Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-- mutarea unei parti din desen intinderea unor obiecte pentru corectare
(+3)
Command -- SELECT
5.1. Stergerea
Command -- ERASE
Command -- ERASE
Select object-- L
Select object-- L
Comanda OOPS reface entitatile care au fost sterse in mod accidental. Ori de
cite ori este folosita comanda ERASE o lista cu entitatile sterse este salvata.
Comanda :
Command -- OOPS
Comanda MOVE permite mutarea uneia sau mai multor entitati dintr-o
pozitie in alta in desen fara modificarea orientarii sau marimii . Dupa
definirea setului de selectare a obiectelor care se doresc a fi mutate¬
AUTOCAD¬ cere introducerea unui vector de deplasare care sa indice
departarea si directia pozitiei unde vor fi mutate.
Command:MOVE
fig. 5.1
Command -- COPY
Copii multiple
Command -- COPY
fig. 5.2.
<Rotation angle>/reference:
fig. 5.3.
Uneori este mai usoara utilizarea rotatiei cu unghi absolut decit relativ asa
cum a fost prezentata mai sus. De exemplu sa presupunem ca o portiune
dintr-un obiect este orientata in mod curent cu 71 grade in raport cu
orizontala si se doreste rotirea astfel incit noul unghi cu orizontala sa fie de
22,´ grade.
Utilizarea metodei anterioare presupune calculul unghiului de rotire relativ si
introducerea acestuia (in cazul de fata 50,grade). Exista totusi o metoda mai
usoara. Selectind optiunea "Reference- (sau "R") se poate specifica unghiul
de rotire curent precum si noul unghi. Aceasta metoda este utila in cazurile
in care este necesara corectarea unui obiect sau alinierea acestuia la alte
parti din desen. Pentru exemplificare se prezinta urmatorul dialog :
<Rotation angle>/Reference-- R
Reference angle<0>-- 73
fig. 5.4.
<Scale factor>/Reference:
fig. 5.5.
Punctul de baza poate fi oriunde in desen. Daca o portiune din obiectul
selectat apartine punctului de baza acea portiune ramine neschimbata si
dupa modificarea marimii.
Uneori este mai usor lucrul cu lungimi absolute decit cu factori scalari
relativi. De exemplu sa presupunem ca o parte a unui obiect masoara pe o
anumita dimensiune 4,¸ unitati de desenare si se doreste marirea la 7,µ
unitati. Folosind metoda descrisa anterior este necesar calculul factorului de
scala relativ si introducerea rezultatului "1,5625". Exista totusi o metoda mai
usoara. Selectind optiunea "Reference- (sau "R"© se poate specifica
lungimea curenta precum si noua lungime. Exemplificare:
<Scale factor>/Reference-- R
fig. 5.6.
Ulterior se indica lungimea dorita si toate obiectele din desen vor fi scalate in
mod corespunzator.
Command -- MIRROR
Select object-- (portiunile de rasturnat)
fig. 5.7.
Uneori insa odata cu reflexia unei anumite sectiuni din desen se doreste
pastrarea tuturor notatiilor de tip text pentru a fi citite in mod normal.
Command -- STRETCH
Select objects:
Base point:
New point:
fig. 5.9.
Pentru urme si corpuri solide verigile din interiorul ferestrei se modifica iar
cele din exterior ramin neschimbate. Polyline-urile sint tratate segment cu
segment corespunzator primitivelor segment sau arc. Informatia referitoare
la latime tangenta si racordare nu este modificata de comanda STRETCH.
fig. 5.10.
Comanda ARRAY permite executarea unor copii multiple intr-o retea pattern
dreptunghiulara sau circulara. Fiecare obiect rezultat poate fi manipulat in
mod independent.
Command -- ARRAY
Select objects-- (Se precizeaza ce trebuie copiat)
Se introduce distanta intre rindurile alaturate din retea. Apoi AUTOCAD cere
:
To point:Ŕ 25<30
To point-RETURN
fig. 5.11.
Command-- ARRAY
fig. 5.12.
