1.3.

Clasificarea lucrărilor antierozionale de protecţie şi conservare a solurilor

Clasificarea măsurilor şi lucrărilor antierozionale se poate face după mai multe criterii , astfel :
- după forma procesului de eroziune: lucrări de combaterea eroziunii în suprafaţă şi lucrări pentru
combaterea eroziunii în adâncime;
- după natura lucrărilor antierozionale (cel mai important criteriu):
a) lucrări organizatorice ;
b) lucrări agrofitotehnice;
c) lucrări şi măsuri silvice ;
d) lucrări hidroameliorative (hidrotehnice).
Tot după natura lor, STAS 5432/2-78 clasifică lucrările pentru combaterea eroziunii solului în :
- lucrări şi măsuri pentru combaterea eroziunii în suprafaţă, pe versanţi (tabelul nr.);
- lucrări pentru combaterea eroziunii produsă de vânt, pe terenuri nisipoase;
- lucrări pentru combaterea eroziunii în adâncime sau de corectare a formaţiunilor torenţiale;
- lucrări conexe.

Tabelul 2
Clasificarea lucrărilor şi măsurilor de combatere a eroziunii solului în suprafaţă produsă de apă pe
terenurile agricole în pantă (STAS 5432/2-78)
Grupa Subgrupe Felul lucrării sau măsuri
-arături şi desfundături pe direcţia curbelor de nivel ;
-defrişări arbori şi arbuşti ;
-subsolaj ;
-scarificare ;
-biloane de pământ ;
Lucrări şi măsuri -copci de pământ ;
agrotehnice -brăzduiri ;
-pregătirea terenului pentru însămânţare şi plantaţii pe direcţia generală a curbelor de
nivel ;
-aplicarea de îngrăşăminte şi amendamente ;
-mulcirea ;
-păşunatul raţional
-restructurarea folosinţelor ;
-asolamente de protecţie ;
-culturii în fâşii ;
Folosirea vegetaţiei -culturi anuale de acoperire ;
ierboase - culturi anuale intercalate ;
-reînsămânţare ;
Lucrări şi măsuri
-consolidări prin înierbare la taluze, platforme de drumuri, poteci etc * ;
biologice
-benzi şi culise de arbuşti ;
Folosirea vegetaţiei -perdele antierozionale ;
lemnoase -plantaţii silvo-pomicole antierozionale ;
-plantaţii forestiere de protecţie ;
-nivelări-modelări* ;
Lucrări de
-terase(continui,banchetă,individuale) ;
modificare a
-drumuri tehnologice antierozionale ;
pantei terenului
-racordări şi rampe de acces la terase, drumuri etc.
-captarea izvoarelor de coastă* ;
Lucrări de evacuare a -drenuri colectoare şi de evacuare* ;
apelor de surafaţă -canale de evacuare ;
Lucrări de -plantaţii (cu specii mari consumatoare de apă)* ;
 interceptare a Lucrări de reţinere si -canale de coastă de nivel ;
apelor evacuare a apelor de -canale de coasta inclinate ;
pe versanti -debusee.
*Pot fi utilizate şi în cazul lucrărilor de amenajare a terenurilor alunecate.

1.4. Studiile necesare întocmirii proiectelor de amenajare complexă antierozinală

Pentru proiectarea lucrărilor de amenajare antierozională şi de regularizare a scurgerilor de pe

versanţi sunt necesare următoarele date de bază:
- studii topografice (cu localizarea unităţii);
- studii geomorfologice;
- studii climatice;
- studii pedologice şi referitoare la eroziune şi la alte procese de degradare;
- studii hidrologice şi hidrogeologice;
- studii privind vegetaţia ;
- studii social-economice.

Canalele de coastă pot fi de nivel, când interceptează puţin şi infiltrează apele de pe versanţi şi
înclinate, când interceptează, conduc şi evacuează scurgerile de pe versanţi.
Canalele de nivel se execută în zonele cu deficit de umiditate, pe versanţii uniformi, cu pante de 10-
25 %, pe soluri permeabile şi fără pericol de alunecări.
Se amplasează mai ales la obârşia ravenelor, cu scopul de a proteja vârful formaţiunilor torenţiale,
prin interceptarea şi reţinerea apelor provenite de pe versanţi.
Se folosesc uneori şi în plantaţiile silvice de protecţie de pe terenurile degradate, în zonele secetoase.
Canalele înclinate se folosesc în regiunile cu precipitaţii medii anuale de peste 600 mm, pe versanţii
cu soluri având textura mijlocie şi grea şi acolo unde există pericol de alunecare, pentru a intercepta şi evacua
apele de suprafaţă aflate în exces; nu se recomandă pe terenurile nisipoase şi pe cele puternic frământate.

Viteze admisibile (de neeroziune) pentru diferite consolidări pe canale şi debuşee.

I. Consolidări biologice prin înierbare

- terenuri cu textură uşoară spre medie în zone cu precipitaţii insuficiente.. 0.8 m/s
- terenuri cu textură mijlocie în zone cu precipitaţii insuficiente ............... 1.0 m/s
- terenuri cu textură mijlocie cu precipitaţii suficiente .............................. 1.20 m/s
- terenuri cu textură mijlocie spre grea în zone cu precipitaţii insuficiente 1.40 m/s
- terenuri cu textură grea în zone cu precipitaţii abundente....................1.60 m/s
II. Consolidări prin brazde de iarbă
- terenuri situate în zone cu precipitaţii suficiente......................... 1.60...1.70 m/s
- terenuri situate în zone cu precipitaţii abundente ......................... 1.80...2.00 m/s
III. Consolidări prin zidărie de piatră cu mortar sau dale de beton
- pereu din zidărie de piatră cu mortar, având grosimea de 10 cm ... 2.0...2.3 m/s
- idem, cu grosimea de 15 cm........................................................... 2.3...2.8 m/s
- idem, cu grosimea de 20 cm ........................................................... 2.8...3.2 m/s
- pavaj din dale de beton marca B 7,5........................................4.5...5.0 m/s
- idem, marca B 10...................................................................6.0....7.0 m/s.
 Debuşeele pot deci, fi definite ca lucrări hidroameliorative cu rol de colectare a apelor în surplus de
pe suprafaţa amenajată prin diferite sisteme antierozionale, terase sau canale înclinate, drenuri, captări de
izvoare etc. şi de a le conduce în general pe linia de cea mai mare pantă spre baza versantului în emisari
naturali (fire de văi, pârâuri, râuri etc.).
Poziţia acestor debuşee trebuie aleasă la teren, în aşa fel încât să îndeplinească o funcţie bilaterală,
adică să colecteze apele de pe ambele părţi ale terenului de amenajat. Ca tipuri de consolidări se utilizează
îndeosebi: betonul turnat pe loc, dalele de beton, pereul de piatră, reziduurile petroliere etc.