Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Agricultură
Contact
Preferințe
Produse
Culturi
Știri
Instrumente
Responsabilitate
Promoții
2. Știri
3. Fermier în România
Cartoful este unul dintre cel mai răspândite alimente de pe planetă, fiind cultivat în peste 120
de țări. Deși nu este o cultură pretențioasă, are anumite particularități de care orice fermier
trebuie să țină cont.
Cartoful (Solanum tuberosum) este o plantă erbacee ce face parte din familia Solanaceae,
genulSolanum L. Are flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi - aceasta
fiind partea comestibilă a plantei. Originar din America Latină, astăzi cartoful este răspândit
în întreaga lume și reprezintă a patra sursă de energie alimentară după orez, grâu și porumb.
Soiurile de cartofi sunt clasificate după trei aspecte principale - perioada de vegetaţie (grupa
de maturitate), calitatea tuberculilor şi modul de utilizare.
În ţara noastră se cultivă soiuri românești de cartofi create de următoarele instituţii: Institutul
Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, Stațiunea de
Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Miercurea Ciuc, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare
pentru Cartof Târgu Secuiesc, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava. Dintre
soiurile de cartof admise pentru cultură în România amintim (conform Catalogului Oficial al
soiurilor din România):
Perioada de plantare este un factor important pentru orice cultură. Dacă plantarea se face în
perioada optimă, planta întâlnește condițiile prielnice pentru dezvoltare și se obțin producții
superioare atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere calitativ.
Tuberculii neîncolţiţi se plantează până la 20 martie în zona de câmpie, până la 10-15 aprilie
în zonele de deal şi până la sfârşitul lunii aprilie în depresiuni, în funcţie de temperatură şi
precipitaţii.
În ceea ce priveşte densitatea, norma de plantat este de aprox. 50-70.000 tuberculi/ha (4.000
kg/ha).
Un alt element important de care trebuie să se ţină cont este un nivel moderat al umidităţii în
sol pe întreaga perioadă de vegetaţie.
Adâncimea recomandată pentru plantarea cartofului este cuprinsă între 8-9 centimetri (prin
acoperire cu biloane).
Ce temperatură trebuie să aibă solul pentru ca plantarea cartofului să fie cât mai
eficientă?
Regula ce trebuie avută în vedere la plantarea cartofului este ca temperatura din sol să fie de
peste 5-6 grade Celsius la o adâncime de 10 cm în sol, iar solul să fie zvântat.
Pentru cartofii timpurii, distanța între rânduri este de 60 de centimetri. Pe terenuri nisipoase,
distanța dintre rânduri ar trebui să fie mai mare, ajungând până la 70 de cm. Distanţa între
tuberculi pe rând este cuprinsă între 19 și 27 cm.
Pentru fiecare 1.000 kg tuberculi şi biomasa epigee aferentă, cartoful consumă în medie 5 kg
azot - N, 3 kg pentaoxid de fosfor - P2O5, 8 kg oxid de potasiu - K2O, 3 kg oxid de calciu -
CaO şi 1 kg oxid de magneziu - MgO.
În ceea ce privește fertilizarea minerală, după leguminoase perene, doza de azot se reduce cu
20-30 kg/ha şi se măreşte doza de fosfor cu 20 kg/ha. După leguminoase anuale, doza de azot
se reduce cu 10-20 kg/ha şi se măreşte doza de fosfor cu 15 kg/ha. După plante tehnice, doza
de azot şi fosfor se măreşte cu 10-20 kg/ha.
Cele mai recomandate îngrăşăminte chimice cu azot sunt nitrocalcarul şi ureea pe solurile
acide, iar pe cele neutre azotatul de amoniu şi ureea. Îngrăşămintele simple cu P şi cu K se
aplică înainte de efectuarea arăturii. Cele cu N se aplică primăvara la pregătirea solului pentru
plantare şi din nou la 10-35 zile după răsărire. Îngrăşămintele complexe se pot aplica atât la
plantare, cât și în vegetaţie.
