CRACIUN IONELA

ÎNGRIJIREA PLĂGILOR
Prin plagă se înţelege întreruperea continuităţii pielii ca urmare a unui traumatism, astfel
pielea devine „poartă de intrare” a microbilor în organism.

În primele 6 ore de la producerea plăgii, organismul luptă cu succes împotriva germenilor,

deaceea îngrijirea trebuie efectuată în această etapă. După acest interval de 6 ore, chiar dacă aspectul
plăgii nu arată infecţia, ea este considerată infectată. Pe cale limfatică, microbii sunt opriţi în ganglioni
(dau limfadenita de vecinătate). În zilele următoare microbii invadează organismul punând în pericol
viaţa pacientului.

CLASIFICAREA PLĂGILOR
Plăgile pot fi clasificate după mai multe criterii:
I. după tipul de acţiune al agentului vulnerant (agentul traumatizant care a produs plaga):
A. AGENŢI MECANICI:
1. plăgi prin înţepare
2. plăgi prin tăiere
3. plăgi prin zdrobire (contuzie)
4. plăgi prin muşcătură
5. plăgi prin arme de foc
B. AGENŢI TERMICI:
1. plăgi prin căldură= arsuri
2. produse de frig= degerături
3. plăgi produse de curent electric
C. AGENŢI CHIMICI- acizi, baze şi săruri- produc arsuri chimice
D. AGENŢI IONIZANŢI:
1. raze ultraviolete
2. raze Roentgen
3. gaze gama

II. după timpul scurs de la producere:

1. plăgi recente (sub 6 ore)
2. plăgi vechi (peste 6 ore)- sunt considerate plăgi infectate

III. după circumstanţele de producere:

1. plăgi accidentale- produse în urma accidentelor de muncă, accidentelor de circulaţie,
accidentelor casnice sau prin căderi
2. plăgi intenţionate- agresiuni, sinucideri
3. plăgi iatrogene:
 intervenţii chirurgicale
 manevre endoscopice
 injecţii
 puncţii
IV. în funcţie de regiunea interesată de traumatism, număr, stratul anatomic interesat şi
adâncime:
A. după regiuni:
 plăgi ale craniului
 plăgi ale feţei
 plăgi ale gâtului
CRACIUN IONELA

 plăgi ale coloanei vertebrale

 plăgi ale toracelui
 plăgi abdominale
 plăgi ale membrelor
B. după număr:
1. plăgi unice
2. plăgi multiple
C. după adâncime (profunzimea plăgii):
 plăgi superficiale
 plăgi profunde
D. după stratul anatomic interesat:
1. plăgi nepenetrante- leziunea interesează pielea, aponevrozele, muşchii, eventual
oasele (craniului, toracelui), dar nu depăşeste învelişul seros (meninge, pleură,
peritoneu)
2. plăgi penetrante- leziunea depăşeşte învelişul seros, pătrunde într-una din
cavităţile corpului, dar nu interesează nici un organ
- plăgile penetrante pot fi :
 simple
 perforante= atunci când este lezat şi un organ aflat in cavitatea
interesată- creier, plămân, inimă, stomac, ficat, splină, pancreas,
intestin, vezică biliară, vezică urinară
V. după forma anatomo- patologică:
1. plagă simplă cu marginile liniare, regulate-ex. plăgile prin tăiere
2. plăgă compusă cu marginile neregulate
VI. după evoluţie:
1. plăgi necomplicate
2. plăgi complicate

