aracteristicile de calcul ale materialelor

Beton C60/75
fck = 60 MPa
fcd = fck/1.5 = 60/1.5 = 40 MPa
fctm = 4.4 MPa
fctk = 0.7 ∙ fctm = 0.7 ∙ 4.4 = 3.08 MPa
fctd = fctk / 1.5 = 3.08 / 1.5 = 2.053 MPa

fcm = fck + 8 = 68 MPa

La transfer:

Timpul echivalent, ținând seama de tratamentul termic:

Pentru ciment CEM 52.5R -> s=0.2

fcm(t)=βcc(t)∙fcm=0.6306∙68=42.88 MPa
fck(t)=fcm(t)-8=42.88-8=34.88 MPa

Armături active St 1670/1860

Clasa care indică comportarea la relaxare: 2 (relaxare scazută)
fpk= 1860 MPa
fp0.1k=1670 MPa
Ep = 195 000 MPa
εuk ≥ 35‰
Armături pasive BST 500S :
fyk= 500 MPa

Es = 200 000 MPa

Caracteristici geometrice
 Secțiunea 1 (câmp)

- înălțime grindă h = 1600 mm

- înălțime medie talpă inferioară hi = 258 mm
- lățime talpă inferioară bi = 510 mm
- înălțime medie talpă superioară hs = 193 mm
- lățime talpă superioară bs = 700 mm
- lățime inimă b = 120 mm
- aria secțiunii Ac = 404 593 mm²
- perimetrul secțiunii utot = 5 165 mm
- distanța de la centrul de greutate la partea superioară a secțiunii xc =
771.63 mm
 - distanța de la latura inferioară a secțiunii la centrul de greutate al armăturii
pretensionate

- aria de armatură nepretensionată de la partea superioara 4Ø12 As =

452.4 mm²
- distanța de la latura superioară a secțiunii la centrul de greutate al
armăturii a’ = 45 mm
- aria de beton ideală Aci = 424
572.62 mm²
- momentul de inerție al secțiunii ideale Ici = 1.5158 ∙
10 11 mm 4

Secțiunea 2 – se consideră la capătul zonei de transmitere lpt= 760 mm

Deoarece secțiunea 2 propriu-zisă se află înaintea zonei de transmitere, în locul ei se

va considera tot secțiunea 1, dar cu Ap= 14 ∙ 140 = 1960 mm².
Încărcări și eforturi de calcul
Tensionarea armăturilor
Tensiunea inițială
σp,max = min{0.8∙fk;0.9∙fp0.1k } = min{0.8∙1860;0.9∙1670} = min{1488;1503} = 1488 MPa
Se alege :
σp,eff = 1440 MPa
Pmax = Ap∙σp,eff = 3220∙1440∙10-3 = 4636.8 kN
Lunecarea armăturilor:
se consideră armăturile întinse doar de la un capat
lunecare Δl = 5 mm
lungime banc l = 60 m

Tensiunea după blocare

σp1 = σp,eff-∆σs1=1440-16.25=1423.75 MPa
P1 = Pmax-∆Ps1=4636.8-52.325=4584.48 kN
Pierderile de tensiune între tensionare și transfer

Tratament termic:
- T0 = 20⁰
- Tmax = 60⁰

Pierdere datorită tratamentului termic:

∆σθ=0.5∙Ep∙αe∙(Tmax-T0 )=0.5∙195 000∙10-5∙(60-20)=39 MPa
∆Pθ=Ap∙∆σθ=3220∙39∙10-3=125.58 kN
Pierdere din relaxare în faza inițială:

în care ρ1000=2.5% pentru clasa 2 de comportare la relaxare a toroanelor.

∆Ppr=Ap∙∆σpr=3220∙28.588∙10-3=92.053 kN
Tensiunea înainte de transfer:
σp2 = σp1-∆σθ-∆σpr=1423.75-39-28.588=1356.16 MPa
P2 = P1-∆Pθ-∆Ppr=4584.48-125.58-92.053=4366.85 kN
Pierderi ∆P2=Pmax-P2=4636.8-4366.85=269.95 kN (5.82%)
Pierderi de tensiune la transfer
Pierderi din scurtarea elastică datorită acțiunii precomprimării și mobilizării greutații
proprii (secțiunea 1):

