, de asemenea,
numerotat, printre cele zece sfinte sefiroth. El este
�n general, s� fie creditate de �nger, care tulbure
apele de la piscina din cele mai vechi Bethesda.
Conform legendei con�inute �n Frederick

Conybeare's "The Testament lui Solomon,"
Solomon, atunci c�nd se ruga lui Dumnezeu pentru a v� ajuta �n construirea
templu, Dumnezeu a r�spuns cu un cadou de
magic inel livrate �n ebraic� rege personal
de Raphael. Inelul a avut puterea de a birui
toate demoni, �i Solomon a fost capabil s� completeze
templu cu "sclav de munc�" de
demoni. O Ophite (gnostic sect�) diagram�
arat� Raphael terestre ca un demon cu un
beastlike forma �n cadrul companiei de alte trei
�ngeri: Michael, Suriel, �i Gabriel.
Raphael este adesea cu tablouri cu Tobias, de

Arhanghelului Raphael caracterul central al cartii de Tobit. El este deosebit de
doritor de
calatoresc cu Tobias pelerini �i �ntr-o alt� excursie �i a�a este adesea descris ca
o astfel de el -
munca de Andrea del
auto, care transport� un pelerin a personalului �i uda picioarele cu sandale.

Uneori, el
Verrocchio, cca. 1475. (The
este afi�at cu o t�rt�cu�� ap� sau portofel slung de la o curea lui peste
Art Arhiva / National
um�r. Lui purtare este, �n general, u�or �i cu caldura, ca de un
Gallery, Londra /
prietenos om, mai degrab� dec�t un magnific �nger. Astfel de masterat ca-Bot
Eileen Tweedy)
ticini, Lorrain, Pollajuolo, Ghirlandaio, Titian, Rembrandt �i
au portayed Raphael diferite ca un sf�nt supping cu aripi
Adam �i Eva, ca "arhanghel sociabil," ca o "�ase aripi serafim,"
�i ca una din cele �apte �ngeri de prezen�a, la care
Blake a f�cut referire �n "Milton".
Surse:
Conybeare, Frederick G. "The Testament lui Solomon". Evreie�ti trimestrial Revistei

11
(1898): 1-45.

1990.
�ngerii Ato Z
?
RAPHAEL (SANZIO)
Raphael Sanzio (1483-1520) sa n�scut �n Urbino, Italia. �n timp ce �nc� o
copilului, �n func�ie de Giorgio Vasari, el a fost pus de tatal sau, de-a lungul
obiec�iile de mama sa, �n magazinul de Perugino, un maestru al
High Renasterii italiene. Mama lui a murit �n 1491, c�nd Raphael
a fost de numai opt ani. Tatal sau a murit �n 1494. Raphael de tutore apoi
lui a devenit unchi dup� tat�, Bartolomeo, un preot.
Raphael
(Sanzio)
Aceasta este, �n general, de acord c� Raphael asocierea cu Perugino
a �nceput cu privire la �nceputul secolului, c�nd a fost angajat �ntr-Perugino
Perugia decoreaza sala de Corpora�ia de bancheri (de Collegio
del cambio). La aceast� v�rst� Raphael ar fi fost de un asistent
, mai degrab� dec�t un elev.
Raphael de la �nceputul tablouri pot fi �mp�r�ite �n altarpieces, a f�cut
pentru Citta di Castello �i Perugia, �i mai mic de lucr�ri, at�t evlavios
�i laice, multe dintre ele f�cute de Curtea de la Urbino. Raphael
pare s� fi c�l�torit foarte mult �n primele opt ani de la
nou secol; el este inregistrat in Urbino, �n 1504 �i 1506 �i de dou� ori �n
1507. El a �inut �n contact cu instan�a, care a inflorit dup� unele
necazurile �n 1502 �i 1503.
Raphael a sosit �n Floren�a imediat dup� octombrie 1504, unde a f�cut
prieteni cu unii tineri arti�ti, inclusiv Aristotile da Sangallo �i
Ridolfo Ghirlandaio, �i a studiat lucrarile de Masaccio, Leonardo da
Vinci �i Michelangelo. El a fost apoi angajat de c�tre Pope Julius II de a decora
-una din camere sale, cunoscute sub numele de stan�� della Signatura, �i mai t�rziu
de stan��
D'Eliodoro. Decoratiuni lui Raphael stabilit ca unul dintre cei mai importanti
Artisti la Roma. Reputa�ia lui a fost �mbun�t�it� �i mai mult de printuri,
f�cute dup� modele, care au �nceput s� apar� �n aceea�i perioad�.
�ngerii sunt descrise �ntr-un num�r de Raphael picturile lui, cum ar fi
frescele de la Vatican �i a lui Madonna di San Sisto, care a fost
pictate de mare altar a reconstruit biserica Sf. Sixtus la Piacenza.
Raphael de �ngeri, �n special �n operele lui mai t�rziu, sunt sexless, spiritual�,
gra�ios, �i, �n acela�i timp, personificare de inteligen�� i
putere. Aceste caracteristici se reg�sesc �n ilustrare a
Arhanghelului Mihail, precum �i la expulzarea Heliodorus de la
Temple, care se g�se�te �n stan�� della Signatura �n Vatican.
De reprezentare a Sf. Mihail cucerirea Lucifer a fost un comision
de la Lorenzo de 'Medici, care a prezentat-o la Francis I.
subiect a fost ales de c�tre Raphael ca pe un compliment la suveran, care
a fost la Marele Maestru al Ordinului de Sf. Mihail, armata hramul
SAINT de Fran�a. Aceasta a fost pictata pe lemn, iar �n 1773 acesta a fost
transferate la panza restaurate �i trei ani mai t�rziu. La �nceputul
a acestui secol de restaurare au fost scoase.
�ngerii Ato Z 315
?
"�nvierea din
Hristos, "ca. 1502, de c�tre
Raphael Sanzio. (De Arta
Arhiva / Sao Paulo Art
Muzeul / Gianni Dagli Orti)
Frumoasa tineri �nger hovers �n aer

�i atinge u�or cu piciorul lui de la um�r
demonul vulgar �n form� uman�, �n culori de foc,
cu coarne �i un �arpe de coada. Expresia
de �nger este grav� �i m�re� ca el gazes
�n jos, la zv�rcolire Satana, a c�rei se confrunt� cu
plin de ur� maligne. Michael grasps lui Lance
cu ambele m�ini, �i capul lui, cu lumina �i
plutitoare de p�r, este juxtaposed pe fondul
sale geniale aripi; armura lui este de aur
�i de argint, o sabie blocheaz� al�turi de el, �i o
azuriu e�arf� plutitoarelor din umeri.
Raphael de reprezentare a angelic vizitatori

la Abraham, �n cel de-al patrulea arcade din loggie de
Vaticanul este unul dintre cele mai cunoscute �i cele mai multe
frumoase imagini cu privire la acest subiect. Ambele lumina �i
culoare juca o mare parte din Raphael lui de Deliverance
St Peter, str�lucitoare �nger �n care a fost
descrise ca fiind compuse din aer �i de lumin�, f�r�
muritor de greutate. Deasupra Deliverance of St
Peter sunt sc�rii �i �ngerii care apar la
Jacob �n faimosul s�u vis. Aici se confrunt� cu Jacob's
pornit spre scara, pe care sunt �ase
�ngerii, Iehova �i apare de mai sus cu outstretched
de arme �i �nconjurat de glorie.
O alt� important� pictura este �ncoronare a Virgin �n

