Colegiul Tehnic ,,Ion Mincu” Focsani

Proiect pentru examenul de atestare a

competentelor profesionale nivel 4

Clasificare: Tehnician in Turism

Profesor Indrumator: Elev:

Ing. Dinita Iulian Laurentiu Caraba

2018-2019
POTENTIALUL TURISTIC IN BUCOVINA
 Cuprins
1.Argument…………………………………………………………………..
CAPITOLUL 1 PREZENTAREA BUCOVINEI
1.Scurt istoric……………………………………………………………………

2.Asezare/Unirea cu România Bucovina …………………………....

3.Profilul economic al Bucovinei………………………………………...

CAPITOLUL 2 ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC A

BUCOVINEI
1. Potentialul turistic natural……………………………………………..

2.Relieful…………………………………………………………………………..

3.Clima……………………………………………………………………………..

4.Resurse de apa……………………………………………………………….

5.Potentialul turistic antropic..............................................................

6.Vegetatia si fauna..................................................................................

7.Resurse Antropice.................................................................................

8.Vestigii istorice......................................................................................

9.Muzee si case memoriale...................................................................

10.Obiceiuri Bucovinene…………………………………………………..

CAPITOLUL 3 CONCLUZII
1.Concluzii...................................................................................................

Bibliografie/siteografie………………………………………
 1.Argument
Regiunea istorica BUCOVINA, al carei teritoriu se intinde astazi peste zona
din apropierea oraselor Suceava, Campulung Moldovenesc si Radauti din
Romania si zona Cernauti din Republica Ucraina, impreuna cu nordul
Moldovei a fost denumita si "Tara de Sus". Aceasta zona ofera privelisti de o
rara frumusete, la care se adauga un sirag de manastiri ctitorite de fosti mari
domnitori si boieri moldoveni (Musatinii , Alexandru cel Bun ,Stefan cel Mare,
Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Familia Movilestilor)
fiecare cu culoarea sa specifica , Voronet (albastru), Humor (rosu) , Sucevita
(verde), Moldovita (galben) si Arbore (combinatie de culori). Toate prin
picturile exterioare (fresce) au intrat in evidenta UNESCO si au primit, in anul
1976 premiul "Pomme d'Or" al Organizatiei Internationale FIJET pentru
valoarea lor cultural-turistica.

Studierea turismului in Romania serveste intregirii imaginii fenomenului

turistic cu particularizarea pentru Romania. Se urmareste cunoasterea
etapelor de dezvoltare, pentru ca in comparatie cu fenomenul turistic
european si global sa poata fi apreciat obiectiv facandu-se abstractie de
perioadele de regres legate de factori de natura social-economica sau politica.

Obiectivele esentiale ale studiului de fata consta tocmai in cunoasterea

patrimoniului turistic, a materiei prime neprocesate, sau partial amenajate
care se constitue ca factor fundamental, fara de care turismul ca fenomen si
mai ales activitate economica majora nici nu poate fi conceput.

Un alt obiectiv este cel de a surprinde tendintele aparent aleatoare stimulate

de noile orientari, de impactul cu procesul de privatizare si legislatie, dar mai
ales cele legate de initiativele particular-familiare, mai ales in mediul rural
care da consistenta si spatialitate si ofera noi posibilitati si directii de
expansiune.
CAPITOLUL 1 PREZENTAREA BUCOVINEI
1.Scurt istoric

Regiunea istorică Bucovina (germ. "Buchenland", "țara de fagi"), devenită

Ducatul Bucovinei în Imperiul Austro-Ungar, cuprinde un teritoriu acoperind
astăzi zona adiacentă orașelor Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți,
Siret și Vicovu de Sus din România, precum și Cernăuți și Storojineț din
Ucraina. Teritoriul istoric, precis delimitat, nu are legătură cu denominația
generală "nordul Moldovei" adoptată de vulgată.

Nordul Bucovinei face astăzi parte din regiunea Cernăuți din Ucraina. Locuit
de români din cele mai vechi timpuri, teritoriul Bucovinei a făcut parte din
voievodatul Moldovei, fiind apoi anexat de Austria în 1775. Devine Ducatul
Bucovinei în 1849, unindu-se ulterior cu celelalte provincii românești în
România Mare la 15 / 28 noiembrie 1918, pentru ca, după cel de-al doilea
război mondial, partea sa de nord să fie ocupată de U.R.S.S., ajungând, după
destrămarea acesteia, parte a Ucrainei (regiunea Cernăuți).

Pînă în 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind înainte o parte din
"Țara de Sus" a Țării Moldovei. Ca realitate istorică și ca nume de teritoriu,
Bucovina începe să existe în cuprinsul Imperiului Habsburgic, dăinuind vreme
de 144 ani, între 1774 și 1918.

Odată cu debutul administrării habsburgice, denumirea de "Bucovina" este

adoptată oficial. Totuși, numele nu se impune decât treptat, o vreme
continuându-se și utilizarea în paralel a unor denumiri mai vechi: Țara de
Sus/Țara Moldovei, Plonina, Cordon/Cordun și Arboroasa. (Acest ultim
apelativ este reafirmat de un grup de studenți români de la Cernăuți (Ciprian
Porumbescu, Zaharia Voronca, Constantin Andreevici Morariu), care au
înființat societatea cu același nume în 1875.)
 Recensământul din 1776 a reliefat faptul că Bucovina era slab populată,
numărul de locuitori fiind de ca. 70.000, dintre care 85,33% români, 10,66%
slavi și 4% alții. În 1918 a devenit una din regiunile dezvoltate ale Regatului
Român. Până în anii 1940, în Bucovina trăiau membri ai multor etnii: germani,
evrei, armeni, lipoveni, huțuli, polonezi etc., conviețuind într-o recunoscută
armonie cu populația majoritar românească. Pe lîngă acestea, a exista o vreme
și o minoritate maghiară (secui) importantă, așezată în zona râului Suceava.
După prigonirile din secuime dn anul 1764, mii de secui au emigrat în
Bucovina (ex. Dornești). În secolul al XIX-lea guvernul maghiar a decis
colonizarea maghiarilor din Bucovina în Regatul Maghiar, în Voivodina,
deoarece asimilarea maghiarilor era foarte intensă. În anul 1941 maghiarii
încă rămași în Bucovina au fost colonizați în localități din Voivodina, iar după
1945 au fost colonizați în comitatul Tolna (Ungaria).
2.Asezare
Bucovina este situata in partea de nord a Romaniei, in nord vestul zonei
turistice Moldova, pe malul drept al raului Suceava.

