Bauer Ciprian, Clasa II C,

Scoala Postliceala „Christiana”

CHISTUL HIDATIC PULMONAR

Etiopatogenie

Chistul hidatic
din încrengătura este ,oclasa
Plathemintes boalăCestoda
provocată de Taenia
. Această echinococcus , un vierme plat
tenie se întâlneşte sub două forme: adult
şi larvă. Stadiul de adult este întâlnit doar la gazda definitivă: pisică, câine, vulpe.

n stadiul larvar se găseşte doar la gazdele intermediare ! erbivore, om. Taenia

echinococcus adultă nu este mai lungă de " cm, dar poate elibera în intestin până la #$$ de ouă
embrionate.

Ciclul natural al teniei

%in intestinul gazdei definitive &câine, pisică' se elimină odată cu materiile fecale ouăle
embrionate. Acestea a(ung pe sol şi plante, unde pot rezista ) luni la temperaturi sub zero grade.
%upă ingestia plantelor contaminate, ouăle a(ung în stomacul gazdei intermediare &omul' apoi în
intestin, unde va străbate peretele acestuia. %upă ce părăseşte intestinul a(unge în circula*ia
portală. %e aici se poate opri în ficat ! chist hidatic hepatic în +$ din cazuri sau a(unge în
plămâni ! chist hidatic pulmonar. -istă cazuri rare când se poate localiza la nivelul inimii,
creierului sau splinei. /a nivelul organului afectat &pulmon', embrionul începe să0şi formeze o
veziculă ! ia formă de chist, ce creşte în dimensiuni. %acă gazda intermediară este omul, tenia nu
prea mai are şanse să îşi încheie ciclul ! să a(ungă adult, deoarece gazda definitivă trebuie să
consume organul afectat.

/a gazda intermediară, chistul hidatic format are trei posibilită*i de dezvoltare ! moartea
parazitului cu calcificarea veziculei, ruperea chistului cu eliberarea unor vezicule mai mici ce vor

produce noi infec*ii, fistulizarea chistului &eliminarea con*inutului la eterior'.

Bauer Ciprian, Clasa II C,
Scoala Postliceala „Christiana”

Dezvoltarea chistli hi!atic

n dezvoltarea chistului hidatic intervin o serie de factori ce *in de gazdă sau de parazit.

pulmonul1actorii
este uncare *in de
organ gazdaalveolele
elastic, intermediară
se pot&omul' sunt:uşor,
comprima structura organului
permi*ând afectat
chistului ! să
hidatic
crească în dimensiuni şi reac*ia organismului ! la apari*ia chistului hidatic reac*ia este de tip
alergic, creşte numărul de eozinofile şi limfocite de tip 2.

1actorii ce *in de parazit sunt: localizarea larvei ! spre hil sau spre pleură, volumul
veziculei şi numărul de chisturi hidatice ! 3$  dintre cazuri sunt chisturi hidatice unice,
localizate într0un singur plămân.

Mani"estari clinice
Acestea sunt deosebite, in functie de de faza evolutiva necomplicata sau complicata a
bolii.
Bauer Ciprian, Clasa II C,
Scoala Postliceala „Christiana”

4n faza necomplicata, cand chistul hidatic este intact:

0 simptomele pot sa fie absente, iar descoperirea bolii se face ocazional, cu prile(ul unei
eaminari radiologice toracice de rutina.
0 alteori apar cateva simptome cum ar fi: tusea seaca, iritativa, productiva, sau insotita de mici
hemoptizii, dispneea, subfebrilitarea. 5emoptizia, ca si subfebrilitatea pot atrage atentia asupra
iminentei ruptrurii chistului.
0 rar pot fi prezente simptome si semne generale: urticaria, pruritul
0 eamenul
vezicular obirectivdealraluri
si prezenta toracelui: matitate
bronsice sau submatitate la percutie, diminuarea murmurului
la auscultatie.
Cand chistul hidatic s-a rupt si s-a infectat simptomatologia devine polimorfa:
0 epectorarea unei mari cantitati de lichid cu gust salciu, limpede, sau fragmente de membrana
hidatica &vomica hidatica'
0 daca evacuarea este brutala, se poate instala insuficienta respiratorie acuta prin inundarea
arborelui traheo0bronsic si socul anafilactic
0 daca chistul se rupe in cavitatea pleurala, simptomele pot fi mai putin dramatice: tuse seaca,
dispnee la efort, febra. Se instaleaza pneumotoraul, care este de o gravitate etrema daca este cu
supapa, sau piopneumotoraul, in care semnele clinice ale supuratiei sunt pe primul plan.