Dar daca pachetul ADE- este prezent se poate utiliza comanda "SNAP
Rotate- (capitolul 8© pentru a modifica acest unghi si a realiza o retea
rotita. De asemenea comanda SETVAR si AutoLISP-ul pot modifica acest
unghi prin intermediul variabilei sistem SNAPANG.
fig. 5.13.
-- unghiul de umplere
Number of items:
daca a fost specificat numai numarul elementelor din retea. In al II-lea caz
inca nu S-a precizat sensul in care se orienteaza reteaua (direct sau inverS
acelor de ceasornic)» se utilizeaza un numar pozitiv sau negativ pentru a
indica acest lucru.
Circle,Arc centrul
fig. 5.14.
fig. 5.15.
Command-- ARRAY
Number of items:5
fig. 5.16.
-- Number of items:5
sau cu secventa:
NOTA-- Asa cum S-a mentionat punctul de referinta este aleS in mod diferit
pentru fiecare obiect care trebuie sa fie reprodus. Daca obiectele nu sint
rotite atunci cind sint copiate ele trebuie deplasate in concordanta unele cu
altele in fiecare reproducere.
Pentru aceasta obiectele dorite se plaseaza intr-un bloc (v. sectiunea 9.1©
care va fi reprodus.
Aceasta situatie nu apare atunci cind obiectele sint rotite in timpul copierii.
Command -- CHANGE
Properties/<Change point>:
5.3.1.1. Schimbarea proprietatilor obisnuite ale entitatii
Fiecare entitate dintr-un desen are asociate stratul culoarea si tipul de linie.
In cazul in care pachetul ADE-1 este prezent fiecare entitate are o inaltime si
o grosime in spatiul tridimensional 3D.
Elev aceasta optiune este afisata numai daca este prezent pachetul ADE-3.
Se foloseste pentru modificarea inaltimii in spatiul 3D. Autocad-ul va cere :
New elevation<current>:
LAyer folosind aceasta optiune se pot muta obiecte dintr-un strat al unui
desen in altul. Se introduc primele litere "LA- pentru a distinge aceasta
optiune de optiunea "LType". Apoi AUTOCAD-ul cere :
NOTA-- Desi fiecare entitate de desenare are asociat un anumit tip de linie
singurele entitati afectate sint-- segmentele arcele cercurile si polyline-urile.
Toate celelalte entitati sint desenate intotdeauna cu linii continue.
AUTOCAD-ul va cere :
New thickness<current>:
New color<varies>:
Command-- CHANGE
Properties/<Change point>:P
(RETURN)
fig. 5.17.
Exemple :
Secventa de comenzi este aratata dupa fiecare pereche de figuri iar CP este
indicat cu o cruce mica.
fig. 5.20.
Desenul initial
fig. 5.19.
Command -- CHANGE
fig. 5.20.
fig. 5.21.
fig. 5.22.
Command -- BREAK
fig. 5.23.
Cerc un cerc este reduS la un arc prin stergerea unei bucati in senS inverS
acelor de ceasornic de la
Arc analog unui segment un arc este divizat in doua daca amindoua
punctele specificate sint in interiorul unghiului arcului. Arcul este scurtat
daca al II-lea punct este intr-o extremitate.
--Polyline segmentarea unei polyline este similara unui segment sau unui
arc. Cind se exclude o extremitate al II- lea punct nu trebuie sa fie prea
indepartat de acesta. Pentru segmentarea unei polyline inchis AUTOCAD-ul
examineaza partea din fata a primei verigi si sterge portiunea situata intre
cele ˛ puncte specificate. Aceasta determina ca intotdeauna o astfel de
polyline inchisa sa devina deschisa.
Figurile care urmeaza ilustreaza actiunea comenzii BREAK asupra diferitelor
obiecte. Fiecare obiect este selectat prin punctarea in "P1- iar liniile
intrerupte indica portiunea din obiect care va fi stearsa.
fig. 5.24.