Cea mai mare parte a Bucovinei este ocupata de munti si dealuri cu foarte
multa vegetatie.Altitudinile sunt mai importante in partea vestica a zonei (ce
corespunde spatiului montan al Carpatilor Orientali): Muntii Rarau - 1653 m,
Muntii Giumalau - 1857 m, culmile domoale ale Obcinelor Bucovinei,
coborand in trepte pana la 300-400 m in partea de est; Muntii Calimani (in
sud-vestul zonei) reprezinta cel mai inalt complex vulcanic din Carpatii
Romanesti (varful Pietrosul Calimanilor - 2102m) si totodata cei mai tineri
munti din tara. Bucovina se suprapune in totalitate judetului Suceava, limita
istorica, intre imperiul Austro-ungar si Moldova fiind valea Sucevei

Unirea cu România Bucovina

. După prăbușirea monarhiei austro-ungare, Consiliul Național al Bucovinei,
întrunit la 28 noiembrie 1918, hotărăște în majoritate unirea cu România.
Voturile majoritare au venit din partea românilor, germanilor, evreilor și
polonezilor, iar cele împotrivă, doar din partea minorității ucrainiene. Trupele
române intră în teritoriu, consfințind actul și zădărnicind manevrele militare
ale Galiției ucrainiene. Unirea Bucovinei cu România este astfel recunoscută
oficial, în 1919, prin tratatul de la Saint Germain.

În iunie 1940, nordul Bucovinei este ocupat de Uniunea Sovietică. În 1941,

forțele române, aliate la Axă, recuceresc nordul Bucovinei. Acesta este
reocupat însă de Armata Roșie în anul 1944, rămânând până astăzi în
componența Ucrainei. Legătura dintre nordul Bucovinei, acum ucrainian, și
sudul său, rămas în componența României, se pierde treptat, din pricina
reorientării demografice prin infuzia populației slavofone, a scăderii
populației românești, rămasă doar în câteva zone compacte și, în general, a
vicisitudinilor istoriei de care acest teritoriu a avut parte
3.Profilul economic al Bucovinei
Profilul economic al judetului Suceava este puternic influentat de
diversitatea si bogatia de resurse ale zonei. Principalele resurse sunt padurile
(care reprezinta peste 52% din suprafata judetului si 7% din suprafata tarii) ;
terenuri arabile, majoritatea dintre ele fiind situate deoparte si de alta a
raurilor Siret, Suceava si Moldova ; pasuni si fanete, resurse ale subsolului
reprezentate de importante zacaminte de fier, mangan, sulf, sare, calcar, si de
salba de izvoare de ape minerale.

Astfel activitatile principale care s-au dezvoltat sunt legate de resursele

enumerate, respectiv activitatile extractive si de prelucrare a minereurilor, de
exploatare si prelucrare a lemnului, de crestere a animalelor si cultivare a
pamantului, precum si cele din domeniul industriei alimentare.

Industria
Ramurile industriale reprezentative din judetul Suceava sunt:

- industria de exploatare si prelucrare a lemnului, a carei dezvoltare este in

stransa corelatie cu suprafata mare a fondului forestier existent;

-industria celulozei si hartiei, reprezentata de cea mai mare societate cu acest

profil, S.C. "Ambro" S.A. Suceava;

- industria alimentara, dezvoltata in corelatie directa cu agricultura judetului,

se bazeaza pe prelucrarea produselor (carne, lapte) si a produselor vegetale;
este reprezentata de societati precum : S.C. "LaDorna" S.A. Vatra Dornei, S.C.

- industria constructiilor de masini, reprezentata prin societati comerciale

care produc masini-unelte, scule, rulmenti: S.C. "MES" S.A. Suceava, S.C. "
Romups" S.A. Suceava, S.C. "URB Rulmenti" S.A. Suceava, S.C. "Dorna S.A. Vatra
Dornei etc.

- industria usoara, reprezentata prin unitati de confectii, tricotaje si

incaltaminte: S.C. "Modin" S.A. Suceava, S.C. " Starmod " S.A. Suceava, S.C. "
Agricultura
La nivelul anului 2008, Bucovina dispune 349.310 ha de suprafata agricola
(49% din suprafata fondului funciar), din care: 181.316 ha suprafata arabila,
89.888 ha pasuni, 75.057 ha fanete si 3.049 livezi si pepiniere pomicole.

Terenurile arabile sunt cultivate, indeosebi, cu: cereale pentru boabe (81.974
ha), grau si secara (27.021 ha), orz si orzoaica (5.448 ha), porumb (37.155
ha), plante uleioase (2.143 ha), floarea soarelui (1.864 ha), sfecla de zahar
(2.033 ha), cartofi (30.759 ha), legume (7.930 ha).

Conditiile pedo-climatice ale judetului au favorizat dezvoltarea pomiculturii.

Aceasta activitate este concentrata, cu deosebire, in bazinul Falticeni care
detine ponderea ca suprafata si productie pomicola, in cetrele : Radaseni,
Falticeni, Preutesti, Vulturesti. Dintre speciile pomicole, marul ocupa 70% din
suprafetele cultivate, prunul 8%, ciresul si visinul 6%, parul 5%, alte specii
11%.

Comertul
In ceea ce priveste comertul, principalele produse livrate la export sunt:
produse alimentare , bauturi, materii textile si articole din aceste materiale,
produse din lemn, articole din piatra, ciment, ceramica, sticla si alte materiale
similare, incaltaminte, materiale plastice, cauciuc, etc. Principalele produse
importate sunt:animale vii si produse animale, produse ale industriei chimice
si ale industriilor conexe, produse vegetale, produse alimentare, bauturi,
tutun, masini, aparate si echipamente electrice.
CAPITOLUL 2 ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC A BUCOVINEI
Potentialul turistic reprezinta "ansamblul de elemente naturale, economice si
cultural-istorice de interes turistic, care confera unui teritoriu dat o anumita
functionalitate turistica si care constituie premize pentru dezvoltarea
activitatii de turism". Tinand cont de implicare umana la crearea acestor
resurse, potentialul turistic poate fi: potential turistic natural si potential
turistic antropic.