SIMPTOMATOLOGIA PLĂGILOR:
Plăgile prezintă semne locale şi semne generale.
Semne locale:
 lipsa de continuitate la nivelul pielii
 pielea este lezată, secţionată, ruptă
 majoritatea plăgilor sunt necomplicate şi beneficiază de un tratament simplu
 în unele plăgi pot exista însă distrugeri mari, atât ale pielii, cât şi ale vaselor,
muşchilor, nervilor sau ale diferitelor organe situate profund
 sângerarea
 este un simptom întotdeauna prezent, chiar şi în plăgile produse de corpuri
vulnerante foarte subţiri (ace, cuie)
 este mai mare sau mai mică, în funcţie de mărimea şi felul vasului lezat şi de
felul agentului traumatic
 durerea
 poate fi variabilă ca intensitate, în funcţie de dimensiunile plăgii şi starea şi
echilibru psihic şi biologic al pacientului
 poate să cedeze spontan sau la administrare de antialgice
 reapariţia dureriii cu caracter pulsatil atrage atenţia asupra dezvoltării infecţiei
 impotenţa funcţională poate fi parţială sau totală şi se poate datora durerii sau lezării
elementelor musculo- articulare, osoase sau nervoase
CRACIUN IONELA

Semne generale:

 puls tahicardic- în cazul plăgilor însoţite de hemoragii externe sau interne sau în plăgile
însoţite de şoc traumatic
 hipotensiune arterială- arată prezenţa unei hemoragii externe sau interne sau a unui
şoc traumatic
 temperatura poate fi ridicată în cazul plăgilor infectate
 leucocitele cresc în plăgile infectate
 Hb, Ht si nr. globulelor roşii scad în hemoragiii importante
Pentru aprecierea gravităţii unei plăgi se măsoară pulsul, temperatura, TA şi se recoltează
probe de sânge pentru determinarea hemoleucogramei şi hematocritului.

CARACTERISTICILE UNEI PLĂGI:

 plăgile prin tăiere au marginile regulate, limitate şi se vindecă uşor; aici sunt incluse şi plăgile
operatorii care sunt aseptice de obicei
 plăgile prin înţepare sunt cele mai frecvente şi mai înşelătoare; gravitatea lor este în funcţie de
adâncime, sediul şi gradul de infectare
 plăgile limitate adânci favorizează dezvoltarea germenilor anaerobi
 înţepăturile mâinilor pot produce leziuni inflamatorii determinând panariţiu
 plăgile prin muşcătură de animal se suprainfectează cu regularitate, fiind poartă de intrare
pentru virusul turbării
 plăgile prin arme de foc sunt plăgi complexe, caracterizate prin distrucţii mari
 plăgile prin contuzii- produc leziuni distructive, plăgile interesând organele profunde; în cadrul
acestor tipuri de plăgi nu există o leziune la nivelul pielii, însă există la nivelul organelor (creier,
ficat, splină, intestin, muşchi, rinichi)

VINDECAREA PLĂGILOR
-se poate realiza prin:
vindecare primară- „per primam”
 se obţine de la început, fără complicaţii
 este vindecarea ideală pentru orice plagă (se obţine în 6-8 zile)
vindecare secundară- „per secundam”
 este prezentă întotdeauna infecţia
vindecare terţiară- „per terţiam intentionem”
 este cazul plăgii care evoluează în timp pe linia vindecării secundare, apoi se suturează
plaga în scopul scurtării evoluţiei

PANSAMENTUL
Definiţii:
 complexul de măsuri chirurgicale prin care o plagă se aseptizează şi se protejează
prin acoperirea cu un material steril şi prin bandajarea sau fixarea acestuia în
scopul favorizării cicatrizării acesteia.
 Pansamentul este actul chirurgical prin care o plagă este aseptizată, tratată, protejată
pentru a-i uşura cicatrizarea .
 este materialul steril aplicat pe o plagă cu scopul de a controla sângerarea şi de a
preveni contaminarea ulterioară
 întregul act medical prin care se dezinfectează pielea din jurul plăgii, se curăţă şi se
dezinfectează plaga, se aplică pe ea , dacă este cazul substanţe medicamentoase şi se
CRACIUN IONELA

acoperă cu un material steril protector în scopul de a o proteja de mediu şi se

fixează cu un material adeviz (leucoplast) sau cu ajutorul unei feşi.