Uneori se doreste ordonarea anumitor obiecte intr-un desen astfel incit sa fie
taiate anumite verigi definite de alte obiecte. Acest obiectiv se poate realiza
usor utilizind comanda TRIM (pachetul ADE-3)
Command -- TRIM
Select objects:
fig. 5.26.
fig. 5.27.
No edgeS selected.
Command -- EXTEND
-- Select objects:
fig. 5.28.
Asa cum este ilustrat punctul utilizat pentru selectarea obiectului determina
si extremitatea care se prelungeste (se extinde). In cazul in care au fost
specificate citeva verigi frontiera obiectul este extinS pina cind intilneste
prima veriga in directia de prelungire. Se poate reselecta acelasi obiect
pentru extinderea in continuare pina la urmatoarea veriga frontiera.
Daca nici una dintre entitatile selectate drept raspunS la cererea "Select
boundary edge(s)- nu poate fi considerata veriga frontiera este formulat
mesajul :
No edgeS selected.
Extinderea polyline-urilor
Daca un segment ascutit apartinind unei entitati de tip polyline este extins
latimea extremitatii care se extinde va fi corectata astfel incit segmentul sa-
si pastreze ascutimea in noul punct. Daca aceasta ar cauza o latime negativa
latimea in noua extremitate va fi fortata la valoarea zero.
fig. 5.29.
5.3.5. Comanda FILLET (+1)
Command -- FILLET
fig. 5.30.
Daca cele ˛ obiecte selectate sint segmente de dreapta ale unei polyline ele
trebuie sa fie adiacente sau sa fie separate printr-un alt segment. In cea de-
a II-a situatie¬ comanda FILLET va sterge segmentul si-l va inlocui cu un
arc.
In cazul in care amindoua segmentele de racordat se gasesc in acelasi strat
al desenului¬ arcul de racordare se va afla in acel strat» altfel se va afla in
stratul curent.
Daca nu¬ se va utiliza "U- sau "UNDO- sau din nou comanda FILLET¬
pozitionind mai exact extremitatile arcului de racordare.
fig. 5.31.
fig. 5.32.
Segmentele si arcele sint restrinse sau extinse pentru cea mai scurta
intersectare prin arcul de racordare. Portiunea modificata este in partea
unde arcul de racordare face un colt cu obiectul original.
Command -- FILLET
Command -- FILLET
Command -- FILLET
fig. 5.33.
˛ were parallel ¸ were out of limitS 1 were too short ˛ were divergent
Command -- CHAMFER
fig. 5.34.
In cazul in care cele doua segmente apartin unei polyline ele trebuie sa fie
adiacente sau sa fie separate printr-un arc. Daca sint separate printr-un arc
acesta va fi sterS si va fi inlocuit cu un segment de tesire.
Command -- CHAMFER
Command -- CHAMFER
fig. 5.35.
unde "last- este ultima specificatie data comenzii OFFSET» fie o distanta sau
cuvintul "Through". Se poate introduce explicit o distanta precisa AUTOCAD-
ului o distanta prin doua puncte sau introduce "Through- (sau doar "T")
pentru a indica paralelismul printr-un punct care va fi precizat ulterior.
Side to offset:
ThrougH point:
fig. 5.36.
In cazul unei entitati de tip segment daca specificatiile rezultate pentru noul
segment determina desenarea peste original mesajul :
Command -- DIVIDE
Trebuie selectata o singura entitate de tip segment arc cerc sau polyline
folosind selectarea prin punctare. Nu se poate folosi selectarea "Window"¬
"Last- sau "Crossing".
Daca obiectul selectat nu apartine unuia din tipurile mentionate mai sus se
receptioneaza mesajul :
<Number of segments>/Block:
fig. 5.37.
Figurile care urmeaza ilustreaza un arc care va fi divizat in cinci parti egale
folosind un bloc constituit dintr-o elipsa orientata vertical. Rezultatele sint
ilustrate cu si fara orientarea blocului.
fig. 5.38.