1.Potentialul turistic natural

Potentialul turistic natural mai este cunoscut si sub numele de oferta
turistica primara si este alcatuit din totalitatea resurselor naturale
valorificabile in scopul practicarii activitatii de turism (relief, clima, resurse de
apa, fauna si vegetatie, rezervatii naturale).

Această zonă oferă priveliști de o rară frumusețe, la care se adaugă mai multe
mănăstiri construite de foști domnitori și boieri moldoveni (Mușatinii,
Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Ștefan Tomșa, Alexandru
Lăpușneanu, Familia Movileștilor ș.a.), fiecare cu culoarea sa specifică:
Voroneț (albastru), Humor (roșu), Sucevița (verde), Moldovița (galben) și
Arbore (combinație de culori).
2.Relieful
Raportat la marile unitati geografice ale tarii, teritoriul Bucovina se
suprapune partial Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei. Relieful se
caracterizeaza printr-o mare varietate a formelor: munti, depresiuni
intramontane, dealuri, podisuri, campii, vai terasate si lunci. In alcatuirea
geologica, arhitectura teritoriului judetului Bucovina are drept caracteristica
de baza succesiunea de la vest la est a patru zone structurale: zona vulcanica,
zona cristalinomezozoica, zona flisului si zona de platforma. In functie de
suprafata ocupata de fiecare forma de relief in parte, situatia la nivelul
judetului se prezinta astfel:

- zona de munte 53%;

- zona de podis 30%;

- zona de lunca 17%.

Zona montana, integrata in lantul Carpatilor Orientali, cuprinde masive si

complexe de culmi separate intre ele de vai adanci sau arii depresionare,
astfel: Masivele Suhard si Calimani; Muntii Bistritei, Stanisoarei; Masivele
Giumalau - Rarau; Obcinile Feredeului si Mestecanis.

Relieful muntilor Calimani (cei mai inalti munti vulcanici de pe teritoriul

Romaniei, singurii care depasesc 2.000 m altitudine - Varful Pietrosul
Calimani) ofera cele mai pectaculoase forme cu potential de mare
atractivitate: craterul vulcanic Calimani, cu un diametru de circa 10 km,
formele ciudate de stanci vulcanice de pe Retitis, Tamau, Lucaciu si Pietrosul,
stancile cu aspect ruiniform "12 Apostoli", depozitul fosilifer Glodu (scoici
mari), Rezervatia de Jnepenis cu Pinus cembra, unde se gaseste un arboret
natural in amestec intim de molid si zambru, unic in tara si foarte rar in
Europa, rezervatia naturala Pestera Izvorul Tausoarelor.
 Relieful carstic si rezidual al masivului Rarau ofera una dintre cele mai
interesante forme geologice din lantul Carpatilor Orientali - "Pietrele
Doamnei", precum si dolinele de pe Todirescu si de sub varful Rarau,
sectoarele de chei de pe Valea Caselor si Izvorul Alb, grohotisurile fosile din
vestul Pietrei Zimbrului si Pestera Liliecilor. In partea estica a masivului se
afla rezervatia naturala "Codrul secular Slatioara", cu o bogatie de arbori
diversi ca specie, care n-a suferit modificari pricinuite de interventia
antropica. Un alt factor de atractie turistica il reprezinta Cheile Moara
Dracului, un sector de chei foarte inguste (intre 2- 3 metri latime, aproximativ
40 m lungime), situat pe paraul Caselor.

Obcinile Bucovinei cuprind trei mari subunitati, dispuse paralel pe directia

nord-vest/sud-est, separate de vaile superioare ale raurilor Moldova si
Moldovita: Obcina Mestecanis, Obcina Feredeu si Obcina Mare. Cea mai inalta
si mai spectaculoasa dintre obcini este Obcina Mestecanisului, cu altitudini ce
depasesc 1.500 m (1.586 m - Varful Lucina). Urmeaza apoi Obcina Feredeu (cu
altitudini de 1.400 m), Obcina Brodinei (cu varfuri de 1.300 m) si Obcina Mare
care este cea mai intinsa, dar cu cele mai mici altitudini (sub 1.300 m). Cele
mai importante obiective turistice naturale sunt: Ansamblul de stanci Pietrele
Muierii, creasta principala a Obcinei Mestecanis si plaiurile Lucinei, cu Tinovul
Gaina.

Incadrata de muntii Bistritei Aurii la nord, Muntii Bistritei la sud-est, Muntii

Calimani la sud si Muntii Bargaului la vest, se afla Depresiunea Dornelor.
Unitate geografica distincta, aceasta se ingusteaza spre est, spre cheile
Zugrenilor, si se deschide larg spre vest, fiind drenata de raul Bistrita.

Depresiunea Campulung Moldovenesc reprezinta cea mai mare arie

depresionara din lungul raului Moldova. Se remarca prin prezenta unui relief
de terase cu altitudine relativa de circa 110 m, dezvoltat aproape in
exclusivitate pe dreapta raului Moldova.
 Zona de podis este mai coborata cu 200 m fata de cele mai joase culmi
muntoase. Cele mai importante subunitati de relief din aceasta regiune sunt:
Podisul Sucevei, Depresiunea Radauti, Valea Sucevei, Valea Siretului
Subcarpatii si Valea Moldovei.

Podisul Sucevei are o inaltime medie de 460 m, dar cota maxima ajunge la 528
m in Vf. Teisoara din Podisul Dragomirnei. Se intinde pana la valea Siretului in
est si pana la valea Moldovei in sud si sud-vest. Se imparte in cateva subunitati
de relief diferit: masive deluroase, arii depresionare si culoare de vai.

Depresiunea Radauti este cuprinsa intre raurile Suceava si Sucevita si are

altitudinea medie de 360 m. Relieful este acumulativ de pseudo-campie, cu
forme plane terasate si meandre.

Valea Sucevei se prezinta diferit, fiind impartita in trei sectoare: unul superior,
prin Obcine, pana la Straja, unul mijlociu, pana la Milisauti si unul inferior,
pana la varsarea in Siret, la Liteni. Are un caracter de culoar datorita
dimensiunilor mariale luncii si teraselor.