În ceea ce privește fertilizarea cu gunoi de grajd, ea este prielnică soiurilor timpurii, fiind
bine valorificată și de către soiurile tardive. Se recomandă cantităţi de 20-40 t/ha gunoi de
grajd şi se reduc dozele de îngrăşăminte chimice cu 2 kg N, 1 kg P2O5 şi 2,5 kg K2O pentru
fiecare tonă de gunoi de grajd aplicată.
Cele mai frecvente boli ale cartofului sunt mana, alternarioza şi putregaiul uscat al
tuberculilor.
Mana cartofului (Phytophtora infestans) este cea mai frecventă şi cea mai periculoasă boală a
cartofului. Afectează culturile în mod special în anii ploioși, iar pierderile pot ajunge și la
50% sau mai mult. Forma cea mai frecventă de atac este pe frunze, sub forma unor pete mari,
circulare, verzi-gălbui sau cenuşii, cu puf foarte fin, pe faţa inferioară a limbului. Pe tulpini şi
peţioluri apar pete brune, alungite. Pe tuberculi, infecţia se observă, la început, numai în
secţiune, sub forma unor zone brune, care pornesc de la periferie şi înaintează către centru
sub formă de raze.
O altă afecțiune des întâlnită la cartof este alternarioza cartofului (Alternaria solani), care se
manifestă în special pe frunze, prin pete brune-cenuşii, cu zone concentrice. Pe suprafaţa
petelor se formează o pulbere fină, catifelată, de culoare negricioasă. În anii cu condiții
favorabile, atacul poate trece și pe tuberculi, care prezintă pe tegument pete aproximativ
circulare, brune, puțin adâncite.
Care sunt cei mai întâlniți daunatori ai cartofului și ce tratamente aplicăm? Gândacul din
Colorado este, de departe, cel mai frecvent dăunător al culturii de cartof. Are 1-2 generații pe
an și iernează în sol la o adâncime de 20-50 cm. Primăvara, după o perioadă scurtă de hrănire,
adulții depun ouă pe dosul frunzelor. După incubație apar larvele, care trec prin patru vârste
larvare. Durata stadiului larvar este, în general, de 15-30 zile. La dezvoltarea completă larvele
părăsesc plantele și se retrag în sol, unde se transformă în crisalide și apoi în adulți. Adulții și
larvele rod frunzele plantelor de cartof. În lipsa unor măsuri de protecție fitosanitară și la un
atac puternic, culturile pot fi compromise din primele stadii de dezvoltare.
Gândacul din Colorado, cel mai agresiv și răspândit dăunător al cartofilor, se combate cu:
Alţi dăunători din cultura cartofului sunt: nematozii (Globodera rostochiensis, Dithylenchus
spp), viermii sârmă (Agriotes spp.) și afidele (Aphis spp.).
Cultura cartofului este foarte bine adaptată în țara noastră, iar cu ajutorul unei tehnologii
potrivite, producțiile pot fi profitabile şi de bună calitate.
Surse:
Acrobat® MZ 69 WG
Alverde®
Basagran® SL
Fastac® Active
Frontier® Forte
Polyram® DF
Stomp® Aqua
Organisme dăunătoare
Alternarioza
Alternarioza cartofului, pătarea brună a frunzelor de cartof
Gândacul din Colorado este principalul dăunător al culturilor de cartofi, dar și al celor de
tomate sau vinete.
Arhivă
Arhivă
Fermierii vor putea face agricultură din satelit, în curând
Arhivă
BASF România
Contact
Abonează-te la newsletter
Produsele BASF
Listă produse
Print
Comentariu
Utilizează cu precauţie produsele fitosanitare. Citește întotdeauna eticheta şi informaţiile
despre produs înainte de utilizare. Atenţie la simbolurile şi indicaţiile de pericol.
Urmărește-ne și pe
Informații generale
Despre noi
Secțiune Presă Agro
Evenimente
Contact
Produse & Servicii
Produse
Culturi
Instrumente
Promoții & Oferte speciale
Industrii
Construcții
Energie & Resurse
Plastice & cauciuc
Copyright © BASF SRL 2018
Termeni legali
Protecția datelor
Drepturi de autor
Responsabilitate
Agricultură
Contact
Preferințe
Produse
Culturi
Știri
Instrumente
Responsabilitate
Promoții
1. Acasa
2. Știri
3. Fermier în România
Cartoful este unul dintre cel mai răspândite alimente de pe planetă, fiind cultivat în peste 120
de țări. Deși nu este o cultură pretențioasă, are anumite particularități de care orice fermier
trebuie să țină cont.