Muzeul Vatican. �n aceast� parte dou� compozi�ia �ncoronare este
pictate pe partea superioar� a registru, �i se arat� mai jos sunt apostolii s-au
reunit
�n jur de morm�ntul gol. The Virgin este inconjurata de mai multe
�ngerii, unele dintre care sunt reprezentate cu copil mic, cu capete
aripi �ndoite sub b�rbie.
De Disputa del Sacramento, �n stan�� della Signatura �n
Vatican, este un ambitios orchestra�ie de aproape de m�rime, �n cifre
spa�iu, care ocup� cea mai mare parte a c�mpului de vizibilitate. �n sfera de aur
boltilor de rai, �ngerii, multe doar abia perceptibile, participa la Dumnezeu.
Alte reprezent�ri semnificative de �ngeri sunt cuprinse �n

Raphael a Fecioarei �i Copilului cu St Raphael �i Sf. Mihail �i �n
Viziunea Ezechiel, at�t �n Muzeul Uffizi din Floren�a.
Surse:

Jones, Roger, �i Nicholas Penny. Raphael. New Haven: Yale University Press,
1983.
�ngerii Ato Z
?
RASHNU
�n conformitate cu cele mai vechi persan� religie de Zoroastrianism, Rashnu
Raziel
este de �nger, care se ridic� la podul de la cer �i trece hot�r�re

cu privire la onorabilitate din nou mort sufletele care doresc s� intre. Rashnu
ponders
pentru trei zile cu privire la modul �n care persoana a petrecut via�a de pe p�m�nt
�i
utilizeaz� scale de aur pentru a masura meritul de a sufletul. Cei care sunt
dovedit a fi demn sunt ajutat peste pod. Cei care nu sunt
consider� c� virtuos, de a primi nici un ajutor �i g�si c� devine ca o punte de
leg�tur�
�ngust ca un aparat de ras marginea. Ca �i vor �ncerca s� traverseze, acestea se
�ncadreaz� �n afara
o punte de leg�tur� pentru a fi torturat de draci.
Surse:
Cohn, Norman. Cosmos, Chaos lume �i de a veni: The Ancient Roots de Apoca
lyptic Faith. New Haven: Yale University Press, 1993.

Noss, John B. Omul e religii. Reprint. 1956. New York: Macmillan, 1969.
RAZIEL
Raziel a fost men�ionat �n continuare drept "secret al lui Dumnezeu" �i "�nger al

misterele. "Cabala de rapoarte Raziel ca personificare a
Cochma, a doua din cele zece sfinte sefiroth. El este, de asemenea, a spus pentru a
fi
Autor al cartii de Angel Raziel (de�i adev�ratul autor a
fost identificate ca fiind frecvent fie Isaac cel Orb sau Eleazar de
Viermi, ambele medieval scriitori).
Conform legendei, Raziel-a dat aceast� carte a lui Adam, care

�n cele din urm� a fost furat de invidios �ngerii �i aruncat �n ocean.
Atunci Dumnezeu, se presupune c� a ordonat Rahab, �nger de ad�ncime, pentru a
prelua
de carte �i a reveni la Adam. Cartea a intrat �n posesia,
�n primul r�nd, Enoch, apoi Noe, care se spune ca a aflat de la el cum
de a construi arca. Mai t�rziu, Regele Solomon derivate cuno�tin�ele de magie
de la ea.
Celebra treisprezecea-lea Cabalist Abraham ben Samuel

Abulafia a scris de asemenea, sub numele de Raziel.
�n evreiesti filozof Maimonides' Mishna Thora (1168),

Raziel este visat ca �ef de ordinul a erelim, precum �i Herald
de divinitate �i preceptor �nger al lui Adam.
Surse:

Mamre Press, 1993.

Schwarts, Howard. Gabriel Palatul: evreu mistice a martorilor. New York: Oxford Uni
versity Press, 1993.
�ngerii Ato Z
?
Rembrandt
Rembrandt
Una dintre cele mai mari maestri ai artei europene, Rembrandt Harmenszoon
van Rijn (1606-69), a c�rei picturi s� includ� mai multe angelic scene, a fost
olandez� reformat din patrimoniu. El sa n�scut �n ora�ul universitar din Leiden,
�n cazul �n care el a crescut in umila circumstan�e. �n 1620 el a �nscri�i la
Universitatea din Leiden, pe care a l�sat �n cele din urm�, pentru a �ncepe sale de
formare
ca un artist. Dup� c�iva ani, el a plecat la Amsterdam, unde a studiat
cu istoria pictorului Pieter Lastman. El a revenit la Leiden �ase
luni mai t�rziu, pentru a lucra ca un artist independent, care s� produc� mai multe
tablouri,
printuri, �i desene, precum �i un num�r de auto-portret.
Despre 1632 el sa mutat la Amsterdam, �n cazul �n care �n 1633 a primit

un important comision de la Prince Frederick Henry de Orange pentru un
serie de tablouri ilustr�nd Patimilor lui Hristos. �n 1634 el a c�s�torit
Saskia van Uylenburgh, fiica unui avocat de succes �n familie, �i �n 1639
el a cump�rat o cas� mare, care este acum la Muzeul Rembrandthuis.
Sotia lui a murit �n 1642, la scurt timp dup� na�terea fiului lor Titus.
�n timpul lui Rembrandt ani mai t�rziu, a avut multe dificult�i financiare,
inclusiv o declara�ie de insolven��. Mai mult, el a ales s� tr�iasc� �n izolare
olandez� de la societate, de�i el a continuat s� primeasc� important
comisioane de p�n� la moartea sa.
Rembrandt a �ngerii pot fi descrise ca fiind poetic, straniu aparitia.
Printre cele mai remarcabile angelic scene de Rembrandt este
�ngerul �i profetul Balaam (Mus�e Cognacq-Jay, Paris), unul dintre
lui c�t mai cur�nd istoric� picturi. Aceasta pictura se bazeaz� pe un text de
cum Balak, regele a Moabites, a cerut profet Balaam a blestem
poporul lui Israel �i cum Dumnezeu a transformat acest blestem �ntr-o
binecuv�ntare.
Acesta arat� Balaam, care nu se percepe ca un �nger al Domnului,
sta �n cale, frapant sa m�gar, care nu se va muta. �n biblice
bestie reproaches cont de el si de �nger rebukes el, �i
Balaam seama c� el trebuie s� �in� seama de voce a lui Dumnezeu �i lui mesager.
De diferite scene din povestea lui Raphael �i Tobias de la

C�r�i de Tobit (o carte de Scriptur� incluse �n Romano-Catolica
Canon din Vechiul Testament �i �n protestante Apocrypha) au
fost reprezentat� �n cadrul lucrarilor de arti�ti din toate na�iunile. Rembrandt de
asemenea,
pictat r�scruce de Tobias de la tat�l s�u �i a mamei, precum �i
o serie de alte incidente �n poveste. �ngerul pleac� de familie
de Tobias, �n Luvru, este remarcabil pentru �nsufle�it de ac�iune. (�n
Scripturii cont Tobit, Tobias tat�l, trimite fiul s�u de a recupera o sum�
de bani pentru a oferi pentru sotia sa, dup� moartea sa. �n timpul c�l�toriei,
Tobias de tineri, condus de un �nger, capturile un pe�te cu al c�rui ficat
el mai t�rziu restabile�te vedere al tat�lui s�u. Apoi, el recupereaz� banii �i
ia o sotie, cu care se �ntoarce acas�.) Pictura reprezinta
�ngerii Ato Z
?
�n momentul �n care patru caractere ale
seama c� povestea lui Tobias ghid este de �nger
Raphael, care, dup� �ndeplinit misiunea sa,
ascends spre cer.
Un alt frumos �nger este descris� �n