Pansamentele pot fi:

pansamente protectoare- se aplică numai pentru a feri plaga de contactul cu exteriorul (plăgii
operatorii, locul după efectuarea puncţiei)
pansamente absorbante- se aplică pe plagă în scopul de a absorbi secreţiile; sunt cele mai
curente
pansamente compresive- au rolul de a opri o sângerare sau o limforagie (scurgerea limfei printr-
o ruptură de vas limfatic în urma unui traumatism sau inflamaţii)
- sunt folosite şi pentru a ţine strânsă o articulaţie în cazul entorselor
pansamente ocluzive- au scopul de a izola complet o plagă de exterior; în acest scop este folosit
şi pansamentul gipsat
pansamente umede- au scop antiiinflamator; sunt contraindicate în plăgile care secretă
abundent, deoarece favorizează secreţia provocând dermite, piodermite sau foliculite
În chirurgie pansamentele se efectuează pentru 2 tipuri de plăgi- aseptice şi septice

Reguli generale de aplicare a pansamentelor şi bandajelor:

1. Este indicată folosirea de materiale sterile sau foarte curate; să se evite atingerea
pansamentului în zona în care va fi în contact direct cu plaga, prin prinderea lui de colţ.
2. Acoperirea întregii suprafeţe a plăgii şi a suprafeţelor imediat înconjurătoare pentru a reduce
contaminarea ulterioatră.
3. Controlul sângerării, cu excepţia pansamentelor compresive nici un pansament nu va fi aplicat
fără controlul hemostazei plăgii.
4. Odată aplicat, pansamentul trebuie să rămână pe loc.
5. Nu se bandajează prea strâns, pentru a nu împiedica fluxul sanguin şi pe cel limfatic în zonele
afectate.
6. Nu se bandajează prea larg, pansamentul riscând astfel să alunece de pe plagă.
7. Nu se lasă libere capetele bandajului, deoarece se pot agăţa de obiectele din jurul pacientului
la mişcările acestuia.
8. Nu se acoperă degetele mâinilor şi ale picioarelor când nu este necesar pentru a putea urmări
schimbările de coloraţie a pielii.
9. Se asigură repausul sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grăbi vindecarea .
10. Să se utilizeze soluţia antiseptică cea mai adecvată

MATERIALE NECESARE ÎNGRIJIIRII UNEI PLĂGI:

 o trusă (cutie metalică ) cu instrumente sterile care va conţine:
 2-3 pense anatomice
 2-3 pense hemostatice
 1-2 foarfece
 sondă canelată
 stilet butonat
 casoletă cu comprese sterile de diferite mărimi, tampoane de vată şi tifon, vată sterilă, meşe de
tifon, feşe de tifon
 soluţii antiseptice în funcţie de tipul plăgii în flacoane sterile etichetate; dopul acestor flacoane
poate fi eventual perforat şi străbătut de un tub de plastic sau sticlă de aproximativ 5 cm lungime
CRACIUN IONELA

 cutie de instrumente cu tuburi de cauciuc sterile

 tăviţă renală, muşama, aleză
 analgezice sedative, antibiotice
 seringi şi ace sterile

Soluţii antiseptice folosite:

1. alcool 70% - nu este iritant
2. tinctură de iod sau alcool iodat 2%
3. betadină
4. albastru de metilen
5. cloramină
6. apă oxigenată-are acţiune bactericidă, hemostatică şi de curăţare a plăgilor de
resturi de ţesuturi, cheaguri, corpi străini prin efervescenţa produsă
7. permanganat de potasiu
8. acid boric
9. rivanol