Command -- MEASURE
Trebuie selectata o entitate de tip segment arc cerc sau --polyline utilizind
selectarea prin punctare. Nu se pot folosi metodele "Window" "Last- sau
"Crossing".
Daca obiectul selectat nu apartine unuia dintre tipurile mentionate mai sus
se receptioneaza mesajul :
<Segment length>/Block:
fig. 5.39.
Segment length:
-- mutarea unor verigi selectate ale unei polyline sau adaugarea de verigi
noi
Command -- PEDIT:
Select polyline :
fig. 5.40.
Select objects:
Daca este neclar care entitati sint unite cu entitatea polyline se pot
intensifica in stralucire prin mijloace ale comenzii LIST descrisa ulterior
in acest capitol. Cind se puncteaza o polyline toate segmentele acesteia sint
intensificate in stralucire» se poate introduce CTRL C pentru evitarea unei
liste curente.
fig. 5.42.
fig. 5.43.
NOTA-- Daca PEDIT a fost inceputa prin convertirea unui segment sau unui
arc intr-o polyline¬ optiunea "Undo"¬ nu va executa reconvertirea. Pentru
aceasta trebuie iesit din PEDIT si trebuie folosita comanda
Dupa fiecare optiune PEDIT (alta decit "eXit"© completa cererea principala
PEDIT se repeta astfel incit se pot efectua mai multe operatii de editare cu o
singura invocare.
Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straighten/Tangent/
Width/eXit <N>:
Next/Previous/Go/eXit<N>:
fig. 5.44.
fig. 5.45.
Next/Previous/Go/eXit<N>:
Se poate acum muta "X--ul pe oricare alta -- veriga si introduce "Go". Toate
segmentele si verigile situate intre cele ˛ verigi specificate vor fi sterse
fiind inlocuite cu o linie dreapta (un segment). Daca S-a specificat numai o
veriga (introducind "Go- fara a muta marcatorul "X"© segmentul
care urmeaza respectivei verigi va fi indreptat (daca este un arc). Daca se
doreste renuntarea la operatie¬ se introduce "X- (pentru "eXit").
AUTOCAD-ul va renunta la operatia de indreptare revenind la cererea sub-
optiunilor "Edit vertex".
fig. 5.47.
Daca se doreste stergerea unui arc care uneste doua segmente ale unei
polyline si extinderea celor doua segmente pina la intersectare¬ se
utilizeaza comanda FILLET descrisa anterior in acest capitol.
Direction of tangent:
Aceasta comanda inlocuieste legatura unui bloc in aceasta sau forme simple
segmente si arce ale unei polyline. Cind un bloc este descompus¬ imaginea
rezultata pe ecran este identica exceptind faptul ca tipul de linie si culoarea
entitatilor pot fi modificate corespunzator.
Command -- EXPLODE
fig. 5.48.
5.5.1. Comanda U
Comanda U determina ca cea mai recenta operatie sa fie refacuta. (In sensul
ca se revine la starea dinaintea actiunii ei). Numele comenzii care se reface
va fi afisat. Se poate introduce comanda U in mod repetat pina cind desenul
ajunge in --starea initiala (starea in care se gasea la inceputul sesiunii de
editare).
De exemplu¬ daca cea mai recenta comanda a fost MOVE dialogul comenzii
U devine :
Command -- U
MOVE
In cele mai multe cazuri efectul comenzii U este evident. In acest exemplu
obiectele supuse actiunii comenzii MOVE¬ vor fi mutate in pozitiile initiale.
Dupa o comanda CIRCLE comanda U determina disparitia cercului asa cum
face si "ERASE Last"dar OOPS nu va restaura cercul. Dupa o comanda
BLOCK¬ U¬ nu numai ca restaureaza entitatile definitorii pe ecran dar va
sterge definitia blocului care a fost creat.