pictura numit Prezentarea �n templu
(1627-28, Hamburg Galerie) care caracteristicile de
prophetess Hannah �i fiul ei Samuel. De
genial aur galben-inger sculptat �n cap
mai sus de strane creeaz� culoare accente �i separ�
grupul de la restul de templu. De
pictura Jacob Lupte cu Angel
(1648-55, membru Muzee, Berlin-Dahlem) este
bazeaz� pe un text de Iacov, care, dup� ce a trimis
familiei sale �i se plimba peste p�r�ul b�ga -
Bok, petrece toata noaptea lupte cu un
str�in, care este mai t�rziu pentru a fi ar�tat un �nger al
Domnul. �n aceast� pictur� Rembrandt descrie
momentul �n care de �nger, care nu prezint�
urm� de efort fizic, dislocates Jacob's �old.
�n discursul s�u de portretizare povestea Abraham

preg�tesc s�-�i sacrifice fiul lui Isaac, Rembrandt
se concentreaz� pe �nger �n momentul �n care previne perfec�ie
de sacrificiu. Acest puternic �i
imagine realist� este �n Hermitage, la Sankt-Petersburg. Lui Rembrandt
ilustrare a Jacob's dream �n Dulwich Galerie, Olanda, arat� un
flux de lumina orbitor care formeaz� o scar�, �n sus �i �n jos, care pluti
mistic, radiind �ngeri. Una dintre cele mai celebre ale lui Rembrandt timpuriu
etchings, �ngerul apare la ciobani, este considerat un bun
exemplu de utilizare a unui naturale apari�ia pentru a ilustra un supranatural
eveniment. Aici el a ad�ugat un element nativ olandez� de transformarea
Ciobanii �n cowherds, care manifesta propria lor primitiv team� �nainte de
aburit angelic aparitia.
Surse:
Clark, Kenneth. Rembrandt �i a rena�terii italiene. Londra: John Murray, 1966.

Munz, Ludwig. Rembrandt. New York: Harry N. Abrams, 1984.
Povestea unui arhanghel

Raphael de vizitare �i Tobias
familiei sale ca descrise de c�tre
Rembrandt. (De Arta
Arhiva / Mus�e du Louvre,
Paris / Gianni Dagli Orti)
�ngerii Ato Z
?
?
�n cazul �n care �n luminoase seraphim ardere
r�ndul lor puternic uplifted �nger trumpets lovitur�.

-John Milton, "La solemn Music", 1645
SALAMANDERS
Salamanders (pentru a nu fi confundat cu amfibieni cu acela�i nume)

sunt feeric creaturi asociat cu elementul foc. Ele sunt spus
pentru a fi "de foc" fiin�e cu aspect de lizards �i de a locui �n ad�ncime
de p�m�nt �i �n incendii. Ei sunt responsabili pentru toate incendii, de la tiniest
flac�r� la cele mai dramatice erup�ia vulcanic�. �n tradi�ia ocult�,

focul este asociat cu activitate �i cu inspira�ie �i de foc elementals
(inclusiv salamanders) au spus de a lucra cu fiin�e umane
de a men�ine vitalitatea lor, de inspira�ie �i de entuziasm.
Ca archetypal rachiuri de foc element, salamanders sunt

ocupate cu men�inerea c�ldurii de pe pamant. La ceremonie
magic salamanders sunt de foc elementals de Sud, care sunt
chemat� s� martor ritualuri. Sarcina de a elementals, de genul asta
de natura devas, este de a construi forme naturale �n lume, astfel
furniz�nd o aren� �n care alte fiin�e, cum ar fi sufletul omului,
poate evolua spiritual. Unele occultists vedere ca elementals inim�
entit�ile care pur �i simplu s� dispar� de la moarte, dar al�ii le v�d ca spiritele
�n cele din urm�, care evolueaz� �n devas (�ngeri). Pentru c� sunt

asociate cu foc, salamanders sunt �n conformitate cu putere de
Arhanghelului Mihail.
Surse:
Andrews, Ted. �nc�ntare a Faerie Realm: comunica cu Natura & Spirits
Elementals. St Paul, Minn.: Llewellyn Publications, 1993.

McCoy, Edwin. A Witch's Guide pentru a Faery Folk. St Paul, Minn.: Llewellyn
Publica
�iilor, 1994.
�ngerii Ato Z
?
Salamanders descrise �ntr-o
treisprezecelea-lea englez�
bestiary. (De Arta
Arhiva / Bodleian Library
Oxford / Ashmole 1511
folio 83v)
SAMMAEL
Sammael (de la Sam, "otrava", adaug� el, "Angel")

este considerat� at�t r�u �i bine. El este cunoscut
�n calitate de �ef al domniei celui de-al cincilea cer, ca "faptul c�
mare �arpe cu aripi amiaz� c� atrage dup�
el, �n toamna lui, sistemul solar "(Apocalipsa
12), precum si de �nger al mor�ii, pe care Dumnezeu
trimis pentru a desc�rca sufletul lui Moise, �n momentul de
moarte. Sammael este considerat� �n literatura rabbinic
ca �ef al Satans �i ca un �nger de
moarte. �n Secretele de Enoch, el este de prin�
de demoni �i un magician.
�n Talmud Yalkut, este Sammael lui Esau

�nger p�zitor, �n Sotah, el este considerat ca
Edom lui angelic prin� tutore. El este echivalat�
cu �arpe care ispitit �i Eva, de c�tre
ademenire ei, este considerat a fi p�rintele
Cain �n Sayings de Rabinul Eliezer. �n
Zohar este �ntuneric �nger care wrestles cu
Jacob la Peniel.
Sammael este citat� �n scris de Arthur Waite

Sfinte Kabbalah, ca fiind "de severitatea lui Dumnezeu" si ca
cea de-a cincea arhanghel ale lumii de Briah, �n cazul �n care
el corespunde cu sefira Geburah. �n
Baruch, capitolul 3, �i �n �n�l�area Isaia, pe nume Sam
mael �i Satana sunt folosite alternativ. Sammael de asemenea, a unei opere literare
prezen�a; de exemplu, �n Longfellow poem scris de lung� durat� de Aur Leg

scop, el este men�ionat ca de �nger al mor�ii.
Surse:

Ronner, John. Know Your Angels: The Angel Almanac Cu Biografii de 100 proeminent
Mamre Press, 1993.
Waite, Arthur. The Holy Kabbalah. New Hyde Park, N.Y.: Universitatea Books, 1960.
SANDALPHON
Sandalphon (de asemenea Sandolphon sau Sandolfon) este un domn angelic

(sarim) spune ca a fost ini�ial Ilie, profetul din Israel.
Aparent, Ilie s-au transformat in Sandalphon, c�nd a fost transportat
la cer �ntr-un car de ardere cu o v�rtej de v�nt, �n timp ce �nc� �n via��.
�n rabbinic studiere a tinutului, Sandalphon este fratele geam�n al �nger

Metatron. �n conformitate cu o legenda, Metatron desf�oar� prin rug�ciunile
322 Angels Ato Z
?
nou� sute cerurile p�n� la Dumnezeu; �n func�ie la alta, �n cazul �n care
Rug�ciunea este �n ebraic�, Sandalphon une�te cu el �n a face un sac de merinde
de astfel de rug�ciuni de credincio�i pentru a acoperi capul de la Domnul. Sariel
Sandalphon este una dintre cele tallest ceresc creaturi �n cer-it

ar fi mai mult de o perioad� de cinci sute de ani pentru a c�l�tori c�l�toriei sale
de la
degetele de la picioare �n partea de sus a capul lui Moise �i-men�ionate, o dat� cu
el ca fiind "
�nalt �nger. "Sandalphon este creditat cu fiind responsabil de diferite
cerurile �n func�ie de surse diferite: cea de-a patra, �n func�ie de islamice
tradi�ie; cel de-al �aselea, dup� cum a afirmat �n cel de-al treilea capitol al
cartii de
Enoch; �i cea de-a �aptea, �n func�ie de Zohar. �n orice caz, el luptele
persistent �mpotriva r�ului �i formidabil� Sammael (Satana).
Alte referiri la Sandalphon include poem "Sandalphon"

de Longfellow, �n care este numit de Angel de glorie, de Angel
Rug�ciunea; cabalistic un cont de capacitatea de a decide de sex a unei
copil �n embrion; etimologic �i o descriere de numele lui ca
sensul de "cel care �i place s� purta�i sandale [moale pantofi]" apare atunci c�nd
a
�nainte de Atotputernicul.
Surse:

Mamre Press, 1993.
SARIEL
Sariel (de asemenea cunoscut sub mai multe variante de nume, inclusiv Suriel,
Zerachiel,
�i Saraqel) este una dintre cele �apte Arhangheli original, conform
la Cartea Enoch. Numele lui �nseamn� "Dumnezeu e de comand�", �i el este
responsabil pentru multe din �ngerii lui Dumnezeu care �ncalc� sacru ordonante.
De�i Sariel apare de obicei ca un sf�nt �nger, el este uneori
men�ionat ca unul care a sc�zut de la harul lui Dumnezeu.
Potrivit Malcolm Godwin (Angels: specii pe cale de dispari�ie), el a
chiar a fost cunoscut sub numele de �nger al mor�ii, �n special av�nd �n vedere
rolul s�u
ca de �nger trimis de a desc�rca sufletul lui Moise pe muntele Sinai.
Sariel este considerat un prin� de prezen�a, la fel ca Metatron, precum �i

un �nger de vindecare, la fel ca Raphael. El este numit de Sariel trompetist �i
Sariel de �nger al mor�ii �n Falasha italieni. Sariel se spune ca a
inspirat Moise spre cunoa�tere �i pentru a fi instrui�i Rabinul Ishmael
ben Elisha �n legile de igien�, astfel cum a fost raportat �n Talmud Berachoth 51a.
Sariel numele apare �n amulets gnostic, si el este listat� ca un

din cele �apte �ngeri �n Ophitic Hebdomad sistem de primordial
�ngerii Ato Z 323
?
puterilor (Origen, Contra Celsum 6, 30).
Who's Who in Mitologie clasic�. New York:
Oxford University Press, 1993.
Tripp, Edward. Meridianul Manualul de Mitologie clasic�. New York: New
American Library, 1970.
Teozofie
De metafizica / New Age subculture, care este principalul loc geometric
contemporane de �nger interes, a crescut de mai multe nou�sprezecelea -
lea mi�c�rile, inclusiv teozofie. De�i teozofie
reprezint� mai mult de un set de idei, �n contemporane este de utilizare
se refer� �n special la sinteza de idei, de la sisteme filozofice
din China �i India, precum �i a lucr�rilor de Gnostics, de Neoplatonists,
�i Cabalists, manifestat �n Theosophical Society,
fondat� �n New York �n 1875 de c�tre Helena Blavatsky.
Teozofie postuleaz� un complex de vedere al universului �n
care umanitatea originea, evolu�ia �i destinul final sunt delimitate.
Vizibile lume apare de la final, neschimb�tor Sursa,
imaterial o realitate de care, ca �i �n filosofia hindus, universul este
de manifestare �i de la care se ghideaz�. Procesul de cosmice
manifestare se caracterizeaz� prin dou� etape, prima fiind stagnare,
�n care o multitudine de unitati spirituale emerge de la Sursa
�i, dup� ce devine din ce �n ce mai multe �i mai implicat �n chestiune, �n cele din
urm�
ob�ine auto-con�tiin�� n lumea fizic�. �n timpul celui de-al doilea
faz�, evolutia, umane monads (sufletele) a dezvolta poten�ialul lor interioar�,
gratuit de la sine conteaz�, �i a reveni la surs�, cu o
crescut de con�tien��.
De ve�nic� spiritul uman atinge st�p�nirea prin cicluri de re�ncarnare,
�n conformitate cu karma, morale de drept cauz� �i efect. �n
Teozofie
�ngerii Ato Z 357
?
fiecare �ncarnare noi experien�e sunt atinse, care s� conduc� la dezvoltarea
Thomas
rea de suflet la un grad care este propor�ional� cu utilizare, care este
Aquinas
f�cute de fiecare experien��. Potrivit teozofie, o lunga serie de
reincarnations este necesar pentru suflet, a-�i atinge scopul suprem.
Ca vechi Gnostics, c�rora le vizualiza ca predecesorii,

Theosophists popula cosmosului spiritual cu nenumarati entit�i.
O mare categorie de aceste entit�i sunt ceea ce Theosophists de apel
devas, Sanscrit� un termen pentru demigods de hinduism �i budism.
�n termen de teozofie, devas sunt aproximativ echivalente cu �ngerii, cu toate c�
devas-au mult mai multe func�ii dec�t face tradi�ionale �ngeri. �n special,
devas supraveghea for�ele naturale �i sunt responsabile pentru construirea
formularele de pe interior, avioane, ca �i pe plan fizic.
Unele aspecte ale teozofie vedere devas ca sufletul omului, care au,
prin procesul de re�ncarnare, a evoluat �n mai mare spirituale
fiin�e. Alte aspecte, cum ar fi de teozofie Alice Bailey's Arcane
�coala, loc de devas pe o cale de evolu�ie separat�. �n special,
Bailey devas vede cum evolueaz� de la elementar spiritele �i zane, mai degrab�
dec�t de la om forme.
Devas a devenit parte a metafizic subculture la �nceputul anilor

�aptezeci c�nd Findhorn comunitate a fost de a fi prezentate �n New
V�rsta periodice. Primele comunitate concentrat �n jurul unui mare succes
gr�din� de legume, �n care membrii comunit�ii s-au angajat
�ntr-un acord de cooperare cu unic agricole devas (�n�eles
�n termeni theosophical). Astfel, devas, care a fost mult timp
identificat cu �ngerii de Vest, religioase, de tradi�ii, a intrat �n
constiinta de New Age.
Surse:
Eliade, Mircea, ed. Enciclopedia de religie. 16 vols. New York: Macmillan, 1987.
Hastings, James, ed. Enciclopedia de religie �i etic�. Edinburgh: T. & T. Clark,

1980.
Shepard, Leslie A., ed. Enciclopedia de Ocultism & Parapsihologie. 3d ed. Detroit,
Mich.: Gale Research, 1991.
Thomas Aquinas
Sf. Thomas Aquinas, teolog catolic �i filozof, sa n�scut

�n Roccasecca, Italia, �n 1224. Educat de Benedectines de Monte
Cassino, a ob�inut o diplom� de masterat �n arte de la Universitatea din Napoli
�nainte de intrarea �n Ordinul Dominicans �n 1244. El a studiat
filozofie �i teologie la Paris �i K�ln. �n 1252, el a fost trimis la
Universitatea din Paris, pentru studii avansate �n teologie �i predate p�n� la
1259, c�nd �i-a s-au �ntors �n Italia pentru a petrece zece ani de predare la Vari
358
�ngerii Ato Z
?
ous Dominician manastiri. Boala a for�at-l
s� plece de predare �i, dup� o perioad� de cinci ani de boal�,
Aquinas a murit �n 1274.
Aquinas, ale c�ror eclectic filosofie, inclusiv

musings pe �ngerii lui, este �n principal un
Reg�ndirea de Aristotelianism �n cadrul
de cre�tinism (plus influen�e semnificative
mai devreme de la Christian filosofi), produse
scrierilor sale �n timpul domniei sale de dou�zeci ani ca un
activ� a profesorilor. In afara de o varietate de �nregistrat disputations
�i comentarii (fie �i
Esen�a, De Anima, La fizica, de interpretare,
Posterior Analytics, etica, metafizica, Politica
neterminat� �i expozi�ii de Aristotel lui
De Caelo, De Generatione, �i Metheora),
operele sale constau �n principal din teologice �i
filosofice treatises scrise �n latin�, cum ar fi
scurt tratat Principii de natura lor, �n care
el a discutat mai multe subiecte filosofice, de la
distinc�ia �ntre esen�a �i existen�a
�n dependen�� de Aristotelian neatent
universals individuale pe lucrurile materiale; de
Summa contra gentiles, patru c�r�i �n care �i-a
argumenteaz� �mpotriva nonbelievers �i heretics;