Valea Siretului este cea mai reprezentativa si mai importanta din Podisul
Moldovei. Are 6-8 km latime, prezentandu-se ca un adevarat culoar
acumulativ. In zona de confluenta cu raul Suceava ia aspectul unei campii
aluvionare intracolinare, cu o latime de 12 km.

Subcarpatii se intind la sud de valea Moldovei si corespund unui relief de

acumulare, cu aspect deluros, dar si cu unele depresiuni, cum sunt cele de la
Solca si Cacica.

Valea Moldovei apare ca o depresiune intre Subcarpati si Podisul Sucevei.

Datorita luncii largi si joase, pana la Ciumulesti raul curge despletit, dupa care
incepe sa bata malul stang. Latimea cea mai mare a luncii si teraselor este la
Baia, unde valea ia aspect depresionar.
 3.Clima
Clima este temperat continentala. Spatiul geografic al judetului Suceava
apartine aproape in egala masura sectorului cu clima continentala (partea de
est) si celui cu clima continental moderata (partea de vest). Venind dinspre
vest, masele de aer isi pierd treptat din umezeala in timpul traversarii
Carpatilor Orientali, astfel incat in partea estica a judetului ajung mai uscate,
clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordica aduce
ninsori iarna si ploi reci primavara si toamna. Din est, judetul primeste
influente climatice continentale cu seceta vara, cu cer senin, ger si viscole
iarna.Temperaturile medii anuale sunt:

- in climatul montan, sub 0 °C pe muntii inalti si 6 °C pe versantul estic al

Obcinei Mari;

- in climatul extramontan, intre 7 - 8 °C.

Temperaturile minime coboara uneori pana la -38,5 °C, iar temperatura

cea mai ridicata a fost de 39,8 °C (in iulie 2000). Temperaturile cele mai
scazute din zona montana se inregistreaza nu pe varfuri, ci in depresiuni si
vai, datorita fenomenului de inversiune climatica. Temperatura medie
multianuala este de 2 °C la munte si 7,5 °C in zona de podis. Durata iernii este
cu 1-2 luni mai mare la munte, decat in regiunea deluroasa. Trecerea de la
iarna la primavara se face brusc in partea de est a judetului, fata de partea de
vest unde, pe varfurile inalte si versantii umbriti ai muntilor, zapada si
inghetul se intalnesc pana la sfarsitul lunii mai si chiar inceputul lunii iunie.
Precipitatiile variaza de la an la an si sunt cuprinse intre 800 si 1200 mm, in
functie de zona. Precipitatiile cazute sub forma de ploaie reprezinta 70-80%
din totalul acestora. Cele mai mici cantitati de precipitatii se inregistreaza in
luna februarie, iar cantitatile cele mai abundente sunt, de obicei, in lunile mai
si iunie. Regimul vanturilor este determinat de sistemul terasat al reliefului. In
partea superioara a culmilor muntoase domina vantul de vest, iar in regiunea
de podis directia vantului este influentata de orientarea curentilor de vale. In
decursul anului, vitezele medii ale vanturilor din directia nord-vest sunt de 2,6
m/s. In zona de munte, acestea se pot cifra la valori de 20-25 m/s, cele
maxime depasind 40 m/s.
 4.Resurse de apa
Resursele de apa cuprind : rauri, paraie, lacuri, iazuri, mlastini si importante
rezerve de ape subterane. Toate apele care dreneaza teritoriul judetului sunt
tributare raului Siret. Principalii afluenti sunt raurile Suceava, Moldova,
Bistrita si Dorna, care isi au zonele de obarsie in coroana de munti inalti de la
vest si nord - vest, in timp ce afluentii mai mici isi au izvoarele in regiunea
deluroasa. Cel mai intins bazin hidrografic este cel al raului Moldova, care
dreneaza impreuna cu afluentii sai 35% din suprafata judetului. Urmeaza ca
marime Bistrita (30%), Suceava (30%) si Siretul (10%).

Apele statatoare sunt sub forma de lacuri naturale de mici dimensiuni,

lacuri antropice, iazuri pentru piscicultura, acumulari industriale si mlastini.
Cele mai importante acumulari antropice sunt cele 6 lacuri din lungul
Somuzului Mare, intre care si vestitul lac 'Nada Florilor'.

Apele subterane din judet sunt cantonate in depozitele unor structuri

cristalino- mezozoice, de flis, in depozite miocene si, mai ales, in formatiunile
aluvionare cuaternare. Teritoriul judetului inglobeaza cantitati inepuizabile de
ape minerale si mineralizate, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase si clorurate.
Numai in Depresiunea Dornelor exista peste 40 de izvoare minerale, renumite
fiind deja cele din Vatra Dornei, Saru Dornei, Poiana Negri, Cosna s.a. Nepuse
in valoare sunt numeroasele izvoare din zonele Brosteni, Gura Humorului,
Solca.

5.Potentialul turistic antropic

Potentialul turistic antropic mai este cunoscut si sub numele de oferta
turistica secundara si cuprinde totalitatea resurselor create de om si
valorificabile din punct de vedere turistic. Amintim: vestigii si monumente
istorice, asezari, monumente de arta, muzee si case memoriale, datini si
obiceiuri, etc.
 6.Vegetatia si fauna

Flora si fauna Bucovinei inegalabila frumusete si atractivitate.

Ponderea vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupa peste 52% din suprafata
judetului, cu o compozitie de 79,4% rasinoase si 20,6% foioase.

In zona de munte predomina padurile de rasinoase, unde ca speciile

dominante sunt molidul si bradul. In zona de deal si podis caracteristice sunt
padurile de foioase, unde ca specii dominante sunt fagul si stejarul, dar mai
intalnim si carpenul, frasinul, teiul, mesteacanul si o mare diversitate de
arbusti. In amestec se gasesc plopul, paltinul, sorbul, malinul, scorusul si mai
rar tisa. La limita superioara a padurii se dezvolta etajul subalpin format din
arbusti : jneapan, ienupar, afin, maces, merisor. Pe culmile mai inalte se afla
pajisti alpine alcatuite din ierburi marunte.

Exista si cativa arbori ocrotiti: Stejarul din Casvana (500 ani), Stejarul
din Botosana (350 ani), Ulmii din Campulung Moldovenesc (500 ani).

Fauna, bogata si pretioasa, include numeroase specii cu valoare

cinegetica ridicata: ursul si cerbul carpatin, capriorul, rasul, lupul, vulpea,
jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, fazanul,
corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite.

Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti - lostrita, pastravul

curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul s.a.

Pe teritoriul Bucovinei se afla un numar de 23 rezervatii naturale cu

suprafata de 4457,20 ha, din care 6 rezervatii naturale botanice, 9 rezervatii
naturale forestiere, 5 rezervatii naturale geologice, si 3 rezervatii naturale
mixte.
Rezervatii naturale floristice/ specii ocrotite:
- Rezervatia Fanetele seculare de la Frumoasa( rogozul, toporasul, laptele
cainelui, stanjenelul de stepa, deditelul, zambila pitica, usturoiul salbatic);

- Rezervatia Fanetele seculare de la Calafindesti( coada cocosului, stirigoaia,

clopoteii, crinul de munte);

- Rezervatia Fanetele seculare de la Ponoare-Bosanci( stanjenelul siberian,

frasinelul, ruscuta de primavara, palamida, deditelul, trifoiul galben, iarba
albastra );

- Rezervatia Fanetele Montane de pe plaiul Todirescu- Masivul

Rarau(usturoiul siberian, arnica, margaretele, vineteaua, bulbucii );

- Complexul de nuferi de la Salcea;

- Rezervatia Benia (strugurele ursului).

Rezervatii naturale forestiere:

- Rezervatia Quercetumul de la Crujana (cuprinde arboret de specii de foioase,
cu participarea majoritara a stejarului) ;

- Rezervatia Fagetul Dragomirna(arboretul din rezervatie are o provenienta

naturala in proportie de 97%);

- Rezervatia Tinovul Gaina Lucina (mesteacanul pitic, mesteacanul pufos,

merisorul, afinul);

- Rezervatia Codrul Secular Giumalau(vegetatia forestiera este dominanata de

molid, sporadic apar scorusul, paltinul de munte, plopul tremurator, salcii;
patura erbacee este reprezentata prin: ferigi, clopotei, pojarnita, afinul alpin;
in zona subalpina predomina ienuparul si jneapanul; fauna este specifica
zonei montane si remarcam: rasul, cocosul de munte sau corbul - monument
al naturii);

- Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra Calimani.

 7.Resurse Antropice
Judetul Suceava are un potential antropic deosebit de complex:
manastiri, biserici, ruine de cetati, case memoriale. Aici se afla principalele
necropole domnesti, iar bisericile cu pictura exterioara deosebita sunt
recunoscute international pentru valoarea lor inestimabila.

Zona Sucevei este un pamant al legendelor, locul de nastere a unei vechi

civilizatii, cunoscut sub numele de Bucovina, un loc unde istoria este prezenta
pretutindeni. Una din trasaturile de baza ale acestei zone este faptul ca, pe o
suprafata restransa, se gasesc un mare numar de atractii turistice, se gasesc
facilitati pentru practicarea sporturilor de iarna, pentru pescuit si vanatoare,
pentru odihna si recreere.

Analizand spatiul turistic si agroturistic sucevean, se constata ca acesta

este pastratorul si conservatorul unui inestimabil tezaur de monumente
istorice, de arhitectura si vestigii istorice, ca si a unui veritabil patrimoniu
etnofolcloric de o valoare si o puritate neasemuita. Ofertele turistice antropice
formeaza si perpetueaza imaginea spatiului turistic si agroturistic al judetului
Suceava. Cele mai reprezentative resurse antropice din spatiul turistic si
agroturistic al judetului Suceava sunt:

 Vestigii istorice
 Biserici si manastiri
 Muzee si case memoriale
 Mestesuguri si arta populara
 Gastronomia traditionala suceveana
 Festivaluri si sarbatori
 8.Vestigii istorice
Cetatea de scaun

Situata pe un platou inalt, in partea de est a orasului, restaurata

in ultimii ani, este o ctitorie a voievodului Petru I Musat, mentionata pentru
prima oara intr-un document din anul 1388. Cetatea este construita din piatra,
fiind intarita ulterior de Alexandru cel Bun si de catre Stefan cel Mare cu
ziduri de peste 10 m si o grosime de aproape 4 m. Cetatea nu a fost niciodata
cucerita prin forta armelor. Prima armata « straina » care a intrat in cetate a
fost armata lui Mihai Viteazul in 1600.

Hanul Domnesc

Hanul Domnesc este una dintre cele mai vechi constructii civile
din Moldova, parterul si pivnitele dateaza de la sfarsitul secolului al XVI-lea si
inceputul secolului al XVII-lea. Cladirea a fost destinata mai intai adapostirii
dregatorilor si negustorilor sositi in zona, iar mai apoi, in perioada secolului al
XVII-lea si al XIX-lea a servit ca han, casa domneasca

Monumentul de arhitectura medievala Mirauti

Biserica Mirauti este cel mai vechi monument religios din

Suceava, opera a domniei lui Petru Musat. Odata cu crearea Mitropoliei
Moldovei si aducerea in 1402 de catre Alexandru cel Bun a moastelor Sf. Ioan
cel Nou la Suceava, lacasul devine catedrala mitropolitana si implicit loc de
ungere a viitorilor domni ai tarii. Distrusa de turci, probabil la 1476, Stefan cel
Mare o recladeste dandu-i o noua infatisare.

Ruinele Palatului Domnesc

Se afla la numai cativa zeci de metri de biserica Sf. Dumitru.

Odata cu stabilirea resedintei domnesti de la Siret la Suceava, Petru Musat
construieste in extremitatea vestica a asezarii o casa domneasca si un turn.
Stefan cel Mare definitiveaza ansamblul Palatului Domnesc prin care Curtea
Domneasca de la Suceava a devenit cel mai reprezentativ monument de gen
din intreaga Moldova.
9.Biserici si Manastiri
Numarul impresionant al bisericilor din Bucovina, cu interesantele fresce
interioare si exterioare, a fost pastrat inca din timpurile medievale. Datorita
unicitatii si valorii lor artistice, acestea au fost adaugate la "Lista cu Mosteniri
Culturale Internationale" a UNESCO, in 1993. Intr-adevar, nu exista alt loc pe
pamant in care se afla un astfel de grup de biserici, cu o asa de inalta calitate a
frescelor exterioare. In majoritatea cazurilor, bisericile au fost intemeiate ca
loc al familiilor nobile pentru ingropare.