Daca se introduce REDO imediat dupa o comanda care reface ceva (U¬
"UNDO"¬ UNDO nnn")¬ aceasta va reface UNDO:
Command -- REDO
UNDO 5
<Rats,that'S too many>
REDO
UNDO 3
REDO
Command -- UNDO
Auto/back/Control/End/Group/Mark/<Number>:
De exemplu :
LINE <etc.>
UNDO GROUP
CIRCLE <etc.>
ARC <etc.>
UNDO END
TEXT <etc.>
Daca se introduce "UNDO Group- in timp ce un grup este deja activ¬ acesta
va avea acelasi efect ca "UNDO End- ¬ "UNDO Group". Deci¬ grupul de
comenzi curent va fi terminat si va incepe unul nou.
"UNDO Group- nu este valida in cazurile in care optiunile None sau One sint
in efect (a se vedea in continuare). Dupa introducerea unui "UNDO Group-
care n-a fost inca imperecheat cu "UNDO End"¬ comanda U va afecta numai
o comanda¬ dar nu va trece de punctul unde "UNDO Group- a fost introdus.
Pentru a trece mai departe trebuie mai intii introduS "UNDO End- pentru
completarea --grupului. Aceleasi considerente se aplica la "UNDO nnn".
UNDO GROUP
CIRCLE <etc.>
SOLID <etc.>
ARC <etc.>
UNDO END
TEXT <etc.>
Cind operatiile sint inversate ca parte a unui grup AUTOCAD-ul va afisa doar
numele "GROUP- si nu va preciza numele fiecarei operatii.
UNDO Mark
LINE <etc.>
UNDO GROUP
CIRCLE <etc.>
UNDO Mark
UNDO Mark
UNDO Mark
SOLID
ARC <etc.>
UNDO END
TEXT <etc.>
Suboptiunea AUTO cere "ON/OFF". Cind "UNDO Auto- este ON orice rubrica
selectata din meniu oricit ar fi de complicata va fi tratata ca o singura
comanda reversibila printr-un singur U.
UNDO Auto opereaza prin inserarea unui UNDO Group la inceputul --fiecarei
rubrici meniu (daca nu este deja activa o rubrica) si a unui UNDO End dupa
iesirea din rubrica meniu» pentru mai multe informatii ¬ a se vedea aceste
subcomenzi. UNDO Auto nu este valida in cazul in care extensia UNDO este
descarcata cu subcomanda Control (a se vedea in continuare).
All/None/One<All>:
Subcomenzile Group¬ Mark¬ si Auto nu sint permise cind None sau One sint
in efect. De altfel cind UNDO este introduS cu "One- pe ON¬ cererea este
redusa la :
Control/<1>:
All/None/One<All>:
apare imediat.
Imediat dupa o comanda ERASE¬ OOPS sau UNDO vor restaura --obiectele
sterse. OOPS poate insa sa fie introduS in orice moment ulterior (numai sa
nu mai existe alta actiune de stergere)¬ in timp ce UNDO opereaza strict in
secventa opusa. Dupa o comanda BLOCK¬ OOPS si UNDO au efecte foarte
diferite -- amindoua determina refacerea entitatilor sterse dar UNDO va
sterge si noua definitie a blocului.
Command - LINE
To point -- U
To point -- U
To point -- U
To point. RETURN
Command -- U
Daca o comanda PEDIT a inceput prin convertirea unui segment sau a unui
arc intr-o polyline¬ subcomenzile "UNDO- apartinind acesteia¬ nu vor
executa reconversia. Pentru aceasta se iese din PEDIT si se executa
comanda U.
Command - LIST
Daca se selecteaza multe entitati sau o polyline lunga afisarea LIST poate fi
destul de intinsa. Se poate utiliza CTRL C pentru abandonarea listingului si
reintoarcerea la cererea :
Command:
Command -- DBLIST:
Deoarece aceasta comanda poate dura un timp indelungat in cazul in care
fisierul desen contine multe entitati se poate renunta si se poate reveni la
cererea principala de comenzi introducind CTRL C. Asa cum S-a mentionat in
cazul comenzii LIST se pot utiliza testele de control pentru oprirea si
continuarea afisarii pe ecran sau pentru listarea la imprimanta.
Command :DIST
5.6.4. Comanda ID
Command -- AREA