�mpotriva erorilor de greci, �n care el �i exprim� opinia sa,
despre doctrinare puncte contestat� de greac� �i latin� cre�tinii;
�i neterminate Summa Theologica, o perioad� de trei-parte tratat despre sacru
doctrin� care con�ine principiile de Thomistic teologie.
Elementul care furnizeaz� Summa Theologica cu conceptual

Unitatea const� �n cerc dionisiac, implic�nd a merge mai departe de toate
lucruri de la Dumnezeu �i de a reveni de toate lucrurile lui Dumnezeu. Partea 1
include
�ntreb�ri �i treatises despre crearea, �ngeri, umanitatea, �i divin
guvernului. Cele dou� sec�iuni ale celei de-a doua parte sunt despre virtu�ile,
vicii, drept, �i de gra�ie, �i �ntreb�rile con�inute �n cea de-a treia parte
ia �n considerare �i a lui Hristos Sacraments ca mijloc indispensabil pentru a
m�ntuirii.
Aquinas bine trata�i obiectul de �ngeri, furniz�nd o

influent angelology pentru v�rsta lui. Bazate pe presupunerea c�
om nu poate fi cea mai mare de persoane �n scopul de a creat, Aquinas a
angelology posits o ras� de fiin�e superioare cu capacitati mult mai departe dec�t
propriile noastre.
Chiar �i f�r� o �n�elegere evolutiv� a universului, a
�ngerii sunt percepute de ce este necesar �ntr-o ierarhie naturale. El a afirmat
c� �ngerii sunt urm�torul pas dincolo de umanitate, �n ordinea de fiin�e.
Portret de Saint Thomas

Aquinas de saisprezecea -
lea flamand� artist
Ambrosius Benson. (The
Art Arhiva / Musea del
Prado Madrid / Gianni
Dagli Orti)
�ngerii Ato Z 359
?
Thoughtforms
El a sus�inut c�, deoarece inteligen�� este sensul de mai sus, trebuie s� existe
ni�te creaturi
care sunt trup �i, prin urmare, de �n�eles de inteligen��
singur.
El astfel atribuite �ngerii un trup natura, cu plecare de la

mai devreme filosofi, care au afirmat c� �ngerii s-au constituit
de la un material subtil substan��. Aquinas de lucru nu se refer� la Aristotel,
�n func�ie de care nimic nu este mutat cu excep�ia unui organism si astfel
ar putea fi foarte bine argumentat c� Aquinas a crezut un �nger trebuie s� fie, �n
unele
un mod fizic substan��. Cu toate acestea, el de asemenea, citat de psalmist �n Ps.
104:4, care afirm� c� Dumnezeu "maketh �ngerii lui b�uturi spirtoase." El a ap�rat
�n vedere faptul c� �ngerii nu apar�in unei specii la fel ca om, dar �n fiecare
este o substan�� i de propriile sale specii. De asemenea, el a apreciat c� �ngerii
sunt incoruptibil. �n ciuda naturii lor imaterial, �ngerii pot

uneori presupune organisme, av�nd �n vedere c� Scripturii cont de Abraham's
distractiv �ngerii face acest lucru simplu.
�n timpul Aquinas timpul, aceasta a fost, �n general, recunoscut de Biserica

c� �ngerii sunt impecabile. Starea lor de perfec�iune a fost considerat a
se astfel c� acestea nu au suport �n orice pericol de a sinning ca �i b�rba�ii �i
femeile fac. Aquinas Lucifer, care a avut loc, la fel ca to�i �ngerii, a fost creat
de
�ntr-o stare de har. Cu toate acestea, el a exercitat impiously va gratuit
cu care sunt dotate toate �ngeri. Altfel, el nu ar fi putut
p�c�tuit, din moment ce, potrivit Aquinas, �ngerii atinge fericire ve�nic�
instantanee fac vrednic de un act, �i, ulterior, acestea sunt at�t de
aproape de Dumnezeu, c� este imposibil pentru ele pentru a se �ntoarce cu spatele
la el.
Prin urmare, ingeri care nu pot niciodat� rebel p�cat.
Aquinas de asemenea, a acceptat conceptul de �nger p�zitor �i a avut loc

c� doar �ngerii de cel mai mic grad sunt numi�i de c�tre acest birou.
Surse:
Edward, Paul, ed. The Encyclopedia of Philosophy. New York: Macmillan, 1967.
Magill, Frank N., ed. Capodopere din lume Filosofie. New York: HarperCollins,
1990.
Maritan, Jacques. P�catul de a Angel: un eseu pe o Reinterpretation din Unele
Thomistic pozi�iile. Westminster, Md.: Newman Press, 1959.
THOUGHTFORMS
�n oculte �i metafizic� scrisul, este de multe ori a afirmat c� "g�ndurile
sunt lucruri. "de Vest ocult tradi�ie opinii cosmosului ca o multitudine
de niveluri sau "planuri" de realitate. La nivel fizic, care constituie
�n lumea noastr� obi�nuit� experien�� este densest �i "cel mai mic" avion
din aceast� ierarhie. �n alte niveluri sunt �n mod normal la om invizibil
percep�ie.
360 Angels Ato Z
?
A�a-numitul plan mental, care este de mai multe nivele de mai sus fizic�,
const� �ntr-un spirit extrem de rafinat / materie / energie substan��. C�nd Prag
noi credem c�, �i �n special atunci c�nd am crezut c� de�in un concentrat, am
gardieni
a crea, chiar dac� numai temporar, un mental "obiect", care ia pe un
existen�a �n afara noastr� minte. Aceste crea�ii mentale, �n curs de apari�ie a
mentale avion substan��, sunt thoughtforms. Eficient� a agen�ilor construirii
�i men�inerea acestor forme sunt devas (�ngeri).
�n vedere ocult, thoughtforms deveni subtil, dar totu�i
puternic agen�ilor c�, cel pu�in poten�ial, asupra evenimentelor de pe fizice
nivel. De exemplu, �n cazul �n care unul persistent visualizes dorit-o anumit�
stare
de fapt, sunt create thoughtforms care exercita o subtil�, "magnetic�"
influen�� n acest sens, la fel de creatie vizualizare.
Surse:
Bailey, Alice A. g�ndi la acest lucru: o compilatie. New York: Lucis Publishing,
1971.
Bloom, William. Devas, Z�nelor �i Angels: O abordare modern�. Glastonbury, Anglia:
Gotic� Image Publications, 1986.
Prag gardieni
O caracteristic� de baz� a con�tiin�ei religioase este distinctiv
�ntre sacru �i profan spa�iu. Ceremonial site-uri, cum ar fi templele
�n mod tradi�ional au fost retrase din circuitul agricol ca locuri special
amenajate pentru a aborda
zeii, venerat de spoturi �n cazul �n care mediul de afaceri din via�a de zi cu zi
nu este
permisiunea de a deranja. Ca parte a modelului traditional de construire
spa�iu sacru, a anumitor b�uturi spirtoase sau demigods imaginat ca sunt permanent
la
de-la pragul u�ii de la templu sau la poarta de acces la
ceremonial motive-cotitur� departe neprietenos �i alte b�uturi spirtoase
protejarea loc.
Cele vechi asirian cherubim sunt exemple de astfel de prag
tutorilor. Asirian arat� �n art cherubim ca fiin�e spirituale care au
mare, cu aripi de organismele sphinxes, acvila, sau a altor animale, cu chipuri de
lei sau de fiin�e umane. Ei s-au a�ezat la intr�rile de temple
�i palate ca pragul tutorilor. Baz�ndu-se pe asirian
model, �n Biblie se refer� c� Dumnezeu plasate cherubim la portile
Eden a preveni Adam �i Eva de la �ntoarcere:
El a condus afar� de om, precum �i de la est de gradina Eden
el a plasat cherubim, �i o sabie, care sa transformat �n fl�c�ri
fiecare fel, pentru a p�zi calea la pomul vie�ii. (Gen 3:24)
�n acest pasaj �i altele (de exemplu, Exod. 25:18-22, �n care
cherubim sunt sculptate pe arca din Pactul), ace�ti �ngeri sunt
care efectueaz� �n mod clar �n func�ie de gardian au servit �n Asiria vechi.
�n mai t�rziu Cre�tin de g�ndire, a fost natural pentru conceperea de �ngeri ca
a tutorilor de biserici. O comun� motiv a fost acela de a t�ia o reprezentan�i ai
�ngerii Ato Z
?
re de Michael, r�zboinicul arhanghel asociate cu cele mai multe milit�rie,
�n cadrul u�ii. �n gnostic g�ndire, de archons a diferitelor
Thrones
niveluri ale cosmosului servit ca pragul tutorilor. Partea de cunoa�tere
imparted la gnosticism ini�iaz� a fost parolele necesare pentru a trece
prin fiecare archonic prag.
Surse:
Layton, Bentley. The gnostic Scripturi. Garden City, N.Y.: Doubleday, 1987.
THRONES
De thrones, cunoscut sub numele de "ochi de cele mai multe," sunt treilea �n
Dionisiac ierarhie de �ngeri. Ele sunt �ngerii de justi�ie �i este lor
de locuri de munc� pentru a efectua decizii lui Dumnezeu. Este la thrones c�
Dionysius
atunci c�nd se refer� el afirm� c�, "Dumnezeu aduce lui justi�ie pentru a purta pe
noi."
De thrones sunt, eventual, de cele mai multe oddly reprezentat de coruri