∆σel=αp∙σcp=5.7271∙17.6=100.8 MPa
∆Pel=∆σel∙Ap=100.8∙3220∙10-3=324.57 kN
Deci: σp3=σp2-∆σel=1356.16-100.8=1255.36 MPa
P3=P2-∆Pel=4366.85-324.57=4042.28 kN
în sectiunea 2: P3,sect2=σp3∙Ap2=1255.36∙1960∙10-3=2460.51 kN
Pierderea în procente cumulată de la tensionarea armăturii: 12.82 %.
Eforturi în beton în faza inițială
Secțiunea 1
Eforturi unitare în beton în fibra superioară:
Eforturi unitare în beton la fibra inferioară:

Secțiunea 2
Calculul lungimii de transmitere

unde α1=1.25 pentru transfer brusc; α2=0.19 pentru toroane cu 7 sârme;

∅=0.6∙25.4=15.24 mm este diametrul unui toron.
lpt1=0.8∙lpt=0.8∙949.79=760 mm
lpt2=1.2∙lpt=1.2∙949.79=1140 mm
Lungimea zonei de difuzie:

unde d = h-ap = 1600-151.3 = 1448.7 mm

Eforturi unitare in beton in fibra superioară:

Eforturi unitare în beton la fibra inferioară:

Se observa că în fibra inferioară apar eforturi de compresiune datorita forței de
precomprimare.
Eforturi în armătura în faza finală
Efectul contracției betonului
Deformația de contracție de uscare de referință este:

unde:

fcm0 = 10 MPa
αds1 = 6 pentru cimenturi din clasa R
αds2 = 0.11 pentru cimenturi din clasa R
RH = 60% reprezinta umiditatea mediului
RH0 = 100%

unde:
t = 365∙57 = 20 805 zile – este vârsta betonului la momentul considerat (57 de ani);
ts = tT = 2.56 zile – este vârsta betonului la inceputul contracției de uscare (sau
umflare). În mod normal, această vârstră corespunde sfârșitului tratamentului;

u = utot deoarece se consideră tot perimetrul expus la uscare.

Prin interpolare în tabelul 3.3 din SR EN 1992-1-1 cu valoarea lui h0, se obtine
coeficientul kh astfel:
200-100 ... 0.85-1
200-156.67 ... 0.85-kh
-----------------------------------------

Deformația datorată contracției la uscare:

εcd(t)=βds(t,ts) ∙ kh∙εcd,0=0.9962∙0.915∙0.00043023=0.0003922
Deformația datorată contracției endogene:
εca(∞)=2.5∙(fck-10)∙10-6=2.5∙(60-10)∙10-6=0.000125
εca(t)=βas(t)∙εca(∞)=1∙0.000125=0.000125

Contracția totală este:

εcs = εcd+εca = 0.0003922+0.000125 = 0.0005172
Efectul relaxării armăturii
Pierderi din scurtarea elastică datorită acțiunii precomprimării și a încărcărilor din
gruparea frecventă (secțiunea 1):

∆σel=αp∙σcp=5.7271∙8.052=46.115 MPa
∆Pel=∆σel∙Ap=46.115∙3220∙10-3=148.49 kN
σpm0=σp2-∆σel=1 356.16-46.115=1 310.05 MPa
Pm0=P2-∆Pel=4 366.85-148.49=4 218.36 kN
Efortul unitar normal la nivelul armăturii pretensionate este:

Efortul în beton, în vecinătatea armăturilor, considerând combinația cvasipermanentă

de încărcari, este:

σpi=σpm0+αp∙σc,qp=1310.5+4.9872∙6.94=1344.66 MPa
Valoarea variației efortului în armătură datorită relaxării sub forța de precomprimare
se calculează în funcție de clasa de relaxare a oțelului și intervalul de timp standard
(57 de ani), la care se adaugă efectul tratamentului termic.

în care ρ1000=2.5% pentru clasa 2 de comportare la relaxare a toroanelor, iar t1=500

000 h ≅ 57 ani
Efectul curgerii lente
Determinarea coeficientului de fluaj/curgere lentă la timpul t, pentru o încărcare
aplicată la timpul t0, ϕ(t,t0), se face conform anexei B din SR EN 1992-1-1. Aceasta se
calculează la un interval de timp de 57 de ani (500 000 ore), la care se adaugă
efectul tratamentului termic.
t = 500 000 + 2 172.16 = 502 172.16 h
RH = 60% - umiditatea relativă a mediului
unde
t = 20 805 zile este vârsta betonului la momentul considerat, în zile
t0 = tT = 2.5625 zile este vârsta betonului la momentul încărcării, în zile

σc,qp este efortul în beton, în vecinătatea armaturilor, sub acțiunea greutății proprii și a
forței de precomprimare inițiale.

