TESTUL ARBORELUI

Tipuri de teste psihologice : cantitative si calitative

Testul cantitativ : (- itemii sunt bine delimitati (intrebari si raspunsuri bine detrminate)

- ex.: da, nu, nu stiu, 2 puncte, 1 punct, 0 puncte

- se caluculeaza scorul si ne uitam in tabel

- avantaj - este usor de interpretat si aplicat

-dezavantaj - pierdem informatia subiectiva

Testul calitativ : - itemii nu sunt bine stabiliti, iar raspunsurile nu sunt determinate

- Niciodata nu se aplica un singur test, ci o baterie de teste (16 PF). Trebuie combinate cele
calitative cu cele cantitative si cel putin cate 2 teste.

TESTUL ARBORELUI:

- subiectul se deseneaza pe el insusi.

- face parte din randul tehnicilor proiective si este test calitativ.

- trebuie creion, nu pix.

- Pasul nr. 1:

- se analizeaza asezarea in pagina:

- asezarea normala este in centru (distanta de 15% de margini)

- privim axele + - se indoaie foaia

- partea stg. a paginii: - proiectia unor aspecte care tin de trecut, pasivitate,
introversie,dependenta de afectivitatea materna (depresie)

- partea dreapta a paginii: - proiectii care sunt legate de viitor, activism, extroversie, relatia cu
autoritatea patenala (optimism)

- partea superioara: - suporta reprezentari care tin de constient, relatia cu aspiratiile,

cerul,proiectia spirituala.
 - partea de jos: - inconstientul, relatia cu originea, cu pamantul, fiecare copac este inradacinat in
pamant. (conceptul lui Young - inconstientul colectiv pentru ca toti copacii sunt inradacinati in
pamant)

- semnificatia fiecarui cadran;

- partea stanga sus: zona de proiectie a pasivitatii (zona spectatorului vietii)

- partea dreapta sus: zona confruntarii active cu viata

- partea stanga jos : zona conflictelor legate de debut, regresie, fixatii la stadii primitive ale

existentei

- partea dreapta jos: zona pulsiunilor, zona nostalgiei pamantului

-fiecare colt este dominat de un semn:

- coltul din stanga sus: este simbolizat de aer, emergenta spre afara

- coltul din dreapta sus: este simbolizat de foc, aspiratie, ceva care se consuma

- coltul din stanga jos: apa - simbolul inconstientului

- coltul din dreapta jos: pamantul - reprezentari legate de materie, de cadere, de infem.

- Pasul nr. 2:

- se analizeaza calitatea desenului, adica marimea desenului.

- un copac mic - o persoana care se vede neansemnata, un eu slab, sentimente de depresie

- un copac mare - un entuziasm compensatoriu (compenseaza un anumit deficit)

- Pasul nr. 3:

- se analizeaza perspectiva.

-copac schitat - pentru ca subiectul nu se implica, fie pt. ca este plictisi fie ca este nesigur pe el

-copac bine conturat + iarba + floricele + etc => nevoie de suport

- Pasul nr. 4:

- se analizeaza calitatea liniilor:

1. se da subiectului creion si guma si ne legam de simbolistica zonei pe care subiectul o sterge

- Iinii putemice : - agresivitate (indivizi agresivi)

- linii subtiri: - fragilitate insecuritate

2. Subiectii care deseneaza la modul impulsiv: - tendinta de exteriorizare si impulsivism

3. Liniile mgrijite : - autocontrol ridicat

4. Linii prea ingrijite : - rigiditate

- Pasul nr. 5:

- se urmareste simetria:

- simetric: predomma logicul, rationalul, controlul

- perfect simetric: rigiditate, compulsivitate (compulsivitate = oamenii nesiguri de un gest pe

care 1-au facut - ex.: controleaza daca au inchis usa de 7 ori), trecerea la act.

- nesimetric: prezinta tendinta de exteriorizare necontrolata

Omiterea unei anumite parti a desenului, nu este accidentala - subiectul refuza sa se gandeasca la
problema respectiva.

Ex.: - nu deseneaza coroana: - conflict in relatiile sociale

- nu deseneaza trunchiul: - nu deseneaza eul

• Pasul nr. 6:

- umbrirea:- anxietate legata de simbolistica zonei respective

- inegrirea - agresivitate

• Pasul nr. 7:

- sugestia pe care ne-o creaza arborele

- daca este falnic sau caraghios

• Pasul nr. 8:

- daca pe trunchi este desenat un ciot sau o scorbura

- inseamna ca in decursul existentei, a existat un eveniment care 1-a marcat pe individ (un
accident)

- indicele lui Wittgenstein = ne spune la ce varsta s-a produs tragedia respectiva. Se masoara
desenul m mm. Calculam varsta in ani si luni si impartim H (inaltimea intregului desen) la
varsta: H

- x indicele lui Wittgenstein.

- masuram in mm de jos la punctul unde apare ciotul ==h (inaltima pana la care apare ciotul) si
impartim la x (indicele lui W.)

- h/x = varsta traumatismului

=> 120/40 =3

Ex.: - subiectul are 40 ani

- arborele are 120 mm

- linia stg. este intrerupta la 12,9cm de la baza => 12,9 / 3 = 4,3 ani