Cartoful (Solanum tuberosum) este o plantă erbacee ce face parte din familia Solanaceae,
genulSolanum L. Are flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi - aceasta
fiind partea comestibilă a plantei. Originar din America Latină, astăzi cartoful este răspândit
în întreaga lume și reprezintă a patra sursă de energie alimentară după orez, grâu și porumb.
Soiurile de cartofi sunt clasificate după trei aspecte principale - perioada de vegetaţie (grupa
de maturitate), calitatea tuberculilor şi modul de utilizare.
În ţara noastră se cultivă soiuri românești de cartofi create de următoarele instituţii: Institutul
Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, Stațiunea de
Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Miercurea Ciuc, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare
pentru Cartof Târgu Secuiesc, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava. Dintre
soiurile de cartof admise pentru cultură în România amintim (conform Catalogului Oficial al
soiurilor din România):
Perioada de plantare este un factor important pentru orice cultură. Dacă plantarea se face în
perioada optimă, planta întâlnește condițiile prielnice pentru dezvoltare și se obțin producții
superioare atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere calitativ.
Tuberculii neîncolţiţi se plantează până la 20 martie în zona de câmpie, până la 10-15 aprilie
în zonele de deal şi până la sfârşitul lunii aprilie în depresiuni, în funcţie de temperatură şi
precipitaţii.
În ceea ce priveşte densitatea, norma de plantat este de aprox. 50-70.000 tuberculi/ha (4.000
kg/ha).
Un alt element important de care trebuie să se ţină cont este un nivel moderat al umidităţii în
sol pe întreaga perioadă de vegetaţie.
Adâncimea recomandată pentru plantarea cartofului este cuprinsă între 8-9 centimetri (prin
acoperire cu biloane).
Ce temperatură trebuie să aibă solul pentru ca plantarea cartofului să fie cât mai
eficientă?
Regula ce trebuie avută în vedere la plantarea cartofului este ca temperatura din sol să fie de
peste 5-6 grade Celsius la o adâncime de 10 cm în sol, iar solul să fie zvântat.
Pentru cartofii timpurii, distanța între rânduri este de 60 de centimetri. Pe terenuri nisipoase,
distanța dintre rânduri ar trebui să fie mai mare, ajungând până la 70 de cm. Distanţa între
tuberculi pe rând este cuprinsă între 19 și 27 cm.
Pentru fiecare 1.000 kg tuberculi şi biomasa epigee aferentă, cartoful consumă în medie 5 kg
azot - N, 3 kg pentaoxid de fosfor - P2O5, 8 kg oxid de potasiu - K2O, 3 kg oxid de calciu -
CaO şi 1 kg oxid de magneziu - MgO.
În ceea ce privește fertilizarea minerală, după leguminoase perene, doza de azot se reduce cu
20-30 kg/ha şi se măreşte doza de fosfor cu 20 kg/ha. După leguminoase anuale, doza de azot
se reduce cu 10-20 kg/ha şi se măreşte doza de fosfor cu 15 kg/ha. După plante tehnice, doza
de azot şi fosfor se măreşte cu 10-20 kg/ha.
Cele mai recomandate îngrăşăminte chimice cu azot sunt nitrocalcarul şi ureea pe solurile
acide, iar pe cele neutre azotatul de amoniu şi ureea. Îngrăşămintele simple cu P şi cu K se
aplică înainte de efectuarea arăturii. Cele cu N se aplică primăvara la pregătirea solului pentru
plantare şi din nou la 10-35 zile după răsărire. Îngrăşămintele complexe se pot aplica atât la
plantare, cât și în vegetaţie.