�n care sunt descrise ca fiind ro�i de foc. F�r� �ndoial� aceast� descriere
se bazeaz� pe conturile de la profetul Ezekiel, care �n jurul
580 ani B.C. a descris un uragan, cu o thunderhead care a fost
luminos �n partea de nord cer. Humanlike aripi creaturi cu patru
capete �i se confrunt� cu darted cu viteza fulgerului peste cerurile. El
recounts c� ele au fost desf�urate pe patru ro�i, a c�ror jantelor au fost
"acoperite
cu ochii. . . lor de construc�ie fiind ca ar fi fost o roat� �ntr-un
roat�. "Acestea au fost �n permanent� mi�care" ca zgomotul de ape mari.
. . �i peste capul [era] de asem�nare de un tron. . . . "Aceste
�ngerii sunt considerate a fi mobilizate ca charioteers �n jurul tron
a lui Dumnezeu (Ezek. 1:13-19).
Similare conturi sunt prezentate de Ilie, care a fost luat la cer
�ntr-un v�rtej de v�nt �i de Enoch care descrie ace�ti �ngeri ca fiind "de la
s�puneal� de foc. "
Raphael este considerat a fi domnitorul acest t�r�m, care exist�, fie �n

cel de-al treilea sau al patrulea cer. Conform legendei evreie�ti, �n ebraic�
Patriarhi devin automat membri ai acestui ordin de la ingeri
a ajunge la ceruri.
Surse:

1990.

362
�ngerii Ato Z
?
TOBIT
De diferite scene din povestea lui Raphael �i Tobias �n Rezerv�

de Tobit (o carte de Scriptur� incluse �n Romano-Catolica canon
din Vechiul Testament �i �n protestante Apocrypha) au fost
reprezentat� �n cadrul lucrarilor de arti�ti din toate na�iunile, inclusiv mai
multe
notabile tablouri de Rembrandt. �n povestea Tobit, tat�l lui Tobias
trimite iar fiul s�u, de a recupera o sum� de bani pentru a oferi pentru sotia sa,
dup� ce
moartea sa. �n timpul c�l�toriei, tinerii Tobias, ghidat de un �nger,
capturile un pe�te cu el mai t�rziu, al c�rui ficat restabile�te vedere al tat�lui
s�u.
Cu ajutorul unui �nger, care este deghizat ca un om pe via�� i pe moarte, el a
recupereaz� banii, apoi ia o sotie, cu care se �ntoarce acas�. El / ea
nu este, p�n� la sf�r�itul celui de-al aventura care dezv�luie lui Raphael angelic
de caractere �i, av�nd �ndeplinit misiunea sa, revine la ceruri.
Surse:
Mamre Press, 1993.

Canon A naibii
Partea de popular imagine a iadului este c� Satana hoardele lui sunt angaja�i �n
�n curs de desf�urare, sarcina de a chinuire a naibii �ntr-o atmosfer� care
sugereaz�
ca dracu 'nu este, spre deosebire de un imens furnal. Acest element de folclor este
centrale de la mai multe glume �i de desene animate care implic� dracu de
reziden�i. Acesta
curent convingeri, cu toate acestea, �n contrast cu timpuriu Cre�tin �n vedere
care pupa, �ngeri neprih�ni�i, mai degrab� dec�t draci, au fost angaja�i �n
iad. Decedat p�c�to�i sunt, de asemenea, torturat de demoni �n hinduse �i budiste
dracu lumi �ntr-un mod similar cu cel de torments familiar �n Vest
tradi�ie. O diferen�� major� �ntre Est �i Vest este de opinii
asiatice dracu lumi care nu sunt finale locuin�e. Ele sunt, mai degrab�,
mai mult ca purgatories �n sufletele p�c�tos care sufer� de o experien��
perioad� limitat� de timp. Dup� durata acestora este de peste, chiar �i cele mai
rele sunt oameni
a lansat, din nou, pentru a participa la ciclul de re�ncarnare.
De chin a naibii �n cre�tinism-�i mai t�rziu, �n islam -

a fost anticipat de o astfel de trista apoi abodes ca evreiesti Sheol
�i greac� Hades. �n timp ce culturile antice din lume
moderne de Vest, care nu coboar� imagina ca fiin�e umane
care are un suflet nemuritor, au crezut c� vag �i devitalized
"Umbra" sau "fantom�" de fiecare continuat s� existe �ntr-un lipsit de str�lucire,
posomor�t apoi. Acestea au fost afterlives palide umbre din via�a p�m�nteasc�,
a face cu moartea un lucru s� fie temut, mai degrab� dec�t anticipat ca un fericit
existen�a.
Canon de
la naiba
�ngerii Ato Z 363
?
Trafic Angels
Multe culturi tradi�ionale vizualiza ca un univers trei niveluri

cosmosului din cer, de p�m�nt, �i interlope. Cerul este rezervat pentru deities,
majoritatea dintre care locuiesc acolo; tr�iesc fiin�e umane ocupa de mijloc
lume; �i spiritele celor mor�i de �edere de sub p�m�nt, credin�a c�
, eventual, este rezultatul a personalizat de cadavre de �ngropare �n p�m�nt.
No�iunea de cer �n cazul �n care un drept de �edere dup� moarte

pare s� fie �nr�d�cinate �n greaca veche povesti despre eroi, care au fost at�t de
admirat de zei, care le-au f�cut nemuritor. Zeii inducted
aceste c�teva noroc ca cet�eni din cer, mai degrab� dec�t s� le s� suferi
de soarta comun� a umanit�ii �n Hades dup� moarte. Nu este greu s�
a se vedea modul �n care aceast� no�iune de baz� ar putea dezvolta de timp, de
timpuriu, elenistice
Cre�tinism �n ideea c� sufletele cre�tine sunt mort
immortalized �n cer, �n timp ce sufletele de non-crestini sunt condamnate
la Hades. (Contemporana evreiesc de idei de apoi grupate
�n jurul no�iunii de �nviere, mai degrab� dec�t s� cer �i iad.)
Aceasta nu pare a fi suficient pentru a condamna pur �i simplu ne-cre�tini -

�i deosebit de activ, persecuting du�mani de cre�tinism -
la un binevoitor, apoi plictisitor. Astfel, cele mai vechi interlope, care a fost
Ini�ial, soarta comun� a umanit�ii a devenit un t�r�m de tortur� �n
unbelievers care s-au chinuit pentru eternitate. Rezultatul a fost o bifurcated
apoi cu condi�ia ca dou� domenii: cel �n care a drep�i
sunt recompensate �i un altul, �n care sunt abra� pedepsit. De
schem� de baz� din cer pentru credincio�i �i iad pentru unbelievers transportate
peste islamice �n conceptele de de apoi.
Surse:
Eliade, Mircea, ed. Enciclopedia de religie. New York: Macmillan, 1987.