Deci
Efortul în armătura precomprimată în faza finală:

Eforturi de calcul în armătura în faza finală pentru verificări la SLU

Eforturi de calcul in armătură în faza finală pentru verificări la SLS

Verificarea la SLS pentru limitarea eforturilor unitare

Verificarea eforturilor de compresiune la transfer
Secțiunea 1

Secțiunea 2

Verificarea eforturilor unitare de compresiune sub incarcari caracteristice

Secțiunea 1
Eforturi la partea inferioară:

Eforturi la partea superioară:

Secțiunea 2
Eforturi la partea inferioară:

Eforturi la partea superioară:

Verificarea condiției de liniaritate a fenomenului de curgere lentă

Secțiunea 1

Secțiunea 2

Limitarea efortului în armăturile pretensionate

Efortul unitar în armătura după transfer trebuie să fie:

Sub încărcări caracteristice efortul în armatura trebuie să fie:

Verificarea la SLS, la fisurare

Verificarea se face conform punctului 7.3 din SR EN 1992-1.
Clasa de expunere este XC1. Pentru această clasă de expunere, deschiderea
admisibilă a fisurilor sub încărcări frecvente este 0.2 mm.
Pentru secțiunea centrală se verifică starea de eforturi din beton sub încărcări
frecvente:
Sub gruparea de încărcări frecvente secțiunea de beton este integral comprimată,
elementul nefiind fisurat.
Verificarea la SLS a deplasărilor
Verificarea se face conform punctului 7.4 din SR EN 1992-1.
Sageata admisibilă:

Se corectează modulul de elasticitate al betonului în funcție de curgerea lentă:

Valoarea contrasăgeții datorate precomprimării:

Valoarea săgeții din încărcari:

Valoarea totală a săgeții:

ytot=yext-yp=84.07-68.3= 15.77 mm < yadm
Verificarea la SLU la încovoiere
Valoarea de calcul a rezistenței armăturii:

Forța de întindere în armătura

pretensionată :
Tp=Ap∙fpd=3220∙1452.174∙10-3= 4 676 kN
Forța de compresiune din armătura nepretensionată de la partea superioară:
Cs=A's∙fyd=452.4∙434.8∙10-3= 196.7 kN
Înălțimea zonei comprimate:

Momentul capabil este:

unde :
d=h-ap=1600-151.3= 1 448.7 mm
Verificarea la SLU la fortă tăietoare
Verificarea la forța tăietoare se face la o distantă "d" de reazem.
Se verifică dacă elementul este fisurat în secțiunea de calcul.

Elementul nu este fisurat.

Capacitatea la forța tăietoare se calculează cu relația:

unde

S – momentul static al suprafeței situate deasupra axei ce trece prin centrul de

greutate, în raport cu acea axă

Se observă că VRD,C= 657.97 kN<VED=717.17 kN, capacitatea la forță tăietoare este

insuficientă. Ea va fi marită prin dispunerea de etrieri suplimentari care asigură și
îndeplinirea verificării la fisurare între grupuri de toroane.
Verificarea la fisurare între grupuri de toroane
 y=h-h1=1600-267.6=1332.4 mm

Forta de despicare dintre ancoraje este:

unde
np – numarul de armături dispuse la capătul grinzii. Se ia egal cu 1 considerându-se
că forța de despicare este preluată atât de etrieri cât și de furci.
Ras – rezistenta de calcul a armăturii transversale, luată ca pentru OB37 (210 MPa),
indiferent de tipul armăturii utilizate.
Aria efectivă de armatură va fi compusă din trei etrieri de diametru 12 mm (678.6
mm2) dispuși la capătul grinzii la pas de 5 cm, două furci verticale de diametru 12
mm (226.2 mm2) și încă două furci verticale de diametru 14 mm (307.9 mm2).