În ceea ce privește fertilizarea cu gunoi de grajd, ea este prielnică soiurilor timpurii, fiind
bine valorificată și de către soiurile tardive. Se recomandă cantităţi de 20-40 t/ha gunoi de
grajd şi se reduc dozele de îngrăşăminte chimice cu 2 kg N, 1 kg P2O5 şi 2,5 kg K2O pentru
fiecare tonă de gunoi de grajd aplicată.
Cele mai frecvente boli ale cartofului sunt mana, alternarioza şi putregaiul uscat al
tuberculilor.
Mana cartofului (Phytophtora infestans) este cea mai frecventă şi cea mai periculoasă boală a
cartofului. Afectează culturile în mod special în anii ploioși, iar pierderile pot ajunge și la
50% sau mai mult. Forma cea mai frecventă de atac este pe frunze, sub forma unor pete mari,
circulare, verzi-gălbui sau cenuşii, cu puf foarte fin, pe faţa inferioară a limbului. Pe tulpini şi
peţioluri apar pete brune, alungite. Pe tuberculi, infecţia se observă, la început, numai în
secţiune, sub forma unor zone brune, care pornesc de la periferie şi înaintează către centru
sub formă de raze.
O altă afecțiune des întâlnită la cartof este alternarioza cartofului (Alternaria solani), care se
manifestă în special pe frunze, prin pete brune-cenuşii, cu zone concentrice. Pe suprafaţa
petelor se formează o pulbere fină, catifelată, de culoare negricioasă. În anii cu condiții
favorabile, atacul poate trece și pe tuberculi, care prezintă pe tegument pete aproximativ
circulare, brune, puțin adâncite.
Care sunt cei mai întâlniți daunatori ai cartofului și ce tratamente aplicăm? Gândacul din
Colorado este, de departe, cel mai frecvent dăunător al culturii de cartof. Are 1-2 generații pe
an și iernează în sol la o adâncime de 20-50 cm. Primăvara, după o perioadă scurtă de hrănire,
adulții depun ouă pe dosul frunzelor. După incubație apar larvele, care trec prin patru vârste
larvare. Durata stadiului larvar este, în general, de 15-30 zile. La dezvoltarea completă larvele
părăsesc plantele și se retrag în sol, unde se transformă în crisalide și apoi în adulți. Adulții și
larvele rod frunzele plantelor de cartof. În lipsa unor măsuri de protecție fitosanitară și la un
atac puternic, culturile pot fi compromise din primele stadii de dezvoltare.
Gândacul din Colorado, cel mai agresiv și răspândit dăunător al cartofilor, se combate cu:
Alţi dăunători din cultura cartofului sunt: nematozii (Globodera rostochiensis, Dithylenchus
spp), viermii sârmă (Agriotes spp.) și afidele (Aphis spp.).
Cultura cartofului este foarte bine adaptată în țara noastră, iar cu ajutorul unei tehnologii
potrivite, producțiile pot fi profitabile şi de bună calitate.
Surse:
Acrobat® MZ 69 WG
Alverde®
Basagran® SL
Fastac® Active
Frontier® Forte
Polyram® DF
Stomp® Aqua
Organisme dăunătoare
Alternarioza
Alternarioza cartofului, pătarea brună a frunzelor de cartof
Gândacul din Colorado este principalul dăunător al culturilor de cartofi, dar și al celor de
tomate sau vinete.
Arhivă
Arhivă
Fermierii vor putea face agricultură din satelit, în curând
Arhivă
BASF România
Contact
Abonează-te la newsletter
Produsele BASF
Listă produse
Print
Comentariu
Utilizează cu precauţie produsele fitosanitare. Citește întotdeauna eticheta şi informaţiile
despre produs înainte de utilizare. Atenţie la simbolurile şi indicaţiile de pericol.
Urmărește-ne și pe
Informații generale
Despre noi
Secțiune Presă Agro
Evenimente
Contact
Produse & Servicii
Produse
Culturi
Instrumente
Promoții & Oferte speciale
Industrii
Construcții
Energie & Resurse
Plastice & cauciuc
Copyright © BASF SRL 2018
Termeni legali
Protecția datelor
Drepturi de autor
Responsabilitate