McDannell, Colleen, �i Bernhard Lang. Rai: A History. 1988. Reprint. Nou
York: Vintage, 1990.

Turner, Alice K. de Istorie a iadului. New York: Harcourt Brace, 1993.
TRAFIC �ngeri
Termenul de "trafic �ngeri" se refer� la numeroase conturi de �oferilor

misterios, care sunt ajutati de gardian �ngeri. Astfel de inexplicabil
manifest�ri includ voci spune c� un conduc�tor auto pentru a opri sau modifica
benzilor de circula�ie,
Ajutor pentru e�uate �oferilor care vine de nicaieri, a vehiculelor fizic
mutat �n afar� oric�rui pericol fel, �i a vehiculelor care evita erori. De
sunt urm�toarele dou� exemple.
Padre Pio a biograf, Fr. Allesio Parente, a raportat c�

preot de �nger p�zitor condus-o dat� unul din prietenii lui Parente pentru trei
or� �ntr-o ma�in� �n timp ce omul a fost adormit la volan. �n 1980, un
v�duv� �n v�rst� de conducere a fost atunci c�nd o ma�in� mare remorca�i un vapor
brusc
darted �n calea ei. Ea a inghetat �n fric� �i v�zut-o ma�in� la pozi�ia fa�� de
364 Angels Ato Z
?
o aparent inevitabil� coliziune. �n acel moment, so�ul ei t�rziu,
care a fost mort de trei luni, materializat �n ma�in�, steered
vehicul �ntr-o groap� �i apoi a disp�rut.
Surse:
Georgian�, Linda. Parerea Guardian Angels. New York: Simon & Schuster, 1994.
Giovetti, Paola. Angels: Rolul Celestial gardieni �i fiind de lumin�. Translat
ed de Toby McCormick. York Beach, Maine: Samuel Weiser, 1993.
St�nga
St�nga sunt un tip de mare, grotescul z�n�, originar din Germania �i
Scandinavia. Ele sunt de prost, p�ros creaturi care ur�sc fiin�e umane
�i alte clase de zane. Ele sunt spus s� se bucure de aruncat pietre la
oameni �i animale, �i sunt predispuse la inexplicably lung bouts de r�s.
Traditional folclor portrays ei ca nepl�cut, dar nu demonice.
�n cele mai multe pove�ti familiare revenire, aceste fiin�e garda de poduri sau a
unor alte
throughway, si hartuiti de trecatorilor.
Surse:
McCoy, Edwin. A Witch's Guide pentru a Faery Folk. St Paul, Minn.: Llewellyn, 1994.
Twain, Mark
Samuel Langhorne Clemens, mai bine cunoscut sub numele de Mark Twain, �n mod
frecvent
imagini biblice folosite �n activitatea sa, �i a fost deosebit de fascinat cu
cifra de Satana. El sa n�scut la Florida, Missouri, pe noi
30, 1835. �n 1839 familia sa mutat la Hannibal, �n cazul �n care �n 1847 a
a lucrat ca o imprimanta de pe Monitorul Oficial �i �n urma tat�lui s�u
moarte. A plecat pentru Hannibal St Louis, �n 1853, �i �n 1856 el sa mutat
la Cincinnati. �n 1862 a publicat "The petrificat Man", �n 1863
"The Empire City Massacre", �i "Cei Blasted Copii" �n 1864.
El Olivia Langdon c�s�torit �n 1870, �n acela�i an, iar fiul s�u,

Langdon Clemens a fost n�scut prematur. �n anul urm�tor a publicat
Mark Twain a autobiografie �i prim romanice �i sa mutat �n
Hartford, Connecticut. Old Times pe Mississippi a ap�rut �n
Atlantic Monthly, �n 1875, �i aventurile de Tom Sawyer a fost publicat�
in 1876. �n anii urm�tori el a publicat o poveste �i
recente Carnavalul de Crim� (1877), A tramp str�in�tate (1880), Aventuri
de Huckleberry Finn (1885), �i A Connecticut Yankee in King
Arthur's Court (1889).
�n 1891 el a �nchis casa lui �n Hartford �i sa mutat �n Europa

cu familia sa, �n cazul �n care �n 1896 sa preferat copil, Susy, a murit. El
�ntors �n America, �n 1900. Extrase din Agenda lui Adam a fost publicat�
�n 1904, Eve's Diary, urmat �n 1906, �i Extras din C�pitane
Twain, Mark
�ngerii Ato Z 365
?
Twain, Mark
Stormfield vizitei �n Rai a ap�rut �n 1909. La scurt timp dup�, Twain

a murit (21 aprilie, 1910) �i a fost �nmorm�ntat la Elmira, New York.
Este de multe ori a fost recunoscut faptul c� Twain a fost influen�at� de mai multe
Biblie dec�t de orice alt� carte �i c� a atras-o de la idei,

subiec�i, �i imagini. Alegerea sa de subiecte biblice a fost dictat de
propriile sale de fond, din moment ce el a tr�it �ntr-o comunitate �n care multe
oameni revered Biblie ca Cuvantul lui Dumnezeu.
Printre lui favorit biblic de caractere, �n afar� de Adam, a fost

Satana, cu care el a fost mult timp fascinat, cu toate c� a avut
reu�it s�-l afar� de la jurnalele de Adam �i Eva. �nainte de a
scris "�n acea zi �n Eden", Twain a f�cut mai multe piese, �n care
Satana g�ndit proeminent. Printre acestea este de 1897 "Scrisori de a
Satana "; de 1904" Vandut de Satana ", �n care el joac� Faust, av�nd
determinat s�-�i v�nd� sufletul, �i "Un uman Word de Satana"
care a ap�rut �n 1905.
Twain a ar�tat de asemenea un interes �n rudele lui Satana. �n 1898 el