Frumusetea frescelor, culorile vii, s-au pastrat pana in zilele noastre,

identificandu-se si dand o nota de originalitate creatiilor artistice. Astfel,
culori precum Albastrul de Voronet, Rosul de Humor sau Verdele de Arbore,
au descris povestile biblice ale pamantului si ale raiului, scene din viata Sfintei
Fecioare si a lui Iisus Hristos, povestiri despre inceputurile omenirii si viata
dupa moarte. Motivele pentru astfel de scene vaste erau atat religioase, cat si
didactice: pentru a promova ortodoxismul si pentru a educa oamenii de rand.

Manastirea Humorului

La o distanta de 5 - 6 km de orasul Gura Humorului, in pitorescul sat

Manastirea Humor, pe coama unei coline, inconjurata de arbori si pajisti, este
asezata biserica manastirii Humor, una dintre cele mai vestite ctitorii ale
evului mediu romanesc. Din pisania sapata in piatra, asezata la intrare pe
peretele exterior al sfantului locas, aflam ca biserica a fost zidita in anul 1530
de Toader Bubuioga, mare logofat si membru al divanului Moldovei si, sotia
sa, Anastasia. Sfantul locas se inalta la o distanta aprox. 300 de metri de
ruinele unei mai vechi biserici manastiresti a carei constructie a fost realizata
inca de pe vremea lui Alexandru cel Bun (1400 - 1432).

Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezinta un interes

aparte. Aici apare, pentru prima data in constructia bisericilor din Moldova,
pridvorul deschis si o incapere noua la etaj numita tainita, care se suprapune
camerei mormintelor.
Manastirea Voronet
A fost ctitorita de Stefan cel Mare, in 1488, in stilul moldovenesc al
epocii. Pictura interioara (exceptand pridvorul) dateaza din timpul domniei
lui Stefan cel Mare (1457 - 1504). In naos se afla tabloul votiv, cu portretele
membrilor familiei lui Stefan cel Mare.

Faima Voronetului se datoreaza mai ales picturii exterioare (secolul al

XVI - lea), realizata pe un fond albastru inimitabil, cunoscut in intreaga lume
ca "albastru de Voronet". Lumina soarelui da culorilor si mai ales acestui
albastru o frumusete aparte, ce a devenit astazi o expresie care defineste o
culoare specific romaneasca. Bisericii i s-a dat supranumele de 'Capela Sixtina
a Estului'. S-au scris multe randuri despre scenele religioase zugravite pe
zidurile exterioare ale Voronetului:,, Judecata de Apoi" de pe peretele vestic;
,,Arborele lui Eseu" intruchipat pe fatada sudica; ,,Asediul Constantinopolului"
, ,,Geneza" desfasurata pe fatada nordica; cele doisprezece scene infatisand
vietile Sfintilor Nicolae si Ioan cel Nou de la Suceava; imaginea Sfantului
Gheorghe - patronul locasului - ucigand balaurul.
 Manastirea Slatina
Ctitorie a domnitorului Moldovei, Alexandru Lapusneanu. Construita
intre 1554 - 1558 ca necropola domneasca a familiei. Are aspectul unei
adevarate fortarete remarcandu-se printr-o deosebita valoare arhitectonica si
artistica, ce reinvie si continua traditiile epocii lui Stefan cel Mare si Petru
Rares. In interiorul incintei, se afla Casa Domneasca ce trebuia sa slujeasca
familiei domnitorului nu numai ca locuinta ci si ca loc de refugiu in caz de
primejdie. Desi a suferit transformari de-a lungul anilor, ea pastreaza ramele
de piatra ale ferestrelor, cu profile in stilul renasterii transilvanene,
confirmand astfel legaturile stranse ale lui Lapusneanu cu orasele de peste
munti si in special cu Bistrita, de unde au fost adusi mesterii pietrari care au
lucrat la Slatina. Asa cum se prezinta astazi, manastirea este rezultatul unor
restaurari succesive.

Manastirea Rasca
Este construita in mai multe etape: 1512, Bogdan al III - lea a zidit
chiliile, in 1540, episcopul Romanului Macarie impreuna cu logofatul Ioan si
Teodor Bals zidesc biserica cu hramul "Sf. Nicolae', in jurul bisericii se
construiesc din porunca lui Petru Rares, ziduri inalte si puternice cu creneluri
si turn, lucrare terminata in 1542. Pictura interioara si exterioara a fost
executata intre 1551 -1554. Tabloul votiv il prezinta pe domnitorul Petru
Rares impreuna cu familia. Biserica mai detine doua valoroase icoane din
secolul al XV - lea. Intr-o camera din clopotnita manastirii Rasca, a stat inchis
timp de sase luni marele istoric si om de stat Mihail Kogalniceanu, surghiunit
in 1844 din porunca domnitorului Mihai Sturza. Pictura are o serie de
trasaturi noi, atat in conceptia iconografica, cat si in compozitie si desen.
Sucevita reprezinta un adevarat 'testament al artei moldovenesti'.
 9.Muzee si case memoriale

Muzeul de arta populara Suceava, functioneaza in cladirea fostului han

Domnesc, constructie de la sfarsitul sec XVI; adaposteste colectii de etnografie
si arta populara.

Muzeul de istorie Suceava, infiintat in anul 1900, expune interesante piese

care evoca trecutul bogat in evenimente si fapte eroice al locuitorilor
meleagurilor sucevene, din cele mai vechi timpuri pana in zilele noastre; un
interes aparte il reprezinta 'Sala tronului', in care, mobilierul, costumele si alte
obiecte reconstituie atmosfera de la curtea lui Stefan cel Mare.

Muzeul de Arta 'Ion Irimescu' din Falticeni, contine 313 lucrari de

sculptura, peste 1.000 de lucrari de grafica, la care se adauga si biblioteca
personala (peste 1.500 de volume) si o colectie de pictura si grafica in
dezvoltare.Muzeul este o institutie unica in Romania, prin faptul ca e cea mai
bogata colectie de autor din tara.

Casa muzeu Solca, situata pe drumul de acces spre manastirile Arbore,

Humor este un monument reprezentativ in ce priveste arhitectura traditionala
si cultura si civilizatia populara bucovineana. Casa este de tip camera-tinda-
camera cu foisor si prispa lutuita. Bucataria are un cuptor traditional cu vatra
si plita reconstituit dupa tipologia mijloacelor de incalzit din zona.