TEHNICA:
PLAGA RECENTĂ
 se pregătesc toate materiale necesare pe o masa de lucru acoperă cu un câmp steril
 se informează pacientul asupra procedurii şi a duratei acesteia
 se obţine consimţământul pacientului
 se aşează pacientul confortabil, respectându-i pudoarea, în funcţie de localizarea plăgii
 dacă plaga nu a mai fost îngrijită, aceasta va fi examinată
 când plaga se află într-o regiune păroasă se începe cu raderea regiunii respective
 se spală tegumentul din jurul plăgii cu apă şi săpun
 se dezinfectează apoi tegumentul din jurul plăgii, folosind alcool, iod , alcool (3 comprese
diferite), prin mişcări circulare (sub formă de melc), din jurul plăgii spre exterior
 se trece apoi la ingrijirea plăgii, folosind apă oxigenată sau antiseptice neiritante (betadina,
cloramină), fie turnând în jet direct pe plagă, fie îmbibând o compresă, apoi atingând pielea
 nu se toarnă nici un fel de substanţă în plăgile penetrante, perforante în organe şi cavităţi
naturale
 se tamponează apoi plaga de urmele de soluţie cu comprese sterile
 nu se face tamponarea cu vată
 se dezinfectează din nou tegumentele din jurul plăgii de 3 ori cu 3 comprese diferite, folosind
alcool, iod, alcool
 se acoperă plaga cu o comprsă sterilă, peste care se aşează o alta compresă, care trebuie să
depăşească cu 2-3 cm plaga
 se fixează cu benzi adezive (leucoplast) sau se bandajează în funcţie de regiunea unde se află
plaga, de întinderea ei sau de eventuale complicaţii
 înaintea efectuării pansamentuluise administrează pacientului antalgice (Algocalmin) şi eventual
sedative pentru calmarea durerilor şi liniltirea pacientului
 instrumentele folosite se pun într-o soluţie pentru decontaminare 15-20 minute
 se efectuează profilaxie antitetanică, prin administrare de VTA (vaccin tetanic absorbit)
1fiolă de 0,5 ml
 se agită fiola înainte de administrare, deoarece conţinutul este tulbure, cu aspect albicios,
pentru o mai bună omogenizare
 se foloseşte pentru a stimula producerea de anticorpi antitoxici antitetanici
 strict i.m. în regiunea deltoidiană la adulţi, pe faţa antero- externă a coapsei la copii
CRACIUN IONELA

CE NU SE FACE:- la locul accidentului

 nu se explorează plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument
 nu se scot fragmentele osoase în cazul fracturilor deschise
 nu se scot ţesuturile care nu au fost eliminate cu apă oxigenată, deoarece există pericol de
hemoragie

Tehnica pansamentului executată de o singură persoană (servirea din casoletă)

 se deschide cu mana stângă (sau mâna nedominantă) cutia de instrumente
 cu dreapta se ia o pensa sterilăfără să atingă restul instrumentelor
 cu ajutorul acestei pense se mai ia o pensă sterilă, apoi se închide cutia
 pensa din stânga devine pensă de servit, iar cea din dreapta de lucru
 casoleta va fi aşezată în aşa fel încât capacul să se poată deschide cu mâna dreaptă, pentru că
braţul celui care deschide casoleta să nu ajungă deasupra materialului steril din casoletă
 capacul casoletei se deschide cu ultimele 2 degete ale mâinii drepte, având grijă să nu se
desterilizeze pensa de lucru care este păstrată în mâna dreaptă
 cu ajutorul pensei din stanga (pensa de servit) se scoate o compresă, care va fi preluată cu
pensa din mâna dreaptă
 cu mâna stângă se prinde flaconul cu substanţa de care este nevoie şi se toarnă peste
compresa din dreapta

PLAGĂ CARE A MAI FOST ÎNGRIJITĂ

 se desface vechiul pansament
 dacă acesta aderă de plaga, se îmbibă cu ser fiziologic uşor încălzit sau cu apă oxigenată, apoi se
îndepărtează cu ajutorul pensei de lucru
 se schimbă pensa delucru cu o altă pensă sterilă din cutia de instrumente
 se îngrijesc tegumentele din jurul plăgii (alcool, iod, alcool)
 se îngrijeşte api plaga, efectuând o toaletă a aceteia cu apă oxigenată în jet
 se tamponează spuma cu ajutorul unei comprese de tifon sterile, luată din casoletă, respectând
procedura desrisă mai sus
 plaga trebuie să fie în cele din urmă fără secreţii, fără sfaceluri (porțiuni de țesut mortificat care se
detașează de țesuturile sănătoase învecinate și se elimină)
 pentru aceasta se face curăţarea repetată cu comprese uscate
 după toaleta păgii se dezinfectează tegumentul din jurul plăgii din nou (alcool, iod, alcool)
 se acoperă plaga cu o compresă sterilă sau cu un pansament absorbant în cazul plăgilor cu secreţii
 se fixează cu leucoplast sau se bandajează