�nregistrate �n notebook-o idee pentru o poveste despre "Micul Satana, Jr.,"
care a devenit unul dintre versiuni de "misteriosul str�in." �n
a publicat versiune, cu toate acestea, nu este fiul lui Satana, dar nepotul lui
care poart� numele Satana. "�n acea zi �n Eden", care se refer� cum
Adam �i Eva au venit s� m�n�nce mere �i, astfel, pentru a aduce un sens moral
�i moartea �n lume, se presupune a fi fost scrise de Satana
pe zi de toamna. Cea mai mare parte a jurnal const� �ntr-un dialog
�ntre Satana �i Eva ca fostul �ncearc� s� explice cuvintele lui Dumnezeu
au folosit.
�n "Scrisori de la Earth", scris� �n 1909, Satana este alungat

din cer �i de vizite ale P�m�ntului, pentru a vedea cum umane experiment este
ivit. Satana scrie o serie de litere la prietenii lui, �ngerii
Mihail si Gavril, care descrie o nebunie de umanitate �i discutarea
considerabile �n detaliu �n cartea om valorile cele mai multe, Biblia. La fel de
Satana narrates povestea de toamna, pe care le face la punctul �n care Dumnezeu a
fost
nebun de a a�tepta ca Adam �i Eva s� ascult�m o comand� nu au putut
�n�elege. In afara de Satana, �ngerii alte men�ionate �n Twain lucrarile
include vechi de cap �nger numea Sandy McWilliams, g�sit �n
"Capitanul Stormfield vizitei �n Rai."
Surse:
Figur� de �ah, Harriet Scott, ed. Literare Angels .. New York: Fawcett C�ld�ru��,
1994.
Ensor, Allison. Mark Twain & Biblie. Lexington: Universitatea din Kentucky de
pres�,
1969.
Lung, E. Hudson. Mark Twain Manualul. New York: Handrick House, 1957.
Rudwin, Maximilian. Diavolul �n Legenda �i literatur�. Chicago: Open Court
Publishing, 1931.
366 Angels Ato Z
?
Dou�zeci �i opt de �ngeri, INC
Dou�zeci �i opt de Angels, Inc (TEA) a fost �nfiin�at� de c�tre artist �i

angelologist
Karyn Martin-kuri echilibrate pentru a oferi informa�ii cu privire la obiectul
�ngerii de la persoane fizice �i mass-media. �n 1992 a �nfiin�at TEA
primul �nger informa�ii Hotline (1-800-28ANGELS), care favorizeaz� o
leg�tur� cu persoane interesate de �ngeri peste tot �n lume. Martin -
Kuri sponsorizat prima �i a doua Conferin�e pe americani Angels
�n 1992 �i 1993, �i, �n 1994, Prima Conferinta Internationala de
�ngerii �i art� din Floren�a, Italia. O serie de evenimente au fost programate �n
1996, �n leg�tur� cu lansarea a dou� c�r�i de K. Martin-kuri,
ambele publicate de Ballantine: The Calling �ngerii sunt: un mesaj pentru a
Mileniului �i autobiografie a fondator al dou�zeci �i opt de
�ngerii au dreptul de via�� cu �ngerii, care a inclus-o opera de arta.
TEA a lansat un curs pe Angels, o zece la nivel de lucru pentru

indivizi �i grupuri pentru a �nv�a s� lucreze cu �ngerii. Organizarea
ofer�, de asemenea, benzi �i bro�uri cu privire la subiecte ceresc. �n plus fa�� de
ei
de lucru cu ceai, Martin-kuri este un Scriitor de revista Times Angel
�i contribuie la alte reviste �i periodice �n Statele Unite
Membre �i Europa. Ea este un popular vorbitor care excursii pe tot parcursul
Statele Unite �i �n str�in�tate, explic�nd fenomenul de curent
angelic interac�iune. Ea este, de asemenea, dotat cu capacitatea de a ajuta
persoanele fizice
privat pentru a �mbun�t�i rela�ia lor la angelic lume.
Karyn Martin-kuri se poate ajunge la dou�zeci �i opt de Angels, Inc

Rudolf Steiner-Manifestarile Karmei

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rudolf Steiner-Manifestarile Karmei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

�ngerii din Mons

La �nceputul primului r�zboi mondial, o lupt� a avut loc �n apropierea ora�ului

German de atac a fost at�t de grele �i British a�a outnumbered

Spre sf�r�itul celei de-a se retrage de la Mons,

Un alt legate de cont s-au produs pe 28 august. Un britanic noncommissioned

Pe 29 septembrie, la Evening News a publicat un articol scris de c�tre

Pret, de speranta. Angels. New York: Avon Books, 1993.

�n conformitate cu anumite comentarii pe evrei Scripturi de

Davidson, Gustav. Un dic�ionar de Angels: Inclusiv Fallen Angels. New York:

Free Press, 1971.

�ngerii din cele �apte BISERICI

John descrie ca fiin�e �apte stele, care urmeaz� a semit

Davidson, Gustav. Un dic�ionar de Angels: Inclusiv Fallen Angels. 1967. Reprint.

New York: Free Press, 1971.

AngelWatch este un newsletter bimonthly �i de resurse ghid despre �ngeri.

�n popular de utilizare, Apocalipsa este uneori utilizat

Provenite de la un cuv�nt de greaca veche

Albrecht D�rer a dob�ndit-o gravur� sale distructive conota�ii. De gen a �nceput cu

�n perioada contemporan�, �n anul 2000, pe de Vest CAL

endar a condus la un interes sporit �n credin�a popular� cu privire la sf�r�itul

Vene�ia / Alfredo Dagli Orti)

lume, cu cele mai multe portrayals de endtime picturing o apocaliptic

Dob�nzi �n �ngeri tradi�ional a fost asociat cu millennialism,

Cohn, Norman. De exercitare a Mileniului. Londra: Oxford University Press,

Cultelor. New York: Mentor, 1956.

Cartea Apocalipsei. Wheaton, Ill: Tyndale House, 1983.

Noul Testament. Grand Rapids, Mich.: WM. B. Eerdmans, 1977.

�ntre aproximativ 200 de B.C. �i A.D. 100, numeroase religioase

r�scump�rare la m�inile lui Dumnezeu �i �ngerii lui, ele au o tr�s�tur�

Multe din scrierile respins de la evrei canon de rabinii

1980. (Original publicat 1882.)

York: Ballantine, 1994.

Numele Appolion (de asemenea Appolyon sau Apollyon) �nseamn� "distrugator"

Satana, obligati-l, �i apoi arunca�i-l �n infern pentru o mie de

Davidson, Gustav. Un dic�ionar de Angels: Inclusiv Fallen Angels. 1967. Reprint.

�n Vedas, cele mai vechi texte religioase din Hinduism, a

Garg, Ganga Ram, ed. Enciclopedia de hindus lume.

Stutley, Margareta, �i James Stutley. Harper's Dictionary

Prefixul "arc", sensul principal sau preeminent,

Potrivit Dionysius a Arhangheli sunt "mesageri care

fiii Darkness, cu Michael la c�rm�.

�n art Arhangheli sunt, de obicei, descrise mai mare cu aripi si multe

Davidson, Gustav. Un dic�ionar de Angels: Inclusiv Fallen Angels. New York:

Arhangheli �nf�i�at� lungul

�ngerii sunt o caracteristic� esen�ial� religioase in arta si arhitectura; �n

�ngerii �n clasic� Arhitectura

�n Grecia antic� �i Roma de aripi motivul simbolizate victorie.

S�p�turi de la site-ul de la cele mai vechi ora�e din Herculaneum

�n AD 79 de orase au fost acoperite cu cenu�� de la eruptia de

�ngerii �n Early Christian Arhitectura

�nainte de mijlocul celei de-a patra lea, Christian �ngerii au fost

Cu toate acestea, arhitectura de la biserica crestina utilizeaza un

�n 325 AD Constantin Cre�tinism stabilit ca oficial

�n plus fa�� de mozaicuri, �ngeri �i alte cifre au fost sculptate �n

O coloana de capital featuring

simboluri ale victoriei de bun� peste r�u. Alte teme featuring

Charlemagne, cum ar fi Constantin, dorit de a crea un unificat cre�tin�tate

Ottonian arhitectura de-al zecelea-lea a urmat cursul stabilit

De stil bizantin, primul care a aparut in cel de-al patrulea secol,

art. Interdic�ia a fost ridicat� la 843.

Angels in arhitectura de Est Biserica

�ngerii de Est au fost descrise ca Biserica demn de protec�ie,

�ngerii �n romanic Arhitectura

Arhitectura �n timpul t�rziu unsprezecelea �i