Casa muzeu Bilca din zona etnografica Radauti, in localitatea cu acelasi

nume fiind reprezentativa pentru asezarile din zona. Interioarele sunt
amenajate cu mobilier traditional polite, laite, blidare, tesaturile de interior
(scoarte, laicere, grindarase) infrumusetand peretii din casuta si din casa
mare. Obiectele din lemn si ceramica, de uz casnic completeaza inventarul
casei. Casa a fost donata de catre George Muntean si Adela Popescu.
 Muzeul Satului Bucovinean din apropierea Cetatii de Scaun a
Sucevei,pune in valoare patrimoniul cultural-arhitectonic de factura populara
din Tara de Sus. Cel mai tanar dintre muzeele in aer liber ale Romaniei s-a
infiripat in deceniul al VIII-lea al secolului trecut cand satul bucovinean
dispunea de nenumarate monumente de arhitectura populara dar din pacate
activitatea - concretizata prin transferul mai multor obiective si reconstruirea
a trei dintre acestea - a fost intrerupta.

Casa memoriala Simion Florea Marian, situata in centrul municipiului

Suceava, "castigata cu condeiul" de marele etnograf si folclorist, cum scrie pe o
placa memoriala, cumparata cu banii proveniti din premiul acordat, in anul
1883, de Academia Romana, pentru lucrarea "Ornitologia Poporana Romana".

Casa memoriala Ciprian Porumbescu, sat Ciprian Porumbescu,

inaugurata in 1953, este adapostita intr-o anexa originala - singura care s-a
pastrat - a fostei case parohiale de la Stupca (Ciprian Porumbescu), locuita de
familia preotului, scriitorului si militantului roman din Bucovina, Iraclie
Porumbescu, intre anii 1865 - 1883.

Casa memoriala Nicolae Labis, aflata in satul Malini , inaugurata in

1975, Casa Memoriala este amenajata in locuinta din centrul satului Malini,
care a apartinut parintilor poetului si unde acesta a trait un timp din scurta si
fulgeratoarea sa viata, zamislind aici poate cea mai semnificativa parte a
inestimabilei sale mosteniri poetice.
10.Obiceiuri Bucovinene
De secole, in prag de an nou, bucovinenii transfigureaza prin masti si
jocuri indeletnicirile zilnice, momentele cele mai importante din viata omului
(nasterea, casatoria, moartea), ironizeaza prostia si uritul, critica asupritorii si
lauda gospodarii de seama ai comunitatii.

O data cu trecerea anilor, masca traditionala bucovineana a devenit

obiect de arta si, desi unele semnificatii stravechi au inceput sa dispara din
constiinta creatorilor contemporani, s-au pastrat, in mod aproape miraculos,
structurile plastice ale fiecarui tip de insemne ceremoniale. Ceata
mascatilorPrezenta, in seara de ajun a Anului Nou, a mastilor pe ulitele satelor
bucovinene nu este determinata doar de sensul carnavalesc al petrecerii, ci
are o motivatie mult mai profunda, convingerea ca respectind si ducind mai
departe obiceiurile strabunilor, oamenii vor avea parte, in anul care vine, de
holde imbelsugate si livezi rodnice, de sanatate si putere. In satele bucovinene
se obisnuieste ca in ziua de ajun a Anului Nou pe ulite sa umble mascatii, intr-
o singura ceata, denumita diferit de la o asezare la alta: partie, banda, malanca,
hurta etc. Ceata reuneste toate personajele mascate, ursul, capra, caiutii,
cerbii, uritii, frumosii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. Dupa lasarea
serii, ceata cea mare se farimiteaza, iar bandele rezultate incep sa mearga din
casa in casa, pina la rasaritul soarelui, atunci cind Anul Nou isi intra in
drepturi. Invierea ursului reda metaforic succesiunea anotimpurilorUnul
dintre cele mai impunatoare personaje din Bucovina este ursul. Cultul ursului
este mostenit de la geto-daci, care considerau acest animal ca fiind sacru. De
altfel, chiar numele lui Zalmoxis este derivat de la blana de urs, "zalmos! "
insemnind chiar blana de urs."

La Gura Humorului s-a pastrat obiceiul ursului de paie. Cel care se

mascheaza in urs de paie este imbracat in ajun de Anul Nou cu fringhii care au
fost rasucite din paie de griu sau secara. El insoteste ceata ursului in toata
noaptea de Anul Nou. In dimineata de Sf. Vasile se obisnuieste ca aceste
fringhii de paie de secara sau griu, care se coseau pe haine, sa fie arse. Cei care
joaca ursul nu au voie sa se dezbrace pina la trecerea in noul an", ne spune
Vera Romaniuc, directorul Muzeului Etnografic Gura Humorului.
 Pregatirea ursului se bucura de o atentie speciala in Bucovina. In zona
Cimpulung Moldovenesc, forma capului de urs se obtine intinzind o piele de
vitel peste o caldare metalica, in timp ce la Bosanci si Udesti se foloseste ca
suport un schelet metalic, peste care se asaza o blana de vitel sau de miel,
dupa cum ne-a explicat Maria Margineanu, director al Muzeului Etnografic al
Bucovinei. De la git in jos, corpul celui care se mascheaza in urs este acoperit
cu blana, cusuta direct pe haine sau cusuta ca un costum care se imbraca cu
usurinta.Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile animalelor
intilnite in cetele bucovinene. Ursii joaca la comanda ursarilor, tineri chipesi,
imbracati cu haine cit mai colorate, care poarta pe spate o mantie si pe cap au
sepci de genul celor militare, pe care sint lipite sfere impodobite cu oglinzi si
globuri. Sub comanda ursarilor, ursii joaca in cerc, se rostogolesc, lovesc
pamintul cu picioarele si, intr-un final, mor. Apoi invie miraculos, moment ce
reda metaforic succesiunea anotimpurilor, succesiune care, in credinta
bucovineana, sta sub semnul acestui animal, capabil sa invinga iarna si care
stie cind vine, cu adevarat, primavara.