INGRIJIREA UNEI PLĂGI CU TUB DE DREN (exemplu- apendicita flegmonoasă)

Drenajul constă în scurgerea lichidelor conţinute într-o pungă, într-un organ sau într-o cavitate
patologică cu ajutorul unui dren, unor meşe care se lasă pe loc sau a unor laniere în scopul obţinerii
unei cicatrizări rapide.
Drenul este un tub suplu sau rigid, din cauciuc sau material plastic, care serveşte la
evacuarea lichidelor patologice dintr-o plagă.
Lanierele sunt din cauciuc, ondulate, sterile şi sunt plasate într-o regiune unde se produce o
colecţie.
Meşa este o bandă fină din pânză de bumbac care se introduce într-o plagă sau într-o fistulă,
pentru a împiedica închiderea printr-o cicatrizare prea rapidă şi a facilita astfel scurgerea serozităţii.
CRACIUN IONELA

 se începe prin a verifica tubul de dren dacă funcţionează ăn condiţii perfecte (dacă este plasat la
locul indicat, dacă se scurg secreţiile)
 tubul de dren se poate înfunda cu cheaguri de sânge; se desfundă prin introducerea stiletului
butonat
 se îndepărtează vechiul pansament
 se deziinfectează tegumentele din jurul tubului de dren cu o soluţie antiseptică- Betadină
 în cazul în care au trecut 2-3 zile se luxează drenul
 pentru evitarea alunecării acestuia în plagă se fixează cu ajutorul acelor de siguranţă şi se taie
segmentul de dren aflat deasupra acului
 dacă trebuie să se injecteze un antibiotic se dezinfectează drenul, se pensează co o pensă Kocker,
se înţeapă drenul pe partea laterală, sub pensă şi se injectează soluţia; se îndepărtează seringa şi
acul, se depensează (declampează) tubul de dren
 se înconjoară drenul cu comprese sterile crestate pe mijloc
 se acoperă apoi partea de deasupra drenului cu alte comprese necrestate
 se fixează prin bandajare sau cu benzi adezive hipoalergice
 se observă zilnic aspectul lichidului, cantitatea şi se notează în foaia de observaţie
 îndepărtarea drenului se face la recomandarea medicului, atunci când nu se mai scurge lichid

PLAGĂ OPERATĂ (ASEPTICĂ, CURATĂ)

 se desface vechiul pansament
 se şterg tegumentele din jurul plăgii cu iod, betadină şi fiecare fir de sutură
 se aseptizează prin tamponare
 se aplică apoi o compresă sterilă şi se fixează

PLAGĂ PENETRANTĂ SAU PERFORANTĂ

 când se produce evisceraţia (ieşirea viscerelor în afara abdomenului) nu se vor efectua manevre
de readucere a acestora , ci se va aplica la nivelul plăgii respective un câmp mare îmbibat într-o
soluţie izotonică, călduţă şi se va izola cu un cearşaf sau prosop, fără a strânge
În plăgile cu hemoragii mari , se realizează întâi hemostaza .

DE REŢINUT!
 dezinfectarea tegumentului din jurul plăgii se face prin mişcări circulare din jurul plăgii
spre exterior, deoarece există riscul infectării plăgii cu germeni de pe piele care sunt aduşi
în plagă
 pensa de servit se schimbă la fiecare pansament
 este contraindicată metoda păstrării pensei de servit în flacoane deschise cu alcool sau alte
soluţii
 casoleta şi cutia de instrumente nu rămân deschise în timpul efectuării pansamentului
 recipientele în care se află soluţiile necesare pansamentului să fie de culoare închisă şi să nu
fie prea mari pentru a putea fi cuprinse în mână şi pentru a putea păstra în mână şi pensa
de servit
 soluţiile folosite la pansat se vor schimba zilnic.