E#a$inari paraclinice

chistuluiExamenul radiologic toracic este cea mai importanta eaminare. Aspectul clasic al
necomplicat, ce apare in peste 6$ din cazuri, este opacitatea rotunda sau ovalara, net
delimitata, cu contur subtire, cu structura omogena si intensitate subcostala, vizualizata pe
radiografia de fata si profil. 4n restul cazurilor imaginea este mai rau delimitata, poate avea forme
variabile, conturul imaginii poaste fi gros si neregulat, cu structura neomogena, punand probleme
de diagnostic diferential.
-amenul radioscopic poate releva variatii in diametrul chistului, in functie de fazele
respiratiei. 4n chistul complicat, imaginile radiologice sunt polimorfe: aspectul de de semiluna la
polul superior al opacitatii &semnaleaza iminenta rupturii', aspectul de membrana ondulanta,
aspectul de abces pulmonar, sau mai rar aspectul pseudotumoral &prin incarcerarea membranei
hidatice cu evacuarea in intregime a membranei'. Cand ruptura se produce in cavitatea pleurala,
se pot observa imaginile caracteristice pentru pneumotora sau hidropneumotora.
Bauer Ciprian, Clasa II C,
Scoala Postliceala „Christiana”

Examenul computer-tomograf (sau examenul RMN' stabileste cu precizie structura

lichidiana a opacitatii radiologice si absenta adenopatiilor mediastinale. 7oate evidentia mai bine
membrana retentionata. -chografia toracica este utila pentru evidentierea chistelor cu topografie
pulmonara periferica sau pleurala, ca si a celor de dom hepatic.
ronhoscopia este rar utilizata in diagnosticul chistului hidatic. -ste utila in formele
pseudotumorale.
!n"estigatiile de la#orator :
0eozinofilia sanguine si 4%8 Cassoni &pot fi in limite normale, iar valorile crescute nu
sunt specifice hidatidozei pulmonare'.
Alte determinari imunologice: hemaglutinarea indirecta, testele de imunofluorescenta si
mai ales testului -/4SA, care pare a avea cea mai mare specificitate si sensibilitate.

Trata$ent

%ata fiind evolutia chistului hidatic spre complicatii grave, cu potential letal, tratamentul
se impune. Acesta este comple, medico0chirurgical. 2ratamentul chirurgical trebuie sa fie
conduita de electie.
2ratamentul medical este indicat :
0 in chistul hidatic de dimensiuni reduse &sub 9 cm' si cu pereti subtiri
Bauer Ciprian, Clasa II C,
Scoala Postliceala „Christiana”

0 in cazurile in care tratamentul chirurgical este contraindicat &tare asociate grave, varsta
inaintata'
0 asociat tratamentului chirurgical &postoperator'.
Se utilizeaza paraziticide din clasa benzimidazolilor, de tipul ebendazole sau
Albendazole, ultimul fiind mai bine tolerat si cu efecte secundare reduse. Autorii chinezi
raporteaza rezultate bune cu 7razi;uantel.
2ratamentul chirurgical are < scopuri :
00 tratarea
evacuarea hidatidei
cavitatii si intrapulmonare.
restante
-vacuarea hidatidei se poate face prin etirparea intacta a chistului, sau prin punctia sa
&inactivarea parazitului cu alcool absolut sau solutie salina hipertona si aspirarea lichidului' si
etragerea membranei hidatice. 8ezolvarea cavitatii restante se poate face si ea in mai multe
maniere, in functie de dimensiunea chistului si topografia sa. -ista procedee chirurgicale ce
desfiinteaza cavitatea prin capitona(, sau care o lasa deschisa dupa sutura fistulelor bronsice. Alte
procedee recomanda drena(ul separat al cavitatii perichistice si al celei pleurale. 4nterventiile de
eereza pulmonara de tipul lobectomiei se efectueaza doar in anumite cazuri : 0 chiste gigante ce
videaza un lob 0 chiste multiple 0 echinococoza alveolara 0 chistele cu supuratii ireversibile
parenchimatoase.