"Vindecarea" caprei simbolizeaza sosirea Anului NouUn alt personaj

foarte raspindit in cetele din satele bucovinene este capra, care se
caracterizeaza printr-o vitalitate excesiva, prin care reuseste sa capteze
atentia asistentei. Asemanator cu capra, din punctul de vedere al dansului si al
costumului, este cerbul. Masca de cerb sau capra se compune din cap, cu
maxilar clampanitor si un trup realizat dintr-un covor sau o patura. Un trofeu
de cerb sau coarne de capra se regasesc in partea superioara a mastii. Intre
coarne se realizeaza compozitii decorative deosebite, la care se folosesc
margele, oglinzi, beteala, flori etc. Capra (sau cerbul) este insotita de
personaje care simbolizeaza ciobanii, mosnegi sau babe, precum si de
dansatori in costume populare. In cursul dansului caprei exista un moment in
care animalul se imbolnaveste si cade la pamint. Ciobanul intra in panica si
poarta un dialog extrem cu capra, dialog care, in unele localitati este chiar un
descintec. Cit timp capra este in agonie, membrii alaiului sint ingrijorati, dar o
data cu insanatosirea animalului, reapar bucuria si veselia. Acest moment din
dansul caprei semnifica "moartea" anului care tocmai se incheie si nasterea
anului care vine.
 Cap 3 Concluzii
Puncte tari:

Posibilitati de acces relativ usor: din sudul tarii se poate ajunge la zona
Bucovina cu mijloace auto, pe drumul european E85, cu trenul pe ruta
Bucuresti - Suceava, iar cu avionul la aeroportul Salcea; din vestul tarii se
ajunge la Suceava pe drumul european E576 Cluj-Napoca - Suceava si pe calea
ferata Cluj Napoca- Suceava; din nord-vestul tarii, din Maramures se ajunge la
Suceava prin pasul Prislop, pe drumul national DN18 Baia Mare - Sighetul
Marmatiei - Iacobeni; in zona manastirilor sunt cinci heliporturi, iar la Floreni
(Vatra Dornei) este un mic aeroport pentru avioane de capacitate redusa.

Protectia continua a mediului inconjurator face ca zona sa fie nepoluata.

Elemente determinante: calitatea aerului, calitatea apelor de munte, produse
ecologice si naturiste.

Cele sapte monumente incluse in patrimoniul UNESCO, la care se adauga

numeroase alte manastiri, biserici, muzee si elemente ale arhitecturii
traditionale, fac ca zona sa fie extrem de atractiva pentru turisti:

patrimoniul UNESCO include manastirile, Humor, Moldovita, Probota,

Sfantul Ioan cel Nou din Suceava, Voronet, precum si bisericile Patrauti si
Arbore; alte manastiri atractive: Sucevita, Rasca, Slatina, Putna.

muzee: Complexul Muzeal Bucovina Suceava, Muzeul de Arta "Ion

Irimescu" Falticeni, Muzeul "Arta Lemnului" Campulung Moldovenesc, Muzeul
Etnografic Suceava, Muzeul Tehnicii Populare Radauti, Muzeul "Apelor"
Falticeni, Muzeul Satului Bucovinean Suceava etc.; arhitectura caselor
bocovinene, cetati si cladiri medievale.

Numarul mare de rezervatii naturale - 23 de rezervatii: 6 rezervatii

botanice, 8 rezervatii forestiere, 5 rezervatii geologice, o rezervatie
paleontologica, o rezervatie stiintifica si 2 rezervatii mixte.
 Conditiile geografice favorabile, alaturi de peisajele naturale atractive si
obiectivele naturale originale, conduc la practicarea mai multor forme de
turism, inclusiv cel de aventura (extrem): alpinism, lansari cu parapanta si
deltaplanul, navigatie, caving, river rafting etc.

Fondul de vanatoare si pescuit. Suprafata mare a padurilor, raurile

repezi de munte fac ca atat fondul de vanatoare, cat si cel piscicol sa fie
deosebit de bogate:

-27 fonduri de vanatoare, de un deosebit interes cinegetic: cerb, caprior,

urs, mistret, ras, cocos de mesteacan etc.;

-41 fonduri de pescuit: lostrita, pastrav, stiuca, crap, clean, etc.

Statiuni turistice si balneoclimaterice

Vatra Dornei - statiune balneoclimaterica;

Campulung Moldovenesc si Gura Humorului - statiuni turistice de

interes national atrag turistii pe tot parcursul anului, datorita cadrului natural
deosebit de frumos, a partiilor de schi, a posibilitatilor de drumetie si
petrecere in mod agreabil a timpului liber.

Dezvoltarea turismului rural. Satele aparute din timpuri stravechi, care

au pastrat si mai pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale, date si
obiceiuri strabune, elemente valoroase de etnofolclor etc., in care se
desfasoara activitati specifice turismului rural si turismului ecologic.

Calendar bogat de targuri traditionale si manifestari folclorice pe tot

parcursul anului.

Marca turistica « Bucovina » promovata in cadrul targurilor de turism

atat pe plan intern cat si international.
 Puncte slabe :

Probleme critice care influenteaza asupra activitatii turistice:

-Situatia precara a infrastructurii rutiere.

-Lipsa unor rute internationale regulate pe Aeroportul "Stefan cel Mare"

Salcea

-Lipsa unitatilor de cazare de categorie superioara( 4-5 stele)

-Lipsa unei politici de promovare a Bucovinei ca destinatie turistica pe

durata intregului an si nu neaparat legata de sarbatori si traditii crestine

-Lipsa centrelor de informare si promovare

-Preocupari reduse in dezvoltarea micilor mestesuguri artizanale si a

retelei de distributie de produse artizanale specifice.
 Bibliografie/sitografie

1. M. Bucur Sabo, Marketing Turistic, Editura Irecson, Bucuresti 2006.

2. R. Mincu, Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti 2004

3. B. Negoescu, Ghe.Vlasceanu, Geografia Romaniei, Editura Teora, Bucuresti

1996

4. S. Negut, Geografia Turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti 2007.

5. O. Suta, Economia turismului, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 2002

6. XXX , Ghid de turism - Judetul Suceava, Consiliul Judetean Suceava, 2001-

2002

Sitografie

www.ultramarine.ro

www.vacanteinbucovina.ro

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovina

www.romanianmonasteries.org

www.bun-venit.ro

www.infotravelromania.ro

www.primariasv.ro