Verificarea la fisurare între toroane

Forța de despicare se determină cu relația:

Unde:
Ap – aria unui singur toron (140 mm2)
σp,max=σp2=1356.16 MPa
termenul (1-a0/a) se consideră aproximativ egal cu 1.
Efortul unitar maxim transversal de întindere este:

Deoarece relația este satisfacută, verificarea la fisurare în planul fiecarei armături

pretensionate nu este necesară, armătura transversală dispunându-se numai din
considerente constructive.
Asigurarea ancorării armăturii longitudinale la capete
Se realizează prin dispunerea de furci la capetele grinzii.

unde Ftd=As∙fyd.

Deci

Pentru două furci de diametru 14 mm si două de 12 mm se obține

Dispunerea armăturilor transversale

Pentru dispunerea etrierilor s-au respectat urmatoărele reguli:
- s-au dispus primii etrieri de la capătul grinzii conform verificării la despicare între
grupuri de toroane;
- urmatorii etrieri sa aibă ori diametrul urmator mai mic decât precedenții ori pasul
mai mare decât precedenții (nu se acceptă variații bruște ale ariei de armătură
transversală în lungul grinzii);
- în orice punct al grinzii, forța tăietoare de calcul să fie mai mică decât cea
capabilă.

În zona de rezemare a panelor din coamă, în grinda "I" s-au considerat etrieri de
suspendare pentru preluarea reacțiunii aferente panelor respective. Reacțiunea
respectivă este R = 26.55 kN/m ∙ 13.79 m = 366.12 kN ≤ VRD = 406.51 kN (vezi
secțiunea Calculul panei T88/16). Acești etrieri au fost distribuiți pe o lungime de
grindă măsurată la partea inferioară a tălpii superioare a acesteia, corespunzător
unui unghi de 45⁰ de o parte și de alta a reazemului panei. Pentru zonele unde
reazemă panele aflate între coamă și dolie, acest calcul nu este necesar. Etrierii din
aceste zone, determinați prin calculul la forta tăietoare, pot prelua și încărcarea dată
de reacțiunea panelor respective.
Diagrama de eforturi de calcul
Calculul momentului capabil al grinzii cu 14 toroane
Ap=14∙140=1960 mm2
Forta de întindere în armătura pretensionată:
Tp=Ap∙fpd=1960∙1452.174∙10-3=2846.26 kN
Forta de compresiune din armătura nepretensionată de la partea superioara:
Cs=A's∙fyd=452.4∙434.8∙10-3=196.7 kN
unde A’s este aria de armatură din talpa superioară (patru bare de diametru 12 mm).
Înălțimea zonei comprimate:
 Momentul
capabil este:

Calculul momentului capabil al grinzii cu 20 toroane

Ap=20∙140=2800 mm2
Forța de întindere în armătura pretensionată:
Tp=Ap∙fpd=2800∙1452.174∙10-3=4066.09 kN
Forța de compresiune din armătura nepretensionată de la partea superioară:
Cs=A's∙fyd=452.4∙434.8∙10-3=196.7 kN
unde A’s este aria de armătura din talpa superioară (patru bare de diametru 12 mm).
Înălțimea zonei comprimate:

Momentul capabil este:

Verificarea la încovoiere oblică

unde :
- MVED este momentul de calcul dat de încărcările cvasipermanente (pe direcția
verticală)
- MVRD este momentul capabil al grinzii (pe directia verticală)
- MHED este momentul de calcul dat de seism (pe directie orizontală)
- MHRD este momentul capabil al grinzii pe direcția de acțiune a seismului
(orizontală).

(unde c este coeficientul seismic)

Pentru calculul momentului capabil pe directia seismului, se consideră că în talpa
superioară a grinzii armătura longitudinală este alcatuită din doua bare (aflate una în
stânga secțiunii, alta în dreapta) a căror arie de armătura este de fapt aria inițială
(adică, în cazul de față, cele patru bare de diametru 12 mm).

Momentul capabil pe direcția seismului este mai mic decat momentul de calcul. Prin
urmare condiția de verificare nu este îndeplinită. Folosind programe speciale care țin
seama și de celelalte bare de armatură din grindă (inclusiv toroane), se poate
determina aria necesara de armatură pentru ca aceasta condiție de verificare la
încovoiere oblică să fie îndeplinită. În cazul nostru, barele de armatura din talpa
superioara se vor modifica astfel:

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala-industriala-din-beton-armat-si-beton-armat-
precomprimat-exemplu-de-calcul/calculul-grinzilor-rectangulare-cu-deschiderea-de-7-00-m.html